Scînteia Tineretului, septembrie 1978 (Anul 34, nr. 9105-9130)
1978-09-01 / nr. 9105
MĂSURI ENERGICE PENTRU REDUCEREA CONSUMURILOR DE MATERII PRIME Producem tot mai multe bunuri materiale. O realitate incontestabilă ţi a ultimelor luni , luni in care acestui comandament major al economiei i se alătură în mod firesc sarcini ţi exigenţe sporite care să determine un real salt calitativ în procesul muncii : imperativul unei cit mai inalte eficienţe relevat prin noul mecanism economico-financiar. Esenţa lui, producţia netă, presupune inainte de toate împlinirea unei ecuaţii în care, la producţii cit mai mari să corespundă cheltuieli materiale minime. Aceasta este, de fapt, condiţia sporirii contribuţiei fiecărui colectiv la crearea venitului naţional, la crearea unor fonduri cit mai mari destinate dezvoltării întreprinderilor, creşterii cotei de beneficii a oamenilor muncii. Iată de ce, reducerea continuă a consumurilor de materii prime şi materiale, de energie şi combustibil pe fiecare produs devine factor prioritar în atingerea acestui scop. Căile de realizare sunt multiple. De la elaborarea proiectelor şi pină la folosirea produselor create, exigenţele calitative ale producţiei au impus luarea unor măsuri menite să reducă costurile. Cu toate acestea, rezervele nu sunt nici pe departe epuizate. Din tona de metal se poate obţine o cantitate mai mare de produse ; un kilowat sau un litru de combustibil poate folosi la obţinerea unei producţii mai mari. La fel în utilizarea oricărei materii prime, a oricărei resurse care prin prelucrare capătă valențe ce definesc preocuparea pentru sporirea eficienței economice. Vacanţa mare defilează cu paşii ei de gigant. Timpul isi urmează itinerarul în sens unic. Intimplarea a potrivit in asa fel lucrurile, incit exact in această perioadă — sezonul estival — să mă aflu atit la munte, cit si la mare. Şi astfel să culeg, de pe buzele unor oameni admirabili, curajoşi si plini de omenie, un apel adresat de ei,mai cu seamă, celor tineri şi foarte tineri. Este vorba Teritoriile bucuriei de Mihai Stoian despre acei tineri care, socotind probabil, in forul lor interior, că răstimpul vacanţei, al concediului de odihnă, reprezintă, de fapt, un fel de „zonă albă“ a deplinei „deconectări“ înţeleasă in sensul cel mai primejdios, cel mai nociv ; căci datorită ei unii se riscă pe sine sau ii riscă pe alţii, încâlcind elementare norme de precauţie, de înţelepciune, de convieţuire. Exemple : elevi, tineri plini de vigoare si ercpansivitate veniţi pentru două Mile la munte, urcind (Continuare in vag. o Val Proletari din toate tarile, uniţî-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST în proiectare, ca şi la execuţie — grijă maximă pentru folosirea fiecărui gram De o continuă descreştere a cheltuielilor materiale se poate vorbi şi la întreprinderea mecanică de utilaj chimic Bucureşti. O raportare la situaţia din anul trecut arată că în 1978, pe primele 7 luni, aceste cheltuieli scad cu 58,80 lei la 1 000 lei producţie marfă, mai mult chiar decit prevedeau cifrele de plan. Satisfacţii în general, şi totuşi numeroase neimpliniri atunci cind discuţiile se concentrează asupra consumurilor tehnologice de metal, principalul element al acestor costuri. In momentul de faţă, norma de consum de 935 kilograme laminate la tona de produs finit nu a fost atinsă. Se mai consumă încă cu 43 kilograme în plus.Este adevărat, coeficientul de utilizare a metalului a crescut faţă de anul trecut cu două procente. O creştere insuficientă însă, faţă de rezervele existente aici. UN IMPERATIV PENTRU FORJORI : GREUTATEA BRUTA CIT MAI APROAPE DE CEA NETA La secţia forjă ni