Scînteia Tineretului, iulie 1980 (Anul 36, nr. 9673-9699)
1980-07-01 / nr. 9673
„SCÂNTEIA TINERETULUI" pag. 2 GENERAŢIA CEAUŞESCU generaţia muncii libere şi demne, generaţia gîndirii şi acţiunii revoluţionare (Urmare din pag. 1) încredinţat societatea noastră în ansamblul ei. Formată şi educată în marile amfiteatre ale muncii pentru ţară, tinăra generaţie îşi întăreşte continuu unitatea sa moral politică, capacitatea sa de acţiune revoluţionară, invătind în permanentă din exemplul detaşamentului principal al organizaţiei noastre tineretul muncitoresc. Numai in acest fel muncind şi învăţînd, tineretul asigură promovarea largă in întreaga sa viată şi activitate a spiritului militant, revoluţionar, îşi însuşeşte şi aplică zi de zi principiile şi normele moral-politice înaintate, proprii orinduirii pe care o făurim. „Generaţia Ceauşescu“, generaţia romantismului revoluţionar pe care o intilnim pretutindeni in toate punctele fierbinţi ale bătăliei pentru nou, ale bătăliei pentru noi. Generaţie căreia partidul i-a încredinţat spre realizare importante obiective economice, naţionale şi a cărei semnătură de prestigiu o putem vedea fie pe şantierul Canalul Dunăre-Marea Neagră, al Combinatului minier Oltenia, al Platformei industriale a Zalăului de miine, o generaţie a muncii şi creaţiei care reuneşte sub însemnele sale definitorii tineri români, germani, maghiari şi de alte naţionalităţi, animaţi de idealul de a prelua şi îmbogăţi opera creatoare a părinţilor lor, de a răspunde întotdeauna prezent la marile chemări ale istoriei. Conştientă că condiţiile excepţionale de care ea beneficiază azi nu sunt altceva decit rodul luptei şi sacrificiilor societăţii noastre, generaţia Ceauşescu nu are un crez mai înalt decit acela de a-şi asuma conştient şi curajos sarcini tot mai grele, tot mai importante de a da prin muncă şi luptă măsura întreagă a angajării şi responsabilităţii sale. Generaţie crescută şi formată în spiritul dreptăţii, adevărului, al păcii şi progresului, generaţia Ceauşescu este ferm hotărită să acţioneze pentru înfăptuirea idealurilor politicii externe a partidului şi statului nostru — al căror strălucit exponent şi promotor este tovarăşul Nicolae Ceauşescu — aducindu-şi, alături de celelalte forţe comuniste, democratice şi progresiste, întreaga contribuţie la edificarea unei lumi mai bune şi mai drepte, fără arme şi războaie pe planeta noastră. O generaţie a prezentului — o generaţie dăruită deplin şi definitiv marilor împliniri ale viitorului — iată ce este, iată ce vrea să fie, iată ce trebuie să fie generaţia Ceauşescu. O generaţie care se căleşte şi se afirmă insuşindu-şi intru totul, urmînd neabătut minunatul exemplu al intîiului comunist de omenie al ţării, părintele şi îndrumătorul ei apropiat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Generaţie care munceşte, trăieşte şi învaţă, „in miezul unui ev aprins", căruia i se dăruieşte deplin şi definitiv, aşa păşim, aşa ne înscriem, aşa ne afirmăm în istoriei noi, generaţia Ceauşescu. (Urmare din pag. I) Pe unele blocuri din zidul cetăţii au fost săpate litere greceşti izolate, a căror semnificaţie continuă să rămână iacă sub semnul întrebării. Nu se ştie, de pildă, dacă literele respective reprezintă însemnări din domeniul politico-religios, eventual nume de persoane sau simple însemnări ale meşterilor pietrari, legate de tehnica de construire a zidului de apărare. Important este totuşi faptul că in capitala Daciei începuse să fie utilizată, fie şi într-o formă restrinsă, scrierea cu caractere greceşti. Ieşind din cetate pe poarta de est, prin intermediul unei