Scînteia Tineretului, iulie 1979 (Anul 35, nr. 9363-9388)
1979-07-02 / nr. 9363
Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ANUL XXXV, SERIA II. Nr. 9 363 4 PAGINI 30 BANI LUNI 2 IULIE 1979 ŞEDINŢA COMUNĂ a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., Biroului Permanent al Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale şi a Guvernului Republicii Socialiste România Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, simbătă, 30 iunie, a avut loc în staţiunea Neptun şedinţa comună a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., Biroului Permanent al Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale şi a Guvernului Republicii Socialiste România. In cadrul şedinţei a fost examinat proiectul de Directive ale Congresului al XII-lea al Partidului Comunist Român cu privire la planul cincinal 1981—1985 și liniile directoare ale dezvoltării economico-sociale a României pînă în 1990. Comitetul Politic Executiv, Biroul Permanent al Consiliului Suprem și guvernul au apreciat că direcţiile principale şi orientările dezvoltării economice şi sociale a ţării pentru anii viitori, cuprinse în documentele supuse dezbaterii, sunt în conformitate cu prevederile Programului Partidului Comunist Român de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism, ele jalonind o etapă nouă, calitativ superioară, în opera de industrializare socialistă a ţării, de ridicare pe o treaptă mai înaltă a agriculturii, de dezvoltare şi modernizare a forţelor de producţie pe baza celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii. Continuînd în ritm susţinut procesul dezvoltării şi modernizării economiei naţionale, prevederile proiectului de Directive vizează ridicarea la un nivel calitativ superior a întregii activităţi economice, valorificarea intensivă, complexă a resurselor materiale şi umane de care dispune societatea noastră. în acelaşi timp, se urmăreşte asigurarea unei maxime eficienţe economice în toate domeniile de activitate în vederea sporirii necontenite a avuţiei naţionale şi a venitului naţional. Pe această bază, proiectul de Directive prevede un cuprinzător program de creştere în continuare a nivelului de trai material şi spiritual al întregului nostru popor , ţelul suprem al politicii partidului, esenţa întregii opere de construcţie socialistă din patria noastră. Comitetul Politic Executiv, Biroul Permanent al Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale și guvernul apreciază că prevederile proiectului de Directive sunt pe deplin realiste, ele asigurînd dezvoltarea armonioasă a tuturor ramurilor și sectoarelor de activitate, a tuturor judeţelor, progresul economico-social al întregii ţări pe calea socialismului şi comunismului. Comitetul Politic Executiv, Biroul Permanent al Consiliului Suprem şi guvernul au dat o înaltă apreciere aportului nemijlocit al secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la elaborarea şi fundamentarea prevederilor proiectului de Directive, relevînd contribuţia sa esenţială la elaborarea şi înfăptuirea întregii politici a partidului, care asigură înaintarea fermă a patriei noastre pe calea edificării societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi a comunismului. In continuarea lucrărilor, a fost luat in dezbatere proiectul Programului de cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehnologică şi introducere a progresului tehnic pînă în 1990 şi orientările principale pînă în anul 2000. Elaborat în concordanţă cu strategia dezvoltării economico-sociale a ţării, Programul asigură orientarea fermă a activităţii de cercetare şi proiectare tehnologică în direcţii esenţiale pentru progresul in ritm înalt al economiei naţionale şi al întregii societăţi pe baza afirmării tot mai puternice a revoluţiei tehnico-ştiinţifice în toate domeniile construcţiei socialiste din ţara noastră. Programul prevede sporirea puternică a rolului şi contribuţiei cercetării ştiinţifice la lărgirea bazei de materii prime şi energie şi valorificarea lor superioară, reducerea consumurilor de materii prime şi materiale, de combustibil şi energie, modernizarea susţinută şi creşterea gradului de tehnicitate a mijloacelor de producţie, ridicarea calităţii produselor, a competitivităţii lor, sporirea contribuţiei ţării noastre la schimbul