Scînteia Tineretului, noiembrie 1978 (Anul 34, nr. 9157-9182)
1978-11-01 / nr. 9157
# PE OGOARELE BUZOIENE Amplă participare locuitorilor de la sate, a tinerilor, la lucrările de recoltare şi depozitare • Cum acţionează tinerii pentru punerea grabnică la adăpost, fără pierderi, a recoltei ? Rezultatele obţinute — un indicator al eforturilor, al experienţei şi tehnologiilor aplicate culturilor din primăvară pînă în toamnă. Pe ogoarele buzoiene se acţionează în aceste zile cu toate forţele pentru transportul şi depozitarea fără pierderi a întregii recolte de pe cîmp. în întreprinderile agricole de stat, porumbul a fost cules pe 94 la sută din suprafaţă, iar in cooperativele agricole de pe mai bine de 15 la sută, în prima linie a întrecerii se situează cooperatorii din Bălăceanu, Lunca, Lanuri, Corbii, Colţi, Ziduri şi Glodeanu-Siliştea, care au încheiat deja această importantă lucrare. Alături de miile de cooperatori şi mecanizatori, sunt prezenţi in aceste zile pe ogoarele buzoiene peste 23 de mii de tineri. Tovarăşa Ioana Fluieraru, secretara comitetului judeţean al U.T.C., ne informează că „alcătuiţi în echipe şi brigăzi permanente, uteciştii şi-au adus o contribuţie substanţială la recoltatul strugurilor, legumelor şi fructelor; în prezent, ei sunt mobilizaţi la recoltatul porumbului, precum şi în unele baze de recepţie. Eforturi deosebite întreprind tinerii din consiliile intercooperatiste Gălbinaşi, Pogoanele, Mihăileşti şi Săgeata pentru încheierea cit mai grabnică a recoltatului şi transportului sfeclei de zahăr“. La C.A.P. „7 Noiembrie" din Bălăceanu, Gheorghe Anghel, secretarul comitetului comunal U.T.C., pe care il întilnim la sola ... C“, ne dă cîteva amănunte. „Din cele 773 ha cit însumează suprafaţa cu porumb, au fost culese 738. Nu ne-au mai rămas decit aceste ultime 25 ha, de pe care pînă deseară întreaga recoltă va fi adunată şi, bineînţeles, transportată“. Mediala se ridică la peste 4 800 kg porumb boabe, în condiţii de neirigat, unitatea realizindu-şi indicatorii de plan. Din rîndul celor peste 250 de cooperatori prezenţi la lucru reţinem şi numele tinerilor Traian Istudor, Ecaterina Baicu, Ştefania Găzdaru, Valeriu Anghel, precum şi al mecanizatorilor Ilie Alexandru şi Tudor Găzdaru. Tinerii acţionează, de asemenea, şi pentru asigurarea unui flux corespunzător transportului la bazele de recepţie. Referitor la sfecla de zahăr, din cele 142 ha au fost recoltate 75, întreaga cantitate luind drumul Fabricii de zahăr din Buzău şi al bazei de recepţie. La capătul solei „6 C“, întilnim un grup de tineri, printre ei Marin Topană, Traian Dan, Traian Cristudor, Onela Dan, care curăţau sfecla de colete. C.A.P. „Victoria socialismului" din Murgeşti. Toate cele 400 ha cultivate cu porumb sunt dispuse intr-un teren în pantă. Cum era şi firesc, au fost necesare soluţii care să asigure strîngerea fără pierderi a fiecărui bob. Pînă în prezent, porumbul a fost strîns de pe 80 ha. Neculai Barbu, brigadier, și secretarul comitetului comunal U.T.C., prezent la lucru în tarlaua de la Hîrboaca, ne spune : „Recoltatul a început abia în jurul datei de 15 octombrie, datorită întîrzierilor în vegetaţie. Din cei peste 200 de oameni prezenţi la recoltatul porumbului trebuie să menţionez pe tinerii Florica Olteanu, Joiţa Iaru, Maria Dunuţă şi Maria Barbu, numai cîţiva din detaşamentul de 70 de utecişti“. Recoltînd porumbul numai manual, a fost nevoie de mobilizarea fiecărui sătean, a fiecărui tînăr, indiferent de profesie şi loc de muncă, pentru ca în 10 zile să se încheie lucrarea. Pe Nicolae Andronache, secretarul comitetului U.T.C. din comuna Scorţoasa, il întilnim în curtea unităţii, supraveghind depozitarea ştiuleţilor în păture. Aflăm că întreaga suprafaţă cultivată cu porumb (124 ha în zona de munte şi 135 ha la şes), a fost recoltată, ultimele ha de porumb