scări din lespezi de piatră, se coboară spre incinta sacră, situată pe două terase, la o distanță de 100 m de zidurile de apărare. La capătul drumului se află mai întii o piațetă pavată cu dale de piatră, mărginită pe două din laturi de canale pentru captarea apei, după care urmează cele cinci sanctuare dacice descoperite pină In prezent. Din rindul acestora ar fi de remarcat mai intii două sanctuare mari de formă rectangulara, constind din aliniamente de baze de coloane (discuri) din piatră. Cel mai vechi sanctuar, ridicat probabil încă din timpul lui Burebista, dispunea de 60 de coloane, așezate pe patru rînduri, cite 15 pe fiecare şir. Deosebit de interesant se dovedește sanctuarul mare de fonna circulară, cu un diametru de 30 m, care constă din două cercuri concentrice de stilpi de andezit, completate spre interior cu un alt cerc şi un fel de potcoavă din stîlpi de lemn. Această deosebit de interesantă construcţie, în care se observă un anumit sistem de distribuire a stîlpilor de andezit, a fost pusă in legătură cu un eventual sistem calendaristic al geto-dacilor. Chiar dacă in jurul acestor sanctuare continuă să mai existe multe enigme, privind întreg sistemul lor de construcţie şi raportul lor cu caracterul religiei, practicile si ritualurile geto-dacice, totuşi se poate afirma că incln DE ANI DE LA FĂURIREA PRIMULUI STAT DAC • CENTRALIZAT SI INDEPENDENT Alte categorii de oameni ai muncii beneficiază de majorarea retribuţiei Calcule semnificative (Urmare din pag. 1) Un tinăr operator chimist din sectorul fabricării îngrăşămintelor chimice, încadrat pe reţeaua chimie A la categoria 2, treapta a II-a. Înainte de etapa După etapa Diferenţa a II-a a Il-a in plus de majorare de majorare Retribuţia tarifară 1 883 1 979 298 Spor de vechime 3 650 59 9 TOTAL 1733 2 038 305 Un maistru încadrat în ramura chimie B, la clasa 20 grupa 2, înainte de etapa După etapa Diferenţa a Il-a a Il-a în plus de majorare de majorare Retribuţia tarifară 2 220 2 470 250 Spor de vechime 3% 67 747 TOTAL 2 287 3 544 257 Un inginer în industria chimică — grupa IV — încadrat la clasa 25, gradaţia 4, înainte de etapa După etapa Diferența a II-a a II-a în plus de majorare de majorare Retribuţia tarifară 2 760 3 050 290 Spor de vechime 7% 193 214 21 TOTAL 2 953 3 264 311 SARMIZEGETUSA ta sacră de la Grădiştea Muncelului, cu toate construcţiile sale religioase, se numără printre cele mai interesante şi mai originale laturi ale culturii spirituale ale geto-dacilor. Aici trebuie să fi existat acel Kogaionon, Muntele sfint, despre care vorbeşte geograful grec Strabon. Tot aici trebuie să fi fost cinstit Zalmoxis, marele zeu al geto-dacilor, în legătură cu care se pun unele din marile sanctuare de la Sarmizegetusa. Aşezarea civilă se situează pe terasele din vecinătatea zonei sacre. Aici s-au descoperit urmele unor locuinţe şi depozite de cereale şi ale unor ateliere de fierărie. Depozitele cu mai bine de 400 unelte de fier, pentru agricultură, lemnărie şi fierărie, şi o interesantă trusă medicală, apărute in acest sector, reprezintă dovezi directe ale nivelului înalt pe care-l atinsese în această vreme arta prelucrării metalelor, agricultura şi extinderea unor cunoştinţe de medicină. Descoperirea unui vas de cult cu inscripţia DECEBALUS PER SCORILO se înscrie in rindul dovezilor referitoare la folosirea scrierii latine de către unele din virfurile societăţii geto-dace. Sarmizegetusa, aflată In toată splendoarea ei in vremea lui Decebal, va fi ultimul punct al rezistenţei dacice in al doilea război daco-roman (105—106 e.n.). Căderea ei in miinile romanilor