Scînteia Tineretului, mai 1979 (Anul 35, nr. 9311-9336)

1979-05-01 / nr. 9311

„SCÎNTEIA TINERETULUI" pag. 2 (Urmare din pag. I) tate, neabătut de poporul ro­mân, în frunte cu clasa mun­citoare. (Aplauze puternice, prelungite). Acest moment crucial a des­chis calea cuceririi deplinei noastre independenţe naţio­nale, a împlinirii idealurilor de dreptate socială şi naţio­nală ale poporului, a făuririi României libere, socialiste. Lupta eroică dusă de parti­dul nostru comunist timp de două decenii, în cele mai grele condiţii de ilegalitate, de te­roare burghezo-moşierească, a cerut grele jertfe şi sacrificii din partea clasei muncitoare, a militanţilor revoluţionari şi antifascişti. în această pe­rioadă, în închisori şi lagăre, sub gloanţele plutoanelor de execuţie, în înfruntarea dîrză şi neînfricată cu forţele reac­­ţiunii, au căzut mulţi din cei mai buni fii ai poporului. în acest moment solemn expri­măm omagiul nostru fierbinte martirilor clasei muncitoare, eroilor luptei pentru libertatea patriei şi salvarea fiinţei na­ţionale a poporului, celor care au participat activ la reali­zarea Frontului Unic Munci­toresc, la lupta pentru răstur­narea dictaturii militaro-fas­­ciste şi eliberarea ţării — şi care nu mai sunt astăzi prin­tre noi. (Aplauze puternice). Aducem o înaltă cinstire me­moriei fruntaşilor din acea perioadă ai partidului şi miş­cării noastre revoluţionare : Ştefan Foriş, care în timpul războiului, pînă în 1944, s-a aflat în fruntea partidului, Gheorghe Gheorghiu-Dej care, împreună cu activul de bază din închisori, a avut un rol important în organizarea lup­tei pentru răsturnarea dicta­turii militaro-fasciste iar apoi, în fruntea partidului, în dez­voltarea socialistă a ţării noastre, Lucreţiu Pătrăşcanu, care a avut un rol de seamă in unirea forţelor patriotice, antifasciste, în jurul partidu­lui, în victoria insurecţiei, Constantin Agiu, care a con­tribuit direct la crearea Fron­tului Unic Muncitoresc, Teo­­hari Georgescu, Iosif Rangheţ, Emil Bodnăraş, Lothar Rădă­­ceanu, Teodor Iordăchescu şi alţii, care au participat activ la conducerea luptei antifas­ciste şi antirăzboinice a cla­sei noastre muncitoare, a ce­lorlalte forţe progresiste, la înfăptuirea măreţului act de la 23 August 1944, eliberarea ţării şi trecerea ei pe calea dezvoltării noi. (Vii aplauze). Cinstim, de asemenea, me­moria unor fii de seamă ai po­porului nostru, care au adus o contribuţie importantă la a­­ceastă luptă măreaţă, a dr. Petru Groza, conducătorul Frontului Plugarilor, apoi pre­şedintele primului guvern cu caracter muncitoresc-ţărănesc din istoria ţării, şi acad. C. I. Parhon, remarcabil om de şti­inţă, militant comunist şi an­tifascist, primul preşedinte al Prezidiului tinerei noastre Republici populare. (Vii aplau­ze). Exprimăm, de asemenea, sentimentele noastre de deo­sebită preţuire faţă de acti­vitatea tovarăşului Constantin Pîrvulescu, care într-o perioa­dă grea a luptei revoluţionare s-a aflat în fruntea conduce­rii Partidului Comunist Ro­mân şi şi-a adus contribuţia activă la victoria revoluţiei şi construcţiei socialiste în pa­tria noastră. (Vii aplauze). Exprimăm aceleaşi sentimen­te faţă de activitatea tovară­şului Ştefan Voitec care, în conducerea Partidului Social- Democrat, a avut un rol im­portant în crearea Frontului Unic Muncitoresc, întărirea unităţii dintre comunişti şi socialişti şi făurirea partidu­lui unic al clasei muncitoare, în întreaga operă de construc­ţie socialistă în România. (Vii aplauze). Cinstim cu sentimente de profundă recunoştinţă pe mii­le şi miile de activişti ai Parti­dului Comunist şi Partidului Social-Democrat, ai celorlalte forţe şi organizaţii democra­tice patriotice, care n-au pre­cupeţit nimic pentru răstur­narea dictaturii militaro-fas­­ciste, pentru împlinirea idea­lurilor de libertate naţională şi dreptate socială ale poporu­lui, pentru făurirea României noi, independente şi suverane, pentru triumful socialismului în patria noastră. Abnegaţia lor faţă de cauza clasei mun­citoare, a revoluţiei, faţă de independenţa patriei va con­stitui permanent un exemplu pentru partidul şi pentru po­porul nostru, pentr­u tinerele generaţii din România. (Vii şi îndelungate aplauze). Stimaţi tovarăşi, Aniversând