Scînteia Tineretului, noiembrie 1978 (Anul 34, nr. 9157-9182)

1978-11-01 / nr. 9157

­ # PE OGOARELE BUZOIENE Amplă participare locuitorilor de la sate, a tinerilor, la lucrările de recoltare şi depozitare • Cum acţionează tinerii pentru punerea grabnică la adăpost, fără pierderi, a recoltei ?­­ Rezultatele obţinute — un indicator al efor­turilor, al experienţei şi tehnologiilor aplicate culturilor din primăvară pînă în toamnă. Pe ogoarele buzoiene se acţionează în aceste zile cu toate forţele pentru transportul şi depozitarea fără pierderi a întregii recolte de pe cîmp. în întreprinderile agricole de stat, porumbul a fost cules pe 94 la sută din suprafaţă, iar in cooperativele agricole de pe mai bine de 15 la sută, în prima linie a întrecerii se situează cooperatorii din Bălă­­ceanu, Lunca, Lanuri, Corbii, Colţi, Ziduri şi Glodeanu-Siliş­­tea, care au încheiat deja această importantă lucrare. Alături de miile de cooperatori şi mecanizatori, sunt prezenţi in aceste zile pe ogoarele buzoiene peste 23 de mii de tineri. Tovarăşa Ioana Fluieraru, secretara comitetului judeţean al U.T.C., ne informează că „alcătuiţi în echipe şi brigăzi per­manente, uteciştii şi-au adus o contribuţie substanţială la recoltatul strugurilor, legumelor şi fructelor; în prezent, ei sunt mobilizaţi la recoltatul porumbului, precum şi în unele baze de recepţie. Eforturi deosebite întreprind tinerii din consiliile intercooperatiste Gălbinaşi, Pogoanele, Mihăileşti şi Săgeata pentru încheierea cit mai grabnică a recoltatului şi transportului sfeclei de zahăr“. La C.A.P. „7 Noiembrie" din Bălăceanu, Gheorghe Anghel, secretarul comitetului comunal U.T.C., pe care il întilnim la sola ... C“, ne dă cîteva amă­nunte. „Din cele 773 ha cit în­sumează suprafaţa cu porumb, au fost culese 738. Nu ne-au mai rămas decit aceste ultime 25 ha, de pe care pînă deseară întreaga recoltă va fi adunată şi, bine­înţeles, transportată“. Media­la se ridică la peste 4 800 kg porumb boabe, în condiţii de neirigat, unitatea realizindu-şi indicatorii de plan. Din rîndul celor peste 250 de cooperatori prezenţi la lucru reţinem şi nu­mele tinerilor Traian Istudor, Ecaterina Baicu, Ştefania Găz­­daru, Valeriu Anghel, precum şi al mecanizatorilor Ilie Alexandru şi Tudor Găzdaru. Tinerii ac­ţionează, de asemenea, şi pen­tru asigurarea unui flux cores­punzător transportului la bazele de recepţie. Referitor la sfecla de zahăr, din cele 142 ha au fost recoltate 75, întreaga canti­tate luind drumul Fabricii de zahăr din Buzău şi al bazei de recepţie. La capătul solei „6 C“, întilnim un grup de tineri, prin­tre ei Marin Topană, Traian Dan, Traian Cristudor, Onela Dan, care curăţau sfecla de colete. C.A.P. „Victoria socialismului" din Murgeşti. Toate cele 400 ha cultivate cu porumb sunt dispuse intr-un teren în pantă. Cum era şi firesc, au fost necesare soluţii care să asigure strîngerea fără pierderi a fiecărui bob. Pînă în prezent, porumbul a fost strîns de pe 80 ha. Neculai Barbu, brigadier, și secretarul comi­tetului comunal U.T.C., pre­zent la lucru în tarlaua de la Hîrboaca, ne spune : „Re­coltatul a început abia în ju­rul datei de 15 octombrie, da­torită întîrzierilor în vegetaţie. Din cei peste 200 de oameni prezenţi la recoltatul porumbu­lui trebuie să menţionez pe ti­nerii Florica Olteanu, Joiţa Iaru, Maria Dunuţă şi Maria Barbu, numai cîţiva din detaşamentul de 70 de utecişti“. Recoltînd po­rumbul numai manual, a fost nevoie de mobilizarea fiecărui sătean, a fiecărui tînăr, indife­rent de profesie şi loc de mun­că, pentru ca în 10 zile să se încheie lucrarea. Pe Nicolae Andronache, secre­tarul comitetului U.T.C. din co­muna Scorţoasa, il întilnim în curtea unităţii, supraveghind de­pozitarea ştiuleţilor în păture. Aflăm că întreaga suprafaţă cultivată cu porumb (124 ha în zona de munte şi 135 ha la şes), a fost recoltată, ultimele ha de porumb urmînd să fie eliberate în cursul