a însemnat actul final al luptelor daco-romane, şi Înfrângerea definitivă a dacilor, in urma căreia Dacia devine provincie a imperiului. Ruinele Sarmizegetusei acoperite de vremuri sint scoase astăzi la lumină, aducind cu ele mesaje de acum două mii de ani, de la strămoşi pentru urmaşi. Punerea lor in valoare istorică şi muzeistică este odovadă a felului in care întregul nostru popor ştie să aprecieze valorile trecutului şi să cinstească pe creatorii şi strămoşii lor getodaci, cei care s-au impus în sud-estul continentului european, prin istoria şi civilizaţia lor. Monumentele capitalei Daciei de pe „Muntele sfint“ al geto-dacilor, situate in mijlocul unei faimoase păduri seculare, reprezintă pentru orice vizitator prilej de meditaţie, încintare şi înălţare a sentimentului patriotic. Sesiune de comunicări Luni, a avut loc in Capitală o sesiune de comunicări consacrată aniversării a 2050 de ani de la crearea primului stat dac centralizat şi independent, organizată de Academia de ştiinţe sociale şi politice şi de Ministerul Apărării Naţionale. Cuvintul de deschidere a fost rostit de generalul-maior Constantin Olteanu, ministrul apărării naţionale, care a arătat că sesiunea se înscrie în contextul amplelor acţiuni iniţiate, în lumina indicaţiilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, privind valorificarea trecutului istoric al poporului nostru, reliefarea — pe baza concepţiei materialismului dialectic şi istoric — a coordonatelor fundamentale ale istoriei patriei, a continuităţii poporului român pe teritoriul unde s-a plămădit, a luptei sale pentru a-şi apăra fiinţa, libertatea, independenţa, vatra străbună. Vorbitorul a subliniat că virtuţile dovedite de înaintaşi au fost ridicate pe noi trepte, găsindu-şi o strălucită afirmare în marile înfăptuiri revoluţionare obţinute de calea edificării societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi a înaintării României spre comunism. In anii de după Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Român, cea mai dinamică şi mai fertilă perioadă din istoria ţării. In faţa unui numeros auditoriu — oameni de ştiinţă, activişti de partid şi de stat, generali şi ofiţeri superiori, cadre din instituţii de cercetare, muzeografi — au fost prezentate comunicările : „Burebista — personalitate politică şi militară de primă importanţă a lumii antice“ — de prof. dr. docent Dumitru Berciu ; „Oastea Daciei" — de colonel dr. Alexandru Savu ; „Noutăţi arheologice despre istoria getodacilor" — de dr. Alexandru Vulpe; „Tradiţiile daco-romane şi lumea «barbar㻓 — de prof. univ. dr. Ştefan Ştefănescu ; „Oşti ţărăneşti in evul mediu românesc" — de acad. Ştefan Pascu ; „Unitatea şi independenţa — idealuri seculare ale poporului român" — de dr. Mircea Muşat ; „Inrîurirea transformărilor economico-sociale din ţara noastră in perioada postbelică, asupra structurii şi procesului de instruire a armatei române" — de general-locotenent Gheorghe Gomoiu ; „Doctrina militară a României socialiste — creaţie a Partidului Comunist Român, a secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu“ — de generalieirmată Ion Tutoveanu ; „Efectele dezvoltării multilaterale a ţării, In lumina hotararilor Congresului al XII-lea al Partidului Comunist Român, asupra creşterii capacităţii de apărare a patriei" — de generalcolonel Vasile Milea. în încheiere, prof. univ. dr. docent Vichnea Gheorghiu, preşedintele Academiei de ştiinţe sociale şi politice, a arătat că lucrările sesiunii — desfăşurate în spiritul valoroaselor orientări date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, la intilnirea