Scînteia Tineretului, mai 1980 (Anul 36, nr. 9622-9647)
1980-05-01 / nr. 9622
FĂURITOR DE ZBORURI Suntem, în primăvară, mai tineri ca oricînd. Purtăm în piepturi ţara — o inimă comună Ce urcă în cuvinte şi bate luminind, o inimă ce-n stemă pulsează şi răsună. E-n forum tinereţea chemată spre a-şi rosti visarea comunistă şi dragostea de glie. Sub tricolore flamuri, în pace vom zidi o mai strălucitoare şi demnă Românie. Făuritor de zboruri spre comunistul ţel ne-a fost întotdeauna şi ni e Conducătorul. Prin gînd şi fapte este, azi, cel mai tînăr. El. Cînd Ceauşescu spunem, noi spunem Viitorul. Căci dacă pe planetă noi suntem un popor unde lumina şi-are izvor şi puritate, e pentru că-n destinu-i prezent şi viitor, cu dragoste şi grijă, şi inima lui bate. Cu el în frunte, suntem mai siguri ca oricînd că tinereţea noastră se va-mplini-n iubire. Prin el, prezentă-n forum istoria-i, luminind. Viaţa lui, întreagă, i-a patriei cinstite. Acum, în primăvară, mai tineri ca oricînd, purtăm spre forum ţara — o inimă comună ce-n pieptu nostru bate distinct şi luminind. Istoria ei în stemă şi-n Univers răsună. DAN ROTARU SUPREMA SATISFACŢIE Pentru român, cea mai aleasă cinstire a fost dintotdeauna , sâ se spună despre fiii pe care-i creşte că sunt harnici şi le place, munca, această însuşire fiind considerată temelia trăiniciei sale prin veacuri. Cu profunda sa înţelepciune, poporul a intuit din cele mai vechi timpuri că munca înseamnă viaţă, că viaţa adevărată nu poate fi concepută in afara muncii, tot aşa cum omul nu poate fi despărţit de aerul pe care-l respiră. In codul nostru de valori morale, munca este aşezată pe cea mai înaltă treaptă, reprezentind singura sursă a creării bunurilor materiale şi spirituale, unicul izvor de progres şi bunăstare — ale patriei şi ale fiecărui individ in parte. Îmi revine mereu în memorie o scenă petrecută cu ani în urmă. Flăcău fiind, le-am spus intr-o zi părinţilor mei ţărani că m-am hotărît să merg la Hunedoara care — auzisem eu — va deveni cea mai mare cetate de foc a ţării şi care avea o mare nevoie de oameni, de bărbaţi tineri şi puternici ca mine. Tata m-a privit citeva clipe cu atenţie — mai atent decit in alte dăţi — şi, fără să stea pe gînduri, mi-a dat dezlegarea : „Oriunde te vei duce, mi-a spus el, să-ţi porţi cinstea, adică să nu ŞTEFAN TRIPŞA Erou al Muncii Socialiste înşeli munca. Numai aşa vei ajunge om“. Sfatul îl urmez cu sfinţenie şi astăzi, la mulţi, foarte mulţi ani de la întîmplare. Dacă am realizat ceva, dacă am trăit vreo satisfacţie, acestea mi le-a oferit numai munca. Ajuns la Hunedoara, am început să desluşesc tainele meseriei de oţelar. N-a fost uşor. Uneori simţeam că mă lasă puterile. Niciodată nu m-a bătut insă gindul de a da înapoi. După un timp mi-am dat seama că meseria aceasta — frumoasă şi grea — poate fi perfecţionată. După luni de strădanii şi căutări, de nopţi albe — pentru o vreme patul mi l-am mutat pe platforma oţelăriei — am pus la punct o tehnologie originală de reparare şi sudare la cald a vetrelor, pentru care am fost distins, la vârsta de 26 de ani, cu înaltul titlu de Erou al Muncii Socialiste. Eram încă utecist, eram cel mai tînăr Erou din România. Prin muncă am cunoscut astfel cea mai mare satisfacţie a vieţii. Sufletul mi-a rămas pentru totdeauna alături de tineri. In fiecare an, cind Pe platforma oţelăriei vin noi detaşamente de muncitori, consider de datoria mea să-i privesc ca un prieten mai mare, să-i ajut să stăpinească mai repede secretele meseriei, să ajungă oţelari de nădejde. Hunedoara a fost şi va rămîne o şcoală de formare şi călire a caracterelor, pe măsura purităţii metalului pe care-l produce. Mai mult decit atît, încerc să le transmit tinerilor mei tovarăşi ideea că munca adevărată, generatoare de profunde satisfacţii, nu poate avea decât un caracter viu, dinamic, creator. Uriaşa metamorfoză pe care a cunoscut-o în ultimii ani meseria noastră constituie cea mai elocventă dovadă în acest sens. Această metamorfoză s-a petrecut prin muncă, dusă uneori până la sacrificiu, de aceea condiţiile de care dispunem astăzi trebuie apreciate şi răsplătite tot prin muncă. Activitatea pusă în slujba ţării devine astfel cea mai înaltă calitate a vieţii, care se confundă cu însăşi identitatea