Scînteia Tineretului, iulie 1979 (Anul 35, nr. 9363-9388)

1979-07-02 / nr. 9363

Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ANUL XXXV,­­ SERIA II. Nr. 9 363 4 PAGINI 30 BANI LUNI 2 IULIE 1979 ŞEDINŢA COMUNĂ a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., Biroului Permanent al Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale şi a Guvernului Republicii Socialiste România Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comu­nist Român, simbătă, 30 iunie, a avut loc în staţiunea Neptun şedinţa comună a Comitetu­lui Politic Executiv al C.C. al P.C.R., Biroului Permanent al Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale şi a Guvernului Republi­cii Socialiste România. In cadrul şedinţei a fost examinat proiectul de Directive ale Congresului al XII-lea al Parti­dului Comunist Român cu privire la planul cin­cinal 1981—1985 și liniile directoare ale dezvol­tării economico-sociale a României pînă în 1990. Comitetul Politic Executiv, Biroul Permanent al Consiliului Suprem și guvernul au apreciat că direcţiile principale şi orientările dezvoltării economice şi sociale a ţării pentru anii viitori, cuprinse în documentele supuse dezbaterii, sunt în conformitate cu prevederile Programului Partidului Comunist Român de făurire a socie­tăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înain­tare a României spre comunism, ele jalonind o etapă nouă, calitativ superioară, în opera de in­dustrializare socialistă a ţării, de ridicare pe o treaptă mai înaltă a agriculturii, de dezvoltare şi modernizare a forţelor de producţie pe baza celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii. Continuînd în ritm susţinut procesul dezvoltării şi modernizării economiei naţionale, prevederi­le proiectului de Directive vizează ridicarea la un nivel calitativ superior a întregii activităţi economice, valorificarea intensivă, complexă a resurselor materiale şi umane de care dispune societatea noastră. în acelaşi timp, se urmă­reşte asigurarea unei maxime eficienţe econo­mice în toate domeniile de activitate în vederea sporirii necontenite a avuţiei naţionale şi a ve­nitului naţional. Pe această bază, proiectul de Directive prevede un cuprinzător program de creştere în continuare a nivelului de trai ma­terial şi spiritual al întregului nostru popor , ţelul suprem al politicii partidului, esenţa în­tregii opere de construcţie socialistă din patria noastră. Comitetul Politic Executiv, Biroul Permanent al Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale și guvernul apreciază că prevederile proiectului de Directive sunt pe deplin realiste, ele asigurînd dezvoltarea armonioasă a tuturor ramurilor și sectoarelor de activitate, a tuturor judeţelor, progresul economico-social al întregii ţări pe calea socialismului şi comunismului. Comitetul Politic Executiv, Biroul Permanent al Consiliului Suprem şi guvernul au dat o înal­tă apreciere aportului nemijlocit al secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la elaborarea şi fundamentarea pre­vederilor proiectului de Directive, relevînd con­tribuţia sa esenţială la elaborarea şi înfăptuirea întregii politici a partidului, care asigură îna­intarea fermă a patriei noastre pe calea edifi­cării societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi a comunismului. In continuarea lucrărilor, a fost luat in dez­batere proiectul Programului de cercetare ştiin­ţifică, dezvoltare tehnologică şi introducere a progresului tehnic pînă în 1990 şi orientările principale pînă în anul 2000. Elaborat în con­cordanţă cu strategia dezvoltării economico-so­ciale a ţării, Programul asigură orientarea