se oferă spre comparaţie două repere. „Aveţi în faţă două piese brute pentru aceeaşi piesă finită, inele de şemineu-plaje. După tehnologia aplicată pină,, acum două luni, forjarea liberă, consumul de metal era de 80-82 kilograme. In urma trecerii la folosirea matriţelor semideschise consumul a scăzut la 40-45 kilograme. Asta în ceea ce priveşte piesele mari. La alte repere, mai mici, cum sunt inelele de ridicare, cîrligele, şuruburile cu ochi, unde am trecut la aplicarea matriţelor închise am redus consumul cu două treimi“. Calculele oferite de tehnologul Vasile Berbec le continuă în aceeaşi idee, tinărul inginer Vasile Topalu. „ Nici tehnologia de execuţie, a flanşelor plate prin turnare nu mai este de acceptat. Posibilităţi de a o înlocui există. O dovedeşte noua metodă de îndoire a flanşelor plate la cald şi de asamblare prin sudare. Dacă inainte din 300 kilograme metal scoteam 100 kilograme produse finite, prin actuala tehnologie din 100 kilograme metal obţinem 85 kilograme produse finite. Aşadar, argumente pentru împlinirea devizei ,,greutatea brută cit mai „ apropiată de cea netă“ există. Cu condiţia ca acestei devize să-i adapteze munca şi furnizorii de piese turnate de la I.P.T. Cimpina, „Tehnometal“ Bucureşti şi altele care, aşa cum spunea inginerul Paul Urseanu, de la atelierul proiectare-tehnologie, continuă să trimită piese cu mari adaosuri de prelucrare. O SOLUŢIE SIMPLĂ, EFICIENTA IŞI AŞTEAPTĂ INCA APLICAREA Spre deviza forjorilor tind, trebuie să tindă şi cazangiii şi N. COŞOVEANU PAVEL PERFIL (Continuare in pag. a 11-a) LA ÎNTREPRINDEREA MECANICĂ DE UTILAJ CHIMIC DIN BUCUREȘTI de metal LA ZI ÎN AGRICULTURĂ Recoltarea culturilor de toamnă In această perioadă in judeţele din sudul ţării se desfăşoară ample acţiuni pentru strîngerea, transportul si depozitarea recoltelor de toamnă precum si pentru pregătirea terenurilor in vederea insăminţării griului Raidul nostru în PAGINA A III-A I „Automatica“ Bucureşti — o marcă de prestigiu pentru produsele realizate de acest harnic colectiv ! Foto : GH. CUCU ANUL XXXIV, SERIA II, NR. 9105 4 PAGINI 30 BANI VINERI 1 SEPTEMBRIE 1978 Din cronica întrecerii socialiste Spirit gospodăresc în utilizarea energiei electrice Eforturile depuse de colectivele de oameni ai muncii din unităţile economice ale judeţelor Iaşi şi Vaslui, de personalul muncitor de la întreprinderile de reţele electrice din cele două judeţe, în direcţia utilizării eficiente şi raţionale a curentului electric, s-au soldat cu o economie de la începutul anului de 23,6 milioane kilowaţi/ora energie electrică. Această cantitate echivalează cu necesarul de energie pe o durată de aproape 50 de zile la Combinatul de fibre sintetice din Iaşi, unul din cei mai mari consumatori de curent electric din judeţ. Procedee tehnologice perfecţionate Spiritul de gospodari exigenţi pe care il manifestă tot mai pregnant colectivele muncitoreşti din unităţile industriale ale judeţului Cluj s-a materializat, printre altele, în perioada care a trecut din acest an, în economisirea a peste 1 760 tone de metal, îndeosebi pe seama adoptării unor procedee tehnologice perfecţionate, sau folosirii pe scară din ce in ce mai largă a înlocuitorilor, fără a fi diminuate cu nimic performanţele tehnico-funcţionale ale produselor. Astfel, colectivele de muncă de la Combinatul minier Cluj, Combinatul de lianţi şi materiale refractare Turda, I.M.M.R., „16 Februarie“, întreprinderea de tricotaje „Someşul“ şi de la Fabrica de cartoane „Mucart“ din Cluj-Napoca au economisit, pină în prezent, materiale in valoare de aproape 20 000 000 lei, atingînd deja nivelul preconizat pentru întregul an. Noi