mondial de valori. In acelaşi timp, Programul acordă un rol deosebit cercetării teoretice şi fundamentale. Comitetul Politic Executiv, Biroul Permanent al Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale şi guvernul au dezbătut, de asemenea, proiectul Programului de cercetare şi dezvoltare în domeniul energiei pînă în 1990 şi orientările principale pînă în anul 2000. Programul orientează eforturile în direcţia punerii în valoare de noi surse clasice furnizoare de energie, precum şi a celor neclasice — energia solară, eoliană, geotermică şi altele — în scopul satisfacerii cerinţelor de consum în creştere impuse de dezvoltarea în ritm accelerat a economiei naţionale, de ridicare continuă a nivelului de trai al întregului popor. De asemenea, Programul pune un accent deosebit pe gospodărirea cu maximum de eficienţă a resurselor energetice ale ţării, pe introducerea unui regim sever de economisire a energiei şi combustibilului — condiţie esenţială pentru asigurarea progresului în ritm înalt al economiei naţionale, al ridicării nivelului de trai al poporului. Comitetul Politic Executiv, Biroul Permanent al Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice și Sociale și Guvernul Republicii Socialiste România au aprobat proiectul de Directive ale Congresului al XII-lea al Partidului Comunist Român cu privire la planul cincinal 1981—1985 şi liniile directoare ale dezvoltării economicosociale a României pînă in 1990, proiectul Programului de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică pînă în 1990 şi orientările principale pînă în anul 2000 şi proiectul Programului de cercetare şi dezvoltare în domeniul energiei pînă în 1990 şi orientările principale pînă în anul 2000 şi au hotărît ca, pe baza observaţiilor şi propunerilor făcute în cadrul şedinţei, acestea să fie îmbunătăţite, tincind ca apoi să fie supuse dezbaterii Plenarei Comitetului Central al partidului. In cadrul şedinţei, primul ministru al guvernului, tovarăşul Ilie Verdeţ, a prezentat o informare cu privire la şedinţa jubiliară a sesiunii Consiliului de Ajutor Economic Reciproc. Comitetul Politic Executiv a luat act cu deosebită satisfacţie de primirea călduroasă şi înalta apreciere de care s-a bucurat mesajul adresat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, participanţilor la şedinţa jubiliară a C.A.E.R. Totodată, a fost aprobată activitatea delegaţiei române la lucrările celei de-a 33-a şedinţe a sesiunii Consiliului de Ajutor Economic Reciproc, activitate care a corespuns întru totul mandatului încredinţat de Comitetul Politic Executiv. Comitetul Politic Executiv a apreciat însemnătatea deosebită a activităţii desfăşurate de C.A.E.R., de-a lungul celor trei decenii de la crearea sa, pentru dezvoltarea colaborării dintre ţările socialiste membre, în scopul propăşirii lor economico-sociale tot mai rapide. S-a subliniat, de asemenea, rolul activ jucat de România în întreaga activitate a C.A.E.R., în perfecţionarea continuă a funcţionării acestei organizaţii pe baza principiilor egalităţii, suveranităţii naţionale şi liberului consimţămînt al fiecărei ţări, în vederea îndeplinirii în condiţii tot mai bune a obiectivelor şi atribuţiilor organizaţiei, stabilite prin Statut. Comitetul Politic Executiv a subliniat rolul sporit al C.A.E.R. în faza actuală, superioară, in care se găseşte construcţia noii orînduiri în ţările socialiste, pentru soluţionarea corespunzătoare a problemelor complexe ce stau în faţa acestora, pentru accelerarea egalizării nivelului lor de dezvoltare economică. Comitetul Politic Executiv a relevat necesitatea orientării tot mai ferme a activităţii C.A.E.R. în direcţia coordonării planurilor economice, satisfacerii necesităţilor de materii prime, combustibil şi energie ale ţărilor membre, adîncirii specializării şi cooperării în producţie, schimbului de tehnologii avansate, moderne, intensificării cooperării ştiinţifice şi tehnice, în cadrul unor acorduri pe termen lung, precum şi cerinţa perfecţionării în continuare a formelor de activitate a acestei organizaţii, sporirii operativităţii şi eficienţei sale, adîncirii caracterului său democratic. Comitetul Politic Executiv a apreciat că înţelegerile şi convenţiile stabilite cu prilejul recentei sesiuni a C.A.E.R. deschid perspectiva intensificării