Scînteia Tineretului, septembrie 1978 (Anul 34, nr. 9105-9130)

1978-09-01 / nr. 9105

MĂSURI ENERGICE PENTRU REDUCEREA CONSUMURILOR DE MATERII PRIME Producem tot mai multe bunuri mate­riale. O realitate incontestabilă ţi a ulti­melor luni , luni in care acestui coman­dament major al economiei i se alătură în mod firesc sarcini ţi exigenţe sporite care să determine un real salt calitativ în procesul muncii : imperativul unei cit mai inalte eficienţe relevat prin noul meca­nism economico-financiar. Esenţa lui, pro­ducţia netă, presupune inainte de toate împlinirea unei ecuaţii în care, la pro­ducţii cit mai mari să corespundă cheltu­ieli materiale minime. Aceasta este, de fapt, condiţia sporirii contribuţiei fiecărui colectiv la crearea venitului naţional, la crearea unor fonduri cit mai mari desti­nate dezvoltării întreprinderilor, creşterii cotei de beneficii a oamenilor muncii. Iată de ce, reducerea continuă a consu­murilor de materii prime şi materiale, de energie şi combustibil pe fiecare produs devine factor prioritar în atingerea acestui scop. Căile de realizare sunt multiple. De la elaborarea proiectelor şi pină la folosirea produselor create, exi­genţele calitative ale producţiei au impus luarea unor măsuri menite să reducă costurile. Cu toate acestea, rezervele nu sunt nici pe departe epuizate. Din tona de metal se poate obţine o cantitate mai mare de produse ; un kilowat sau un litru de combustibil poate folosi la obţi­nerea unei producţii mai mari. La fel în utilizarea oricărei materii prime, a oricărei resurse care prin prelucrare capătă va­lențe ce definesc preocuparea pentru sporirea eficienței economice. Vacanţa mare defilează cu paşii ei de gigant. Timpul isi urmează itinerarul în sens unic. Intimplarea a potrivit in asa fel lucrurile, incit exact in această perioadă — sezonul estival — să mă aflu atit la munte, cit si la mare. Şi astfel să culeg, de pe buzele unor oameni admira­bili, curajoşi si plini de ome­nie, un apel­ adresat de ei,­­mai cu seamă, celor tineri şi foarte tineri. Este vorba Teritoriile bucuriei de Mihai Stoian despre acei tineri care, soco­tind probabil, in forul lor in­terior, că răstimpul vacanţei, al concediului de odihnă, re­prezintă, de fapt, un fel de „zonă albă“ a deplinei „de­conectări“ înţeleasă in sensul cel mai primejdios, cel mai nociv ; căci datorită ei unii se riscă pe sine sau ii riscă pe alţii, încâlcind elementa­re norme de precauţie, de­ înţelepciune, de convieţuire. Exemple : elevi, tineri plini de vigoare si erc­­pansivitate veniţi pentru două Mile la munte, urcind (Continuare in vag. o V­al Proletari din toate tarile, uniţî-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST în proiectare, ca şi la execuţie — grijă maximă pentru folosirea fiecărui gram De o continuă descreştere a cheltuielilor materiale se poate vorbi şi la întreprinderea me­canică de utilaj chimic Bucu­reşti. O raportare la situaţia din anul trecut arată că în 1978, pe primele 7 luni, aceste cheltuieli scad cu 58,80 lei la 1 000 lei pro­ducţie marfă, mai mult chiar de­cit prevedeau cifrele de plan. Satisfacţii în general, şi totuşi numeroase neimpliniri atunci cind discuţiile se concentrează asupra consumurilor tehnologice de metal, principalul element al acestor costuri. In momentul de faţă, norma de consum de 935 kilograme laminate la tona de produs finit nu a fost atinsă. Se mai consumă încă cu 43 kilogra­me în plus.