zilei de azi. Producţi­ile, mai ales la cîmp (7 800 kg la hectar), demonstrează conclu­dent că desfăşurarea lucrărilor de-a lungul întregului an a stat în permanenţă sub semnul unei bune organizări. „In prezent , ne spune Nicolae Andronache, eforturile noastre sunt concen­trate în vederea achitării inte­grale a obligaţiilor la fondul de stat. De remarcat, în acest sens, aportul deosebit al tinerilor fih­­tierişti Sorin Dumitru şi Gh. Răican, care, lucrind neîn­trerupt, reuşesc în medie peste 10 transporturi pe zi“. O mare atenţie se acordă aici recoltării şi depozitării furajelor necesare sectorului zootehnic, ferma nr. 3 urmînd să asigure hrana de iarnă a 800 de oi și 34 vaci de lapte. 450 tone fin, 30 tone lucernă, la care se adaugă 34 tone coceni de pe tarlalele recent eliberate, constituie, în acest sens, cîteva argumente. La sediul cooperativei agrico­le Pliscov, Maria Mihalcea, Ma­ria Drăgan, Elena Lungu, din personalul TESA, se pregătesc de plecare, pentru a da o mină de ajutor celor care culeg sfecla DUMITRU ION DINCA GABRIEL NASTASE (Continuare in pag. a lll-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXXIV, SERIA II, Nr. 9157 4 PAGINI 30 BANI MIERCURI * NOIEMBRIE 1978 ŞEDINŢA COMITETULUI POLITIC EXECUTIV AL C. C AL P. C. R. Marţi, 31 octombrie, sub preşedinţia to­varăşului Nicolae Ceauşescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist Român, s-au desfăşurat lucrările şedinţei Comitetului Po­litic Executiv al C.C. al P.C.R. Comitetul Politic Executiv a examinat şi aprobat programul cu privire la aprovi­zionarea populaţiei pe ultimul trimestru al acestui an, precum şi pe semestrul I al anu­lui 1979. Elaborat pe baza indicaţiilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu, programul prevede măsu­rile necesare pentru asigurarea unei bune aprovizionări a populaţiei cu o gamă largă de produse alimentare de bază şi de bunuri in­dustriale de consum, în sortimente diversifi­cate şi de calitate superioară. Programul este alcătuit în strînsă concordanţă cu cerinţele de consum determinate de creşterea mai ac­centuată a veniturilor populaţiei, de trecerea la realizarea celei de-a doua etape a majo­rării retribuţiei personalului muncitor. In acest sens, fondul de marfă stabilit pentru perioada toamnă-iarnă este mai mare decit cel desfăcut în perioada precedentă. Comitetul Politic Executiv a stabilit, tot­odată, o serie de sarcini pentru organismele răspunzătoare de ducerea la îndeplinire a tuturor obiectivelor programului de aprovi­zionare. S-a indicat Ministerului Comerţului Interior, Centrocoop-ului, consiliilor popu­lare, celorlalţi factori însărcinaţi cu aprovi­zionarea să acţioneze, în continuare, cu per­severenţă pentru perfecţionarea organizării şi funcţionării reţelei comerciale şi de ali­mentaţie publică, pentru aprovizionarea rit­mică, la nivelul şi în sortimentele stabilite, a populaţiei. Comitetul Politic Executiv a dezbătut şi aprobat Codul vamal al Republicii Socialiste România, important act normativ al politicii vamale a ţării noastre. Prevederile sale au drept scop stimularea dezvoltării şi moderni­zării economiei noastre naţionale, extinderea participării României la diviziunea interna­ţională a muncii, intensificarea schimburilor cultural-ştiinţifice cu alte ţări şi promovarea turismului internaţional, în condiţiile prote­jării patrimoniului cultural naţional, a inte­reselor generale ale poporului român. Prin sistematizarea şi unificarea normelor vamale se asigură întărirea rolului de control al or­ganelor vamale asupra respectării monopolu­lui de stat al comerţului exterior, precum şi creşterea răspunderilor organelor centrale, unităţilor producătoare, a întreprinderilor de comerţ exterior şi a celorlalte unităţi socia­liste in desfăşurarea tuturor schimburilor. Codul vamal conţine, pe linia reglementă­rilor referitoare la trecerea peste frontieră a mărfurilor, precizări privind