urmînd să fie eliberate în cursul zilei de azi. Producţiile, mai ales la cîmp (7 800 kg la hectar), demonstrează concludent că desfăşurarea lucrărilor de-a lungul întregului an a stat în permanenţă sub semnul unei bune organizări. „In prezent , ne spune Nicolae Andronache, eforturile noastre sunt concentrate în vederea achitării integrale a obligaţiilor la fondul de stat. De remarcat, în acest sens, aportul deosebit al tinerilor fihtierişti Sorin Dumitru şi Gh. Răican, care, lucrind neîntrerupt, reuşesc în medie peste 10 transporturi pe zi“. O mare atenţie se acordă aici recoltării şi depozitării furajelor necesare sectorului zootehnic, ferma nr. 3 urmînd să asigure hrana de iarnă a 800 de oi și 34 vaci de lapte. 450 tone fin, 30 tone lucernă, la care se adaugă 34 tone coceni de pe tarlalele recent eliberate, constituie, în acest sens, cîteva argumente. La sediul cooperativei agricole Pliscov, Maria Mihalcea, Maria Drăgan, Elena Lungu, din personalul TESA, se pregătesc de plecare, pentru a da o mină de ajutor celor care culeg sfecla DUMITRU ION DINCA GABRIEL NASTASE (Continuare in pag. a lll-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXXIV, SERIA II, Nr. 9157 4 PAGINI 30 BANI MIERCURI * NOIEMBRIE 1978 ŞEDINŢA COMITETULUI POLITIC EXECUTIV AL C. C AL P. C. R. Marţi, 31 octombrie, sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, s-au desfăşurat lucrările şedinţei Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. Comitetul Politic Executiv a examinat şi aprobat programul cu privire la aprovizionarea populaţiei pe ultimul trimestru al acestui an, precum şi pe semestrul I al anului 1979. Elaborat pe baza indicaţiilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu, programul prevede măsurile necesare pentru asigurarea unei bune aprovizionări a populaţiei cu o gamă largă de produse alimentare de bază şi de bunuri industriale de consum, în sortimente diversificate şi de calitate superioară. Programul este alcătuit în strînsă concordanţă cu cerinţele de consum determinate de creşterea mai accentuată a veniturilor populaţiei, de trecerea la realizarea celei de-a doua etape a majorării retribuţiei personalului muncitor. In acest sens, fondul de marfă stabilit pentru perioada toamnă-iarnă este mai mare decit cel desfăcut în perioada precedentă. Comitetul Politic Executiv a stabilit, totodată, o serie de sarcini pentru organismele răspunzătoare de ducerea la îndeplinire a tuturor obiectivelor programului de aprovizionare. S-a indicat Ministerului Comerţului Interior, Centrocoop-ului, consiliilor populare, celorlalţi factori însărcinaţi cu aprovizionarea să acţioneze, în continuare, cu perseverenţă pentru perfecţionarea organizării şi funcţionării reţelei comerciale şi de alimentaţie publică, pentru aprovizionarea ritmică, la nivelul şi în sortimentele stabilite, a populaţiei. Comitetul Politic Executiv a dezbătut şi aprobat Codul vamal al Republicii Socialiste România, important act normativ al politicii vamale a ţării noastre. Prevederile sale au drept scop stimularea dezvoltării şi modernizării economiei noastre naţionale, extinderea participării României la diviziunea internaţională a muncii, intensificarea schimburilor cultural-ştiinţifice cu alte ţări şi promovarea turismului internaţional, în condiţiile protejării patrimoniului cultural naţional, a intereselor generale ale poporului român. Prin sistematizarea şi unificarea normelor vamale se asigură întărirea rolului de control al organelor vamale asupra respectării monopolului de stat al comerţului exterior, precum şi creşterea răspunderilor organelor centrale, unităţilor producătoare, a întreprinderilor de comerţ exterior şi a celorlalte unităţi socialiste in desfăşurarea tuturor schimburilor. Codul vamal conţine, pe linia reglementărilor referitoare la trecerea peste frontieră a