­Este adevărat, co­eficientul de utilizare a metalu­lui a crescut faţă de anul trecut cu două procente. O creştere in­suficientă însă, faţă de rezerve­le existente aici. UN IMPERATIV PENTRU FORJORI : GREUTATEA BRUTA CIT MAI APROAPE DE CEA NETA La secţia forjă ni se oferă spre comparaţie două repere. „Aveţi în faţă două piese brute pentru aceeaşi piesă finită, inele de şe­­mineu-plaje. După tehnologia a­­plicată pină,, acum două luni, forjarea liberă, consumul de­ me­tal era de 80-82 kilograme. In urma trecerii la folosirea matri­ţelor semideschise consumul a scăzut la 40-45 kilograme. Asta în ceea ce priveşte piesele mari. La alte repere, mai mici, cum sunt inelele de ridicare, cîrligele, şuruburile cu ochi, unde am tre­cut la aplicarea matriţelor închi­se am redus consumul cu două treimi“. Calculele oferite de teh­nologul Vasile Berbec le conti­nuă în aceeaşi idee, tinărul in­giner Vasile Topalu. „ Nici tehnologia de execuţie, a flanşelor plate prin turnare nu mai este de acceptat. Posi­bilităţi de a o înlocui există. O dovedeşte noua metodă de îndo­ire a flanşelor plate la cald şi de asamblare prin sudare. Dacă ina­inte din 300 kilograme metal scoteam 100 kilograme produse finite, prin actuala tehnologie din 100 kilograme metal obţinem 85 kilograme produse finite. Aşadar, argumente pentru îm­plinirea devizei ,,greutatea bru­tă cit mai „ apropiată de cea netă“ există. Cu condiţia ca a­­cestei devize să-i adapteze mun­ca şi furnizorii de piese turnate de la I.P.T. Cimpina, „Tehno­­metal“ Bucureşti şi altele care, aşa cum spunea inginerul Paul Urseanu, de la atelierul proiec­­tare-tehnologie, continuă să tri­mită piese cu mari adaosuri de prelucrare. O SOLUŢIE SIMPLĂ, EFICIENTA IŞI AŞTEAPTĂ INCA APLICAREA Spre deviza forjorilor tind, trebuie să tindă şi cazangiii şi N. COŞOVEANU PAVEL PERFIL (Continuare in pag. a 11-a) LA ÎNTREPRINDEREA MECANICĂ DE UTILAJ CHIMIC DIN BUCUREȘTI de metal LA ZI ÎN AGRICULTURĂ Recoltarea culturilor de toamnă In această perioadă in ju­deţele din sudul ţării se des­făşoară ample acţiuni pen­tru strîngerea, transportul si depozitarea recoltelor de toamnă precum si pentru pregătirea terenurilor in ve­derea insăminţării griului Raidul nostru în PAGINA A III-A I „Automatica“ Bucureşti — o marcă de prestigiu pentru produsele realizate de acest harnic colectiv ! Foto : GH. CUCU ANUL XXXIV, SERIA II, NR. 9105 4 PAGINI 30 BANI VINERI 1 SEPTEMBRIE 1978 D­in cronica întrecerii socialiste Spirit gospodăresc în utilizarea energiei electrice Eforturile depuse de colecti­vele de oameni ai muncii din unităţile economice ale jude­­ţelor Iaşi şi Vaslui, de perso­nalul muncitor de la între­prinderile de reţele electrice din cele două judeţe, în direc­ţia utilizării eficiente şi raţio­nale a curentului electric, s-au soldat cu o economie de la în­ceputul anului de 23,6 milioa­ne kilowaţi/ora energie elec­trică. Această cantitate echiva­lează cu necesarul de energie pe o durată de aproape 50 de zile la Combinatul de fibre sintetice din Iaşi, unul din cei mai mari consumatori de cu­rent electric din judeţ. Procedee tehnologice perfecţionate Spiritul de gospodari exi­genţi pe care il manifestă tot mai pregnant colectivele mun­citoreşti din unităţile indus­triale ale judeţului Cluj s-a materializat, printre altele, în perioada care a trecut din acest an, în economisirea a peste 1 760 tone de metal, în­deosebi pe seama adoptării unor procedee tehnologice perfecţionate, sau folosirii pe scară din ce in ce mai largă a înlocuitorilor, fără a fi di­minuate cu nimic performan­ţele tehnico-funcţionale ale produselor. Astfel, colectivele de muncă de la Combinatul minier Cluj, Combinatul de lianţi şi materiale refractare Turda, I.M.M.R., „16 Februa­rie“, întreprinderea de trico­taje „Someşul“ şi de la Fabri­ca de cartoane „Mucart“ din Cluj-Napoca au economisit, pină în prezent, materiale in valoare de aproape 20 000 000 lei, atingînd deja nivelul pre­conizat pentru întregul an. Noi produse cu performanţe