produse cu performanţe superioare In Industria judeţului Timiş, cel de-al treilea an al actualuli cincinal este marcat de asimilarea în fabricaţie a peste 2 000 de produse noi sau reproiectate, aproape jumătate ,i în acestea fiind realizate un divans de termenul prevăzut în programele de înnoire a producţiei. Având la bază, în cea mai mare parte proiecte şi tehnologii elaborate de specialişti din producţie, cercetare şi învâţămînt superior, noile produse întrunesc caracteristici calitative superioare şi asigură ridicarea productivităţii muncii, prelucrarea eficientă a materiilor prime indigene, micşorarea cheltuielilor materiale. Printre cele mai reprezentative produse realizate de industria timişeană, în această perioadă, se numără o serie de motoare electrice cu înalte performanţe (întreprinderea „Electromotor“), maşini universale de sudat electric prin puncte (întreprinderea „Electrotimis“), contoare trifazate de energie reactivă (întreprinderea de aparate electrice de măsurat Timişoara), corpuri de iluminat cu articulaţie pentru maşini-unelte, produse la întreprinderea „Electrobanat“, maşini de cimentare termică şi îndoire, destinate industriei de încălţăminte (întreprinderea de utilaje şi piese de schimb Lugoj). PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Tovarăşul Haralambos Drakopoulos, secretar al C. C. al Partidului Comunist din Grecia (interior) Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, a primit, joi după-amiază, pe tovarăşul Haralambos Drakopoulos, secretar al C.C. al Partidului Comunist din Grecia (interior), care s-a aflat la odihnă in tara noastră, la invitaţia C.C. al P.C.R. La întrevedere a participat tovarăşul Vasile Muşat, secretar al C.C. al P.C.R. Oaspetele a adresat tovarăşului Nicolae Ceauşescu un salut călduros din partea conducerii P.C. din Grecia (interior) şi a mulţumit pentru prilejul ce i s-a oferit de a vizita din nou România, de a cunoaşte realizările deosebite obţinute de poporul român, sub conducerea Partidului Comunist Român, pe calea edificării societăţii socialiste multilateral dezvoltate.Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a rugat să se transmită conducerii şi membrilor partidului un cald salut şi urări de noi succese în lupta pe care o duc, împreună cu alte forţe progresiste şi democratice din Grecia, pentru promovarea intereselor oamenilor muncii, pentru afirmarea idealurilor democraţiei, independenţei şi progresului social. In timpul convorbirii s-a procedat la o informare reciprocă cu privire la activitatea şi preocupările celor două partide şi a avut loc un schimb de vederi asupra unor probleme actuale ale vieţii internaţionale. In acest cadru, a fost exprimată satisfacţia pentru bunele relaţii existente între Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist din Grecia (interior), apreciindu-se că dezvoltarea acestora pe baza principiilor egalităţii, autonomiei, a dreptului fiecărui partid de a-şi elabora independent şi de sine stătător propria politică, fără nici un amestec din afară, contribuie la extinderea raporturilor de colaborare dintre România şi Grecia, in interesul ambelor popoare, al cauzei păcii şi securităţii, înţelegerii şi cooperării în Balcani, in Europa şi în întreaga lume. Schimbul de vederi cu privire la unele probleme actuale ale situaţiei internaţionale a scos în evidenţă profundele schimbări care au avut loc în lume ca rezultat al afirmării tot mai puternice a voinţei popoarelor de a trăi libere, independente şi suverane, de a pune capăt vechii politici imperialiste de dominaţie şi dictat. S-a relevat că, în aceste condiţii, este necesară intensificarea acţiunilor