fer­mă a activităţii de cercetare şi proiectare teh­nologică în direcţii esenţiale pentru progresul in ritm înalt al economiei naţionale şi al în­tregii societăţi pe baza afirmării tot mai puter­nice a revoluţiei tehnico-ştiinţifice în toate do­meniile construcţiei socialiste din ţara noastră. Programul prevede sporirea puternică a rolu­lui şi contribuţiei cercetării ştiinţifice la lărgi­rea bazei de materii prime şi energie şi valori­ficarea lor superioară, reducerea consumurilor de materii prime şi materiale, de combustibil şi energie, modernizarea susţinută şi creşterea gradului de tehnicitate a mijloacelor de pro­ducţie, ridicarea calităţii produselor, a competi­tivităţii lor, sporirea contribuţiei ţării noastre la schimbul mondial de valori. In acelaşi timp, Programul acordă un rol deosebit cercetării teo­retice şi fundamentale. Comitetul Politic Executiv, Biroul Permanent al Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale şi guvernul au dezbătut, de aseme­nea, proiectul Programului de cercetare şi dez­voltare în domeniul energiei pînă în 1990 şi orientările principale pînă în anul 2000. Progra­mul orientează eforturile în direcţia punerii în valoare de noi surse clasice furnizoare de ener­gie, precum şi a celor neclasice — energia so­lară, eoliană, geotermică şi altele — în scopul satisfacerii cerinţelor de consum în creştere impuse de dezvoltarea în ritm accelerat a eco­nomiei naţionale, de ridicare continuă a nivelu­lui de trai al întregului popor. De asemenea, Programul pune un accent deosebit pe gospo­dărirea cu maximum de eficienţă a resurselor energetice ale ţării, pe introducerea unui regim sever de economisire a energiei şi combustibilu­lui — condiţie esenţială pentru asigurarea pro­gresului în ritm înalt al economiei naţionale, al ridicării nivelului de trai al poporului. Comitetul Politic Executiv, Biroul Permanent al Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice și Sociale și Guvernul Republicii Socialiste România au aprobat proiectul de Directive ale Congresului al XII-lea al Partidului Comunist Român cu privire la planul cincinal 1981—1985 şi liniile directoare ale dezvoltării economico­­sociale a României pînă in 1990, proiectul Pro­gramului de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică pînă în 1990 şi orientările principale pînă în anul 2000 şi proiectul Programului de cercetare şi dezvoltare în domeniul energiei pînă în 1990 şi orientările principale pînă în anul 2­000 şi au hotărît ca, pe baza observaţiilor şi propunerilor făcute în cadrul şedinţei, acestea să fie îmbunătăţite, tincind ca apoi să fie su­puse dezbaterii Plenarei Comitetului Central al partidului. In cadrul şedinţei, primul ministru al guver­nului, tovarăşul Ilie Verdeţ, a prezentat o infor­mare cu privire la şedinţa jubiliară a sesiunii Consiliului de Ajutor Economic Reciproc. Comitetul Politic Executiv a luat act cu deo­sebită satisfacţie de primirea călduroasă şi înal­ta apreciere de care s-a bucurat mesajul adre­sat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, pre­şedintele Republicii Socialiste România, parti­cipanţilor la şedinţa jubiliară a C.A.E.R. Tot­odată, a fost aprobată activitatea delegaţiei ro­mâne la lucrările celei de-a 33-a şedinţe a se­siunii Consiliului de Ajutor Economic Reciproc, activitate care a corespuns întru totul manda­tului încredinţat de Comitetul Politic Executiv. Comitetul Politic Executiv a apreciat însem­nătatea deosebită a activităţii desfăşurate de C.A.E.R., de-a lungul celor trei decenii de la crearea sa, pentru dezvoltarea colaborării dintre ţările socialiste membre, în scopul propăşirii lor