evenimentele de acum patru decenii, nu putem uita lecţia drastică a istoriei, care a pus în evidenţă conse­cinţele catastrofale pe care le pot avea atitudinea concilia­toare faţă de fascism, lipsa de vigilenţă şi fermitate împotri­va politicii de agresiune şi în­călcare a drepturilor suve­rane ale altor state şi popoare. Astăzi, cînd în diferite ţări e­­lementele fasciste încearcă să se regrupeze din nou, cînd a­­sistăm la apariţia unor curen­te neofasciste ce propagă ra­sismul, şovinismul, ura între popoare, forţele sociale înain­tate, oamenii politici, popoa­rele au înalta îndatorire, în faţa generaţiilor de azi şi de mâine, de a face totul pentru a bara calea unei noi ascen­siuni a fascismului, pentru a feri omenirea de acest duş­man al­ civilizaţiei şi progre­sului, pentru a salvgarda li­bertatea, independenţa şi în­săşi viaţa tuturor naţiunilor lumii, pentru înfăptuirea de­zarmării, pentru a asigura pa­cea mondială. (Vn­ aplauze , se scandează: „Ceauşescu — pace!“). De asemenea, evenimentele istorice, experienţa socială şi politică a poporului nostru e­­videnţiază cu putere însemnă­tatea excepţională a realizării unităţii de luptă a celor ce muncesc. Frontul Unic Mun­citoresc a jucat un rol esen­ţial şi în evoluţia procesului revoluţionar în perioada de după eliberarea ţării. Unitatea de acţiune i-a permis clasei muncitoare să se situeze per­manent în fruntea marilor bătălii politice pentru înnoi­rea democratică a ţării, pen­tru cucerirea puterii din mîi­­nile claselor exploatatoare, în condiţiile trecerii la noua etapă istorică a revoluţiei şi construcţiei socialiste, viaţa a impus ridicarea pe o treap­tă superioară a unităţii clasei mâncitoare şi a detaşamentu­lui ei de avangardă. Acest o­­biectiv măreţ s-a realizat prin crearea in 19411 a partidului unic al clasei muncitoare ca rezultat al unificării Partidu­lui­ Comunist cu Partidul So­cial-Democrat, pe baza con­cepţiei materialismului dialec­tic şi istoric, a socialismului ştiinţific, a teoriei revoluţio­nare elaborate de Marx, En­gels şi Lenin. Făurirea parti­dului unic al clasei muncitoa­re a asigurat forţelor revolu­ţionare din România detaşa­mentul de avangardă şi statul major, capabil să conducă re­voluţia socialistă şi opera complexă de făurire a socia­lismului în patria noastră. (Aplauze îndelungate). Această victorie a avut şi o profundă semnificaţie inter­naţională : realizînd printre primii în lume partidul unic muncitoresc prin unirea co­muniştilor şi socialiştilor, muncitorii din România au înscris o contribuţie originală la îmbogăţirea tezaurului teo­retic şi practic al mişcării co­muniste şi muncitoreşti inter­naţionale. Experienţa practică a Româ­niei demonstrează­­că, lichida­rea sciziunii şi realizarea uni­tăţii clasei muncitoare, dez­voltarea colaborării între co-­ munişti şi socialiştii între toate forţele revoluţionare,­ demo­cratice care se pronunţă pen­tru transformarea înnoitoare a societăţii sunt o condiţie esenţială a victoriei revoluţiei şi construcţiei socialiste. Toc­mai înfăptuirea unităţii a asi­gurat ducerea la îndeplinire a sarcinilor de uriaşă comple­xitate puse de transformarea societăţii noastre pe calea so­cialismului. Viaţa demonstrează că uni­tatea tuturor oamenilor mun­cii, fără deosebire de naţio­nalitate, a întregului nostru popor, sub conducerea parti­dului comunist, constituie şi în condiţiile noii etape în care ne aflăm factorul determi­nant al înfăptuirii măreţului program de edificare a socie­tăţii socialiste multilateral dez­voltate şi înaintare a Româ­niei spre comunism, izvorul tuturor victoriilor pe care le obţinem în ridicarea patriei pe noi culmi de progres şi civi­lizaţie, în apărarea libertăţii şi independenţei naţionale. (Aplauze şi urale îndelungate. Se scandează: „Ceauşescu— P.C.R. !“). Iată de ce trebuie să facem totul pentru a întări continuu unitatea de nezdrun­cinat a întregului nostru popor în jurul partidului comunist, forţa politică conducătoare în lupta pentru victoria socia­lismului şi comunismului­­ în România, în acelaşi timp milităm şi vom milita neabătut pentru unirea strînsă a forţelor re­voluţionare din întreaga lu­me, a tuturor popoarelor, con­ştienţi că numai astfel pot fi realizate idealurile înnoirii societăţii, se poate făuri o lu­me mai bună şi mai dreaptă, se poate salvgarda pacea mon­dială. Fie ca sărbătorirea zilei de 1 Mai să marcheze un nou pas înainte în consolidarea u­­ni­tăţii celor ce muncesc de pretutindeni, în înfăptuirea vibrantului apel istoric lan­sat cu aproape un secol şi ju­mătate în urmă de Marx şi Engels : „Proletari din toate ţările uniţi-vă !