unite, atit pe plan naţional, cit şi internaţional, ale forţelor de stingă, ale tuturor forţelor revoluţionare, progresiste şi democratice în lupta împotriva tendinţelor de reîmpărţire a lumii în zone de influenţă, pentru pace şi progres social, pentru statornicirea în viaţa internaţională a unor noi relaţii interstatale, pentru edificarea unei noi ordini economice şi politice mondiale care să asigure dezvoltarea liberă şi independentă a tuturor popoarelor, în acest context a fost relevată importanţa intensificării eforturilor pentru înfăptuirea unui sistem real de securitate şi cooperare în Europa, a unor măsuri concrete de dezarmare şi, in primul rind, de dezarmare nucleară, fără de care nu pot fi concepute pacea şi securitatea atit pe continentul nostru, cit în întreaga lume. Cele două partide şi-au reafirmat hotărîrea de a milita mai activ pentru realizarea de noi paşi în direcţia îmbunătăţirii, colaborării şi dezvoltării unor raporturi strînse de prietenie şi bună vecinătate in Balcani, corespunzător intereselor popoarelor din această zonă, cu convingerea că acest lucru foloseşte cauzei păcii şi cooperării în Europa şi în lume. Convorbirea s-a desfăşurat într-o atmosferă tovărășească, de caldă prietenie. Preşedintele Consiliului Naţional şi preşedintele Consiliului Statelor ale Adunării Federale şi Confederaţiei Elveţiene Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, in ziua de 31 august, pe Alfred Bussey, preşedintele Consiliului Naţional, şi Robert Reimann, preşedintele Consiliului Statelor ale Adunării Federale a Confederaţiei Elveţiene, care ne vizitează ţara, la invitaţia Marii Adunări Naţionale. La primire au luat parte tovarăşii Nicolae Giosan, preşedintele Marii Adunări Naţionale, şi Ioan Pop D. Popa, preşedintele Grupului parlamentar pentru relaţiile ele prietenie România-Elveţia. A fost de faţă Pierre-Henri Thevenaz, ambasadorul Elveţiei la Bucureşti. . Cu acest prilej, oaspeţii au exprimat gratitudinea lor şefului statului român pentru întrevederea acordată, pentru ospitalitatea şi cordialitatea cu care au fost întîmpinaţi în ţara noastră, subliniind caracterul rodnic al discuţiilor purtate, impresiile deosebite produse asupra lor de realizările României contemporane. In timpul întrevederii, a fost evidenţiată cu satisfacţie evoluţia ascendentă a relaţiilor dintre România şi Elveţia, pe plan politic, economic, tehnico-ştiinţific, cultural, relevindu-se dorinţa comună de a se dezvolta şi mai intens colaborarea, în interesul ambelor ţări şi popoare. S-a subliniat, în acest cadru, că amplificarea contactelor şi a schimburilor de păreri între parlamentele celor două ţări este de natură să contribuie la adîncirea prieteniei tradiţionale româno-elveţiene, la extinderea conlucrării bilaterale, la mai buna cunoaştere şi apropiere dintre popoarele noastre, la promovarea idealurilor de pace şi colaborare între naţiuni. In cursul convorbirii, s-au abordat, de asemenea, probleme ale situaţiei internaţionale actuale, reliefîndu-se necesitatea ca guvernele, parlamentele, să-şi intensifice eforturile pentru rezolvarea marilor probleme care confruntă astăzi omenirea. A fost apreciată însemnătatea statornicirii pe continentul european a unui sistem real de securitate şi cooperare prin transpunerea în viaţă a prevederilor Actului final al Conferinţei de la Helsinki. A fost exprimată speranţa că reuniunea din 1980 de la Madrid — temeinic pregătită — va impulsiona activitatea de înfăptuire a securităţii europene, va deschide largi perspective dezvoltării nestingherite a colaborării economice, tehnico-ştiinţifice, culturale şi în alte domenii de interes