Scînteia Tineretului, iunie 1980 (Anul 36, nr. 9648-9672)
1980-06-02 / nr. 9648
ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST BWMMHilHIMWIIMII.j WIIIMIÎil Cuvintarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU la Consfătuirea de lucru de la C. C. al P. C. R. Stimaţi tovarăşi, In cadrul consfătuirii actuale ne-am propus să dezbatem, din nou, unele probleme ale conducerii activităţii economice şi ale creşterii rolului organizaţiilor de partid, al partidului în general, în conducerea ştiinţifică a tuturor sectoarelor, a întregii societăţi. Rapoartele prezentate şi discuţiile din aceste două zile au evidenţiat, cu putere, marile realizări obţinute în înfăptuirea planului pe primele cinci luni din anul 1980. Am avut o iarnă grea şi foarte prelungită, care ne-a provocat o serie de greutăţi în toate sectoarele, dar mai cu seamă în construcţii, în agricultură, şi, într-o anumită măsură, în transporturi. Cu toate acestea, pe cinci luni am obţinut rezultate bune în mai toate sectoarele industriale. Pe ansamblu, în industrie producţia netă a crescut cu peste 9 la sută, într-un ritm superior producţiei globale, care a sporit cu ceva mai mult de 8 la sută. In agricultură, cu toate condiţiile climatice nefavorabile, la începutul lunii mai — în primele zile — am terminat, în linii generale, lucrările de însămînţări. Mai sunt însă de însămînţat unele suprafeţe de pe care urmează să se strângă furajele şi să fie reînsămînţate cu porumb şi alte culturi. Avem, de asemenea, unele rezultate pozitive şi în investiţii, în transporturi, în alte sectoare de activitate. In această perioadă s-a desfăşurat o activitate intensă în domeniul ştiinţei, al progresului tehnic, în ridicarea calităţii în toate domeniile. Se poate spune deci că organizaţiile de partid, consiliile oamenilor muncii, toate organele de partid şi de stat, locale şi centrale, au depus o activitate intensă pentru înfăptuirea planului cincinal 1976— 1980, a hotărârilor Congresului al XII-lea al partidului. în acelaşi timp, se înfăptuiesc neabătut măsurile de ridicare a bunăstării materiale şi spirituale a întregului nostru popor. Rezultatele remarcabile din toate domeniile demonstrează cu putere justeţea politicii partidului, care aplică neabătut, în mod creator, legităţile generale ale construcţiei socialiste la condiţiile României. Măreţele realizări obţinute în toate domeniile demonstrează forţa şi capacitatea creatoare a clasei noastre muncitoare, a ţărănimii, a intelectualităţii, a tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalitate, care înfăptuiesc neabătut Programul partidului, politica de dezvoltare economico-socială, de ridicare continuă a bunăstării întregului nostru popor. Se poate afirma cu deplină satisfacţie că vom încheia cu succes planul cincinal — prima etapă a realizării în viaţă a Programului partidului de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a patriei spre comunism. Pornind de la toate acestea, avem tot dreptul să privim cu mîndrie la tot ceea ce am realizat prin munca întregului popor, sub conducerea partidului nostru comunist. Viaţa, realităţile social-economice atestă cu putere faptul că Partidul Comunist Român îşi îndeplineşte cu cinste misiunea istorică de conducător politic al întregii societăţi, asigurînd ridicarea continuă a patriei de noi culmi de progres şi civilizaţie. Rezultatele alegerilor pentru Marea Adunare Naţională şi pentru consiliile populare, votul dat pentru candidaţii partidului şi ai Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste demonstrează, încă o dată, adeziunea deplină a întregului popor la politica internă şi externă a partidului, unitatea de nezdruncinat a maselor populare în cadrul Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste — chezăşia mersului ferm înainte al patimei spre cele mai înalte culmi de progres şi civilizaţie comunistă, a întăririi continue a independenţei şi suveranităţii României socialiste. Stimaţi tovarăşi, Apreciind rezultatele obţinute, nu putem trece însă peste unele greutăţi, peste o serie de lipsuri şi minusuri din activitatea desfăşurată în această perioadă. Am vorbit, mai înainte, de condiţiile climatice nefavorabile din iarna şi primăvara acestui an. De asemenea, situaţia economică internaţională, adîncirea crizei economice mondiale, criza energetică şi financiară au determinat creşterea puternică a preţului petrolului şi a dobînzilor — şi aceasta a exercitat, fără îndoială, o serie de influenţe negative şi asupra ţării noastre. Trebuie însă, să spunem deschis că toate acestea puteau fi depăşite sau, în cel mai rău caz, influenţa lor putea fi redusă mult, dacă în activitatea noastră — atît în domeniul economic, cit şi în celelalte sectoare — nu s-ar fi manifestat o serie de lipsuri, printre care unele foarte grave, dacă în conducerea activităţii economico-sociale nu ar fi apărut un şir de neajunsuri care au dus la nerealizări în multe domenii. Nu doresc să mă refer acum la toate acestea. Voi menţiona însă faptul că nu se acordă atenţia necesară aplicării măsurilor de reducere a consumurilor materiale, în mod deosebit a consumurilor energetice, de petrol.Realizăm producţia cu consumuri mari faţă de cele existente pe plan mondial, faţă de ceea ce trebuie să obţinem, şi chiar se depăşesc normele de consum stabilite. Sunt serioase lipsuri în buna organizare şi urmărire a producţiei, mai cu seamă în ce priveşte realizarea producţiei fizice. Nu se acordă atenţia necesară şi nu se asigură o bună cooperare în producţie între diferite unităţi care trebuie să realizeze produsele finale, ceea ce creează mari greutăţi în desfăşurarea activităţii de producţie. Se manifestă, de asemenea, lipsuri serioase în buna organizare a muncii şi a producţiei, în aplicarea noului mecanism economic. De fapt, e greu să apreciem că principiile noului mecanism economic sunt înţelese în mod corespunzător, că se acţionează în mod activ pentru realizarea lor. Aşa cum am menţionat şi în şedinţa Comitetului Politic Executiv, nici la nivel central, nici în cadrul organelor chemate să aplice noul mecanism nu sunt înţelese cum trebuie principiile acestuia, nu se acţionează cu consecvenţă şi fermitate pentru realizarea lor. Continuă să se manifeste încă destul de puternic birocratismul în activitatea unor organe de partid și de stat. Se îneacă în hîrtii, în tot felul de circulare activitatea vie de înfăptuire a legilor, a hotărîrilor de partid. Mai au loc, din păcate, multe manifestări de lipsă de răspundere, de indisciplină, de forma-, lism. Asistăm la tot felul de încercări de ocolire a hotărîrilor şi legilor, la tot felul de justificări pentru nerealizarea întocmai a acestora. Dealtfel, trebuie să spunem că, chiar şi în unele intervenţii din cadrul acestei consfătuiri, s-au manifestat asemenea tendinţe. Nu se asigură o bună organizare a activităţii şi un control corespunzător, calificat, urmat de acordarea de ajutor practic organizaţiilor de partid şi unităţilor economice şi sociale în soluţionarea operativă a problemelor. Trebuie să spunem deschis că foarte multe controale sunt fără finalitate, ocolesc problemele, încearcă să justifice o serie de lipsuri şi abateri de la legi şi hotărîri. Multe din aceste controale nu sunt urmate de măsuri imediate care să ducă la lichidarea lipsurilor constatate, la îmbunătăţirea în practică a activităţii. De aceea, se poate spune că această activitate destul de importantă pentru conducerea activităţii economico-sociale este dominată, de multe ori, de