mărfurilor, precizări privind introducerea sau scoaterea de bunuri din ţară de către persoane fizice, scutirile de taxe vamale, răspunderile şi sancţiunile în caz de nerespectare a normelor vamale. Codul vamal urmează să fie publicat în Buletinul Oficial. In încheierea şedinţei, Comitetul Politic Executiv a discutat şi soluţionat probleme privind activitatea curentă de partid și de stat, adoptând măsuri corespunzătoare. Pe şantierul de investiţii al Întreprinderii de aluminiu din Slatina Foto : VALERIU TANASOF Din cronica întrecerii socialiste • PRAHOVA — Cu realizări de seamă s-au prezentat la sfirşitul lunii octombrie oamenii muncii din industria prahoveana, care, prin folosirea cu randament sporit a întregului potenţial tehnic, au pus la dispoziţia economiei naţionale, în plus, de la începutul anului, 3 instalaţii de foraj, 30 000 tone cărbune, mai bine de 500 000 tone benzine, motorine, uleiuri minerale, fenol, etilena şi alte derivate din ţiţei,5 500 tone îngrăşăminte cu fosfor şi alte produse a căror valoare se apropie de o jumătate miliard lei. • IAŞI — Colectivele de muncă din 15 unităţi economice din judeţul Iaşi raportează onorarea exemplară a contractelor încheiate cu partenerii externi, livrînd la export, peste sarcinile celor 10 luni care s-au scurs din acest an, însemnate cantităţi de produse. Numai Combinatul de fibre sintetice, ale cărui produse sunt solicitate în peste 30 de ţări, a furnizat la export, peste prevederi, mărfuri în valoare de 6,2 milioane lei valută. • MEHEDINŢI — Constructorii de nave din Drobeta-Turnu Severin au intrat in penultima lună a anului cu o producţie marfă suplimentară in valoare de 48 milioane lei, cu sarcinile revenite la producţia netă îndeplinite, nivelul depăşirii acestui indicator fiind in ultimele trei luni de 22 la sută, unul dintre cele mai ridicate din industria, judeţului Mehedinţi. In acest fel, ei şi-au îndeplinit cu peste două luni mai devreme angajamentele asumate în întrecerea socialistă pe întregul an. ŞEDINŢA CONSILIULUI DE STAT în ziua de 31 octombrie a.c., a avut loc şedinţa Consiliului de Stat, prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România. La şedinţă au participat, ca invitaţi, tovarăşul Manea Mănescu, primul ministru al guvernului, viceprim-miniştri ai guvernului, miniştri, alţi conducători de organe centrale, preşedinţi ai unor comisii permanente ale Marii Adunări Naţionale. In cadrul şedinţei, Consiliul de Stat a dezbătut şi adoptat Decretul privind prelevarea pentru societate a unei părţi din valoarea producţiei nete şi Decretul privind unele măsuri pentru apărarea civilă.. Consiliul de Stat a examinat şi ratificat : Tratatul de prietenie şi colaborare între Republica Socialistă România şi Kampuchia Democrată, încheiat la Phnom Penh la 29 mai 1978 ; Acordul de cooperare economică și tehnică dintre Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Regatului Maroc, semnat la București la 28 iunie 1978 ; Acordul comercial dintre Republica Socialistă România şi Republica Zair, semnat la București la 8 august 1978 ; Acordul dintre Republica Socialistă România şi Republică Islamică Pakistan privind protejarea şi garantarea reciprocă a investiţiei de capital, semnat la Islamabad la 21 ianuarie 1978 . Convenţia referitoare la statutul juridic şi facilităţile Centrului internaţional de informare ştiinţifică şi tehnică, încheiată la Moscova la 26 iunie 1973; Convenţia dintre Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste privind soluţionarea şi prevenirea cazurilor de dublă cetăţenie, semnată la Moscova la 28 iunie 1978; Convenţia între Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Republicii Populare Bulgaria privind protecţia, întreţinerea şi, reconstituirea liniei de frontieră şi a semnelor de frontieră,in sectorul de uscat al frontierei de stat româno-bulgară, semnată