conlucrării pe multiple planuri între ţările socialiste, în interesul înfloririi tot mai rapide a fiecărei economii naţionale, al întăririi forţelor generale ale socialismului şi păcii. Comitetul Politic Executiv a stabilit măsuri pentru înfăptuirea de către organismele noastre economice a prevederilor înscrise in documentele adoptate de sesiune, exprimînd hotărîrea fermă a României de a participa în continuare în mod activ la colaborarea în cadrul C.A.E.R., de a contribui consecvent la realizarea înţelegerilor stabilite în interesul progresului economic şi social al tuturor statelor membre. „ ★ In cadrul şedinţei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a prezentat o informare cu privire la vizita de stat efectuată în ţara noastră, în perioada 23—26 iunie, la invitaţia preşedintelui Republicii Socialiste România şi a tovarăşei Elena Ceauşescu, de preşedintele Republicii Cipru, Spyros Kyprianou. Comitetul Politic Executiv şi-a manifestat deplina aprobare şi a dat o înaltă apreciere rezultatelor rodnice ale convorbirilor dintre preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Spyros Kyprianou, care şi-au găsit o pregnantă expresie în Declaraţia solemnă comună semnată de cei doi şefi de stat la încheierea vizitei. Declaraţia solemnă comună reafirmă hotărîrea Republicii Socialiste România şi Republicii Cipru de a acţiona şi conlucra tot mai strins, atît pe plan bilateral, cit şi pe arena intei’uifţift'naiii? în Hnosul ambelor ţări şi popoare, al cauzei apropierii, înţelegerii şi păcii în Europa şi în întreaga lume. Comitetul Politic Executiv a relevat că dialogul româno-cipriot la nivel înalt a conferit noi dimensiuni relaţiilor tradiţionale dintre cele două ţări, a evidenţiat încă o dată dorinţa României şi Ciprului de a imprima un ritm susţinut cooperării şi colaborării româno-cipriote, în domeniile politic, economic, tehnico-ştiinţific şi cultural, precum şi în alte domenii de interes comun. A fost exprimată convingerea că dezvoltarea şi diversificarea acestor raporturi în toate domeniile corespund aspiraţiilor comune de progres şi bunăstare ale celor două popoare, cauzei generale a destinderii şi colaborării internaţionale. Totodată, Comitetul Politic Executiv a subliniat importanţa schimbului de opinii între preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Spyros Kyprianou în legătură cu aspecte esenţiale ale actualităţii politice internaţionale, care a evidenţiat existenţa unei largi apropieri şi similitudini a poziţiilor celor două ţări în problemele care confruntă omenirea. In cadrul convorbirilor, preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a exprimat poziţia fermă a ţării noastre privind soluţionarea pe cale politică, prin tratative, a situaţiei din Cipru, pe baza respectării independenţei, suveranităţii, integrităţii teritoriale, unităţii şi nealinierii Republicii Cipru, a asigurării convieţuirii paşnice a celor două comunităţi cipriote. Preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Spyros Kyprianou au relevat atenţia deosebită pe care România şi Cipru o acordă problemelor instaurării unui climat trainic de pace şi colaborare în Balcani şi în zona Mediteranei, edificării securităţii şi dezvoltării cooperării in Europa, traducerii în viaţă, ca un tot unitar, a Actului final de la Helsinki, inclusiv în ceea ce priveşte adoptarea de măsuri practice de dezangajare militară, fără de care nu poate fi concepută destinderea, atît pe continentul nostru, cît şi în întreaga lume. A fost subliniată dorinţa şi hotărîrea celor două ţări de a conlucra tot mai strins pe arena mondială pentru promovarea unor relaţii noi, de deplină egalitate şi echitate între state, pentru trecerea la măsuri concrete, practice, de dezarmare, şi în primul rind de dezarmare nucleară, pentru lfuidarea subdezvoltării şi instaurarea noii ordini economice internaţionale, pentru înfăptuirea dezideratelor de pace şi progres ale popoarelor şi făurirea unei lumi mai bune şi mai drepte. Aprobînd în unanimitate documentele şi înţelegerile stabilite cu prilejul vizitei, al convorbirilor dintre preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Spyros Kyprianou, Comitetul Politic Executiv a stabilit măsuri corespunzătoare pentru aplicarea lor in viaţă, pentru dezvoltarea tot mai intensă, pe