superioare In Industria judeţului Timiş, cel de-al treilea an al actua­­luli cincinal este marcat de asimilarea în fabricaţie a pes­te 2 000 de produse noi sau reproiectate, aproape jumătate ,i în acestea fiind realizate un divans de termenul pre­văzut în programele de înnoi­re a producţiei. Având la bază, în cea mai mare parte proiec­te şi tehnologii elaborate de specialişti din producţie, cer­cetare şi învâţămînt superior, noile produse întrunesc carac­teristici calitative superioare şi asigură ridicarea producti­vităţii muncii, prelucrarea efi­cientă a materiilor prime in­digene, micşorarea cheltuieli­lor materiale. Printre cele mai reprezenta­tive produse realizate de in­dustria timişeană, în această perioadă, se numără o serie de motoare electrice cu înalte performanţe (întreprinderea „Electromotor“), maşini uni­versale de sudat electric prin puncte (întreprinderea „Elec­­trotimis“), contoare trifazate de energie reactivă (întreprin­derea de aparate electrice de măsurat Timişoara), corpuri de iluminat cu articulaţie pen­tru maşini-unelte, produse la întreprinderea „Electrobanat“, maşini de cimentare termică şi îndoire, destinate industriei de încălţăminte (întreprinde­rea de utilaje şi piese de schimb Lugoj). PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Tovarăşul Haralambos Drakopoulos, secretar al C. C. al Partidului Comunist din Grecia (interior) Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, a primit, joi după-amiază, pe tovarăşul Ha­ralambos Drakopoulos, secretar al C.C. al Partidului Comunist din Grecia (interior), care s-a a­­flat la odihnă in tara noastră, la invitaţia C.C. al P.C.R. La întrevedere a participat tovarăşul Vasile Muşat, secretar al C.C. al P.C.R. Oaspetele a adresat tovarăşu­lui Nicolae Ceauşescu un salut călduros din partea conducerii P.C. din Grecia (interior) şi a mulţumit pentru prilejul ce i s-a oferit de a vizita din nou România, de a cunoaşte reali­zările deosebite obţinute de po­porul român, sub conducerea Partidului Comunist Român, pe calea edificării societăţii socia­liste multilateral dezvoltate.­Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a rugat să se transmită condu­cerii şi membrilor partidului un cald salut şi urări de noi suc­cese în lupta pe care o duc, îm­preună cu alte forţe progresis­te şi democratice din Grecia, pentru promovarea intereselor oamenilor muncii, pentru afir­marea idealurilor democraţiei, independenţei şi progresului so­cial. In timpul convorbirii s-a pro­cedat la o informare reciprocă cu privire la activitatea şi pre­ocupările celor două partide şi a avut loc un schimb de vederi asupra unor probleme actuale ale vieţii internaţionale. In acest cadru, a fost expri­mată satisfacţia pentru bunele relaţii existente între Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist din Grecia (interior), apreciindu-se că dezvoltarea a­­cestora pe baza principiilor ega­lităţii, autonomiei, a dreptului fiecărui partid de a-şi elabora independent şi de sine stătă­tor propria politică, fără nici un amestec din afară, contribuie la extinderea raporturilor de co­laborare dintre România şi Gre­cia, in interesul ambelor po­poare, al cauzei păcii şi secu­rităţii, înţelegerii şi cooperării în Balcani, in Europa şi în în­treaga lume. Schimbul de vederi cu privi­re la unele probleme actuale ale situaţiei internaţionale a scos în evidenţă profundele schimbări care­­ au avut loc în lume ca rezultat al afirmării tot mai puternice a voinţei po­poarelor de a trăi libere, inde­pendente şi suverane, de a pu­ne capăt vechii politici impe­rialiste de dominaţie şi dictat. S-a relevat că, în aceste condi­ţii, este necesară intensificarea acţiunilor unite, atit pe plan