Scînteia Tineretului, iunie 1980 (Anul 36, nr. 9648-9672)

1980-06-02 / nr. 9648

ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST BWMMHilHIMWIIMII.j WIIIMIÎil Cuvintarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU la Consfătuirea de lucru de la C. C. al P. C. R. Stimaţi tovarăşi, In cadrul consfătuirii actua­le ne-am propus să dezbatem, din nou, unele probleme ale conducerii activităţii econo­mice şi ale creşterii rolului or­ganizaţiilor de partid, al parti­­dului în general, în conducerea ştiinţifică a tuturor sectoare­lor, a întregii societăţi. Rapoartele prezentate şi dis­cuţiile din aceste două zile au evidenţiat, cu putere, marile realizări obţinute în înfăptui­rea planului pe primele cinci luni din anul 1980. Am avut o iarnă grea şi foarte prelun­gită, care ne-a provocat o se­rie de greutăţi în toate sectoa­rele, dar mai cu seamă în con­strucţii, în agricultură, şi, în­­tr-o anumită măsură, în trans­porturi. Cu toate acestea, pe cinci luni am obţinut rezultate bune în mai toate sectoarele industriale. Pe ansamblu, în industrie producţia netă a crescut cu peste 9 la sută, în­­tr-un ritm superior producţiei globale, care a sporit cu ceva mai mult de 8 la sută. In agricultură, cu toate con­diţiile climatice nefavorabile, la începutul lunii mai — în primele zile — am terminat, în linii generale, lucrările de în­­sămînţări. Mai sunt însă de însămînţat unele suprafeţe de pe care urmează să se strângă furajele şi să fie reînsămînţa­­te cu porumb şi alte culturi. Avem, de asemenea, unele rezultate pozitive şi în inves­tiţii, în transporturi, în alte sectoare de activitate. In această perioadă s-a des­făşurat o activitate intensă în domeniul ştiinţei, al progresu­lui tehnic, în ridicarea calităţii în toate domeniile. Se poate spune deci că or­ganizaţiile de partid, consiliile oamenilor muncii, toate orga­nele de partid şi de stat, loca­le şi centrale, au depus o acti­vitate intensă pentru înfăp­tuirea planului cincinal 1976— 1980, a hotărârilor Congresului al XII-lea al partidului. în acelaşi timp, se înfăptuiesc neabătut măsurile de ridicare a bunăstării materiale şi spiri­tuale a întregului nostru popor. Rezultatele remarcabile din toate domeniile demonstrează cu putere justeţea politicii partidului, care aplică neabă­tut, în mod creator, legităţile generale ale construcţiei so­cialiste la condiţiile României. Măreţele realizări obţinute în toate domeniile demonstrează forţa şi capacitatea creatoare a clasei noastre muncitoare, a ţărănimii, a intelectualităţii, a tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalita­te, care înfăptuiesc neabătut Programul partidului, politica de dezvoltare economico-soci­­ală, de ridicare continuă a bu­năstării întregului nostru po­por. Se poate afirma cu deplină satisfacţie că vom încheia cu succes planul cincinal — pri­ma etapă a realizării în viaţă a Programului partidului de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi îna­intare a patriei spre comu­nism. Pornind de la toate acestea, avem tot dreptul să privim cu mîndrie la tot ceea ce am realizat prin munca întregului popor, sub conducerea parti­dului nostru comunist. Viaţa, realităţile social-economice a­­testă cu putere faptul că Parti­dul Comunist Român îşi înde­plineşte cu cinste misiunea istorică de conducător politic al întregii societăţi, asigurînd ridicarea continuă a patriei de noi culmi de progres şi civili­zaţie. Rezultatele alegerilor pentru Marea Adunare Naţională şi pentru consiliile populare, vo­tul dat pentru candidaţii parti­dului şi ai Frontului Democra­ţiei şi Unităţii Socialiste de­monstrează, încă o dată, ade­ziunea deplină a întregului popor la politica internă şi externă a partidului, unitatea de nezdruncinat a maselor populare în cadrul Frontului Democraţiei şi Unităţii Socia­liste — chezăşia mersului ferm înainte al patimei spre cele mai înalte culmi de progres şi civi­lizaţie comunistă, a întăririi continue a independenţei şi su­veranităţii României socia­liste. Stimaţi tovarăşi, Apreciind rezultatele obţi­nute, nu putem trece însă pes­te unele greutăţi, peste o serie de lipsuri şi minusuri din acti­vitatea desfăşurată în această perioadă. Am vorbit, mai înainte, de condiţiile climatice nefavo­rabile din iarna şi primă­vara acestui an. De ase­menea, situaţia economică internaţională, adîncirea crizei economice mondiale, criza energetică şi financiară au de­terminat creşterea puternică a preţului petrolului şi a dobîn­­zilor — şi aceasta a exercitat, fără îndoială, o serie de influ­enţe negative şi asupra ţării noastre. Trebuie însă, să spu­nem deschis că toate acestea puteau fi depăşite sau, în cel mai rău caz, influenţa lor pu­tea fi redusă mult, dacă în ac­tivitatea noastră — atît în do­meniul economic, cit şi în ce­lelalte sectoare — nu s-ar fi manifestat o serie de lipsuri, printre care unele foarte gra­ve, dacă în conducerea activi­tăţii economico-sociale nu ar fi apărut un şir de neajunsuri care au dus la nerealizări în multe domenii. Nu doresc să mă refer acum la toate acestea. Voi menţiona însă faptul că nu se acordă atenţia necesară aplicării mă­surilor de reducere a consu­murilor materiale, în mod deosebit a consumurilor ener­getice, de petrol.Realizăm pro­ducţia cu consumuri mari faţă de cele existente pe plan mon­dial, faţă de ceea ce trebuie să obţinem, şi chiar se depă­şesc normele de consum sta­bilite. Sunt serioase lipsuri în buna organizare şi urmărire a pro­ducţiei, mai cu seamă în ce priveşte realizarea producţiei fizice. Nu se acordă atenţia necesară şi nu se asigură o bună cooperare în producţie între diferite unităţi care tre­buie să realizeze produsele fi­nale, ceea ce creează mari greutăţi în desfăşurarea acti­vităţii de producţie. Se mani­festă, de asemenea, lipsuri se­rioase în buna organizare a muncii şi a producţiei, în apli­carea noului mecanism econo­mic. De fapt, e greu să apre­ciem că principiile noului me­canism economic sunt înţelese în mod corespunzător, că se acţionează în mod activ pen­tru realizarea lor. Aşa cum am menţionat şi în şedinţa Comi­tetului Politic Executiv, nici la nivel central, nici în cadrul organelor chemate să aplice noul mecanism nu sunt înţe­lese cum trebuie principiile a­­cestuia, nu se acţionează cu consecvenţă şi fermitate pen­tru realizarea lor. Continuă să se manifeste încă destul de puternic birocratismul în acti­vitatea unor organe de partid și de stat. Se îneacă în hîrtii, în tot felul de circulare activi­tatea vie de înfăptuire a legi­lor, a hotărîrilor de partid. Mai au loc, din păcate, multe ma­nifestări de lipsă de răspunde­re, de indisciplină, de forma-, lism. Asistăm la tot felul de încercări de ocolire a hotărîri­­­lor şi legilor, la tot felul de justificări pentru nerealizarea întocmai a acestora. Dealtfel, trebuie să spunem că, chiar şi în unele intervenţii din cadrul acestei consfătuiri, s-au mani­festat asemenea tendinţe. Nu se asigură o bună orga­nizare a activităţii şi un con­trol corespunzător, calificat, urmat de acordarea de ajutor practic organizaţiilor de partid şi unităţilor economice şi so­ciale în soluţionarea operativă a problemelor. Trebuie să spu­nem deschis că foarte multe controale­ sunt fără finalitate, ocolesc problemele, încearcă să justifice o serie de lipsuri şi abateri de la legi şi hotărîri. Multe din aceste controale nu sunt urmate de măsuri ime­diate care să ducă la lichi­darea lipsurilor constatate, la îmbunătăţirea în pr­actică a activităţii. De aceea, se poate spune că această activitate destul de importantă pentru conducerea activităţii econo­mico-sociale este dominată, de multe ori, de