multiple planuri, a relaţiilor dintre România şi Cipru, dintre popoarele celor două ţări, în folosul şi spre binele lor, al cauzei progresului, înţelegerii şi păcii în lume. ★ Comitetul Politic Executiv a rezolvat, de asemenea, probleme ale muncii curente de partid şi de stat. SUCCESE EE PRESTIGIU AU ÎNDEPLINIT ŞI DEPĂŞIT ANGAJAMENTELE ASUMATE PE ÎNTREGUL AN Amplificînd ritmul întrecerii socialiste pentru a intimpina cu succese cit mai importante aniversarea a 35 de ani de la eliberarea patriei şi Congresul al XII-lea al partidului, colectivul întreprinderii miniere Uricani din bazinul Văii Jiului a îndeplinit si depăşit in primul semestru angajamentele asumate pe intreg anul. în cele 6 luni care s-au încheiat, minerii de la Uricani au extras peste prevederi aproape 6 000 tone cărbune cocsificabil, spor obţinut îndeosebi pe seama creşterii gradului de mecanizare a lucrărilor din subteran , şi a folosirii eficiente a maşinilor şi utilajelor din dotare. IMPORTANTE PRODUSE PESTE PREVEDERI Prezenţi duminică la locurile de muncă cu flux tehnologic continuu, lucrătorii unităţilor din industria judeţelor Prahova, Dîmboviţa şi Buzău au adăugat la realizările din prima jumătate a anului alte procese de producţie. Ca urmare a utilizării la parametri superiori a instalaţiilor şi agregatelor din dotare, sondorii schelelor de extracţie Moreni, Tirgovişte şi Berea au extras, pe cele trei schimburi, peste prevederi, o cantitate de hidrocarburi suficientă pentru obţinerea a circa 2 000 tone derivate petrolieri», iar lucrătorii rafinăriilor şi ai celorlalte unităţi chimice au ridicat la 200 000 tone cantitetea produselor obţinută suplimentar de la Începutul anului. Şantierul — spaţiu permanent al tinereţii noastre comuniste DESTINE SPRE ÎMPLINIRE Pe platforma Combinatului siderurgic de la Galat urcă vertiginos spre împlinire uzina cocsochimică numărul 2 — mare obiectiv industrial inălfat cu contribuţia brigadierilor de la şantierul naţional al tineretului deschis aici cu două luni in urmă. Vrna din bateriile de cocsificare se află deja la jumătate, la a doua va începe in curind inzidirea. La alte numeroase lucrări se munceşte cu mult anint, peste tot pe unde acţionează tinerii brigadieri cresc intr-un ritm accelerat verticale, se configurează noi cote, se fixează noi puncte de reper in spaţiu. Paralel insă cu această împlinire a obiectivului in construcţie — spectaculoasă in conţinut, prin turnarea a peste 3 000 metri cubi beton, prin introducerea in operă a sute de tone de armături — are loc şi o altă împlinire, a destinelor unor tineri, prin nimic mai puţin spectaculoasă, ba poate şi mai semnificativă in ansamblul devenirilor de pe această mare platformă industrială. Intre brigăzile de tineri cu rezultate deosebite in primele două luni de activitate se numără şi cea de fierar-betonişti condusă de Vasile Gifei, l-am găsit la lucru, vinzind barele de fier-beton, eţii,zttind rame pentru grinzi, efectuind alte operaţii premergătoare montajului. A ne-a atras din prima, clipă atenţia, prin dexteritatea cu care lucra. Ion Vornicu, un tinăr de 22 de ani, venit aici de la Bacău. ..îmi place să lucrez pe acest şantier, ne spune el, în primul rind pentru că munca este temeinic organizată şi apoi deoarece ara posibilitatea să-mi învăţ mai bine meseria. La Bacău am lucrat la blocuri, dar numai la montaj, pe când aici am învăţat şi cum se întinde fierul-beton, cum se execută ramele sau alte repere, întreaga activitate de aici este mai complexă şi mai interesantă. Tinărul Ion Vornicu a lucrat la Bacău, împreună cu tatăl său, care este acolo şeful unei echipe de fierar-betonişti şi cu fratele său mai mare. A învăţat meseria, cum s-ar spune, in familie şi cind i s-a propus să vină aici, tatăl său l-a îndemnat să accepte, să dea singur piept cu viaţa, să susţină adevarata probă de maturitate. Un alt element hotăritor pentru evoluţia sa :înainte de a pleca de pe şantierul din Bacău, tinerii utecişti de acolo l-au primit in organizaţia U.T.C. încrederea lor l-a emoţionat şi l-a determinat să renunţe la ce-i uşor şi ştiut, la „căldura de acasă“ şi să vină aici pentru ca, împreună cu alţi tineri din alte coifuri ale ţării sa înalte un important obiectiv industrial. Avem, in cazul său, I. CHIRIC (Continuare in pag. a II-a) fim. PÎNĂ IA