cu reprezentanţi ai oamenilor de ştiinţă din domeniul istoriei, remarcîndu-se prin actualitatea şi varietatea ideilor abordate, prin temeinicia argumentaţiei ştiinţifice, au reliefat din nou semnificaţia unor momente importante din procesul formării şi dezvoltării poporului român, al afirmării puternice a patrimoniului său material şi spiritual, al conlucrării cu alte popoare din această zonă geografică, al convergenţei cu marile civilizaţii ale timpului. In acest context, au fost evidenţiate aspecte semnificative ale capacităţii şi măiestriei militare ale strămoşilor noştri în apărarea libertăţii şi neatîrnării, faptul că experienţa istorică a românilor este valorificată superior în doctrina militară a României socialiste, elaborată de secretarul general al partidului nostru, doctrină a cărei esenţă constă în apărarea patriei de către întregul popor. ★ Participanţii la sesiune au vizionat o expoziţie foto-documentară care atestă dezvoltarea poporului român in spațiul Carpato-Danubian-Pontic, lupta sa pentru dreptul de a fi stăpin în vatra strămoșească, de a trăi in libertate. MUNCA (Urmare din pag. 1) dă saltul revoluţionar de la teoria la practica socialismului, de la principiu abstract la faptul concret, care dă solietaţii noastre, şi numai acesteia, dimensiunea unei construcţii cu adevărat istorice, grandioase, făurită in mod conştient de întregul popor. Succesul socialismului pe meleagurile noastre este durabil, fiind un succes al fiecărui om al muncii, destinul societăţii noi din România se împleteşte strins, pină la contopire, cu destinul muncii rodnice a fiecărui fiu al patriei. Istoria socialismului nostru este o istorie a muncii. Iată de ce, socialismul şi munca sunt pentru fiecare cetăţean valorile supreme ale afirmării patriei şi, deopotrivă, ale propriei lui afirmări.Succesele de miine îti. construirea socialismului şi comunismului, ale afirmării personalităţii multilaterale sunt legate de munca noastră de acum şi din viitor. Cu cit vom munci mai mult şi mai bine, cu atit vom împlini mai profund cadrul devenirii noastre. „Nu trebuie să ne fie teamă că alterăm socialismul — arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu — dacă, după ce plăteşte drepturile statului, o persoană ciştigă mai mult prin munca sa. Dimpotrivă, întărim astfel socialismul“. Este deci nevoie de un curaj al muncii, acela care-ţi dă elanul de a învinge bariera prejudecăţilor. Curajul muncii este şi trebuie să fie substanţa din care se plămădeşte destinul fiecărui tinăr. Aceasta este esenţa revoluţionară a personalităţii viitorului. îndemnurile pline de înţelepciune ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu adresate nouă de la tribuna recentului Forum al tineretului sunt izvorite dintr-o profundă conştiinţă a muncii şi a experienţei istorice: „Numai şi numai munca poate asigura infringerea greutăţilor, poate asigura înfăptuirea măreţelor idealuri ale socialismului şi comunismului“. Indiscutabil, calea afirmării plenare a fiecărui tinăr, a dezvoltării personalităţii lui multilaterale, este efortul pus in slujba traducerii în viaţă a prevederilor istorice ale Programului Partidului de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism, indiscutabil calea fiecăruia dintre noi e munca. TELEGRAME Excelenţei Sale General-maior JUVENAL HABYARIMANA Preşedintele Republicii Ruanda KIGALI Cu ocazia Zilei naţionale a ţării dumneavoastră imi este plăcut să vă transmit sincere felicitări şi cele mai bune urări de sănătate şi fericire personală, de progres şi prosperitate poporului ruandez. Exprim convingerea că relaţiile româno-ruandeze vor cunoaşte o dezvoltare mai puternică în interesul reciproc al ţărilor şi popoarelor noastre, al cauzei păcii şi cooperării internaţionale. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România In Editura politica a apărut: NICOLAE CEAUȘESCU Cuvîntare la Consfătuirea de lucru cu cadrele din zootehnie — 21 iunie 1980 — Excelenţei Sale Colonel JEAN BAPTISTE BAGAZA Preşedintele Consiliului Suprem Revoluţionar Preşedintele Republicii Burundi BUJUMBURA Cea de-a XVIII-a aniversare a proclamării independenţei Republicii Burundi imi oferă plăcuta ocazie de a vă transmite cele mai calde felicitări, urări de sănătate şi fericire personală, de noi succese poporului burundez prieten pe calea progresului şi prosperităţii. Imi exprim convingerea că relaţiile de prietenie dintre România şi Burundi se vor dezvolta şi diversifica tot mai puternic în conformitate cu Tratatul de prietenie şi cooperare, cu celelalte acorduri şi înţelegeri convenite împreună în aprilie 1979, spre binele popoarelor român şi burundez, al cauzei păcii şi securităţii internaţionale, al făuririi unei lumi mai bune şi mai drepte. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România Cu ocazia Zilei naţionale a Canadei. Institutul român pentru relaţiile culturale cu străinătatea a organizat, luni dupăamiază, în Capitală, o manifestare culturală. Au fost prezentate impresii de călătorie din această ţară, precum şi un film documentar canadian. Cu prilejul celei de-a 20-a aniversări a Zilei independenţei Republicii Zair, ambasadorul acestei ţări la Bucureşti Busu Noengo Nyoka a oferit, luni seara, o recepţie. Au participat tovarăşii Emil Bobu, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., Ioan Florea, ministrul economiei forestiere si materialelor de construcţii. Maxim Berghianu, ministru secretar de stat la Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare Ion M. Nicolae, prim-adjunct al ministrului comerţului exterior si cooperării economice internationale. Gheorghe Dolgu, adjunct al ministrului afacerilor externe, alte persoane oficiale. Luni, a avut loc la Academia „Ştefan Gheorghiu“ adunarea festivă prilejuită de încheierea cursurilor de zi şi fără frecvenţă ale promoţiei 1980 din cadrul Institutului pentru pregătirea cadrelor în problemele conducerii social-politice şi al Facultăţii de ziaristică. A fost adoptat textul unei telegrame adresate secretarului general al partidului, preşedintelui Republicii, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU. Luni după-amiază, preşedintele Marii Adunări Naţionale, Nicolae Giosan, a avut o întrevedere cu delegaţia parlamentară din Cipru, condusă de Alecos Polydorou Michaelides, preşedintele Camerei Reprezentanţilor. Cu acest prilej, au fost relevate legăturile tradiţionale de prietenie statornicite între cele două ţări şi popoare, legături amplificate in urma intîlnirîior si convorbirilor dintre preşedintele tării noastre, ,, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele Republicii Cipru, Spyros Kyprianou. In perioada. 26—30 iunie, J. B. P. Maramis, secretar executiv al Comisiei economice si sociale a O.N.U. pentru Asia si Pacific — E.S.C.A.P., a efectuat o vizită in tara noastră la invitaţia Ministerului Afacerilor Externe. Ministrul relaţiilor externe al Republicii Cuba, tovarăşul Isidoro Malmierca Peoli, care, la invitaţia ministrului afacerilor externe al Republicii Socialiste România, tovarășul Ștefan Andrei, a făcut o vizită oficială de prietenie în țara noastră, a părăsit, luni dimineața, Capitala. Au îndeplinit planul cincinal Colectivul de muncă al