Scînteia Tineretului, iunie 1979 (Anul 35, nr. 9337-9362)

1979-06-01 / nr. 9337

"SCâNTEIA TINERETULUI" pag. 2 VINERI I IUNIE 1979 VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI NIOLAE CEAUŞESCU ÎN UNITĂŢI ECONOMICO-SOCIALE DIN CAPITALĂ (Urmare din pag. 1) tehnicitate. Intr-una din hale este examinat modul în care a fost conceput fluxul de fabrica­ţie a avioanelor RAC-1­11, pe care întreprinderea bucureşteană va începe, in curînd, să le reali­zeze, în cooperare cu firma brita­nică. Producţia unor subansam­­ble şi piese pentru acest tip de avion a inceput, dealtfel, potrivit indicaţiilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu, de mai multă vreme, pe spaţiile existente, partenerul britanic fiind mulţumit de­­cali­tatea acestora. Specialiştii înfă­ţişează aici,­­ pe larg, măsurile preconizate pentru ca, în coope­rare cu firma engleză, să se asigure un ritm ridicat de fa­bricaţie, grăbindu-se procesul de integrare a acestui avion de cursă medie în producţia între­prinderii. în legătură cu aceasta are lor o cuprinzătoare discuţie privind realizarea noilor capacităţi de producţie proiectate, dintre care unele se află de acum în con­strucţie. Ele sunt examinate pe îndelete de tovarăşul Nicolae Ceauşescu pe machete şi planşe proiectele fiind apoi confruntate cu realitatea de pe teren. Direc­torul general al Centrului naţio­nal al industriei aeronautice ro­mâne, ing. Teodor Zamfirescu, relevă, în cadrul acestui dialog, că marea platformă industrială a fost concepută avându-se în ve­dere criteriile de eficienţă econo­mică stabilite de conducerea par­tidului, precum şi ideea integrării cercetării şi învăţămîntului de specialitate cu producţia. Princi­palele fabrici şi secţii au fost amplasate pe firul unui flux tehnologic judicios, iar utilităţi­le şi dotările anexe — în aşa fel incit să poată servi întreaga platformă. Apreciind strădaniile depuse în acest sens de specialişti, to­varăşul Nicolae Ceauşescu face, in acelaşi timp, observaţia că, in forma propusă, platforma ar urma să ocupe prea mult teren agricol fertil şi cere ca ampla­sarea unora dintre obiective să fie revăzută. Secretarul general al partidului, împreună cu to­varăşii din conducerea de partid care îl însoţesc, cu specialiştii, cercetează întreaga zonă adia­centă, pînă la marginea cartie­rului Băneasa, în cadrul dialogu­lui purtat aici preconizîndu-se soluţii variate pentru a se asigu­ra o platformă cît mai compactă, ci­ mai judicios grupată, pentru a se evita orice risipă de teren, în acest context, a fost discutată, între altele şi amplasarea în acest perimetru a Facultă­ţii de aeronautică a Politehni­cii bucureştene şi a Institutului de cercetări şi proiectări de pro­fil, tovarăşul Nicolae Ceauşescu în continuare, tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a oprit in cartierul Herăstrău, unde a exa­minat, împreună cu edilii, dife­rite variante privind sistemati­zarea acestei zone a Capitalei. Următorul moment al vizitei de lucru are loc la „Automatica“, puternică unitate a industriei constructoare de maşini, care prin activitatea sa contribuie în mare măsură la promovarea teh­nicii de virf în diferite ramuri ale economiei naţionale. Reîntîlnirea cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu constituie, ca de fiecare dată, un nou prilej de exprimare a dragostei ne­ţărmurite pe care colectivul acestei Întreprinderi bucureştene o nutreşte, asemenea întregului nostru popor, faţă­­ de partid, faţă de secretarul său general. Sutele de muncitori veniţi in subliniind din nou necesitatea de a se asigura o