naţional, cit şi internaţional, ale forţelor de stingă, ale tuturor forţelor revoluţionare, progre­siste şi democratice în lupta îm­potriva tendinţelor de reîmpăr­ţire a lumii în zone de influen­ţă, pentru pace şi progres so­cial, pentru statornicirea în via­ţa internaţională a unor noi re­laţii interstatale, pentru edifi­carea unei noi ordini economice şi politice mondiale care să asi­gure dezvoltarea liberă şi inde­pendentă a tuturor popoarelor, în acest context a fost relevată importanţa intensificării efortu­rilor pentru înfăptuirea unui sistem real de securitate şi co­operare în Europa, a unor mă­suri concrete de dezarmare şi, in primul rind, de dezarmare nucleară, fără de care nu pot fi concepute pacea şi securitatea atit pe continentul nostru, cit în întreaga lume. Cele două partide şi-au re­afirmat hotărîrea de a milita mai activ pentru realizarea de noi paşi în direcţia îmbunătăţi­rii, colaborării şi dezvoltării u­­nor raporturi strînse de priete­nie şi bună vecinătate in Bal­cani, corespunzător intereselor popoarelor din această zonă, cu convingerea că acest lucru fo­loseşte cauzei păcii şi cooperă­rii în Europa şi în lume. Convorbirea s-a desfăşurat într-o atmosferă tovărășească, de caldă prietenie. Preşedintele Consiliului Naţional şi preşedintele Consiliului Statelor ale Adunării Federale şi Confederaţiei Elveţiene Preşedintele Republicii So­cialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, in ziua de 31 august, pe Alfred Bussey, preşedintele Consiliu­lui Naţional, şi Robert Rei­­mann, preşedintele Consiliului Statelor ale Adunării Federale a Confederaţiei Elveţiene, care ne vizitează ţara, la invitaţia Marii Adunări Naţionale.­­ La primire au luat parte to­varăşii Nicolae Giosan, pre­şedintele Marii Adunări Naţio­nale, şi Ioan Pop D. Popa, pre­şedintele Grupului parlamentar pentru relaţiile ele prietenie România-Elveţia. A fost de faţă Pierre-Henri Thevenaz, ambasadorul Elveţiei la Bucureşti. . Cu acest prilej, oaspeţii au exprimat gratitudinea lor şefului statului român pentru întreve­derea acordată, pentru ospitali­tatea şi cordialitatea cu care au fost întîmpinaţi în ţara noastră, subliniind caracterul rodnic al discuţiilor purtate, impresiile deosebite produse asupra lor de realizările României contem­porane. In timpul întrevederii, a fost evidenţiată cu satisfacţie evo­luţia ascendentă a relaţiilor din­tre România şi Elveţia, pe plan politic, economic, tehnico-ştiin­­ţi­fic, cultural, relevindu-se do­rinţa comună de a se dezvolta şi mai intens colaborarea, în interesul ambelor ţări şi po­poare. S-a subliniat, în acest cadru, că amplificarea contac­telor şi a schimburilor de pă­reri între parlamentele celor două ţări este de natură să con­tribuie la adîncirea prieteniei tradiţionale româno-elveţiene, la extinderea conlucrării bilatera­le, la mai buna cunoaştere şi apropiere dintre popoarele noas­tre, la promovarea idealurilor de pace şi colaborare între naţiuni. In cursul convorbirii, s-au abordat, de asemenea, probleme ale situaţiei internaţionale actu­ale, reliefîndu-se necesitatea ca guvernele, parlamentele, să-şi intensifice eforturile pentru re­zolvarea marilor probleme care confruntă astăzi omenirea. A fost apreciată însemnătatea sta­tornicirii pe continentul euro­pean a unui sistem real de secu­ritate şi cooperare prin transpu­nerea în viaţă a prevederilor Actului final al Conferinţei de la Helsinki. A fost exprimată speranţa că reuniunea din 1980 de la Madrid — temeinic pre­gătită — va impulsiona activita­tea de înfăptuire a securităţii europene, va deschide largi pers­pective dezvoltării nestingherite a colaborării economice, tehni­­co-ştiinţifice, culturale şi în alte domenii de interes umani­tar, va