economico-sociale tot mai rapide. S-a sub­liniat, de asemenea, rolul activ jucat de Româ­nia în întreaga activitate a C.A.E.R., în perfec­ţionarea continuă a funcţionării acestei organi­zaţii pe baza principiilor egalităţii, suveranităţii naţionale şi liberului consimţămînt al fiecărei ţări, în vederea îndeplinirii în condiţii tot mai bune a obiectivelor şi atribuţiilor organizaţiei, stabilite prin Statut. Comitetul Politic Executiv a subliniat rolul sporit al C.A.E.R. în faza actuală, superioară, in care se găseşte construcţia noii orînduiri în ţările socialiste, pentru soluţionarea corespun­zătoare a problemelor complexe ce stau în faţa acestora, pentru accelerarea egalizării nivelului lor de dezvoltare economică. Comitetul Politic Executiv a relevat necesitatea orientării tot mai ferme a activităţii C.A.E.R. în direcţia coordo­nării planurilor economice, satisfacerii necesită­ţilor de materii prime, combustibil şi energie ale ţărilor membre, adîncirii specializării şi coo­perării în producţie, schimbului de tehnologii avansate, moderne, intensificării cooperării şti­inţifice şi tehnice, în cadrul unor acorduri pe termen lung, precum şi cerinţa perfecţionării în continuare a formelor de activitate a acestei organizaţii, sporirii operativităţii şi eficienţei sale, adîncirii caracterului său democratic. Comitetul Politic Executiv a apreciat că înţe­legerile şi convenţiile stabilite cu prilejul recen­tei sesiuni a C.A.E.R. deschid perspectiva inten­sificării conlucrării pe multiple planuri între ţă­rile socialiste, în interesul înfloririi tot mai ra­pide a fiecărei economii naţionale, al întăririi forţelor generale ale socialismului şi păcii. Comitetul Politic Executiv a stabilit măsuri pentru înfăptuirea de către organismele noastre economice a prevederilor înscrise in documentele adoptate de sesiune, exprimînd hotărîrea fermă a României de a participa în continuare în mod activ la colaborarea în cadrul C.A.E.R., de a contribui consecvent la realizarea înţelegerilor stabilite în interesul progresului economic şi so­cial al tuturor statelor membre. „ ★ In cadrul şedinţei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a prezentat o informare cu privire la vizita de stat efectuată în ţara noastră, în perioada 23—26 iunie, la invitaţia preşedintelui Republicii Socia­liste România şi a tovarăşei Elena Ceauşescu, de preşedintele Republicii Cipru, Spyros Kypria­­nou. Comitetul Politic Executiv şi-a manifestat de­plina aprobare şi a dat o înaltă apreciere rezul­tatelor rodnice ale convorbirilor dintre preşedin­ţii Nicolae Ceauşescu şi Spyros Kyprianou, care şi-au găsit o pregnantă expresie în Declaraţia so­lemnă comună semnată de cei doi şefi de stat la încheierea vizitei. Declaraţia solemnă comună reafirmă hotărîrea Republicii Socialiste România şi Republicii Cipru de a acţiona şi conlucra tot mai strins, atît pe plan bilateral, cit şi pe are­na intei’uifţift'naiii? în Hnosul ambelor ţări şi po­poare, al cauzei apropierii, înţelegerii şi păcii în Europa şi în întreaga lume. Com­itetul Politic Executiv a relevat că dialo­gul româno-cipriot la nivel înalt a conferit noi dimensiuni relaţiilor tradiţionale dintre cele două ţări, a evidenţiat încă o dată dorinţa Româ­niei şi Ciprului de a imprima un ritm susţinut cooperării şi colaborării româno-cipriote, în do­meniile politic, economic, tehnico-ştiinţific şi cul­tural, precum şi în alte domenii de interes co­mun. A fost exprimată convingerea că dezvol­tarea şi diversificarea acestor raporturi în toate domeniile corespund aspiraţiilor comune de pro­gres şi bunăstare ale celor două popoare, cauzei generale a