integra­re efectivă între activităţile de învăţămînt, cercetare şi producţie. Secretarul general al partidului, poposind la grupul şcolar al întreprinderii,­ ce pregă­teşte cadrele de muncitori şi tehnicieni pentru noile obiective, a cerut ca toţi studenţii şi elevii să-şi însuşească deprinderi prac­tice în specialitatea lor şi, în primul rînd, să înveţe pilotarea diferitelor tipuri de aeronave. La despărţire, secretarul gene­ral al partidului a formulat cuvinte de apreciere la adresa vrednicului colectiv de la între­prinderea de avioane Bucureşti pentru realizările pe care le-a obţinut în ultimul an in dezvol­tarea şi diversificarea producţiei, întimpinare scandează Înde­lung : „Ceauşescu—P.C.R.“. Un moment emoţionant are loc la intrarea in întreprindere, unde, un grup numeros de copii ii înconjoară cu entuziasmul carac­teristic virstei pe conducătorul partidului şi al statului, oferin­­du-i flori. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu ii îmbrăţişează cu dragoste pe mulţi dintre copiii prezenţi la această întilnire, cu acea dragoste părintească pe care o manifestă faţă de toţi copiii ţării. Dialogul de lucru Începe in­­ cadrul secţiei a Vl-a de echipa­ment electric, in ambianţa unei sugestive expoziţii ilustrînd pro­filul de fabricaţie actual şi ten­dinţele de dezvoltare a acesteia,­­ tendinţe orientate în special spre producţia de echipamente elec­tronice. Raportînd că întregul colectiv al „Automaticii“ se stră­duieşte să realizeze cu simţ de răspundere indicaţiile date de secretarul general al partidului la precedenta vizită, directorul întreprinderii, Liviu Beghegea­­nu, arată că principala sarcină trasată — creşterea pînă în 1980 a volumului producţiei mijloace­lor de automatizare la 1 miliard lei — va fi depăşită cu 50 mili­oane lei. Referindu-se, apoi, la indicaţia privind creşterea apor­tului creaţiei tehnice originale în vederea reducerii efortului va­lutar necesar procurării mijloa­celor de automatizare din străi­nătate, directorul întreprinderii arată că în ultimii ani au fost asimilate 57 noi tipuri de instala­ţii complexe de automatizare, cu un aport valutar de peste 100 milioane lei. El menţionează, totodată, că volumul exportului pe care „Automatica“ îl reali­zează în 14 ţări este mult supe­rior importului la care recurge acum întreprinderea. Gazdele re­levă, de asemenea, faptul că prin reorganizarea fluxului teh­nologic în secţiile de bază, prin echiparea lor cu instalaţii mo­derne, 85 la sută din sporul pro­ducţiei industriale se realizează astăzi pe seama creşterii produc­tivităţii muncii, iar prin repro­­iectarea a 60 de tipovariante de instalaţii, introducerea de echi­­pamente electronice modulare de concepţie proprie şi prin tipi­zarea şi miniaturizarea unora dintre produse sau părţi compo­nente, consumul specific de me­tal a fost diminuat cu 50 la sută. Mulţumind pentru valoroasele indicaţii , care au constituit în toţi aceşti ani un preţios îndrep­tar in activitatea întreprinderii, spre o înaltă eficienţă ilustrată prin creşterea productivităţii muncii, reducerea cheltuielilor de producţie, sporirea producţiei marfă şi, in ultimă instanţă, prin creşterea producţiei nete , gaz­dele subliniază cu deosebită sa­tisfacţie că astăzi „Automatica“ este ceea ce secretarul general al partidului a cerut cu cinci ani in urmă , furnizorul general de echipamente şi instalaţii de au­tomatizare care asigură 60 la sută din producţia unor aseme­nea instalaţii realizate în ţara noastră.