introducerea sau scoaterea de bunuri din ţară de către per­soane fizice, scutirile de taxe vamale, răs­punderile şi sancţiunile în caz de nerespec­­tare a normelor vamale. Codul vamal urmează să fie publicat în Buletinul Oficial. In încheierea şedinţei, Comitetul Politic Executiv a discutat şi soluţionat probleme privind activitatea curentă de partid și de stat, adoptând măsuri corespunzătoare. Pe şantierul de investiţii al Întreprinderii de aluminiu din Slatina Foto : VALERIU TANASOF Din cronica întrecerii socialiste • PRAHOVA — Cu reali­zări de seamă s-au prezentat la sfirşitul lunii octom­brie oamenii muncii din industria prahoveana, care, prin folosirea cu randa­ment sporit a întregului potenţial tehnic, au pus la dispoziţia economiei na­ţionale, în plus, de la începu­tul anului, 3 instalaţii de fo­raj, 30 000 tone cărbune, mai bine de 500 000 tone benzine, motorine, uleiuri minerale, fenol, etilena şi alte derivate din ţiţei,­­5 500 tone îngră­şăminte cu fosfor şi alte produse a căror valoare se apropie de o jumătate mi­liard lei. • IAŞI — Colectivele de muncă din 15 unităţi eco­nomice din judeţul Iaşi ra­portează onorarea exemplară a contractelor încheiate cu partenerii externi, livrînd la export, peste sarcinile celor 10 luni care s-au scurs din acest an, însemnate cantităţi de produse. Numai Combina­tul de­ fibre sintetice, ale că­rui produse sunt solicitate în peste 30 de ţări, a furnizat la export, peste prevederi, mărfuri în valoare de 6,2 milioane lei valută. • MEHEDINŢI — Con­structorii de nave din Drobe­­ta-Turnu Severin au intrat in penultima lună a anului cu o producţie marfă supli­mentară in valoare de 48 milioane lei, cu sarcinile re­venite la producţia netă în­deplinite, nivelul depăşirii a­­cestui indicator fiind in ulti­mele trei luni de 22 la sută, unul dintre cele mai ridicate din industria, judeţului Me­hedinţi. In acest fel, ei şi-au îndeplinit cu peste două luni mai devreme angajamentele asumate în întrecerea socia­listă pe întregul an. ŞEDINŢA CONSILIULUI DE STAT în ziua de 31 octombrie a.c., a avut loc şedinţa Consiliului de Stat, prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România. La şedinţă au participat, ca invitaţi, tovarăşul Manea Mă­­nescu, primul ministru al gu­vernului, viceprim-miniştri ai guvernului, miniştri, alţi con­ducători de organe centrale, preşedinţi ai unor comisii per­manente ale Marii Adunări Na­ţionale. In cadrul şedinţei, Consiliul de Stat a dezbătut şi adoptat De­cretul privind prelevarea pentru societate a unei părţi din va­loarea producţiei nete şi De­cretul privind unele măsuri pentru apărarea civilă.. Consiliul de Stat a examinat şi ratificat : Tratatul de prie­tenie şi colaborare între Repu­blica Socialistă România şi Kampuchia Democrată, încheiat la Phnom Penh la 29 mai 1978 ; Acordul de cooperare economică și tehnică dintre Guvernul Re­publicii Socialiste România şi Guvernul Regatului Maroc, sem­nat la București la 28 iunie 1978 ; Acordul comercial dintre Republica Socialistă România şi Republica Zair, semnat la București la 8 august 1978 ; Acordul dintre Republica So­cialistă România şi Republică Islamică Pakistan privind pro­tejarea şi garantarea reciprocă a investiţiei de capital, semnat la Islamabad la 21 ianuarie 1978 . Convenţia referitoare la statutul juridic şi facilităţile Centrului internaţional de in­formare ştiinţifică şi tehnică, încheiată la Moscova la 26 iu­nie 1973; Convenţia dintre Gu­vernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste privind soluţionarea şi preveni­rea cazurilor de dublă cetăţe­nie, semnată la Moscova la 28 iunie 1978; Convenţia între Gu­vernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Republicii Populare Bulgaria privind pro­tecţia, întreţinerea şi, reconsti­tuirea liniei de frontieră şi a semnelor de frontieră,­in sec­torul de uscat al frontierei de stat româno-bulgară, semnată la Bucureşti la 27 mai 