formalism şi su­perficialitate. Practica şedinţe­lor inutile, a organizării a tot felul de comandamente şi co­misii ascunde, de fapt, lipsa de răspundere şi, cîteodată, in­capacitatea unora de a soluţio­na problemele care intră în atribuţiile lor. Deşi am mai discutat aceste probleme, continuă, din păcate, această practică. Se pare că ea este mai comodă, pentru că, pînă la urmă, nu se mai ştie cine răspunde şi cine trebuie să îndeplinească atribuţiile care sînt stabilite clar prin lege sau prin hotărîri, asociin­­du-se la nerealizarea lor un mare număr de organe şi de oameni, creîndu-se deci posibi­litatea diminuării răspunderi­lor, a sustragerii de la răspun­dere a celor ce nu-şi înde­plinesc obligaţiile. Se lucrează încă foarte mult — săptămîni, cîteodată chiar luni — pentru întocmirea a tot felul de referate, sau aşa-zise studii pentru probleme ce ar putea fi rezolvate mult mai simplu şi pentru care există legi şi hotărîri. De multe ori, unele din referatele sau din așa­­zisele studii prezentate urmă­resc, de fapt, să modifice sau să ocolească prevederile legi­lor, ale hotărîrilor. Nu o dată asemenea referate și studii au fost respinse atît de Biroul Permanent, cit și de Comitetul Politic Executiv , dar, din pă­cate, încă continuă această practică inadmisibilă. Unii to­varăşi trec probabil pe lingă probleme în speranţa că se va uita de ele, că se vor soluţio­na de la sine, sau — poate — pînă la urmă se va găsi cineva care să îşi asume răspunderea rezolvării lor, deşi aceste pro­bleme cad exclusiv i­. răspun­derea şi atribuţiile tovarăşilor respectivi. Trebuie spus că aceşti tovarăşi, care nu îşi asu­mă nici o răspundere, sunt insă foarte combativi şi foarte ac­tivi în a critica pe alţii care soluţionează problemele — cînd, eventual, apar unele lip­suri în felul cum aceştia le-au rezolvat. Aceasta nu poate fi considerată, de fapt, decit ca o încercare de a determina şi de alţii să nu mai soluţioneze pro­­blemice, p­entnru că, după pă­rerea lor, este mai bine să nu faci nimic şi deci să nu mai fie nici lipsuri, decit să rezolvi problemele şi, eventual, să apară unele deficienţe intr-un sector sau altul. Am ridicat aceste probleme pentru că este necesar să pu­nem­ capăt cu desăvîrşire lip­surilor de acest fel şi altora — care vă sunt cunoscute — şi să asigurăm desfăşurarea în bune condiţii a activităţii noastre. . rezolvarea problemelor în con- * form­i­ta­te cu legile și hotărîri­­le pe care le avem, cu răspun­derile încredințate fiecăruia. Desigur, avem principiul muncii colective, avem organe colective. Aceste organe tre­buie să-şi desfășoare activita­tea, să ia hotărîri, să-şi asu­me răspunderea pentru hotărî­­rile respective dar trebuie să existe şi răspunderea fiecăruia pentru realizarea sarcinilor în­credinţate. Nimeni nu trebuie să se ascundă după activitatea colectivă, după hotărîrile or­ganelor colective, pentru a-şi justifica inactivitatea sau inca­pacitatea. Trebuie să spunem deschis că, după părerea mea, nivelul muncii organizatorice, al con­ducerii ştiinţifice nu este în­totdeauna la înălţimea cerin­ţelor puse de dezvoltarea for­ţelor de producţie, de ritmul înalt şi rapid al activităţii eco­nomico-sociale. Multe din lip­surile existente în activitatea noastră sunt un rezultat nemij­locit al stilului şi unor metode de muncă necorespunzătoare, precum şi al unor minusuri în pregătirea profesională şi teh­nică, în înţelegerea probleme­lor conducerii şi, în general, în nivelul politic şi ideologic al unor activişti de partid şi de stat. De altfel, cu 2—3 zile în urmă, cu prilejul începerii preschimbării carnetelor de partid, am menţionat că există o anumită rămînere în urmă a nivelului politico-ideologic, al activităţii ideologice în gene­ral, faţă de ritmul înalt al dez­voltării economice şi sociale, al creşterii forţelor de produc­ţie, a bazei materiale. Aceasta duce fără îndoială la manifes­tarea unor lipsuri în activita­tea diferiţilor activişti, atît de partid, cit şi de stat. Iată de ce este necesar să luăm o atitudine foarte fermă faţă de aceste stări de lucruri negative, faţă de lipsurile şi greşelile ce se manifestă.