­­ In continuare, Ion Avram, mi­nistrul industriei construcţiilor de maşini, prezintă cîteva pro­duse reprezentative pentru viito­rul profil al întreprinderii : in­stalaţia de cîntărire şi dozare automată (utilizată in industria siderurgică şi industria materia­lelor de construcţii) şi automatul programabil, produs reprezenta­tiv pentru tehnica de virf, soli­citat în diferite sectoare şi în­deosebi in industria construc­ţiilor de maşini. Aceste instala­ţii, recent distinse cu diplome la o expoziţie de la Budapesta, sunt realizate într-o concepţie tehno­logică nouă. O suită de trei in­stalaţii de dozare şi cîntărire, aflate in expoziţie, ilu­strează preocupările larg manifestate în direcţia tipizării, fiabilităţii şi miniaturizării produselor. Sunt prezentate în continuare echipamente de automatizare destinate unor obiective indus­triale în construcţie, intre care o cameră de comandă pentru Combinatul petrochimic de la Borzeşti, echipamente solicitate de Combinatul chimic de la Midia şi de întreprinderea de anvelope de la Zalău, echipa­mente de antrenare pentru maşinile-unelte cu complexitate ridicată, intre care noul carusel cu diametrul de 16 m, precum şi produse destinate unor benefi­ciari din R.S. Cehoslovacă, R.P.D. Coreeană, S.U.A. şi Nigeria. In secţia următoare, gazdele informează despre preocupările şi realizările lor in domeniul controlului. Aici, secretarul ge­neral al partidului recomandă conducerii întreprinderii, celor­(Continuare in pag. a 111-a) La „Automatica“, furnizorul general de echipamente şi instalaţii de automatizare SUB SEMNUL UNEI EFICIENŢE SPORITE ORIENTĂRI NOI ÎN VALORIFICAREA ŞI UTILIZAREA RESURSELOR ENERGETICE Produsele de ultimă oră par să confirme noile tendinţe în cer­cetarea şi producţia de materiale de construcţii mai ieftine, cu un consum de energie şi combustibil redus. Acetul­­ obţinut din ce­nuşa de termocentrală, se experimentează acum sub formă de gra­nule într-o staţie pilot realizată de I.C.P.M.C. la Doiceşti. în plat­forma Militari, un tînăr colectiv propune două noi materiale de construcţie: Ivarom şi Avarom. Obţinute din deşeurile de la fabri­cile de materiale izolante, cele două produse noi, mult mai eco­nomicoase sub raport energetic, determină punerea în valoare a încă 15 000 tone de materie primă la preţuri extrem de mici. Un alt colectiv (condus de inginerul Paul Dima) aduce în prim plan un nou prototip de fibre ceramice, capabil (afirmă iniţiatorii proiec­tului) să revoluţioneze industria de materiale refractare, determi­­nînd ca această industrie să reducă anual consumul de combustibil cu cîteva sute de mii de tone cc. Iată, în esenţă, cîteva din cele mai recente soluţii propuse de cercetători şi proiectanţi, care — sîntem asiguraţi — vor deveni produse de serie mare în anii 1980—1981. Acceptînd cele afirmate mai sus, să reţinem totuşi alte cîteva elemente care punctează dru­mul de la prototip la producţia de serie. Acele elemente (la prima vedere nespectaculoase, dar de mare eficienţă) care se nasc şi se manifestă în perimetrul producţiei. Idei lansate şi valorificate „in situ“. Autorii lor sunt muncitori, maiştri sau tineri ingineri, iar reuşitele proiectelor lor au cel puţin eficienţa propunerilor venite din partea cercetării şi proiectării. Pentru a ne convinge de cele afirm­ate, să vedem ce se întîmplă, din acest unghi de vedere, la ÎNTREPRINDEREA DE MATERIALE DE CONSTRUCŢII CA­­LARAŞI. Odată cu contorizarea secţii­lor şi atelierelor, compartimen­tul „mecanic şef“ atrage şi el atenţia , alături de cel numit „norme de consum“ — acelor colective de lucru care nu se înscriu în normele prescrise. De cele mai multe ori vina pen­tru risipă o poartă , cei