destinderii şi colaborării internaţio­nale. Totodată, Comitetul Politic Executiv a subli­niat importanţa schimbului de opinii între pre­şedinţii Nicolae Ceauşescu şi Spyros Kyprianou în legătură cu aspecte esenţiale ale actualităţii politice internaţionale, care a evidenţiat exis­tenţa unei largi apropieri şi similitudini a pozi­ţiilor celor două ţări în problemele care con­fruntă omenirea. In cadrul convorbirilor, preşedintele Repu­blicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a exprimat poziţia fermă a ţării noas­tre privind soluţionarea pe cale politică, prin tratative, a situaţiei din Cipru, pe baza respec­tării independenţei, suveranităţii, integrităţii te­ritoriale, unităţii şi nealinierii Republicii Cipru, a asigurării convieţuirii paşnice a celor două co­munităţi cipriote. Preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Spyros Ky­prianou au relevat atenţia deosebită pe care România şi Cipru o acordă problemelor instau­rării unui climat trainic de pace şi colaborare în Balcani şi în zona Mediteranei, edificării securi­tăţii şi dezvoltării cooperării in Europa, tradu­cerii în viaţă, ca un tot unitar, a Actului final de la Helsinki, inclusiv în ceea ce priveşte adop­­tarea de măsuri practice de dezangajare mili­tară, fără de care nu poate fi concepută destin­derea, atît pe continentul nostru, cît şi în în­treaga lume. A fost subliniată dorinţa şi hotărîrea celor două ţări de a conlucra tot mai strins pe arena mondială pentru promovarea unor relaţii noi, de deplină egalitate şi echitate între state, pen­tru trecerea la măsuri concrete, practice, de de­zarmare, şi în primul rind de dezarmare n­uclea­­ră, pentru lfu­idarea subdezvoltării şi instaura­rea noii ordini economice internaţionale, pentru înfăptuirea dezideratelor de pace şi progres ale popoarelor şi făurirea unei lumi mai bune şi mai drepte. Aprobînd în unanimitate documentele şi înţe­legerile stabilite cu prilejul vizitei, al convorbi­rilor dintre preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Spyros Kyprianou, Comitetul Politic Executiv a stabilit măsuri corespunzătoare pentru aplicarea lor in viaţă, pentru dezvoltarea tot mai intensă, pe multiple planuri, a relaţiilor dintre România şi Cipru, dintre popoarele celor două ţări, în fo­losul şi spre binele lor, al cauzei progresului, în­ţelegerii şi păcii în lume. ★ Comitetul Politic Executiv a rezolvat, de ase­menea, probleme ale muncii curente de partid şi de stat. SUCCESE E­E PRESTIGIU AU ÎNDEPLINIT ŞI DE­PĂŞIT ANGAJAMENTELE ASUMATE PE ÎNTREGUL AN Amplificînd ritmul întrece­rii socialiste pentru a intim­­pina cu succese cit mai im­portante aniversarea a 35 de ani de la eliberarea patriei şi Congresul al XII-lea al partidului, colectivul între­prinderii miniere Uricani din bazinul Văii Jiului a înde­plinit si depăşit in primul semestru angajamentele asu­mate pe intreg anul. în cele 6 luni care s-au încheiat, minerii de la Uri­­cani au extras peste preve­deri aproape 6 000 tone căr­bune cocsificabil, spor obţi­nut îndeosebi pe seama creş­terii gradului de mecanizare a lucrărilor din subteran , şi a folosirii eficiente a maşi­nilor şi utilajelor din dotare. IMPORTANTE PRODUSE PESTE PREVEDERI Prezenţi duminică la locu­rile de muncă cu flux tehno­logic continuu, lucrătorii u­­nităţilor din industria jude­ţelor Prahova, Dîmboviţa şi Buzău au adăugat la reali­zările din prima jumătate a anului alte procese de pro­ducţie. Ca urmare a utiliză­rii la parametri superiori a instalaţiilor şi agregatelor din dotare, sondorii schele­lor de extracţie Moreni, Tir­­govişte şi Berea au extras, pe cele trei schimburi, peste prevederi, o