la Bucureşti la 27 mai 1978 ; Convenţia dintre Republica Socialistă România şi Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord privind asistenţa juridică in materie civilă şi comercială, semnată la Londra la 13 iunie 1978; Convenţia cu privire la evitarea dublei impuneri a veniturilor şi bunurilor persoanelor juridice, încheiată la Ulan-Bator la 19 mai 1978; Convenţia dintre Republica Socialistă România şi Regatul Suediei pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit şi avere şi Protocolul la această Convenţie, încheiate la Stockholm, la 22 decembrie 1976; Protocolul încheiat la Islamabad, la 23 ianuarie 1978, cu privire la modificările Acordului de cooperare economică, tehnică şi ştiinţifică dintre Republica Socialistă România şi Republica Islamică Pakistan. Totodată, Consiliul de Stat a acceptat Amendamentele la regulile anexe ale Convenţiei internaţionale pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare, încheiată la Londra la 17 iunie 1968. Toate decretele menţionate au fost, în prealabil, dezbătute şi avizate favorabil de comisiile permanente ale Marii Adunări Naţionale, precum şi de către Consiliul Legislativ. Consiliul de Stat a analizat apoi şi aprobat Raportul privind eficienţa investiţiilor realizate la Sistemul Porţile de Fier şi, în legătură cu aceasta, a adoptat Decretul pentru aprobarea Procesului verbal privind, terminarea executării Sistemului hidroenergetic şi de navigaţia Porţile de Fier, încheiat la Belgrad la 1 octombrie 1977. Consiliul de Stat constată că lucrările acestui important obiectiv hidroenergetic şi de navigaţie, rod al cooperării prieteneşti dintre Republica Socialistă România şi R.S.F. Iugoslavia s-au realizat înainte de termen, cu o economie la investiţii şi cu o putere superioară celei prevăzute în proiect. Performanţele tehnico-economice ridicate ale acestui obiectiv rezultă din faptul că, în perioada de la punerea în funcţiune, s-au produs în fiecare an cu 509 milioane kWh peste prevederile planului, in condiţiile reducerii preţului de cost şi recuperării întregii investiţii înainte de termenele prevăzute iniţial. In continuarea lucrărilor, Consiliul de Stat a dezbătut şi aprobat Raportul Comisiei pentru analiza activităţii de soluţionare a propunerilor, sesizărilor, reclamaţiilor şi cererilor oamenilor muncii adresate Consiliului de Stat în perioada 1 ianuarie — 31 august 1978 şi Raportul Consiliului de Miniştri privind rezolvarea propunerilor, sesizărilor, reclamaţiilor şi cererilor oamenilor muncii in semestrul 1/1978. Consiliul de Stat a dat o apreciere pozitivă modului in care au fost soluţionate propunerile, sesizările, reclamaţiile şi cererile oamenilor muncii şi a recomandat Consiliului de Miniştri şi Comisiei de pe lingă Consiliul de Stat să acţioneze în continuare pentru o mai bună organizare şi desfăşurare a acestei activităţi. Totodată, Consiliul de Stat a indicat ministerelor, celorlalte organe centrale, consiliilor populare şi unităţilor socialiste să se ocupe cu toată răspunderea pentru rezolvarea problemelor ridicate de cetăţeni în scrisori sau în cadrul audienţelor în conformitate cu prevederile legilor ţării. Consiliul de Stat a examinat apoi Raportul, cuprinzând concluziile controlului cu privire la legalitatea construirii unor locuinţe proprietate personală in municipiul Piatra Neamţ. Din verificările efectuate s-a constatat că unele persoane din municipiul Piatra Neamţ şi-au construit locuinţe proprietate personală, tip vile, prin abuzuri şi alte încălcări grave ale prevederilor legale, alenormelor eticii şi echităţii socialiste. Consiliul de Stat a hotărît trecerea în proprietatea statului a acestor imobile, construite cu încălcarea legilor ţării, urmînd ca ele să fie date în, folosinţă oamenilor muncii care lucrează nemijlocit în producţie. Consiliul de Stat a soluţionat, în