direct productivi. Există, de asemenea, necorelări încă din cercetare, apoi proiectarea, care nu ofe­ră întotdeauna soluţia cea mai optimă, „vinovate“ sînt de mul­te ori şi tehnologiile. Uneori, încercarea de a re­duce normele de consum cu mai mult decît „permite“ ingi­neria tehnologică sau proiecta­rea de produse noi, duce la ob­ţinerea de materiale cu carac­teristici tehnico-funcţionale con­stante, dar cu o eficienţă evi­dent sporită. Se naşte deci, chiar pe fluxul de producţie tradiţional, o nouă serie de pro­duse, unde proiectanţii din cen­trală vin la urmă şi „corec­tează“ formal intenţiile iniţiale. „Am schimbat multe lucruri în grupa grinzilor mari, spune Florentina Ruja, din comparti­mentul „încadrare în normele de consum“. La G18/6, pentru hale cu deschideri mari, am modificat proiectul iniţial, în sensul că in inima grinzii am lăsat cîteva goluri, care însu­mate aduc o economie pe pro­dus de 0,2 mc de beton supe­rior. Am testat rezistența noi­lor produse. E mai bună decît cea găsită de proiectanţi, De asemenea, vibraţiile halelor sunt amortizate de d­istenţa acestor goluri“. Cifra de 0,2 mc pare modes­tă, dar s-o raportăm la sutele de grinzi fabricate aici, s-o ra­portăm la calitatea betoanelor folosite. Ceva asemănător s-a realizat și la noile tipuri de tu­buri „premo“, unde economia de ciment la un produs finit este de circa 6.6 kg/mc. Asta înseamnă vreo 37 tone de ci­ment pe trimestru pentru pro­ducerea cărora s-ar consuma circa 60 000 kWh. Sau, la ulti­mul tip de tuburi „Sentab“, la care prototipurile cu diametru de 1 200, 1 600 și 2 000 mm con­sumau cu 9—9,5 kilograme de ciment pe metrul cub de pro­dus finit mai mult. Ideea de a modifica produsele pe traseul prototip — seria mare — a adus întreprinderii călărășene, de la începutul anului și pînă acum, o economie de 50 tone ciment. In echivalent energetic, numai în sectorul Sentab, asta înseamnă circa 75 000 kWh economie. Alţi 20 000—25 000 kWh pe trimestru se obţin în sectorul betoanelor pentru elemente armate. „Pînă nu demult — ne ex­plică inginerul Victor Orlovs­­chi, directorul întreprinderii — picioarele de fundaţie pentru liniile de înaltă tensiune se realizau exclusiv din elemente armate cu beton marca 250. Ne costa mai mult decît merita, mai cu seamă că avem destul toreret (produs secundar) „că­zut“ din secţia „premo“. Am fă­cut cercetări, am realizat cîte­va prototipuri din betoane cu toreret şi agregate suplimenta­re şi le-am trimis beneficiarilor noştri de la M.E.E. Supuse pro­belor, noile produse se compor­tă la fel de bine ca înainte“. De cîteva săptămîni, încoace nu mai există „căderi“ de tor­eret. Există, în schimb, betoane marca 250 cu 4—5 kilograme de ciment mai puţin pe metru cub. Astfel, în noul picior de funda­ţie energia înglobată a fost re­dusă cu 250—300 kWh per pro­dus. Să se fi încheiat cu aceas­ta procesul intentat consumuri­lor încă mari ? Producătorii de prefabricate din Călăraşi pri­vesc adevărul în faţă, adică în­tr-acolo de unde se pot naşte noi surse de economie. „Sîntem pe cale de a termi­na o staţie pilot pentru folosi­rea în betoane a cenuşilor de la termocentralele Mintia şi Işalniţa , ne asigură Tudor Stoian, preşedintele consiliului oamenilor muncii. Ni s-a pro­mis o aprovizionare ritmică cu cenuşi şi la nivelul cerinţelor noastre. Dacă acest lucru se va întimpla, vom înlocui în pro­porţie de 30—40 la sută cimen­tul înglobat în panourile mari prefabricate. Vă daţi seama ce economii­ s-ar putea realiza?