noastră de comunişti. La şcoala spiritului muncitoresc, tinerii noştri îşi asumă responsabilităţi majore, participind cu însufleţire la înfăptuirea îndrăzneţelor sarcini şi obiective stabilite de Congresul al XII- lea al partidului. Proletari din toate ţările, uniţi-vă! UKBAN CENIKAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXXVI, SERIA !!, Nr. 9 622!6 PAGINI - 30 BANI ! JOI 1 MAI 1980 TRAIASCA 1 MAI - ZIUA MUNCII, A SOLIDARITĂŢII ! In prezenţa tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, a celorlalţi tovarăşi din conducerea partidului şi statului, ieri a avut loc în Capitală .R . - ADUNAREA CONSACRATA ZILEI DE 1 MAI Tovarăşa Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşa Elena Ceauşescu, ceilalţi tovarăşi din conducerea partidului şi statului au participat, miercuri, la marea adunare din Capitală, consacrată zilei de 1 Mai, Ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, eveniment omagiat astăzi sub semnul împlinirii a 90 de ani de la sărbătorirea pentru prima dată in România a acestei zile cu profunde semnificaţii in conştiinţa oamenilor muncii din ţara noastră. Adunarea a avut loc la Palatul Sporturilor şi Culturii. Sărbătorirea in acest an a zilei frăţiei muncitorilor din întreaga lume se desfăşoară în climatul de puternică efervescenţă creatoare in care întregul nostru popor, strins unit in jurul Partidului Comunist Român, al secretarului său general, își mobilizează toată energia pentru înfăptuirea istoricelor hotărîriale celui de al XII-lea forum al comuniștilor, ce a jalonat cu clarviziune calea dezvoltării multilaterale, in ritm accelerat a României socialiste, însufleţirea cu care oamenii, muncii din ţara noastră — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi —, răspunzind chemării partidului, au desfăşurat larg întrecerea socialistă in cinstea zilei de 1 Mai in toate sectoarele economiei naţionale, precum şi succesele obţinute în această întrecere ilustrează concludent înalta conştiinţă revoluţionară a celor ce muncesc, hotărârea, lor d® a asigura înflorirea continuă a patriei, ridicarea ei pe noi trepte de progres şi civilizaţie. Rezultatele înregistrate atestă, în acelaşi timp, convingerea clasei noastre muncitoare, a întregului popor că, acţionînd cu hotărire şi perseverenţă pentru dezvoltarea continuă a României, contribuie concret la întărirea forţelor progresului şi păcii din lumea întreagă, la afirmarea superiorităţii orinduiriisocialiste. Ziua de 1 Mai este sărbătorită in ţara noastră ca o zi a frăţiei şi solidarităţii cu oamenii muncii din toate ţările, cu toate forţele înaintate ale lumii contemporane, în lupta pentru pace, destindere, independenţă, colaborare şi înţelegere între naţiuni, pentru dezarmare, pentru oprirea deteriorării situaţiei internaţionale, pentru triumful idealurilor de progres şi bunăstare ale intregii omeniri. Atmosfera sărbătorească, plină de entuziasm şi optimism, specifică inițiului de mai, a atins intensitatea maximă in momentul sosirii în Parcul Tineretului a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, căruia miile de cetăţeni aflaţi aici i-au făcut o călduroasă primire. Veselia cântecului şi jocului, emoţionantele urări care l-au însoţit pe secretarul general al partidului pînă la Palatul Sporturilor şi Culturii, unde a avut loc adunarea populară organizată de Comitetul municipal Bucureşti al P.C.R. s-au constituit într-o vibrantă expresie a sentimentelor de dragoste şi preţuire ale înşi statului sînt salutaţi cu nesfîrşite aplauze şi puternice urale. Cei prezenţi in sală scandează îndelung numele partidului şi secretarului său general, nume cu valoare de simbol in tregii naţiuni faţă de cel mai iubit fiu al său, conducătorul Stimat al partidului şi al ţării. Grupuri de pionieri şi şoimi ai patriei, de tineri şi tinere oferă, la sosire, in faţa sălii palatului, tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu, buchete de flori. Coruri reunite intonează cunoscutul ciitec „iPartidul Ceauşescu- România". La intrarea in sală, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu, ceilalţi tovarăşi din conducerea partidului (Continuare in pag. a ill-a) In pregătirea awa MiiiMiM-i tinerei generaţii MUNCA NOASTRĂ - MUNCA PENTRU TARĂ, PENTRU NOI ÎNŞINE