^ Să acţionăm cu toată hotărârea pentru înlăturarea acestora, pentru perfecţionarea continuă a activităţii organizatorice, de conducere a tuturor sectoare­lor, a întregii societăţi — a­­ceasta constituind o cerinţă fundamentală a îndeplinirii cu succes a sarcinilor mari ce ne stau în faţă. Consider că dis­punem de capacitatea necesară ca — discutând deschis aceste stări de lucruri negative — să le putem lichida şi să asigu­(Continure in pag. a 11-a) Proletari din toate ţările, uniți-vă! ANUL XXXVI SERIA II Nr. 9 643 6 PAGINI 30 BANI LUNI 2 IUNIE 1980 IN VEDEREA REALIZĂRII INTEGRALE A RECOLTELOR PLANIFICATE FIECARE ORA, FlrCARE ZI Blit DE LUCRU ■ IUTE LI MAXIMUM PENNI hrama EXEMPLARĂ h «IM! Lucrările Consfătuirii de lucru de la C.C. al P.C.R. din 29—30 mai a.c. au evidenţiat că in spiritul indicaţiilor to­varăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidu­lui, date la precedenta consfătuire s-a acţionat cu fermitate pentru eliminarea unor neajunsuri legate de organizarea pro­ducţiei şi a muncii, astfel incit, cu toate greutăţile provocate de condiţiile climatice, insăminţările de primăvară au fost efectuate, respectîndu-se structura planificată şi densitatea optimă a culturilor. în continuare, pe ogoare este necesar să se acţioneze cu consecvenţă pentru îndeplinirea programelor de măsuri în vederea realizării integrale a prevederilor de plan pe acest an, prin întreţinerea la timp şi in cele mai bune condiţii a culturilor, combaterea dăunătorilor, evacua­rea excesului de umiditate din anumite zone, punerea in funcţiune a noilor sisteme şi exploatarea eficientă a supra­feţelor irigate, folosirea corespunzătoare a bazei tehnico-ma­­teriale şi a forţei de muncă din agricultură. Pornind de la aceste priorităţi reporterii noştri ne transmit relatări din judeţele Timiş şi Galaţi. TIMIŞ: A început prăşitul porumbului In Consiliul unic agroindus­trial de stat şi cooperatist Ora­­viţa sunt de prăşit 5 666 de hec­tare, din care 4 786 ha cu po­rumb. O suprafaţă considerabilă dacă ne gindim la condiţiile în care această importantă lucrare se execută. Timpul neprielnic în ansamblul economiei naţio­nale, industria celulozei şi hirtiei ocupă un loc important. „Aurul verde“, preţioasă bogăţie a pa­triei, se prelucrează azi în com­binate complexe moderne sau modernizate cum sunt cele de la Suceava şi Dej, Drobeta Tr. Se­verin şi Brăila, ca să numim doar cîteva. Oamenii muncii din această ramură economică au beneficiat de venituri suplimen­tare, dat fiind că prima etapă de majorare a retribuţiilor s-a aplicat cu 4 luni mai devreme decit se stabilise iniţial, fapt de­semănatului ca şi ploile care au urmat au întărit stratul de pământ de la suprafaţă şi au fa­vorizat creşterea buruienilor, în ciuda aplicării erbicidelor pe întreaga suprafaţă. „Avem de făcut faţă unor condiţii de lu­cru cu totul speciale“, ne spune inginerul şef al consiliului, to­varăşul Ioan Stingu. „Toţi oa­menii sunt conştienţi că nu avem vreme de pierdut, fiecare ceas prielnic muncii în cimp I. DANCEA (Continuare în pag■ a IV-a) terminat de succesele înregis­trate. Pe ansamblul cincinalului actual, creşterea retribuţiilor acestei categorii de oameni ai muncii este de 34,7 la sută, cu mult peste­­prevederile iniţiale. Pentru a realiza acest salt este nevoie să muncim mai bine, să fim gospodari pricepuţi. Tinerii ştiu acest lucru, îşi mobilizează eforturile pentru a răspunde chemărilor adresate de secreta­rul general al partidului tova­răşul Nicolae