cantitate de hi­drocarburi suficientă pentru obţinerea a circa 2 000 tone derivate petrolieri», iar lu­crătorii rafinăriilor şi ai ce­lorlalte unităţi chimice au ridicat la 200 000 tone canti­­­­tetea produselor obţinută su­plimentar de la Începutul anului. Şantierul — spaţiu permanent al tinereţii noastre comuniste DESTINE SPRE ÎMPLINIRE Pe platforma Combinatului si­derurgic de la Galat urcă ver­tiginos spre împlinire uzina cocsochimică numărul 2 — mare obiectiv industrial inălfat cu contribuţia brigadierilor de la şantierul naţional al tineretului deschis aici cu două luni in urmă. Vrna din bateriile de coc­sificare se află deja la jumătate, la a doua va începe in cur­ind inzidirea. La alte numeroase lu­crări se munceşte cu mult anint, peste tot pe unde acţio­nează tinerii brigadieri cresc intr-un ritm accelerat verticale, se configurează noi cote, se fi­­xează noi puncte de reper in spaţiu. Paralel insă cu această împlinire a obiectivului in con­strucţie — spectaculoasă in con­ţinut, prin turnarea a peste 3 000 metri cubi beton, prin introdu­cerea in operă a sute de tone­ de armături — are loc şi o altă împlinire, a destinelor unor ti­­neri, prin nimic mai puţin spectaculoasă, ba poate şi mai semnificativă in ansamblul de­veni­rilor de pe această mare platformă industrială. Intre brigăzile de tineri cu re­zultate deosebite in­­ primele două luni de activitate se nu­mără şi cea de fierar-betonişti condusă de Vasile Gif­ei, l-am găsit la lucru, vinzind barele de fier-beton, eţi­i,zttind rame pentru grinzi, efectuind alte operaţii premergătoare montaju­lui. A ne-a atras din prima, clipă atenţia, prin dexteritatea cu care lucra. Ion Vornicu, un tinăr de 22 de ani, venit aici de la Ba­cău. ..îmi place să lucrez pe acest şantier, ne spune el, în primul rind pentru că munca este temeinic organizată şi apoi deoarece ara posibilitatea să-mi învăţ mai bine meseria. La Ba­cău am lucrat la blocuri, dar numai la montaj, pe când aici am învăţat şi cum se întinde fierul-beton, cum se execută ra­mele sau alte repere, întreaga activitate de aici este mai com­plexă şi mai interesantă. Tinărul Ion Vornicu a lucrat la Bacău, împreună cu tatăl său, care este acolo şeful unei echi­pe de fierar-betonişti şi cu fra­tele său mai mare. A învăţat meseria, cum s-ar spune, in fa­milie şi cind i s-a propus să vină aici, tatăl său l-a îndemnat să accepte, să dea singur piept cu viaţa, să susţină adevarata probă de maturitate. Un alt ele­ment hotăritor pentru evoluţia sa :­­înainte de a pleca de pe şantierul din Bacău, tinerii ute­­cişti de acolo l-au primit in or­ganizaţia U.T.C. încrederea lor l-a emoţionat şi l-a determinat să renunţe la ce-i uşor şi ştiut, la „căldura de acasă“ şi să vină aici pentru ca, împreună cu alţi tineri din alte coifuri ale ţării sa înalte un important obiectiv industrial. Avem, in cazul său, I. CHIRIC (Continuare in pag. a II-a) ­fim. PÎNĂ IA BOB, CÎT MAI BIPEDE ÎN HAMBARE! LA SECERIȘ — VITEZE ZILNICE DE LUCRU SUPERIOARE PREVEDERILOR Toate eforturile de organizare, de participare efectivă a tutu­ror oamenilor de la sate la e­­fectuarea lucrărilor din această perioadă sunt subordonate unui important obiectiv ce vizează stringerea şi depozitarea cu ma­ximă răspundere a tuturor roa­delor cimpului şi insăminţarea imediată, pe măsura eliberării fiecărui hectar de teren, a celei de a doua culturi. „Aceasta îşi găseşte concretizarea in felul în care este organizată activita­tea la recoltat, evitîndu-se cu orice preţ risipa — ne spune Constantin Săbiescu,­­ vicepre­şedintele Consiliului unic agro­industrial Grădiştea. Avem de recoltat griul de pe suprafaţa de 