BOB, CÎT MAI BIPEDE ÎN HAMBARE! LA SECERIȘ — VITEZE ZILNICE DE LUCRU SUPERIOARE PREVEDERILOR Toate eforturile de organizare, de participare efectivă a tuturor oamenilor de la sate la efectuarea lucrărilor din această perioadă sunt subordonate unui important obiectiv ce vizează stringerea şi depozitarea cu maximă răspundere a tuturor roadelor cimpului şi insăminţarea imediată, pe măsura eliberării fiecărui hectar de teren, a celei de a doua culturi. „Aceasta îşi găseşte concretizarea in felul în care este organizată activitatea la recoltat, evitîndu-se cu orice preţ risipa — ne spune Constantin Săbiescu, vicepreşedintele Consiliului unic agroindustrial Grădiştea. Avem de recoltat griul de pe suprafaţa de 3.050 hectare intr-un timp foarte scurt. De aceea, avantajul oferit de maturarea plantelor mai devreme cu o săptămînă, decit anul trecut, trebuie fructificat încă de la începutul secerişului“. De sus, de pe una din multele „Glorii“, lanurile de griu ale Cooperativei agricole Grădiştea se descoperă privirilor in toată bogăţia lor. Prima gută de hectare, de pe care s-a strins griul, a dat o producţie medie de peste 4 000 kg la hectar. Combinerii Radu Năstase, Gheorghe Tudorache, Petre Ion, Nicolae Mîrzea, Nicolae Dobre, cuprinşi de febra pe care numai vremea secerişului o poate da, îşi măsoară forţele într-o frumoasă competiţie, „întrecerea se dă de fapt intre noi şi cei din Petrăchioaia — ne precizează inginerul şef Constantin Popescu. A devenit tradiţională, atit la noi, cit şi la ei, obţinerea a cite 200—300 kg boabe de griu in plus de la fiecare hectar“. întrecerea se dovedeşte rodnică, numai că, pe măsură ce secerişul avansează, este nevoie de capacităţi suplimentare de transport. După cum ne spuneau şoferii ,Ion Cristea şi Mircea Foca de la autobaza Urziceni, la baza de recepţie unde livrează grinele unităţile din consiliile Fierbinţi, Grădiştea şi Condeeşti, se întirzie cu operaţiunile de descărcare a recoltei. Şi încă nu s-a atins „virful“ de campanie! Dealtfel, conducerea Consiliului unic agroindustrial Grădiştea a luat măsura de a spori capacitatea zilnică de transport prin procurarea, a încă 12 remorci de la Mirşa. După cum am putut constata aici, buna organizare a secerişului determină strîngerea unor producţii mari de griu. ATENTIE SPORITA INSAMINTARII DE URGENTA A CELEI DE-A DOUA CULTURI Pe tarlaua „Drumul Sării“ a cooperativei din localitatea Nuci, unde se află 120 hectare cu griu din soiul ,,IuHa“, la semnalul Inginerului Sabin Ruba, primii care au intrat în lanuri au fost combinerii fruntaşi Gheorghe N. Gheorghe, Constantin Ivan și Dumitru Drăgoi. Presele de balotat încă nu sosiseră. Continuau balotatul paielor de orz, într-o altă tarla, unde urma să se semene 200 ha cu porumb boabe. Nu este vorba de un decalaj intre recoltat şi insăminţarea celei de-a doua culturi, ne asigură specialiştii prezenţi. „Cum abia ieri am terminat recoltatul orzului, ne sint necesare doar două zile pentru a însăminţa suprafeţele planificate şi, printr-o corelare judicioasă a lucrărilor, am insămînţat deja 100 ha cu porumb pentru boabe“ — ne spune inginerul şef al cooperativei, Sabin Ruba. în această importantă acţiune fiecare fază a procesului de producţie este bine delimitată în timp astfel incit, neapărat pină la toamnă, să se poată obţine şi a doua cultură de porumb boabe sau masă verde. De aceea, la Gruiu, unitate din cadrul aceluiaşi consiliu agroindustrial, Grădiştea, pentru transportul băieţilor cu paie de orz se foloseau 30 de atelaje, 6 remorci şi un TIR (transportor, Încărcător de baloţi). Pină seara, in depozitele sectoarelor zootehnice din Lipia şi Gruiu sestrânseseră peste 300 tone paie de orz, iar pe terenul astfel eliberat s-a continuat semănatul celei de-a doua culturi. La nivelul consiliului decalajul dintre recoltat şi semănat poate fi adus pină la limita minimă admisă, ceea ce corespunde însămîntării in NICOLAE GHELASE (Continuare in pag. a IIl-a) In aceste zile, odată cu declanşarea secerişului la griu, bătălia pentru recolta acestui an se desfăşoară pe un front mult mai larg. Din zori şi pină noaptea tirziu, pe ogoarele ilfovene, toti oamenii satelor desfăşoară o amplă şi susţinută bătălie pentru ca stringerea griului, pină la ultimul bob, să se încheie in cel mult 8—10 zile bune de lucru.