“. Astfel, mai mult ca oricînd, acest apel trebuie completat cu chemă­rile : „Popoare din ţările so­cialiste, uniţi-vă in lupta pen­tru victoria socialismului şi comunismului, pentru afirma­rea plenară a principiilor so­cialismului şi creşterea pres­tigiului său în lume ! Popoa­re asuprite şi forţe progre­siste de pretutindeni, uniţi-vă in lupta pentru lichidarea im­perialismului şi colonialismu­lui, pentru libertate naţională şi progres social, pentru dez­voltarea liberă şi independen­tă a fiecărei naţiuni ! Munci­tori, ţărani, intelectuali, fe­mei, tineri, oameni progre­sişti, democraţi, uniţi-vă pen­tru a realiza progresul so­cial, pentru o viaţă mai bună şi mai dreaptă ! Ţări so­cialiste, popoare din întreaga lume, acţionaţi în cea mai strînsă unitate pentru destin­dere, colaborare şi pacea mondială !“. (Aplauze puterni­ce, prelungite , urale. Se scan­dează: „Ceauşescu — P.C.R.!“, „Ceauşescu — pace !“). Stimaţi tovarăşi, In întreaga ţară , oamenii muncii sărbătoresc ziua de 1 Mai in condiţiile uriaşului avînt creator al întregului nostru popor, angajat cu toa­te forţele în transpunerea în viaţă a istoricelor hotărîri ale Congresului al XI-lea, a pre­vederilor planului cincinal. Putem afirma cu mîndrie îndreptăţită că în cei trei ani care au trecut din actualul cincinal, poporul nostru a ob­ţinut succese de seamă în dezvoltarea şi modernizarea forţelor de producţie, în creş­terea potenţialului nostru teh­nic şi productiv, în sporirea avuţiei naţionale şi ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc, în înflorirea ştiinţei, culturii şi artei, în perfecţio­narea relaţiilor de producţie socialiste, ceea ce a determi­nat o accelerare a înaintării patriei noastre pe drumul pro­gresului şi civilizaţiei. Doresc să subliniez cu sa­tisfacţie faptul că şi în pri­mele 4 luni ale acestui an au fost obţinute realizări de sea­mă în dezvoltarea economico­­socială a ţării, că oamenii muncii, acţionînd cu elan şi abnegaţie, au îndeplinit şi de­păşit prevederile planului pe această perioadă. Realizările obţinute eviden­ţiază justeţea politicii promo­vate de partidul şi statul nos­tru care aplică în mod crea­tor legităţile generale ale so­cialismului, adevărurile uni­versal valabile la condiţiile concrete ale României, relevă realismul prevederilor planu­lui cincinal, justeţea hotărîri­­lor Congresului al XI-lea, a Programului partidului, pre­cum şi «forţa partidului comu­nist ce îşi îndeplineşte cu cinste rolul istoric de forţă politică conducătoare a între­gii societăţi pe calea prosperi­tăţii, a socindamului şi comu­nismului. (Anlanze îndelunga­te , se scandează : „Ceauşescu — P.C.R.!“). Marile realizări dobîndite în toate domeniile de activi­tate sunt rodul activităţii crea­toare a clasei muncitoare, ţă­rănimii şi intelectualităţii; ele ilustrează elanul revoluţionar al întregului nostru popor, care înfăptuieşte neabătut politica Partidului Comunist Român Ce corespunde pe de­plin aspiraţiilor vitale ale tu­turor oamenilor muncii,­­ fără deosebire de naţionalitate, in­tereselor supreme de bună­stare, fericire, libertate şi in­dependenţă ale patriei. Pentru măreţele victorii ob­ţinute în creşterea producţiei industriale şi agricole, în, pro­gresul celorlalte ramuri ale economiei, în activitatea des­făşurată în toate domeniile construcţiei socialiste, adresez, cu prilejul acestei sărbători, cele mai calde felicitări clasei muncitoare, ţărănimii şi inte­lectualităţii, tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de na­ţionalitate, întregului nostru popor, împreună cu Cele mai vii urări de noi succese în slujba măreţiei Republicii Socialiste România ! (Aplauze şi urale puternice, îndelunga­te. Se scandează „Ceauşescu şi poporul !“).