1978 ; Convenţia dintre Republica So­cialistă România şi Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlan­dei de Nord privind asistenţa juridică in materie civilă şi co­mercială, semnată la Londra la 13 iunie 1978; Convenţia cu pri­vire la evitarea dublei impu­neri a veniturilor şi bunurilor persoanelor juridice, încheiată la Ulan-Bator la 19 mai 1978; Convenţia dintre Republica So­cialistă România şi Regatul Suediei pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozi­tele pe venit şi avere şi Proto­colul la această Convenţie, în­cheiate la Stockholm, la 22 de­cembrie 1976; Protocolul înche­iat la Islamabad, la 23 ianuarie 1978, cu privire la modificările Acordului de cooperare econo­mică, tehnică şi ştiinţifică din­tre Republica Socialistă Româ­nia şi Republica Islamică Pa­kistan. Totodată, Consiliul de Stat a acceptat Amendamentele la regulile anexe ale Conven­ţiei internaţionale pentru ocro­tirea vieţii omeneşti pe mare, încheiată la Londra la 17 iunie 1968. Toate decretele menţionate au fost, în prealabil, dezbătute şi avizate favorabil de comisiile permanente ale Marii Adunări Naţionale, precum şi de către Consiliul Legislativ. Consiliul de Stat a analizat apoi şi aprobat Raportul privind eficienţa investiţiilor realizate la Sistemul Porţile de Fier şi, în legătură cu aceasta, a adop­tat Decretul pentru aprobarea Procesului verbal privind, termi­narea executării Sistemului hi­droenergetic şi de navigaţia Porţile de Fier, încheiat la Bel­grad la 1 octombrie 1977. Consiliul de Stat constată că lucrările acestui important obiectiv hidroenergetic şi de na­vigaţie, rod al cooperării priete­neşti dintre Republica Socialis­tă România şi R.S.F. Iugoslavia s-au realizat înainte de termen, cu o economie la investiţii şi cu o putere superioară celei pre­văzute în proiect. Performanţe­le tehnico-economice ridicate ale acestui obiectiv rezultă din faptul că, în perioada de la pu­nerea în funcţiune, s-au produs în fiecare an cu 509 milioane kWh peste prevederile planului, in condiţiile reducerii preţului de cost şi recuperării întregii investiţii înainte de termenele prevăzute iniţial. In continuarea lucrărilor, Con­siliul de Stat a dezbătut şi a­­probat Raportul Comisiei pen­tru analiza activităţii de solu­ţionare a propunerilor, sesizări­lor, reclamaţiilor şi cererilor oa­menilor muncii adresate Consi­liului de Stat în perioada 1 ia­nuarie — 31 august 1978 şi Ra­portul Consiliului de Miniştri privind rezolvarea propunerilor, sesizărilor, reclamaţiilor şi ce­rerilor oamenilor muncii in se­mestrul 1/1978. Consiliul de Stat a dat o apreciere pozitivă modului in care au fost soluţionate propu­nerile, sesizările, reclamaţiile şi cererile oamenilor muncii şi a recomandat Consiliului de Mi­niştri şi Comisiei de pe lingă Consiliul de Stat să­­ acţioneze în continuare pentru o mai bună organizare şi desfăşurare a a­­cestei activităţi. Totodată, Con­siliul de Stat a indicat ministe­relor, celorlalte organe centrale, consiliilor populare şi unităţilor socialiste să se ocupe cu toată răspunderea pentru rezolvarea problemelor ridicate de cetă­ţeni în scrisori sau în cadrul audienţelor în conformitate cu prevederile legilor ţării. Consiliul de Stat a examinat apoi Raportul, cuprinzând con­cluziile controlului cu privire la legalitatea construirii unor locuinţe proprietate personală in municipiul Piatra Neamţ. Din verificările efectuate s-a constatat că unele persoane din municipiul Piatra Neamţ şi-au construit locuinţe proprietate personală, tip vile, prin abuzuri şi alte încălcări grave ale pre­vederilor legale, ale­­normelor eticii şi echităţii socialiste. Consiliul de Stat a hotărît trecerea în proprietatea statului a acestor imobile, construite cu încălcarea legilor ţării, urmînd ca ele­ să fie date în, folosinţă oamenilor muncii care lucrează nemijlocit în producţie. Consiliul de Stat a soluţionat, în continuare, unele probleme