formalism şi superficialitate. Practica şedinţelor inutile, a organizării a tot felul de comandamente şi comisii ascunde, de fapt, lipsa de răspundere şi, cîteodată, incapacitatea unora de a soluţiona problemele care intră în atribuţiile lor. Deşi am mai discutat aceste probleme, continuă, din păcate, această practică. Se pare că ea este mai comodă, pentru că, pînă la urmă, nu se mai ştie cine răspunde şi cine trebuie să îndeplinească atribuţiile care sînt stabilite clar prin lege sau prin hotărîri, asociindu-se la nerealizarea lor un mare număr de organe şi de oameni, creîndu-se deci posibilitatea diminuării răspunderilor, a sustragerii de la răspundere a celor ce nu-şi îndeplinesc obligaţiile. Se lucrează încă foarte mult — săptămîni, cîteodată chiar luni — pentru întocmirea a tot felul de referate, sau aşa-zise studii pentru probleme ce ar putea fi rezolvate mult mai simplu şi pentru care există legi şi hotărîri. De multe ori, unele din referatele sau din așazisele studii prezentate urmăresc, de fapt, să modifice sau să ocolească prevederile legilor, ale hotărîrilor. Nu o dată asemenea referate și studii au fost respinse atît de Biroul Permanent, cit și de Comitetul Politic Executiv , dar, din păcate, încă continuă această practică inadmisibilă. Unii tovarăşi trec probabil pe lingă probleme în speranţa că se va uita de ele, că se vor soluţiona de la sine, sau — poate — pînă la urmă se va găsi cineva care să îşi asume răspunderea rezolvării lor, deşi aceste probleme cad exclusiv i. răspunderea şi atribuţiile tovarăşilor respectivi. Trebuie spus că aceşti tovarăşi, care nu îşi asumă nici o răspundere, sunt insă foarte combativi şi foarte activi în a critica pe alţii care soluţionează problemele — cînd, eventual, apar unele lipsuri în felul cum aceştia le-au rezolvat. Aceasta nu poate fi considerată, de fapt, decit ca o încercare de a determina şi de alţii să nu mai soluţioneze problemice, pentnru că, după părerea lor, este mai bine să nu faci nimic şi deci să nu mai fie nici lipsuri, decit să rezolvi problemele şi, eventual, să apară unele deficienţe intr-un sector sau altul. Am ridicat aceste probleme pentru că este necesar să punem capăt cu desăvîrşire lipsurilor de acest fel şi altora — care vă sunt cunoscute — şi să asigurăm desfăşurarea în bune condiţii a activităţii noastre. . rezolvarea problemelor în con- * formitate cu legile și hotărîrile pe care le avem, cu răspunderile încredințate fiecăruia. Desigur, avem principiul muncii colective, avem organe colective. Aceste organe trebuie să-şi desfășoare activitatea, să ia hotărîri, să-şi asume răspunderea pentru hotărîrile respective dar trebuie să existe şi răspunderea fiecăruia pentru realizarea sarcinilor încredinţate. Nimeni nu trebuie să se ascundă după activitatea colectivă, după hotărîrile organelor colective, pentru a-şi justifica inactivitatea sau incapacitatea. Trebuie să spunem deschis că, după părerea mea, nivelul muncii organizatorice, al conducerii ştiinţifice nu este întotdeauna la înălţimea cerinţelor puse de dezvoltarea forţelor de producţie, de ritmul înalt şi rapid al activităţii economico-sociale. Multe din lipsurile existente în activitatea noastră sunt un rezultat nemijlocit al stilului şi unor metode de muncă necorespunzătoare, precum şi al unor minusuri în pregătirea profesională şi tehnică, în înţelegerea problemelor conducerii şi, în general, în nivelul politic şi ideologic al unor activişti de partid şi de stat. De altfel, cu 2—3 zile în urmă, cu prilejul începerii preschimbării carnetelor de partid, am menţionat că există o anumită rămînere în urmă a nivelului politico-ideologic, al activităţii ideologice în general, faţă de ritmul înalt al dezvoltării economice şi sociale, al creşterii forţelor de producţie, a bazei materiale. Aceasta duce fără îndoială la manifestarea unor lipsuri în activitatea diferiţilor activişti, atît de partid, cit şi de stat. Iată de ce este necesar să luăm o atitudine foarte fermă faţă de aceste stări de lucruri negative, faţă de lipsurile şi greşelile ce se manifestă.