întreprinderii miniere Copeni — Baraolt, judeţul Covasna, a anunţat la 29 iunie îndeplinirea sarcinilor de plan aferente actualului cincinal. Aceasta va permite unităţii să realizeze, pină la finele perioadei, o producţie de 670 000 tone cărbune peste prevederile planului. Anunţînd acest succes printr-o telegramă adresată Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, colectivul de muncă al întreprinderii subliniază printre altele : Rezultatele înregistrate sunt o dovadă a ataşamentului şi adeziunii depline a celor ce trăim şi muncim în bazinul carbonifer Baraolt faţă de politica ştiinţifică, clarvăzătoare a partidului şi statului nostru, sunt o ilustrare a sentimentelor noastre de mulţumire faţă de conducerea partidului, faţă de dumneavoastră, mult stimate tovarăşe secretar general, pentru grija ce o purtaţi dezvoltării şi înfloririi multilaterale a tuturor judeţelor patriei, ridicării continue a bunăstării fiilor României socialiste. • PUBLICITATE PENTRU TINERET • PUBLICITATE PENTRU TINERET • UNIVERSITATEA DIN BRAŞOV anunţă scoaterea la concurs a următoarelor posturi didactice: Facultatea de mecanică Catedra de mecanică fină şi teoretică : şef de lucrări la disciplina Mecanică, poz. 14 ; şef de lucrări la disciplina Echipamente hidropneumatice de automatizare, poz. 17. Facultatea de industrializare a lemnului Catedra de tehnologia lemnului , conferenţiar la disciplina Tehnologia produselor stratificate, poz. 5 ; conferenţiar la disciplinele : Silvicultură şi exploatarea lemnului. Bazele producţiei lemnului, poz. 8 ; conferenţiar la disciplinele : Materiale tehnologice pentru industria lemnului Utilizarea materialelor tehnologice în industria lemnului, poz 7; asistent la disciplina Materiale tehnologice, poz. 23 ; asistent la disciplina Tratamente termice, poz. 24 ; asistent la disciplina Tehnologia produselor aglomerate, poz. 34. Catedra de prelucrare a lemnului : conferenţiar la disciplinele : Metode de cercetare operaţională şi programarea calculatoarelor, Programarea şi utilizarea calculatoarelor, poz. 7 ; asistent la disciplinele : Proiectarea şi fabricarea mobilei, Tehnologia mobilei, poz. 25 ; asistent la disciplina Metode de cercetare operaţională şi utilizarea calculatoarelor, poz. 26. Catedra de filozofie, socialism ştiinţific şi istorie , conferenţiar la disciplina Socialism ştiinţific, poz. 2 ; lector I la disciplina Filozofie, poz. 15 ; Facultatea de matematică Catedra de analiză, probabilităţi şi modelare matematică , conferenţiar la disciplinele : Matematici speciale, Analiză funcţională, poz. 4 ; lector la disciplinele : Analiză matematică. Matematici speciale, poz. 20 ; asistent la disciplinele : Analiză matematică. Matematici speciale, ALGAP, poz. 37. Catedra de geometrie, algebră și matematici speciale , lector la disciplinele : Matematici superioare, Algebră, geometrie analitică și programare, poz. 16 ; lector la disciplinele : Algebră, geometrie analitică şi programare, Matematici superioare, poz. 18 ; lector la disciplina Analiză matematică, poz. 19. Candidaţii la concurs vor depune la Compartimentul de personal al Universităţii din Braşov. B-dul Gheorghe Gheorghiu Dej nr. 29, cererea de înscriere, la care vor anexa actele prevăzute de Legea nr. 6/1969 şi de Instrucţiunile Ministerului Educaţiei şi învăţămintului nr. 64 539/ 1969. Termenul de înscriere este de 30 zilepentru posturile de profesor, conferenţiar, şef de lucrări sau lector) şi 15 zile (pentru posturile de asistent) de la data publicării acestui anunţ în Buletinul Oficial. Concursul se va ţine în termen legal. STÎNA DE VALE Staţiunea de