favoriza trecerea la mă­suri concrete, eficiente, de de­zarmare şi de dezangajare mi­litară, fără de care nu pot fi concepute pacea şi securitatea pe continentul nostru şi în lume. In acelaşi timp, a fost subliniată necesitatea instaurării unor re­laţii de egalitate şi echitate în­tre state, a făuririi unei noi or­dini economice mondiale, care să asigure progresul şi bunăsta­rea fiecărei naţiuni. De ambele părţi, a fost manifestată con­vingerea că România şi Elveţia, parlamentele celor două ţări, vor conlucra tot mai strâns pe plan extern, îşi vor aduce în­treaga contribuţie la înfăptuirea aspiraţiilor de libertate, pace şi progres ale popoarelor, întrevederea s-a desfăşurat în­tr-o ambianţă cordială, prie­tenească. EROII VIEŢII,a EROII FILMELOR în cadrul activităţilor politico­­ideologice şi cultural-educative iniţiate de Comitetul Central al Uniunii Tineretului Comunist sub genericul Festivalului na­ţional „Cîntarea României“, re­cent încheiatul Festival al fil­mului pentru tineret, aflat la cea de a doua ediţie, a repre­zentat, fără îndoială, o reuşită, probată din plin de larga audi­enţă şi de entuziastele aprecieri de care s-a bucurat din partea publicului. Costineştiul, în acestetă vară gazdă, rînd pe rind, a unui fes­tival al muzicii tinere, a unuia dedicat spectacolelor de teatru pentru tineret, a oferit, vreme de o săptămînă miilor de tineri­­utecişti din unităţi industriale şi agricole, elevi şi studenţi aflaţi la odihnă o imagine con­cludentă a eforturilor pe care realizatorii peliculelor prezen­tate , amatori, studenţi ai In­stitutului de artă teatrală şi cinematografică sau profesio­nişti­i le depun pentru o cit­ mai veridică şi elocventă ex­plorare cinematografică a pro­blematicii tinerei generaţii. Fes­tivalul şi-a propus şi a izbutit să reliefeze pronunţatele valenţe formative ale filmului românesc de azi, preţioasa lui încărcătură ideatică, constituindu-se astfel, intr-un eficient mijloc de edu­care politică, patriotică şi este­tică a tinerilor spectatori, cei care au alcătuit, în final, un juriu de o exigenţă şi obiectivi­tate exemplare. Acum, cindi peste scena festi­valului s-a lăsat cortina, după desemnarea merituoşilor lau­reaţi, considerăm necesară evi­denţierea câtorva aspecte refe­ritoare la implicaţiile artistice, educative ale acestei ample şi rodnice manifestări. Trebuie remarcat, de la bun început, interesul conjugat al realizatorilor de film şi al spec­tatorilor pentru peliculele inspi­rate de realitatea imediată, de problemele specifice ale tineri­lor. Dovezi grăitoare în acest sens sunt premiile acordate fil­melor a căror tematică izvorăşte din miezul fierbinte al actuali­tăţii. Marele premiu al festiva­lului a fost obţinut, după cum se ştie, de filmul Septembrie (scenariul şi regia­­ Timotei Ursu). Calităţile care au impre­sionat juriul au fost multiple : lipsa de schematism în prezen­tarea vieţii unui tînăr aflat în plin proces de maturizare, pre­zenţa unei stenice infuzii de li­rism şi, mai ales, faptul (relevat de numeroşi tineri in cursul discuţiilor) că spectatorul se află nu în faţa unei naraţiuni fil­mate, istorisind molcom şi pre­vizibil (cum se intîmplă prea adesea), ci în faţa unui film­­avertisment. „Septembrie“ este o pledoarie pentru trăirea respon­sabilă a vieţii, pentru înlătu­rarea din perimetrul vieţii coti­diene a compromisului, a min­ciunii, a tot ce poate falsifica profilul moral al tânărului. Pre­miat a fost şi filmul Rătăcire (regia — Alexandru Tăios) care a beneficiat, graţie scenariului semnat de I. Băieşu şi Alex. Tatos, de un subiect de o preg­nantă actualitate. Firesc, întîl­­nirea cu o reflecţie filmică a­­supra prezentului a stîrnit un larg ecou in rindul