umanitar, va favoriza trecerea la măsuri concrete, eficiente, de dezarmare şi de dezangajare militară, fără de care nu pot fi concepute pacea şi securitatea pe continentul nostru şi în lume. In acelaşi timp, a fost subliniată necesitatea instaurării unor relaţii de egalitate şi echitate între state, a făuririi unei noi ordini economice mondiale, care să asigure progresul şi bunăstarea fiecărei naţiuni. De ambele părţi, a fost manifestată convingerea că România şi Elveţia, parlamentele celor două ţări, vor conlucra tot mai strâns pe plan extern, îşi vor aduce întreaga contribuţie la înfăptuirea aspiraţiilor de libertate, pace şi progres ale popoarelor, întrevederea s-a desfăşurat într-o ambianţă cordială, prietenească. EROII VIEŢII,a EROII FILMELOR în cadrul activităţilor politicoideologice şi cultural-educative iniţiate de Comitetul Central al Uniunii Tineretului Comunist sub genericul Festivalului naţional „Cîntarea României“, recent încheiatul Festival al filmului pentru tineret, aflat la cea de a doua ediţie, a reprezentat, fără îndoială, o reuşită, probată din plin de larga audienţă şi de entuziastele aprecieri de care s-a bucurat din partea publicului. Costineştiul, în acestetă vară gazdă, rînd pe rind, a unui festival al muzicii tinere, a unuia dedicat spectacolelor de teatru pentru tineret, a oferit, vreme de o săptămînă miilor de tineriutecişti din unităţi industriale şi agricole, elevi şi studenţi aflaţi la odihnă o imagine concludentă a eforturilor pe care realizatorii peliculelor prezentate , amatori, studenţi ai Institutului de artă teatrală şi cinematografică sau profesioniştii le depun pentru o cit mai veridică şi elocventă explorare cinematografică a problematicii tinerei generaţii. Festivalul şi-a propus şi a izbutit să reliefeze pronunţatele valenţe formative ale filmului românesc de azi, preţioasa lui încărcătură ideatică, constituindu-se astfel, intr-un eficient mijloc de educare politică, patriotică şi estetică a tinerilor spectatori, cei care au alcătuit, în final, un juriu de o exigenţă şi obiectivitate exemplare. Acum, cindi peste scena festivalului s-a lăsat cortina, după desemnarea merituoşilor laureaţi, considerăm necesară evidenţierea câtorva aspecte referitoare la implicaţiile artistice, educative ale acestei ample şi rodnice manifestări. Trebuie remarcat, de la bun început, interesul conjugat al realizatorilor de film şi al spectatorilor pentru peliculele inspirate de realitatea imediată, de problemele specifice ale tinerilor. Dovezi grăitoare în acest sens sunt premiile acordate filmelor a căror tematică izvorăşte din miezul fierbinte al actualităţii. Marele premiu al festivalului a fost obţinut, după cum se ştie, de filmul Septembrie (scenariul şi regia Timotei Ursu). Calităţile care au impresionat juriul au fost multiple : lipsa de schematism în prezentarea vieţii unui tînăr aflat în plin proces de maturizare, prezenţa unei stenice infuzii de lirism şi, mai ales, faptul (relevat de numeroşi tineri in cursul discuţiilor) că spectatorul se află nu în faţa unei naraţiuni filmate, istorisind molcom şi previzibil (cum se intîmplă prea adesea), ci în faţa unui filmavertisment. „Septembrie“ este o pledoarie pentru trăirea responsabilă a vieţii, pentru înlăturarea din perimetrul vieţii cotidiene a compromisului, a minciunii, a tot ce poate falsifica profilul moral al tânărului. Premiat a fost şi filmul Rătăcire (regia — Alexandru Tăios) care a beneficiat, graţie scenariului semnat de I. Băieşu şi Alex. Tatos, de un subiect de o pregnantă actualitate. Firesc, întîlnirea cu o reflecţie filmică asupra prezentului a stîrnit un larg ecou in rindul tinerilor