odihnă cu activitate permanentă, Stîna de Vale este situată la o altitudine de 1 102 m intr-o rana alpina de un pitoresc deosebit din masivul Vlădeasa. Pe lingă oferirea unor condiţii bune pentru odihnă, staţiunea este recomandată şi celor suferinzi (astm bronşic şi bronşite cronice, asmatiforme, anemiilor, nevroze funcţionale, tulburări vasomotorii, stări de debilitate). Cazare in hotel, vile şi pavilioane cu grad diferenţiat de confort. Masivul Vlădeasa, ca dealtfel Munţii Apuseni în general, prezintă un larg interes turistic datorită atît peisajului, cît şi numeroaselor monumente carstice existente, spre care se organizează excursii. Bilete şi informaţii suplimentare se obţin de la toate agenţiile şi filialele oficiilor judeţene de turism, precum şi de la cele ale I.T.H.R. Bucureşti. MARȚI, I IULIE 1980 Sosirea secretarului general al Partidului Socialist Democratic Italian Luni după-amiază a sosit în Capitală Pietro Longo, secretar general al Partidului Socialist Democratic Italian, care, la invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist Român, face o vizită în ţara noastră. La sosire, pe aeroportul Otopeni, oaspetele a fost intîmpinat de tovarăşii Virgil Cazacu, membru al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Ghizela Vass, adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R., de activişti de partid. A fost prezent Giuseppe Scarpa de Masellis, însărcinat cu afaceri ad-interim al Italiei la București. Plecarea primului ministru al Republicii Zambia Luni dimineaţa a părăsit Capitala primul ministru al Republicii Zambia, Daniel M. Lisulo, care a întreprins o vizită oficială în ţara noastră, la invitaţia tovarăşului Ilie Verdeţ, prim-ministru al Guvernului Republicii Socialiste România. Premierul zambian a fost insotit în această vizită de P. K. Kasutu, membru al Comitetului Central al Partidului Unit al Independentei Nationale (U.N.I.P.), R. Chisupa, ministrul comertului si industriei. F. M. Walusiku, secretar adjunct al guvernului pentru problemele economice si financiare, dr. D. Simonda, director general al Agenţiei naţionale pentru locuinţe, K. Nsingo, director pentru problemele cercetării în cadrul Partidului Unit al Independentei Nationale (U.N.I.P.), de consilieri si experţi. Pe aeroportul Otopeni, împodobit cu drapelele de stat ale celor două ţări, primul ministru zambian a fost condus de tovarăşii Ilie Verdeţ, prim-ministru al guvernului. Virgil Trofin, viceprim-ministru al guvernului, ministrul minelor, petrolului şi geologiei. Ioan Avram, ministrul industriei construcţiilor de maşini. Ion M. Nicolae, primadjunct al ministrului comerţului exterior şi cooperării economice internaţionale. Gheorghe Dolgu, adjunct al ministrului afacerilor externe, de reprezentanţi ai altor ministere şi instituţii centrale. A fost prezent D.B. Moombe, Însărcinatul cu afaceri adinterim al Republicii Zambia In tara noastră. In cadrul ceremoniei plecării, după intonarea imnurilor de stat ale Zambiei si României, o gardă militară a prezentat onorul De ce se irosesc fie preţioase la recoltat Cu cîteva zile in urmă, relatînd despre declanşarea campaniei de recoltare a cerealelor păioase în judeţul Timiş, remarcam efectele pozitive pe care le poate avea buna organizare a muncii asupra ritmului de lucru. Vremea, care continuă să fie capricioasă dijmuind din timpul cotidian de recoltare, impune mai mult ca oricînd o sincronizare ireproşabilă a elementelor care concură la obţinerea unor ritmuri maxime la seceriş. Din păcate, această „lecţie" de toată lumea ştiută, nu este pretutindeni temeinic transpusă in