­ ­ Dragi tovarăşi, Relevînd marile realizări în edificarea socialismului, sun­tem­ conştienţi că mai avem mult de făcut p­entru a asigu­ra poporului nostru nivelul de viaţă şi civilizaţie pe care şi-l doreşte şi pe care îl me­rită pe deplin. în acest scop este necesar să acţionăm cu toată hotărîrea pentru dezvol­tarea în ritm înalt a forţelor de producţie şi perfecţionarea relaţiilor sociale, pentru îmbu­nătăţirea muncii de conducere în toate domeniile vieţii eco­­nomico-sociale, pentru înfăp­tuirea neabătută a principiilor socialiste de echitate şi drep­tate socială. Ne-au rămas mai puţin de doi ani pentru realizarea ac­tualului plan cincinal. Preve­derile pe 1979 sunt hotărîtoare pentru înfăptuirea tuturor obiectivelor cincinalului. în­deplinirea prevederilor planu­lui impune măsuri energice în întreaga economie pentru uti­lizarea deplină a capacităţilor de producţie, folosirea maxi­mă a maşinilor şi utilajelor, valorificarea în modul cel mai raţional a forţei de muncă, punerea în funcţiune la timp a noilor obiective la parame­trii proiectaţi. Trebuie să ac­ţionăm cu cea mai mare fer­mitate pentru stimularea gîn­­dirii creatoare ştiinţifice şi tehnice proprii şi a iniţiativei oamenilor muncii în vederea modernizării continue a pro­ceselor de producţie. Să pro­movăm o politică fermă de economisire a energiei şi ma­teriilor prime, orientînd, tot­odată, eforturile spre îmbună­tăţirea structurii industriei noastre, spre dezvoltarea ra­murilor şi sectoarelor mici consumatoare de energie. In faţa oamenilor muncii stau, de asemenea, ca obiectiv central, creşterea mai rapidă a produc­tivităţii muncii, precum şi asi­gurarea unei calităţi noi în toate sectoarele de producţie. In agricultură trebuie in­tensificate eforturile pentru înfăptuirea tuturor programe­lor de creştere a producţiei vegetale şi animale adoptate de partid şi de stat. Să facem totul pentru a realiza, o ade­vărată revoluţie în dezvoltarea agriculturii româneşti, obţi­­nînd producţii şi recolte mult superioare celor de astăzi ! Este, de asemenea, de cea mai mare importanţă pentru progresul economico-social al patriei noastre să asigurăm îndeplinirea neabătută a pla­nului de comerţ exterior şi, în primul rînd, a sarcinilor de export, să lărgim continuu cooperarea economică interna­ţională a României, colabo­rarea reciproc avantajoasă, pe multiple planuri, cu toate sta­tele lumii. O atenţie deosebită trebuie acordată aplicării noului me­canism economico-financiar, realizării producţiei fizice şi a producţiei nete — ca indica­tori de bază ai planului — bunei funcţionări a organelor de conducere colectivă din toate unităţile. Accentuarea autoconducerii muncitoreşti şi autogestiunii întreprinderilor, participarea la beneficiile în­treprinderii a personalului muncitor trebuie să ducă la creşterea răspunderii fiecărui colectiv de oameni ai muncii în soluţionarea problemelor complexe ale producţiei,­in îndeplinirea planului. Am îndeplinit cu succes şi am depăşit prevederile Con­gresului al XI-lea privind sporirea retribuţiei, a venitu­rilor generale ale oamenilor muncii. Vom face totul pen­tru a asigura realizarea pre­vederilor de sporire supli­mentară a veniturilor, pentru creşterea cu 32 la sută a re­tribuţiei în acest cincinal. Toa­te acestea exprimă în modul cel mai evident faptul că ţe­lul suprem al politicii parti­dului nostru, sensul însuşi al construcţiei socialiste sunt bu­năstarea şi fericirea întregu­lui popor, satisfacerea plenară a nevoilor omului, afirmarea deplină a personalităţii uma­ne. (Aplauze puternice, pre­lungite). Să acţionăm pentru a trans­pune în viaţă hotărârile de partid şi de stat, care asigură cadrul cel mai larg de parti­cipare a oamenilor muncii de toate categoriile la viaţa eco­­nomico-socială, la conducerea întreprinderilor şi instituţiilor, a statului, a întregii societăţi. Să facem totul pentru întări­rea şi perfecţionarea continuă a democraţiei socialiste­­, de­mocraţie de tip nou, infinit superioară oricărei forme de democraţie burgheză şi care constituie un factor esenţial al mersului nostru neabătut înainte pe drumul înfloririi ţării, al edificării socialismu­lui şi comunismului în Româ­nia, opera poporului ce îşi făureşte în mod conştient propria sa istorie. (Aplauze puternice , se scandează : „Ceauşescu şi poporul!