continuare, unele probleme ale activității curente. TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU a primit scrisorile de acreditare a ambasadorului R.P. Ungare Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, marţi la amiază, pe Rajnai Sándor, care şi-a prezentat scrisorile de acreditare in calitate de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Populare Ungare în ţara noastră. Cu acest prilej, preşedintele Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi ambasadorul Republicii Populare Ungare au rostit, scurte alocuţiuni. După solemnitatea prezentării scrisorilor de acreditare, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România, s-a întreţinut, intr-o atmosferă cordială, cu ambasadorul R.P. Ungare, Bajnai Sándor. La solemnitate şi convorbire au participat tovarăşii Ştefan Andrei, ministrul afacerilor externe, şi Silviu Curticeanu, secretar prezidenţial şi al Consiliului de Stat. Au fost de faţă membri ai Ambasadei R. Ungare la Bucureşti. Modernizarea şi înnoirea prin forţe proprii a producţiei întreprinderea de aparataj electric şi instalaţii, din Titu are numai , 6 ani de existenţă. E puţin, dacă ne gîndim la timpul in sine, e mult dacă ne raportăm la ce a putut realiza colectivul unităţii în această vreme. O primă observaţie este de ordin cantitativ, exprimînd de fapt saltul în diversificarea largă a produselor : de la aproape 50 de tipuri de întrerupătoare şi comutatoare pentru instalaţiile electrice din apartamente, în 1972, la peste 230 de sortimente de aparataj electric de joasă tensiune, în prezent. Diversificarea producţiei presupune modernizare, înnoire, implicit îmbunătăţirea continuă a calităţii produselor. O diversificare şi modernizare a produselor realizată — aşa cum ne spune Gheorghe Cristescu, secretar adjunct al comitetului de partid din întreprindere — pe baza valorificării ideilor tehnice ale colectivului, concepţia proprie fiind prezentă în proiectare, tehnologie şi execuţie. La fel de remarcabil — am mai adăuga noi — este faptul că acest ritm înalt al diversificării şi înnoirii s-a realizat în paralel cu înfăptuirea întocmai a tuturor prevederilor cuprinse în plan : producţia globală — 110 la sută, producţia marfă —• 110,4 la sută ; productivitatea muncii — 105,6 la sută. De asemenea, in aceeaşi perioadă, cheltuielile la 1 000 de lei producţie marfă s-au diminuat cu 9,5 lei, iar planul de producţie netă a fost depăşit cu 10 milioane lei. — Toate aceste realizări — ne spune tovarăşa Georgeta Găvănescu, membră a biroului comitetului U.T.C. pe întreprindere — sunt de fapt argumente dintre cele mai concrete ale modului in care tânărul nostru colectiv se preocupă de îmbunătăţirea calităţii întregii munci. Prin aceasta înţelegem, desigur, nu doar calitatea produsului fi- LA ÎNTREPRINDEREA DE APARATAJ ELECTRIC ŞI INSTALAŢII - TITU nu, ci, mai întîi calitatea pregătirii profesionale, gradul de stăpinire a tehnicii, introducerea criteriilor ştiinţifice, in organizarea producţiei, şi a muncii, rapiditatea cu care găsimi soluţii concrete pentru promovarea şi mai accentuată a noului în producţie. De fapt, este vorba de o multitudine de elemente, de ordin moral şi profesional, care în final se reflectă în calitatea fiecăruia. Din multitudinea factorilor care definesc complexitatea preocupărilor colectivului de aici, am reţinut modul în care tinerii înţeleg semnificaţia şi importanţa sub raport economic a promovării cu mai multă fermitate şi operativitate a noului introducţie, a ştiinţei şi tehnicii, de virf. Aici, această activitate cunoaşte două modalităţi distincte de materializare, ambele de egală importanţă. Este vorba, pe de o parte, despre acţiunea de înnoire şi diversificare a produselor şi de găsirea unor tehnologii cu eficienţă sporită, iar pe de altă parte, de ridicarea acţiunii de autoutilaje pe