^ Să acţionăm cu toată hotărârea pentru înlăturarea acestora, pentru perfecţionarea continuă a activităţii organizatorice, de conducere a tuturor sectoarelor, a întregii societăţi — aceasta constituind o cerinţă fundamentală a îndeplinirii cu succes a sarcinilor mari ce ne stau în faţă. Consider că dispunem de capacitatea necesară ca — discutând deschis aceste stări de lucruri negative — să le putem lichida şi să asigu(Continure in pag. a 11-a) Proletari din toate ţările, uniți-vă! ANUL XXXVI SERIA II Nr. 9 643 6 PAGINI 30 BANI LUNI 2 IUNIE 1980 IN VEDEREA REALIZĂRII INTEGRALE A RECOLTELOR PLANIFICATE FIECARE ORA, FlrCARE ZI Blit DE LUCRU ■ IUTE LI MAXIMUM PENNI hrama EXEMPLARĂ h «IM! Lucrările Consfătuirii de lucru de la C.C. al P.C.R. din 29—30 mai a.c. au evidenţiat că in spiritul indicaţiilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, date la precedenta consfătuire s-a acţionat cu fermitate pentru eliminarea unor neajunsuri legate de organizarea producţiei şi a muncii, astfel incit, cu toate greutăţile provocate de condiţiile climatice, insăminţările de primăvară au fost efectuate, respectîndu-se structura planificată şi densitatea optimă a culturilor. în continuare, pe ogoare este necesar să se acţioneze cu consecvenţă pentru îndeplinirea programelor de măsuri în vederea realizării integrale a prevederilor de plan pe acest an, prin întreţinerea la timp şi in cele mai bune condiţii a culturilor, combaterea dăunătorilor, evacuarea excesului de umiditate din anumite zone, punerea in funcţiune a noilor sisteme şi exploatarea eficientă a suprafeţelor irigate, folosirea corespunzătoare a bazei tehnico-materiale şi a forţei de muncă din agricultură. Pornind de la aceste priorităţi reporterii noştri ne transmit relatări din judeţele Timiş şi Galaţi. TIMIŞ: A început prăşitul porumbului In Consiliul unic agroindustrial de stat şi cooperatist Oraviţa sunt de prăşit 5 666 de hectare, din care 4 786 ha cu porumb. O suprafaţă considerabilă dacă ne gindim la condiţiile în care această importantă lucrare se execută. Timpul neprielnic în ansamblul economiei naţionale, industria celulozei şi hirtiei ocupă un loc important. „Aurul verde“, preţioasă bogăţie a patriei, se prelucrează azi în combinate complexe moderne sau modernizate cum sunt cele de la Suceava şi Dej, Drobeta Tr. Severin şi Brăila, ca să numim doar cîteva. Oamenii muncii din această ramură economică au beneficiat de venituri suplimentare, dat fiind că prima etapă de majorare a retribuţiilor s-a aplicat cu 4 luni mai devreme decit se stabilise iniţial, fapt desemănatului ca şi ploile care au urmat au întărit stratul de pământ de la suprafaţă şi au favorizat creşterea buruienilor, în ciuda aplicării erbicidelor pe întreaga suprafaţă. „Avem de făcut faţă unor condiţii de lucru cu totul speciale“, ne spune inginerul şef al consiliului, tovarăşul Ioan Stingu. „Toţi oamenii sunt conştienţi că nu avem vreme de pierdut, fiecare ceas prielnic muncii în cimp I. DANCEA (Continuare în pag■ a IV-a) terminat de succesele înregistrate. Pe ansamblul cincinalului actual, creşterea retribuţiilor acestei categorii de oameni ai muncii este de 34,7 la sută, cu mult pesteprevederile iniţiale. Pentru a realiza acest salt este nevoie să muncim mai bine, să fim gospodari pricepuţi. Tinerii ştiu acest lucru, îşi mobilizează eforturile pentru a răspunde chemărilor adresate de secretarul general al partidului tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la recentul forum al tineretului printr-o activitate mai eficientă, prin GALAŢI. Cînd se pierde mult timp în şedinţe rămîne puţin timp pentru munca în cîmp! După ce parcurgem terenurile mai multor ferme, inclusiv grădina de legume a C.A.P. Tuluceşti, judeţul Galaţi, fără a întîlni pe cineva lucrind sau vreo maşină agricolă în brazdă, ajungem la ora 7 la secţia de mecanizare. Aici porţile sunt închise, tractoarele sunt în curte şi mecanizatorii in şedinţă. Cum nu au avut loc toţi in încăperea în care au fost convocaţi, unii mai stau şi afară, in dreptul uşii. Ne alăturăm lor şi ascultăm : „Un pic de disciplină, tovarăşi ! Aşa nu se mai poate“ — zice tovarăşul Andrei Tudor, preşedinte al C.A.P. Tuluceşti. încet, încet, ne lămurim de ION CIHRIC (Continuare în pag. a IV-a) iniţiative valoroase. Organizaţiile U.T.C. sînt hotărite să găsească noi forme de mobilizare a tineretului la realizarea exemplară a hotărîrilor stabilite de cel de-al XII-lea Congres al partidului, de Congresul U.T.C., să intensifice munca de educaţie pentru ca fiecare tinăr, la locul său de muncă, să se dovedească un bun organizator al procesului de producţie, să realizeze produse de înaltă calitate cu cheltuieli cit mai mici. în acelaşi timp, organizaţiile U.T.C. din acest sector al economiei naţionale continuă ofensiva pentru perfecţionare profesională, bătălia pentru nouă elemente definitorii ale constructorului noii societăţi. LIDIA POPESCU (Continuare in pag. a IV-a) LE LA I BLINIE: OAMENII MUNCII DIN INDUSTRIA CELULOZEI SI HIRTIEI BENEFICIAZĂ DE MAJORAREA RETRIBUŢIEI PROGRAMUL DE CREŞTERE A NIVELULUI DE TRAI, PROGRAMUL POLITIC AL GRIJII FAŢĂ DE OM Pe marginea volumului de versuri ale elevilor ,,Excelsior" Cuvînt înainte pentru Poetul de Mîine Prin clasele primare, cinil eram incă un elev bun care se întorcea cu coroniţă pe frunte şi cu o grămăjoară de cărţi la subsoară, în iunie, în mahalaua mea sub privirile femeilor aflate pe după garduri, care şopteau destul de tare ca să aud şi eu : „Iar a luat a lu’ Barbu primu’ (de fapt eram al doilea, prin primu’ înţe- legindu-se premiul) cam , la începutul verii, pe undeva, pe lingă biserica Sfinţii Voievozi exista o clădire severă care se numea „Tinerimea Română“. Aici aveau loc concursurile anuale de literatură şi matematică, strîngind într-o duminică dimineaţă, pe la 11, citeva sute de elevi trimişi din toată ţara, să-şi reprezinte literar şcolile. Am participat la două astfel de concursuri şi, spre ruşinea mea, n-am cîştigat nici un premiu. Ori scriam mai prost decit bănuiam, ori existau şi acolo gusturi in care eu nu intram ca favorit. In sfîrşit, nu despre aceste concursuri vreau să scriu in rindurile de mai jos. Vreau numai să cred că mă urmă- reşte un destin literar legat de naşterea unor poeţi. Am condus o revistă destinată scriitorilor tineri J şi am botezat destule talente. Iată acum, din- tr-o bună iniţia- tivă, ne aflăm " la ediţia a XII-a ] a concursului Excelsior, orga- * nizat de Comitetul Central al Uniunii Tineretului Comunist , care-mi face cinstea de a prefaţa o antologie lirică din lucrările elevilor participanţi * la Concursul de creaţie li- ^ terară „Tinere condeie“. Re- , colta — trebuie spus de la inceput — nu este excepţio- 1 aală, dar mi se pare destul \ (Continuare in pag. a IV-a) ! de EUGEN BARBU • Daciada — marea competiţie sportivă naţională: FIERBINTE VARA SPORTIVA 9 O zi la lotul olimpic de... caiaccanoe : „FLOTILA DE AUR“ NAVIGHEAZĂ CU TOATE PlNZELE SUS • Handbal : „TROFEUL CARPATI“ ClŞTIGAT DE TRICOLORI • Final neaşteptat In „Cupa, României“ la fotbal : POLITEHNICA TIMIŞOARA — CIŞTIGATOAREA TROFEULUI 9 POPICARII ŞI-AU FĂCUT DIN NOU DATORIA 9 INTERNAŢIONALELE DE ATLETISM ALE ROMÂNIEI