participanţi la vizionări şi dezbateri. Cu prilejul zilnicelor şi atit de interesantelor întîlniri între realizatorii de film şi spectatori, regizorii, operatorii, actorii, producătorii invitaţi au avut de întîmpinat unneîntrerupt şir de întrebări, au putut asculta opinii judicioase, la obiect — nu rareori critice — dovedind seriozitatea şi orginalitatea de gindire, cultura cinematografică, dorinţa de cunoaştere ce caracterizează tinăra noastră generaţie. Răspunsurile — adevărate profesiuni de credinţă — au figurat un autentic program de creaţie. S-a stabilit, deci, un dialog in care cineaşti şi spectatori şi-au mărturisit interesul pentru filmul care să ilustreze efortul continuu al întregului popor, al tineretului pentru continua înălţare a patriei, pentru edificarea unei societăţi umaniste. Totodată s-a combătut îndreptarea meditaţiei rilmice spre subiecte minore sau irelevante pentru universul de gînduri şi preocupări al spectatorului de azi. Aria filmului de tineret nu poate fi alta decit acest prezent tumultuos, fascinant prin continuări transformare revoluţionară şi tulburător prin viziunea minunată pe care o oferă asupra viitorului. Eroii vieţii, s-a spus aici de repetate ori, trebuie să devină eroii filmelor noastre. în această ordine de idei, credem că ar fi fost necesară şi invitarea la festival a scenariştilor, care ar fi avut astfel prilejul unui util schimb de vederi cu spectatorii asupra acestei esenţiale — şi încă incomplet soluţionate — probleme a cinematografiei noastre, scenariul. O iniţiativă fericită a consti- DAN MUCENIC (Continuare in pag. a II-a) MARGINALII LA FESTIVALUL FILMULUI PENTRU TINERET DE LA COSTINESTI O delegaţie de ziarişti mexicani Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, joi dimineaţa, delegaţia de ziarişti mexicani condusă de Victor Manuel Garcia Solis, preşedintele Clubului de presă „Primera plana“ care face o vizită de documentare şi schimb de experienţă in ţara noastră, la invitaţia Consiliului ziariştilor. La primire a luat parte tovarăşul Dumitru Popescu, membru al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. Cu acest prilej, tovarăşul Nicolae Ceaușescu a acordat un interviu ziariștilor mexicani. Polivalenţa existenţei noastre Viaţa devine din ce în ce mai complexă şi complicată. Progresul nu simplifică nici condiţia umană, nici modalităţile de afirmare personală. Dimpotrivă. Cerinţele individului faţă de societate, cerinţele societăţii faţă de acesta devin tot mai numeroase, variate, multiple. Omul se află angajat într-o totalitate de relaţii sociale şi este ceea ce este datorită multiplelor lui relaţii sociale. Or, fiecare din aceste relaţii solicită anumite aptitudini, calităţi, capacităţi. Persoana reprezintă sinteza di de Pavel Apostol namică a totalităţii acestor însuşiri diferenţiate. In societatea burgheză, fondul înstrăinării omului de multilateralitate intrinsecă condiţiei umane constă în reducerea polivalenţei la o unilateralitate impusă de diviziunea capitalistă a muncii şi de subordonarea capacităţilor creative faţă de consumul devenit scop în sine, constrîngere şi servitute. Proiectul comunist al societăţii socialiste multilateral dezvoltate constituie — sub raport uman — o strategie de recucerire de către individ a multilateralităţii ca trăsătură definitorie a persoanei împlinite în statutul şi rolul său social revoluţionar. Mai ales tineretul, aflat la virsta şi în situaţia marilor opţiuni, este confruntat cu şansa şi chemarea, cu obligaţia şi răspunderea realizării multilaterale. Nu este vorba despre multilateralitatea doar a intereselor intelectuale: nu en(Continuare in pag. a II-a)