noi trepte calitative, concretizate în proiectarea şi executarea integrală a unor linii şi utilaje de mare complexitate menite să diminueze efortul valutar al ţării, să sporească producţia in condiţiile unor reduceri deosebite ale consumurilor specifice, între altele, în atelierul de autoutilaje au fost construite, după o concepţie proprie, maşini de sudat prin puncte, maşini de confecţionat resoarte, maşini de pilit profile, unele dintre ele fiind solicitate şi, de alte, unităţi din ţară. Recent, au fost lansate in fabricaţie cu profil de autoutilaje noi proiecte cum sunt : maşina pentru format pastile de bachelită, o presă automată, diferite electropalane ş.a., de asemenea, creaţii ale unor tineri ca lăcătuşul Ion Alecu, muncitorul electronist Ion Tudor, inginerul Alexandru Luhovschi, tehnicianul Ion Voiculescu, maistrul Ilie Petre, mun- DRAGOMIR HOROMNEA (Continuare în pag. a III-a) UL PROIECTUL LEGII ÎNVÂŢÂMÎNTULUI Să ne concepem activitatea in raport de cerinţele fundamentale ale actualei etape înfiinţat in anul 1966, ca urmare firească a necesarului de cadre calificate de care Reşiţa avea ,şi are nevoie in procesul rapidei sale dezvoltări şi diversificări a producţiei, * actualul Liceu industrial nr. 2 a ajuns ca, numai după 12 ani de existenţă, să se impună ca o importantă instituţie de învăţămint. Ne-a reţinut atenţia responsabilitatea cu care elevii şi cadrele didactice din acest liceu au analizat fiecare capitol in parte, remarcind profundul democratism al învăţămintului din ţara noastră, multiplele posibilităţi de afirmare a personalităţii creatoare, participarea nemijlocită la organizarea şi desfăşurarea procesului instructiveducativ. Elevii au subliniat rolul important ce revine organizaţiei U.T.C. în pregătirea teoretică şi practică, în cultivarea principiilor eticii şi echităţii socialiste, în însuşirea concepţiei revoluţionare a clasei muncitoare, fundamentată pe gindirea ştiinţifică creatoare de valori materiale şi spirituale. ADRIAN DAESCU, clasa a XI-a. La absolvire, calitatea şi volumul cunoştinţelor dobindite sunt certificate prin examenul de bacalaureat şi proiectul de diplomă, care constă din executarea unei lucrări de specialitate. Pentru a fi cit mai aproape de necesităţile producţiei, consider că este necesar ca în ultimul an practica să se realizeze în producţie şi nu nn ate- fierul-şcoală, deci cit mai aproape de viitorul loc de muncă, unde putem beneficia de sprijinul direct al maiştrilor şi muncitorilor cu înaltă calificare, nu numai în finalizarea proiectelor, ci şi în însuşirea deprinderilor practice. în acest sens, prevederile articolului 110 mi se par insuficiente, intrucit vizează doar antrenarea noastră in activitatea de cercetare în diverse forme, fără a preciza o reciprocă obligativitate între viitorul absolvent şi beneficiarul rezultatelor cercetării. ROSA HASSELHOFFER, anul IV: Citind cu deosebită atenţie proiectul de lege, la cele spuse de colegul meu aş dori să aduc cîteva completări, bazate pe experienţa de pînă acum, menită să impună reglementarea fermă a modului de desfăşurare a practicii. In fond, este vorba de o componentăesenţială a pregătirii noastre de ansamblu. Noi, de pildă, am efectuat o parte a practicii in producţie pe platforma de la furnale. Cei care, normal, ar fi trebuit să se ocupe de noi, se limitau la cîteva sumare explicaţii, după care am fost sfătuiţi să observăm singuri procesul de producţie. Or, scopul este de a participa activ in producţie, iar exemplu dat nu este singur. După părerea mea, în proiectul de lege ar trebui să fie inclusă opinii consemnate de ION OANCEA (Continuare în pag. a II-a) • „Ciitarea României" : AMATORII - AUTOR! Şl INTERPREŢI • Tînărul — erou al artei contemporane : CONŞTIINŢĂ Şl ACJIUNE • Organizaţia U.T.C.: TIMPUL LIBER - TIMP AL MUNCI! Şl AL EDUCAŢIEI • Rubrica AZI