ale activității curente. TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU a primit scrisorile de acreditare a ambasadorului R.P. Ungare Preşedintele Republicii So­cialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, marţi la amiază, pe Rajnai Sándor, care şi-a prezentat scrisorile de acreditare in cali­tate de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Populare Ungare în ţara noas­tră. Cu acest prilej, preşedintele Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi ambasa­dorul Republicii Populare Un­gare au rostit, scurte alocuţiuni. După solemnitatea prezentă­rii scrisorilor de acreditare, to­varăşul­ Nicolae Ceauşescu, pre­şedintele Republicii Socialiste România, s-a întreţinut, intr-o atmosferă cordială, cu ambasa­dorul R.P. Ungare, Bajnai Sán­dor. La solemnitate şi convorbire au participat tovarăşii Ştefan Andrei, ministrul afacerilor ex­terne, şi Silviu Curticeanu, se­cretar prezidenţial şi al Consi­liului de Stat. Au fost­­ de faţă membri ai Ambasadei R­­. Ungare la Bucureşti. Modernizarea şi înnoirea prin forţe proprii a producţiei întreprinderea de aparataj electric şi instalaţii, din Titu are numai , 6 ani de existenţă. E puţin, dacă ne gîndim la timpul in sine, e mult dacă ne raportăm la ce a putut realiza colectivul unităţii în această vreme. O primă observaţie este de ordin cantitativ, exprimînd de fapt saltul în diversificarea largă a produselor : de la aproape 50 de tipuri de întrerupătoare şi co­mutatoare pentru instalaţiile electrice din apartamente, în 1972, la peste 230 de sortimente de aparataj electric de joasă tensiune, în prezent. Diversifi­carea producţiei presupune mo­dernizare, înnoire, implicit îm­bunătăţirea continuă a calităţii produselor. O diversificare şi modernizare a produselor reali­zată — aşa cum ne spune Gheorghe Cristescu, secretar ad­junct al comitetului de partid din întreprindere — pe baza va­lorificării ideilor tehnice ale co­lectivului, concepţia proprie fiind prezentă în proiectare, tehnologie şi execuţie. La fel de remarcabil — am mai adăuga noi — este faptul că acest ritm înalt al diversificării şi înnoirii s-a realizat în paralel cu înfăptuirea întocmai a tuturor prevederilor cuprinse în plan : producţia globală — 110 la sută, producţia marfă —• 110,4 la sută ; productivitatea muncii — 105,6 la sută. De asemenea, in aceeaşi perioadă, cheltuielile la 1 000 de lei producţie marfă s-au dimi­nuat cu 9,5 lei, iar planul de producţie netă a fost depăşit cu 10 milioane lei. — Toate aceste realizări — ne spune tovarăşa Georgeta Găvănescu, membră a biroului comitetului U.T.C. pe întreprin­dere — sunt de fapt argumente dintre cele mai concrete ale modului in care tânărul nostru colectiv se preocupă de îmbună­tăţirea calităţii întregii munci. Prin aceasta înţelegem, desigur, nu doar calitatea produsului fi- LA ÎNTREPRINDEREA DE APARATAJ ELECTRIC ŞI INSTALAŢII - TITU nu­, ci, mai întîi calitatea pregă­tirii profesionale, gradul de stă­­pinire a tehnicii, introducerea criteriilor ştiinţifice, in organi­zarea producţiei, şi a muncii, rapiditatea cu care găsim­i solu­ţii concrete pentru promovarea şi mai accentuată a noului în producţie. De fapt, este­­ vorba de o multitudine de elemente, de ordin moral şi­ profesional, care în final se reflectă în cali­tatea fiecăruia. Din multitudinea factorilor care definesc complexitatea pre­ocupărilor colectivului de aici, am reţinut modul în care tinerii înţeleg semnificaţia şi importan­ţa sub raport economic a pro­movării cu mai multă fermitate şi operativitate a noului in­tro­ducţie, a ştiinţei şi tehnicii,­ de virf. Aici, această activitate cu­noaşte două modalităţi distincte de materializare, ambele de ega­lă importanţă. Este vorba, pe de o parte, despre acţiunea de înnoire şi diversificare a produ­selor şi de găsirea unor tehnolo­gii cu eficienţă sporită, iar pe de altă parte, de ridicarea ac­ţiunii de autoutilaje pe noi