“). Să intensificăm, de aseme­nea, activitatea pentru lărgi­rea continuă a orizontului şti­inţific şi cultural al oameni­lor muncii, pentru ridicarea nivelului lor politic şi ideolo­gic, pentru dezvoltarea con­ştiinţei socialiste şi formarea omului nou, pentru educarea în spiritul concepţiei noastre revoluţionare, a tuturor celor ce muncesc şi aplicarea fermă în viaţă, în toate domeniile, a nobilelor principii ale eticii şi echităţii socialiste! Să extindem tot mai larg acţiunile cultural-educative în cadrul Festivalului „Cîntarea României“ — amplă manifes­tare naţională a geniului crea­tor al poporului nostru. Să sporim rolul mijloacelor de in­formare în masă, al presei şi radioteleviziunii, al uniunilor de creaţie, al literaturii şi ar­tei, al întregii noastre culturi în educarea revoluţionară a celor ce muncesc, în îmbogă­ţirea vieţii spirituale a po­porului nostru. Ţinînd seama de complexi­tatea situaţiei internaţionale, este necesar să ne preocupăm continuu de întărirea capaci­tăţii de apărare a ţării, de sporirea forţei de luptă a armatei noastre, a întregului popor, asigurînd astfel munca paşnică, creatoare a României socialiste, libertatea, indepen­denţa naţională şi integritatea patriei noastre ! (Aplauze pu­ternice, prelungite). Să acţionăm, de asemenea, pentru perfecţionarea continuă a activităţii statului nostru so­cialist, pentru legarea lui tot mai strînsă de mase, pentru sporirea rolului organelor lo­cale şi centrale ale puterii şi administraţiei de stat în în­făptuirea politicii partidului, în mobilizarea energiilor crea­toare ale poporului în opera de construcţie socialistă. Să sărbătorim ! Mai cu hotărîrea fermă de a face to­tul pentru înfăptuirea Progra­mului partidului, pentru spo­rirea avuţiei naţionale, ridi­carea bunăstării poporului, pentru a asigura mersul ferm înainte al patriei noastre pe calea socialismului, pe calea comunismului, pentru prospe­ritatea întregii noastre naţi­uni! (Aplauze şi urale puter­nice. Se scandează „Ceauşescu— P.C.R. !“). Dragi tovarăşi, Sărbătorim 1 Mai, ziua so­lidarităţii internaţionale a ce­lor ce muncesc, în condiţii in­ternaţionale deosebit de com­plexe, caracterizate prin afir­marea tot mai puternică a voinţei popoarelor de a trăi libere şi independente, stăpîne pe bogăţiile lor naţionale şi pe soarta lor, precum şi prin accentuarea politicii imperia­liste de dominaţie şi forţă, prin apariţia unor noi zone de încordare şi conflict între state, în aceste condiţii, mai mult ca oricînd se impune în­tărirea colaborării şi conlu­crării, a unităţii popoarelor, a tuturor forţelor înaintate pen­tru împiedicarea agravării si­tuaţiei internaţionale, pentru promovarea unei politici noi, de libertate şi independenţă, egalitate şi pace. (Aplauze pu­ternice, prelungite). Pornind de la aceasta, parti­dei şi statul nostru îşi inten­sifică activitatea internaţiona­lei, dezvoltă colaborarea cu toate statele, cu forţele anti­­imperialiste de pretutindeni, participă activ la soluţionarea marilor probleme care con­fruntă omenirea. Evoluţia e­­venimentelor demonstrează justeţea aprecierilor şi orien­tărilor Congresului al XI-lea, a politicii internaţionale a Partidului Comunist Român şi României socialiste. Partidul şi statul nostru ac­ţionează neabătut pentru dez­voltarea prieteniei şi colabo­rării cu toate ţările socialiste. Considerăm că este o înaltă îndatorire a noastră să facem totul pentru a ne aduce con­tribuţia la refacerea şi întă­rirea unităţii ţărilor socialis­te, văzînd în aceasta un farc­­tor primordial pentru creş­terea forţei şi influenţei socia­lismului în lume, pentru spo­rirea rolului ţărilor socialiste în accelerarea schimbărilor înnoitoare în viaţa internaţio-, nală. Divergenţele existente, problemele apărute, oricît de, complicate ar fi, pot şi tre­­­buie să fie soluţionate în spi-, rit tovărăşesc, prin consultări, şi tratative, pe baza respectu­lui independenţei şi suverani­tăţii naţionale, egalităţii în­­drepturi, neamestecului în tren­­urile interne, avantajului re-­ ciproc, întrajutorării şi soli-­ d­arităţii internaţionale, în nici­ un caz şi sub nici un­­motto? nu trebuie să se recurgă la, acţiuni militare între ţările socialiste, ca dealtfel întrec toate statele, indiferent de na­tura litigiilor ce pot apare. Soluţionarea pe calea înţele­gerilor paşnice a conflictelor, are o mare importanţă inter-. naţională. Ea trebuie să des-;, monstreze faptul că socialis­mul este capabil să asigure., rezolvarea principială, justă şi echitabilă a oricăror probleme litigioase, în consens cu inte-: resele popoarelor, cu cerinţe.