tinerilor participanţi la vizionări şi dezbateri. Cu prilejul zilnicelor şi atit de interesantelor întîlniri între realizatorii de film şi spectatori, regizorii, operatorii, actorii, pro­ducătorii invitaţi au avut de întîmpinat un­­neîntrerupt şir de întrebări, au putut asculta opi­nii judicioase, la obiect — nu rareori critice — dovedind se­riozitatea şi orginalitatea de gin­­dire, cultura cinematografică, dorinţa de cunoaştere ce carac­terizează tinăra noastră genera­ţie. Răspunsurile — adevărate profesiuni de credinţă — au fi­gurat un autentic program de creaţie. S-a stabilit, deci, un dialog in care cineaşti şi spec­tatori şi-au mărturisit interesul pentru filmul care să ilustreze efortul continuu al întregului popor, al tineretului pentru con­tinua înălţare a patriei, pentru edificarea unei societăţi umanis­te. Totodată s-a combătut în­dreptarea meditaţiei rilmice spre subiecte minore sau irelevante pentru universul de gînduri şi preocupări al spectatorului de azi. Aria filmului de tineret nu poate fi alta decit acest prezent tumultuos, fascinant prin conti­nuări transformare revoluţiona­ră şi tulburător prin viziunea minunată pe care o oferă asu­pra viitorului. Eroii vieţii, s-a spus aici de repetate ori, tre­buie să devină eroii filmelor noastre. în această ordine de idei, credem că ar fi fost ne­cesară şi invitarea la festival a scenariştilor, care ar fi avut astfel prilejul unui util schimb de vederi cu spectatorii asupra acestei esenţiale — şi încă in­complet soluţionate — probleme a cinematografiei noastre, sce­nariul. O iniţiativă fericită a consti- DAN MUCENIC (Continuare in pag. a II-a) MARGINALII LA FESTIVALUL FILMULUI PENTRU TINERET DE LA COSTINESTI O delegaţie de ziarişti mexicani Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, joi dimineaţa, delegaţia de ziarişti mexicani condusă de Victor Manuel Garcia Solis, pre­şedintele Clubului de presă „Pri­­mera plana“ care face o vizită de documentare şi schimb de experienţă in ţara noastră, la invitaţia Consiliului ziariştilor. La primire a luat parte tova­răşul Dumitru Popescu, membru al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. Cu acest prilej, tovarăşul Nicolae Ceaușescu a acordat un interviu ziariștilor mexicani. Polivalenţa existenţei noastre Viaţa devine din ce în ce mai complexă şi complicată. Pro­gresul n­u simplifică nici con­diţia umană, nici modalităţile de afirmare personală. Dimpo­trivă. Cerinţele individului faţă de societate, cerinţele societăţii faţă de acesta devin tot mai numeroase, variate, multiple. Omul se află angajat în­tr-o totalitate de relaţii so­ciale şi este ceea ce este datorită multiplelor lui rela­ţii sociale. Or, fiecare din a­­ceste relaţii solicită anumite aptitudini, calităţi, capacităţi. Persoana reprezintă sinteza di­ de Pavel Apostol namică a totalităţii acestor în­suşiri diferenţiate. In societatea burgheză, fondul înstrăinării omului de multilateralitate in­trinsecă condiţiei umane constă în reducerea polivalenţei la o unilateralitate impusă de divi­ziunea capitalistă a muncii şi de subordonarea capacităţilor creative faţă de consumul de­venit scop în sine, constrînge­­re şi servitute. Proiectul comu­nist al societăţii socialiste mul­tilateral dezvoltate constituie — sub raport uman — o strategie de recucerire de către individ a multilateralităţii ca trăsătură definitorie a persoanei împlini­te în statutul şi rolul său social revoluţionar. Mai ales tineretul, aflat la virsta şi în situaţia ma­rilor opţiuni, este confruntat cu şansa şi chemarea, cu obligaţia şi răspunderea realizării multi­laterale. Nu este vorba despre mul­tilateralitatea doar a inte­reselor intelectuale: nu en­(Continuare in pag. a II-a)

Next