Ceauşescu, la re­centul forum al tineretului prin­­tr-o activitate mai eficientă, prin GALAŢI. Cînd se pierde mult timp în şedinţe rămîne puţin timp pentru munca în cîmp! După ce parcurgem terenuri­le mai multor ferme, inclusiv grădina de legume a C.A.P. Tu­­luceşti, judeţul Galaţi, fără a întîlni pe cineva lucrind sau vreo maşină agricolă în brazdă, ajungem la ora 7 la secţia de mecanizare. Aici porţile sunt în­chise, tractoarele sunt în curte şi mecanizatorii in şedinţă. Cum nu au avut loc toţi in în­căperea în care au fost convo­caţi, unii mai stau şi afară, in dreptul uşii. Ne alăturăm lor şi ascultăm : „Un pic de discipli­nă, tovarăşi ! Aşa nu se mai poate“ — zice tovarăşul Andrei Tudor, preşedinte al C.A.P. Tu­­luceşti. încet, încet, ne lămurim de­ ION CIHRIC (Continuare în pag. a IV-a) iniţiative valoroase. Organizaţi­ile U.T.C. sînt hotărite să gă­sească noi forme de mobilizare a tineretului la realizarea exem­plară a hotărîrilor stabilite de cel de-al XII-lea Congres al partidului, de Congresul U.T.C., să intensifice munca de educaţie pentru ca fiecare tinăr, la locul său de muncă, să se dovedească un bun organizator al procesu­lui de producţie, să realizeze produse de înaltă calitate cu­ cheltuieli cit mai mici. în acelaşi timp, organizaţiile U.T.C. din acest sector al economiei naţio­nale continuă ofensiva pentru perfecţionare profesională, bă­tălia pentru nou­ă elemente de­finitorii ale constructorului noii societăţi. LIDIA POPESCU (Continuare in pag. a IV-a) LE LA I BLINIE: OAMENII MUNCII DIN INDUSTRIA CELULOZEI SI HIRTIEI BENEFICIAZĂ DE MAJORAREA RETRIBUŢIEI PROGRAMUL DE CREŞTERE A NIVELULUI DE TRAI, PROGRAMUL POLITIC AL GRIJII FAŢĂ DE OM Pe marginea volumului de versuri ale elevilor ,,Excelsior" Cuvînt înainte pentru Poetul de Mîine Prin clasele primare, cinil eram incă un elev bun care se întorcea cu coroniţă pe frunte şi cu o grămăjoară de cărţi la subsoară, în iunie, în mahalaua mea sub pri­virile femeilor aflate pe după garduri, care şopteau destul de tare ca să aud şi eu : „Iar a luat a lu’ Barbu primu’ (de fapt eram al doilea, prin primu’ înţe- legindu-se pre­miul) cam , la începutul verii, pe undeva, pe lingă biserica Sfinţii Voie­vozi exista o clădire se­veră care se numea „Tinerimea Română“. Aici aveau loc concursurile anuale de literatură şi matematică, strîngind într-o duminică di­mineaţă, pe la 11, citeva sute de elevi trimişi din toată ţara, să-şi reprezinte literar şcolile. Am participat la două astfel de concursuri şi, spre ruşinea mea, n-am cîştigat nici un premiu. Ori scriam mai prost decit bănuiam, ori­­ existau şi acolo gusturi in­­ care eu nu intram ca favorit.­­ In sfîrşit, nu despre aceste­­ concursuri vreau­ să scriu in­­ rindurile de mai jos. Vreau­­ numai să cred că mă urmă-­­ reşte un destin literar legat­­ de naşterea unor poeţi. Am­­ condus o revistă destinată­­ scriitorilor tineri J şi am botezat­­ destule talente.­­ Iată acum, din-­­ tr-o bună iniţia-­­ tivă, ne aflăm " la ediţia a XII-a ] a concursului­­ Excelsior, orga- * nizat de Comitetul Central al­­ Uniunii Tineretului Comunist , care-mi face cinstea de a­­ prefaţa o antologie lirică din­­ lucrările elevilor participanţi * la Concursul de creaţie li- ^ terară „Tinere condeie“. Re- , colta — trebuie spus de la inceput — nu este excepţio- 1 aală, dar mi se pare destul \ (Continuare in pag. a IV-a) ! de EUGEN BARBU • Daciada — marea com­petiţie sportivă naţio­nală: FIERBINTE VARA SPORTIV­A 9 O zi la lo­tul olimpic de... caiac­­canoe : „FLOTILA DE AUR“ NAVIGHEAZĂ CU TOATE PlNZELE SUS • Handbal : „TRO­FEUL CARPATI“ ClŞ­­TIGAT DE TRICOLORI • Final neaşteptat In „Cupa, României“ la fot­bal : POLITEHNICA TI­MIŞOARA — CIŞTIGA­­TOAREA TROFEULUI 9 POPICARII ŞI-AU FĂCUT DIN NOU DA­TORIA 9 INTERNA­ŢIONALELE DE ATLE­TISM ALE ROMÂNIEI

Next