3.050 hectare intr-un timp foarte scurt. De aceea, avanta­jul oferit de maturarea plante­lor mai devreme cu­ o săptă­­mînă, decit anul trecut, trebuie fructificat încă de la începu­tul secerişului“. De sus, de pe una din multe­le „Glorii“, lanurile de griu ale Cooperativei agricole Grădiştea se descoperă privirilor in toată bogăţia lor. Prima gută de hec­tare, de pe care s-a strins griul, a dat o producţie medie de peste 4 000 kg la hectar. Com­­binerii Radu Năstase, Gheor­­ghe Tudorache, Petre Ion, Ni­colae Mîrzea, Nicolae Dobre, cuprinşi de febra pe care numai vremea secerişului o poate da, îşi măsoară forţele într-o frumoasă competiţie, „întrecerea se dă de fapt intre noi şi cei din Petrăchioaia — ne precizează inginerul şef Constantin Popescu. A devenit tradiţională, atit la noi, cit şi la ei, obţinerea a cite 200—300 kg boabe de griu in plus de la fiecare hectar“. întrecerea se dovedeşte rodnică, numai că, pe măsură ce secerişul avan­sează, este nevoie de capacităţi suplimentare de transport. După cum ne spuneau şoferii ,Ion Cristea şi Mircea Foca de la autobaza Urziceni, la baza de recepţie unde livrează grinele unităţile din consiliile Fierbinţi, Grădiştea şi Condeeşti, se întir­­zie cu operaţiunile de descăr­care a recoltei. Şi încă nu s-a atins „virful“ de campanie! De­altfel, conducerea Consiliului unic agroindustrial Grădiştea a lu­at măsura de a spori capa­­citatea zilnică de transport prin procurarea, a încă 12 remorci de la Mirşa. După cum am putut constata aici, buna organizare a secerişului determină strîn­ge­­rea unor producţii mari de griu. ATENTIE SPORITA INSAMINTARII DE URGENTA A CELEI DE-A DOUA CULTURI Pe tarlaua „Drumul Sării“ a cooperativei din localitatea Nuci, unde se află 120 hectare cu griu din soiul ,,IuHa“, la semnalul Inginerului Sabin Ruba, primii care au intrat în lanuri au fost combinerii frun­taşi Gheorghe N. Gheorghe, Constantin Ivan și Dumitru Drăgoi. Presele de balotat încă nu sosiseră. Continuau balota­­tul paielor de orz, într-o altă tarla, unde urma să se semene 200 ha cu porumb boabe. Nu este vorba de­ un decalaj intre recoltat şi­ insăminţarea celei de-a doua culturi, ne asigură specialiştii prezenţi. „Cum abia ieri am terminat recoltatul or­zului, ne sint necesare doar două zile pentru a însăminţa suprafeţele planificate şi, prin­­tr-o corelare judicioasă a lucră­rilor, am insămînţat deja 100 ha cu porumb pentru boabe“ — ne spune inginerul şef al co­operativei, Sabin Ruba. în a­­ceastă importantă acţiune fie­care fază a procesului de pro­ducţie este bine delimitată în timp astfel incit, neapărat pină la toamnă, să se poată obţine şi a doua cultură de porumb boabe sau masă verde. De aceea, la Gruiu, unitate din cadrul ace­luiaşi consiliu agroindustrial, Grădiştea, pentru transportul băieţilor cu paie de orz se fo­loseau 30 de atelaje, 6 remorci şi un TIR (transportor, Încărcă­tor de baloţi). Pină seara, in de­pozitele sectoarelor zootehnice din Lipia şi Gruiu se­­strânseseră peste 300 tone paie de orz, iar pe terenul astfel eliberat s-a continuat semănatul celei de-a doua culturi. La nivelul consi­liului decalajul dintre recoltat şi semănat poate fi adus pină la limita minimă admisă, ceea ce corespunde însăm­întării in NICOLAE GHELASE (Continuare in pag. a IIl-a) In a­ceste zile, odată cu declanşarea secerişului la griu, bătălia pentru recolta acestui an se desfăşoară pe un front mult mai larg. Din zori şi pină noaptea tirziu, pe ogoarele ilfovene, toti oamenii satelor desfăşoară o amplă şi susţinută bătălie pentru ca stringerea griului, pină la ultimul bob, să se încheie in cel mult 8—10 zile bune de lucru.

Next