practică. Raidul efectuat ieri (luni — 30 iunie a.c.) în cîteva unităţi agricole a scos in evidentă aspecte care — in perspectiva apropiată a secerişului la griu — se cer grabnic eliminate. ...La ora 9 toată suflarea adunată pe tarlaua de 19 hectare — mecanizatorii de pe combine, rutieriştii, şoferii etc. — aparţinind cooperativei agricole din Mehala începuseră lucrul cu... servitul mesei. Nu erau de faţă factori de răspundere din partea secţiei de mecanizare, din partea fermei, aşa cum, potrivit indicaţiilor, ar fi trebuit să fie. Informaţiile necesare ne-au fost furnizate de Petru Manea, mecanizator pe una din cele două combine. Cu o zi mai înainte, duminică adică, lucraseră Cină la asfinţit patru Glorii, realizind 24 de hectare. Luni, erau numai două, fiindcă cea a lui Nicolae Constantin s-a dus să alimenteze cu carburanţi, iar cea a lui Lazăr popescu se afla încă in secţie pentru remedierea unei defecţiuni. Cu alte cuvinte, respectarea indicaţiilor ca alimentarea să se facă în cîmp şi remedierea „micilor deficienţe" să fie asigurată operativ la cap de tarla de atelierul mobil a rămas doar în faza bunelor intenţii. Nemulţumirea fată de starea de lucruri existentă si-a exprimat-o si un delegat din departamentul 5.M.A., venit intre timp, cu atît mai mult cu cit lanul de orz era intr-un stadiu avansat de coacere deci numai bun de secerat. Doar inginerul sef al unităţii Cornel Muşuroi ajuns si el acolo in urma noastra, părea satisfăcut de felul cum se desfăşoară lucrările. Cele 42 de hectare, in afara celor 19, vor fi terminate în perioada recomandată de direcţia agricolă, şi-a exprimat el convingerea. E cazul să ne întrebăm : ce este mai important să te înscrii în prevederile unor recomandări sau să faci totul pentru a termina, în raport de situaţia concretă, cît mai grabnic şi fără pierderi de producţie secerişul ? . O altă situaţie. In curtea secţiei Săcalaz, două Glorii, la ora 9,45 nu plecaseră încă spre parcelele de secerat. Şeful secţiei, Gheorghe Popescu, este plecat după oxigen necesar pentru sudură la sediul S.M.A., în vreme ce mecanizatorii Dumitru Pirvu şi Gheorghe Ciobanu aşteptau să-şi facă plinul pentru a ieşi pe tarlaua de 900 de hectare cu orzoaică planificată in graficul de muncă al zilei. Era acolo şi un tractor de mare putere A 1800 cu disc, agregat destinat pregătirii terenului pentru culturile succesive, dar tinde să însămintezi cînd încă nu a fost eliberat terenul. Munca „un flux continuu", despre care toţi ştiu că trebuie respectată, rămine în continuare o vorbă frumoasă, fara acoperire în fapte. Ne-am continuat raidul la ferma a IlI-a a I.A.S. Becicherec, Petru Buboi si Iosif Iaroşi, carora la putină vreme li se adăugasera, venind dintr-o altă tarla de 17 hectare pe care o incheiasera de secerat Vasile Paraschivescu. Constantin Guriţă şi Emil Lăture, recoltau furaje. Am întrebat de ce totuşi iarba este cosită la aproape jumătate metru de sol, rămînînd practic pe teren partea cea mai, consistentă de furaj. Nici mecanizatorii înşişi nu aprobau acest mod de lucru dar faptul că cuţitele Gloriilor sunt cu dinţii zimţaţi face imposibil cositul corect al ierbii. Drept urmare, ceea ce a rămas se recoltează cu combinele pentru furaj. Deci, o muncă de două ori făcută, un consum dublu de carburanţi din simplul motiv că sectorul de aprovizionare nu a avut grijă să procure cuţitele netede. La întoarcerea din raid vremea se muiase, cerul se închisese. Cele două Glorii din curtea secţiei din Săcălaz nu plecaseră deşi au trecut pe acolo şi , delegaţii de la S.M.A. Astfel, s-au irosit cîteva ore bune de lucru. ION OANCEA