trep­te calitative, concretizate în pro­iectarea şi executarea integrală a unor linii şi utilaje de mare complexitate menite să diminu­eze efortul valutar al ţării, să sporească producţia in condiţiile unor reduceri deosebite ale consumurilor specifice, între al­tele, în atelierul de autoutilaje au fost construite, după o con­cepţie proprie, maşini de sudat prin puncte, maşini de confec­ţionat resoarte, maşini de pilit profile, unele dintre ele fiind solicitate şi, de alte, unităţi din ţară. Recent, au fost lansate in fabricaţie cu profil de autouti­laje noi proiecte cum sunt : ma­şina pentru format pastile de bachelită, o presă automată, diferite electropalane ş.a., de asemenea, creaţii ale unor ti­neri ca lăcătuşul Ion Alecu, muncitorul electronist Ion Tu­dor, inginerul Alexandru Lu­­hovschi, tehnicianul Ion Voicu­­lescu, maistrul Ilie Petre, mun- DRAGOMIR HOROMNEA (Continuare în pag. a III-a) UL PROIECTUL LEGII ÎNVÂŢÂMÎNTULUI Să ne concepem activitatea in raport de cerinţele fundamentale ale actualei etape înfiinţat in anul 1966, ca ur­mare firească a necesarului de cadre calificate de care Reşiţa avea ,şi are nevoie in procesul rapidei sale dezvoltări şi diver­sificări a producţiei, * actualul Liceu industrial nr. 2 a ajuns ca, numai după 12 ani de exis­tenţă, să se impună ca o im­portantă instituţie de învăţă­­mint. Ne-a reţinut atenţia responsa­bilitatea cu care elevii şi ca­drele didactice din acest liceu au analizat fiecare capitol in parte, remarcind profundul de­mocratism al învăţămintului din ţara noastră, multiplele posibi­lităţi de afirmare a personali­tăţii creatoare, participarea ne­mijlocită la organizarea şi des­făşurarea procesului instructiv­­educativ. Elevii au subliniat ro­lul important ce revine organi­zaţiei U.T.C. în pregătirea teo­retică şi practică, în cultivarea principiilor eticii şi echităţii so­cialiste, în însuşirea concepţiei revoluţionare a clasei munci­toare, fundamentată pe gindirea ştiinţifică creatoare de valori materiale şi spirituale. ADRIAN DAESCU, clasa a XI-a. La absolvire, calitatea şi volumul cunoştinţelor dobindite sunt certificate prin examenul de bacalaureat şi proiectul de di­plomă, care­­ constă din execu­tarea unei lucrări de speciali­tate. Pentru a fi cit mai aproa­pe de necesităţile producţiei, consider că este necesar ca în ultimul an practica să se rea­lizeze în producţie şi nu nn ate- fierul-şcoală, deci cit mai aproa­pe de viitorul loc de muncă, unde putem beneficia de spriji­nul direct al maiştrilor şi mun­citorilor cu înaltă calificare, nu numai în finalizarea proiectelor, ci şi în însuşirea deprinderilor practice. în acest sens, prevederile ar­ticolului 110 mi se par insufi­ciente, intrucit vizează doar an­trenarea noastră in activitatea de cercetare în diverse forme, fără a preciza o reciprocă obli­gativitate între viitorul absol­vent şi beneficiarul rezultatelor cercetării. ROSA HASSELHOFFER, anul IV: Citind cu deosebită atenţie proiectul de lege, la cele spuse de colegul meu aş dori să aduc cîteva completări, bazate pe ex­perienţa de pînă acum, menită să impună reglementarea fer­­mă a modului de desfăşurare a practicii. In fond, este vorba de o componentă­­esenţială a­­ pre­gătirii noastre de ansamblu. Noi, de pildă, am efectuat o parte a practicii in producţie pe platforma de la furnale. Cei care, normal, ar fi trebuit să se ocupe de noi, se limitau la cîteva sumare explicaţii, după care am fost sfătuiţi să obser­văm singuri procesul de produc­ţie. Or, scopul este de a parti­cipa activ in producţie, iar exemplu­ dat nu este singur. După părerea mea, în proiectul de lege ar trebui să fie inclusă opinii consemnate de ION OANCEA (Continuare în pag. a II-a) • „Ciitarea Româ­niei" : AMATORII - AUTOR! Şl INTER­PREŢI • Tînărul — erou al artei contempora­ne : CONŞTIINŢĂ Şl ACJIUNE • Organi­zaţia U.T.C.: TIMPUL LIBER - TIMP AL MUNCI! Şl AL EDU­CAŢIEI • Rubrica AZI

Next