“ Pînă la găsirea unui răspuns adecvat acestei întrebări reto­rice, se pot da, desigur, răs­punsuri parţiale. Şi ele nu sub­liniază altceva decît „înainta­rea pas cu pas“ spre consumuri tot mai mici. Unul din aceşti paşi s-a făcut de curînd la secţia din Ţăndărei: folosirea şlamului carbonifer, în locul ar­gilei, pentru fabricarea blocu­rilor ceramice. Consumul de combustibil a fost redus la ju­mătate. Sau: introducerea în fabricaţie a noi tipuri de con­ducte „premo“, la care nu mai este cazul trecerii lor prin sec­toarele de tratament termic. La o primă „cîntărire“ a bilanţului energetic rezultă o diminuare a consumului de combustibil cu 20 la sută. Un alt pas pozitiv s-a făcut în sectorul panouri mari de la Ţăndărei. Despre această expe­rienţă, cu grad mare de gene­ralizare, tehnicianul Mihai Ca­­raiani, din compartimentul con­sumuri energetice, ţine să afir­me: „Înainte, uscarea panouri­lor o făceam in felul următor: realizam cîteva inserţii în masa de beton şi suflam abur supra­încălzit. Am introdus însă acum un nou tip de panouri unde uscarea se face prin interme­diul ramei. Forma panourilor e aceeaşi, structura mai rezisten­tă, iar consumul de combusti­bil se reduce cu 40—45 la sută. Energia electrică se ridică doar la nivelul de 80 la sută din nor­ma de consum iniţială“. Cele afirmate au fost aduse la cu­noştinţa centralei. Recent s-a indicat şi modificarea proiectu­lui de execuţie, iar în baza lui şi îmbunătăţirea tehnologiei de lucru, începînd din trimestrul viitor noile tipuri de panouri vor intra in producţia de serie. Asemenea picioarelor de sus­ţinere pentru liniile electrice, a unor sortimente de tuburi „pre­mo“ şi „Sentab“ şi chiar a unor panouri din B.C.A., producţia de serie pleacă de la prototi­puri realizate în sfera produc­ţiei, scurtîndu-se astfel nu nu­mai drumul dintre laborator şi hală, ci şi drumul de­­la iniţia­tivă la generalizarea ei. Lucru vizibil nu numai în cazul noi­lor tipuri, mai economicoase, de produse, ci şi în perimetrul aducerii „la zi“ a tehnologiilor, şi chiar in domeniul introduce­rii de noi tehnologii. Dar des­pre aceste aspecte, într-o vii­toare anchetă a ziarului nostru, PAVEL PERFIL Să reducem consumul de energie încorporat în materialele de construcţii PÎNĂ LA APLICAREA NOILOR SOLUŢII PROPUSE DE CERCETĂTORI ŞI PROIECTANT! : * DIMINUAREA CONSUMURILOR SA ÎNCEAPĂ FĂRĂ ÎNTÂRZIERE CHIAR PE FLUXUL DE FABRICAȚIE în comuna Chiajna. PRIMA FABRICĂ SPE­CIALIZATĂ ÎN PRO­DUCŢIA DE CON­SERVE PENTRU COPII In comuna Chiajna va în­cepe să producă peste cîteva zile prima fabrică din ţară, specializată în producţia de conserve pentru copii. Noua unitate, dotată la un înalt nivel tehnic, va pregăti şi pune la dispoziţia celor mai mici consumatori o gamă largă de creme, pireuri şi soteuri din legume, fructe, precum şi preparate din car­ne, în vederea asigurării unei alimentaţii ştiinţifice, raţio­nale a copiilor. Aflată în prezent în probe tehnologice, fabrica va livra după 1 iunie primele şarje din noile sor­timente de alimente pentru copii : conserve tip „Baby“, pentru cei pînă la vîrsta de 9 luni, conserve tip „Junior“, destinate alimentaţiei copii­lor de la 9 luni la trei ani şi in fine produsele „senior“ pentru cei mai mari de 3 ani. De subliniat că toate sor­timentele ce alcătuiesc pro­filul de producţie al între­prinderii au fost experimen­tate clinic o perioadă mai îndelungată, la o serie de unităţi de pediatrie, rezulta­tele obţinute fiind dintre cele mai bune. Este deosebit de important şi faptul că în­tregul proces de fabricaţie, calităţile nutritive şi igieni­­co-sanitare ale produselor vor fi supravegheate în per­manenţă de biologi, chimişti, medici igienişti.

Next