­., le majore ale păcii şi destin­derii. (Aplauze puternice, ura­le. Se scandează: „Ceauşescu pace!"). Doresc să adresez de la a­­ceastă mare adunare populară, consacrată sărbătoririi zilei de 1 Mai, un fierbinte salut co-, munist tuturor oamenilor mun.-,. cii, popoarelor din ţările so­cialiste, împreună cu cele mai vii urări de succes în măreaţa operă de edificare a societăţii socialiste şi comuniste, în­ lupta pentru unitate, pentru pace şi progres în întreaga lu­me! (Aplauze puternice, pre­lungite, urale, se scandează­:­ „Ceauşescu — România, stima noastră şi mîndria!“). Sărbătorim, de asemenea, ziua de 1 Mai sub semnul so­lidarităţii militante cu parti­dele comuniste şi muncito.­..­reşti, întărind continuu rela­ţiile de strînsă colaborare şi­ prietenie cu acestea, pe teme­lia fermă a principiilor depli­nei egalităţi, neamestecului în, treburile­­interne, dreptului fiecărui partid de a-şi elabo­­­ra linia politică în mod inde­pendent, corespunzător condi­ţiilor concrete în care îşi des­făşoară activitatea. Partidul Comunist Român va acţiona şi în viitor în cea mai strînsă­ colaborare şi frăţie cu toate partidele comuniste şi munci­toreşti, pentru întărirea uni­tăţii de tip nou dintre ele,­ pentru creşterea influenţei r mişcării comuniste şi munci­toreşti asupra proceselor re­voluţionare mondiale, asupra­­evoluţiei vieţii internaţionale,­ pentru cauza progresului şi păcii în întreaga lume. La această mare sărbătoare a oamenilor muncii, adresăm, tuturor partidelor comuniste şi muncitoreşti un cald salut­ revoluţionar, odată cu urarea de noi succese în lupta pentru, apărarea intereselor clasei muncitoare, ale tuturor oa­menilor muncii, pentru transf, formarea progresistă a so­­­cietăţii, pentru libertate şi independenţă, pentru destin­dere! (Aplauze puternice, ura­le; se scandează: „Ceauşescu — P.C.R.!“). (Continuare în pag. a Ill-a) MĂREA ADUNARE POPULARĂ CONSACRATĂ ZILEI DE 1 MAI (Urmare din pag. I) Ora 16, împreună cu secreta­rul general al partidului tova­răşul NICOLAE CEAUŞESCU, în tribuna oficială iau ioc to­varăşa. Elena Ceauşescu, tovară­­şii Ilie Verdeţ, Ştefan Voitec, Gheorghe Rădulescu, Iosif Banc, Emil Bobu, Cornel Burtică, Vir­gil Cazacu, Gheorghe Cioară, Lina Ciobanu, Constantin Das­­calescu, Ion Dincă, Emil Drăgă­­nescui Janos Fazekas, Ion Io­­niţă, Petre Lupu, Paul Nicules­­cu, Gheorghe Oprea, Gheorghe Pană, Ion Păran, Dumitru Po­­pescu, Leonte Răutu, Virgil Trofin, .„Iosif­­Uglar, Ştefan An­drei, Ion Coman, Nicolae Con­stantin,­ Mihai Dalea, Miu Do­­brescu, Ludovic Fazekas, Mihai Gere, Nicolae Giosan, Vasile Patilineţ, Ion Ursu, Richard Winter, Dumitru Popa, Ilie, Ră­dulescu,­­Marin Vasile. Iau loc, de asemenea, vechi militanţi ai mişcării comuniste şi muncitoreşti din ţara noas­tră, reprezentanţi ai unor orga­nizaţii de joasă, muncitori, alţi reprezentanţi ai oamenilor muncii din mari întreprinderi bucureştene, personalităţi ale vieţii ştiinţifice şi culturale. în sală sunt m­ezerii mem­bri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, mem­bri de partid cu stagiu din ile­galitate, conducători de institu­ţii centrale, organizaţii de masă şi obşteşti, generali şi ofiţeri, activişti de partid şi de stat, oa­meni ai muncii din întreprinde­­rile şi instituţiile bucureştene. Au luat parte delegaţi şi re­prezentanţi ai unor partide po­litice, ai unor foruri sindicale internaţionale, ai unor organi­zaţ­ii sindicale, de femei şi ai altor organizaţii de masă din ţări socialiste, din state în curs ,de dezvoltare, din alte ţ­ări din Europa, Asia, Africa. America Latină, în total din peste 50 de state ale lumii. Iau parte şefi de misiuni di­plomatice acreditaţi la Bucu­reşti, alţi membri ai corpului diplomatic, precum şi corespon­denţi ai presei străine. Sala are un aspect festiv. Deasupra tribunei oficiale se află portretul tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi înscrisă urarea „Trăiască Partidul Co­munist Român în frunte cu secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu!“.. Sunt arbo­rate mari steaguri roşii şi, tri­colore. In faţa tribunei oficiale — o, imagine a globului pămintesc­ pe meridianele căruia, împodo­bite cu ramuri înflorite, se poate citi urarea „Trăiască 1 Mai!“.­­Sunt înscrise datele festive: „90 de ani de la declararea zilei de 1 Mai ca Zi internaţională a oa­menilor muncii“, „40 de ani de la marea demonstraţie anti­­fascistă şi antirăzboinică din ţara noastră“, „35 de ani de la realizarea Frontului Unic Muncitoresc — 1 Mai 1944“.­­Pe una din laturile sălii este în­scrisă’ lozinca „Trăiască și în­florească scumpa noastră patrie, Republica Socialistă Romania!“, iar pe cealaltă se află medalio­nul cu­ portretele lui Marx, En­gels, Lenin, sub care stă scris: „Trăiască solidaritatea şi co­laborarea intre partidele comu­niste şi muncitoreşti, intre toate ţările socialiste, intre toate for­ţele revoluţionare, progresiste, democratice şi antiimperia­­liste!“. Răsună solemn acordurile Imnului de stat al Republicii Socialiste România. Deschizind adunarea, tova­răşul Gheorghe Pană, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului municipal Bucu­reşti al P.C.R., primarul gene­ral al Capitalei, a spus: „Oamenii muncii din capita­la României socialiste sărbăto­resc împreună cu întregul nos­tru popor, cu forţele revoluţio­nare progresiste din întreaga lume. ziua de 1 Mai, ziua soli­darităţii internaţionale a celor ce muncesc, a frăţiei muncito­rilor de pretutindeni in lupta pentru libertate şi dreptate so­cială, pentru o viaţă mai bună, pentru progres şi pace. Salutăm cu deosebită bucurie, cu aleasă stimă şi profund res­pect pe cel mai iubit şi devotat fiu al poporului nostru, revolu­ţionar şi patriot înflăcărat, mi­litant neobosit pentru pace şi colaborare în lume, care din fragedă tinereţe şi-a dăruit în­treaga viaţă cauzei socialismu­lui şi comunismului,, libertăţii şi independenţei României, secre­tarul general al partidului, pre­şedintele României socialiste, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. (Aplauze îndelungi şi însufleţi­te, urale). Este un prilej de înaltă cinste şi profundă satisfacţie pentru oamenii muncii, bucureşteni de a se întilni din nou cu dumnea­voastră, mult stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, acum, după încheierea strălucitei vizite pe care aţi efectuat-o în opt state din Africa, împreună cu sti­mata tovarăşă Elena Ceauşescu. Exprimăm, şi cu acest prilej, din adincul inimii, admiraţia şi deplina aprobare faţă de rezul­tatele fructuoase ale acestei noi solii de pace şi colaborare, de întreaga politică internaţională a partidului şi statului nostru. Salutăm, de asemenea, pe cei­lalţi tovarăşi din conducerea partidului şi statului nostru, prezenţi la această adunare. Ne exprimăm satisfacţia pen­tru participarea la adunarea noastră populară a delegaţiilor şi reprezentanţilor unor orga­nizaţii sindicale, democratice şi de masă de­ peste hotare, a membrilor corpului diplomatic acreditaţi la Bucureşti. (Vii a­­plauze). Sărbătoarea­­ de 1 Mai din acest an capătă semnificaţii po­litice deosebite prilejuite de împlinirea a 40 de ani de la marea demonstraţie antifascistă şi antirăzboinică de la 1 Mai 1939 şi de 35 de ani de la crea­­rea Frontului Unic. Muncitoresc. Muncitorii Capitalei, care au participat activ la marea de­monstraţie de acum 40 de ani, la lupta împotriva reacţiunii, fascismului şi războiului hitle­rist, cunosc bine şi preţuiesc din adincul inimii, mult stimate to­varăşe Nicolae Ceauşescu, imen­sa activitate revoluţionară pe care aţi desfăşurat-o ca militant al Partidului Comunist Român, aportul dumneavoastră deosebit la lupta condusă de partid pen­tru libertatea patriei, pentru victoria revoluţiei democrat­­populare, a socialismului. Pen­tru toate acestea, vă adu­cem, şi cu acest prilej, un cald omagiu şi vă exprimăm aleasa recunoştinţă a tuturor celor ce muncesc. Vă raportăm, mult stimate to­varăşe Nicolae Ceauşescu, că oamenii muncii bucureşteni se prezintă şi la această sărbătoa­re cu un bilanţ rodnic in în­deplinirea sarcinilor de plan, realizind în cele patru luni din acest an o producţie industrială suplimentară de aproape 600 milioane lei. Vă asigurăm, încă o dată, de hotărîrea oamenilor muncii din Capitală de a nu precupeţi nici un efort pentru a întîmpina muncind cu dărui­re şi pasiune a 35-a aniversare a eliberării patriei şi al XII-lea Congres al partidului cu noi şi importante realizări în toate domeniile de activitate. Vă rugăm cu deosebit respect, cu­­întreaga dragoste cu care vă înconjurăm, mult iubite şi sti­mate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, să luaţi cuvîntul la adunarea noastră“. (Aplauze puternice şi prelungite, urale , se scandează : „Ceauşescu — P.C.R.!“). Primit cu puternice şi însu­fleţite urale, a luat cuvintul tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România. Cuvintarea secretarului gene­ral al partidului a fost urmă­rită cu viu şi deosebit interes, cu deplină satisfacţie şi apro­bare, fiind subliniată în repeta­te rînduri cu îndelungi şi puter­nice urale. Exprimînd aprobarea deplină faţă de magistrala cu­­vintare a secretarului general al partidului, participanţii la a­­dunare şi-au reafirmat senti­mentele de dragoste fierbinte şi profundă stim­ă faţă de tovară­şul Nicolae Ceauşescu, cel mai iubit fiu al României socialiste, care reprezintă pentru toţi cei ce muncesc din patria noastră, un minunat exemplu de dărui­re, cutezanţă şi fermitate revo­luţionară, de slujitor cu cre­dinţă comunistă al partidului, poporului şi ţării. Marea adunare populară con­sacrată zilei de 1 Mai s-a în­cheiat intr-o atmosferă înălţă­toare, de vibrant patriotism. In sală răsună necontenit urale. Se scandează îndelung „Ceauşescu- P.C.R.“, „Ceauşescu şi poporul“, „Ceauşescu-România — pacea şi prietenia !“. Toţi cei prezenţi aclamă şi ovaţionează cu în­sufleţire minute în şir pentru gloriosul Partid Comunist Ro­mân, pentru secretarul său ge­neral, pentru eroica noastră clasă muncitoare, pentru întă­rirea coeziunii de granit a între­gului nostru popor în jurul partidului, al Comitetului său Central, reinnoind angajamen­tul lor de a face totul pentru înfăptuirea istoricelor hotărîri ale Congresului al XI-lea, pen­tru fericirea naţiunii noastre, pentru consolidarea şi apărarea independenţei şi suveranităţii naţionale, pentru creşterea cit mai puternică a prestigiului României în lume. MARTI­I MAI 1979 REUNIUNE TOVĂRĂŞEASCĂ organizată­ cu prilejul­ ZILEI DE 1 MAI Luni seara, la Palatul din Piaţa Victoriei, a avut loc o reuniune tovărăşească organi­zată de Comitetul Central al Partidului Comunist Român, cu prilejul zilei de 1 Mai. Sosirea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, şi a tovarăşei Elena Ceauşescu in mijlocul partici­panţilor la reuniune este întim­­pinată cu vii şi îndelungi aplauze. Se intonează Imnul de Stat al Republicii Socialiste România. La reuniune au luat parte :to­varăşii Ilie Verdeţ, Ştefan Voitec, Gheorghe Rădulescu, Iosif Banc, Emil Bobu, Cornel Burtică, Virgil Cazacu, Gheorghe Cioară, Lina Ciobanu, Constantin Dăs­­călescu, Ion Dincă, Emil Dră­­gănescu, Janos Fazekas, Ion Io­­niţă, Petre Lupu, Paul Nicu­­lescu, Gheorghe Oprea, Gheor­ghe Pană, Ion Păţan, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Virgil Trofin, Iosif Uglar, Ştefan An­drei, Ion Coman, Nicolae Con­stantin, Mihai Dalea, Miu Do­­brescu, Mihai Gere, Nicolae Giosan, Vasile Patilineţ, Ion Ursu, Richard Winter, Dumitră­ Popa, Ilie Rădulescu, Marini Vasile, precum şi membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi al guvernului, membri de partid cu stagiu din ilegali­­tate, conducători ai unor institu-­­ţii centrale, organizaţii de masă­ şi obşteşti, eroi ai muncii so­cialiste, reprezentanţi ai vieţii­ economice, ştiinţifice şi cultu­rale. :T. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu s-au întreţinut cu căldură cu vete­rani ai mişcării comuniste şi­­ muncitoreşti din ţara noastră,­ cu alţi participanţi la reuniune, care le-au urat din inimă ani mulţi, sănătate, fericire. Ei au adresat secretarului general al partidului urări de succese tot mai mari în activitatea de înal­tă răspundere ce o desfăşoară în fruntea partidului şi statului , pentru înfăptuirea marilor idealuri ale socialismului, pen­tru prosperitatea poporului ro­mân, pentru pacea şi progresai’ întregii omeniri. Reuniunea s-a desfăşurat in-* tr-o atmosferă tovărăşească, deosebit de caldă. J’’

Next