Scînteia Tineretului, iulie 1980 (Anul 36, nr. 9673-9699)

1980-07-01 / nr. 9673

„SCÂNTEIA TINERETULUI" pag. 2 GENERAŢIA CEAUŞESCU generaţia muncii libere şi demne, generaţia gîndirii şi acţiunii revoluţionare (Urmare din pag. 1) încredinţat societatea noastră în ansamblul ei. Formată şi educată în marile amfiteatre ale muncii pentru ţară, tinăra generaţie îşi întăreş­te continuu unitatea sa moral politică, capacitatea sa de ac­ţiune revoluţionară, invătind în permanentă din exemplul deta­şamentului principal al organi­zaţiei noastre tineretul munci­toresc. Numai in acest fel mun­cind şi învăţînd, tineretul asigu­­ră­ promovarea largă in întreaga sa viată şi activitate a spiritului militant, revoluţionar, îşi însu­şeşte şi aplică zi de zi principi­ile şi normele moral-politice înaintate, proprii orinduirii pe care o făurim. „Generaţia Ceauşescu“, gene­raţia romantismului revoluţio­nar pe care o intilnim pretutin­deni in toate punctele fierbinţi ale bătăliei pentru nou, ale bătăliei pentru noi. Generaţie căreia partidul i-a încredinţat spre realizare importante obiec­tive economice, naţionale şi a cărei semnătură de prestigiu o putem vedea fie pe şantierul Canalul Dunăre-Marea Neagră, al Combinatului minier Oltenia, al Platformei industriale a Za­­lăului de miine, o generaţie a muncii şi creaţiei care reuneşte sub însemnele sale definitorii tineri români, germani, maghiari şi de alte naţionalităţi, animaţi de idealul de a prelua şi îmbo­găţi opera creatoare a părinţi­lor lor, de a răspunde întotdea­una prezent la marile chemări ale istoriei. Conştientă că con­diţiile excepţionale de care ea beneficiază azi nu sunt altceva decit rodul luptei şi sacrificiilor societăţii noastre, generaţia Ceauşescu nu are un crez mai înalt decit acela de a-şi asuma conştient şi curajos sarcini tot mai grele, tot mai importante de a da prin muncă şi luptă măsura întreagă a angajării şi responsabilităţii sale. Generaţie crescută şi formată în spiritul dreptăţii, adevărului, al păcii şi progresului, generaţia Ceauşescu este ferm hotărită să acţioneze pentru înfăptuirea idealurilor politicii externe a partidului şi statului nostru — al căror strălucit exponent şi promotor este tovarăşul Nicolae Ceauşescu — aducindu-şi, ală­turi de celelalte forţe comunis­te, democratice şi progresiste, întreaga contribuţie la edificarea unei lumi mai bune şi mai drep­te, fără arme şi războaie pe planeta noastră. O generaţie a prezentului — o generaţie dăruită deplin şi definitiv marilor împliniri ale viitorului — iată ce este, iată ce vrea să fie, iată ce trebuie să fie generaţia Ceauşescu. O generaţie care se căleşte şi se afirmă insuşindu-şi intru totul, urmînd neabătut minunatul exemplu al intîiului comunist de omenie al ţării, părintele şi în­drumătorul ei apropiat, tovară­şul Nicolae Ceauşescu. Generaţie care munceşte, tră­ieşte şi învaţă, „in miezul unui ev aprins", căruia i se dăruieşte deplin şi definitiv, aşa păşim, aşa ne înscriem, aşa ne afirmăm în istoriei noi, generaţia Ceauşescu. (Urmare din pag. I) Pe unele blocuri din zidul ce­tăţii au fost săpate litere gre­ceşti izolate, a căror semnifi­caţie continuă să rămână iacă sub semnul întrebării. Nu se ştie, de pildă, dacă literele res­pective reprezintă însemnări din domeniul politico-religios, eventual nume de persoane sau simple însemnări ale meşterilor pietrari, legate de tehnica de construire a zidului de apărare. Important este totuşi faptul că in capitala Daciei începuse să fie utilizată, fie şi într-o formă restrinsă, scrierea cu caractere greceşti. Ieşind din cetate pe poarta de est, prin intermediul unei scări din lespezi de piatră, se coboa­ră spre incinta sacră, situată pe două terase, la o distanță de 100 m de zidurile de apărare. La capătul drumului se află mai întii o piațetă pavată cu dale de piatră, mărginită pe două din laturi de canale pentru captarea apei, după care ur­mează cele cinci sanctuare da­cice descoperite pină In pre­zent. Din rindul acestora ar fi de remarcat mai intii două sanctuare mari de formă rec­tangulara, constind din alinia­mente de baze de coloane (discuri) din piatră. Cel mai vechi sanctuar, ridicat proba­bil încă din timpul lui Burebis­­ta, dispunea de 60 de coloane, așezate pe patru rînduri, cite 15 pe fiecare şir. Deosebit de interesant se dovedește sanctua­rul mare de fonna circulară, cu un diametru de 30 m, care constă din două cercuri concen­trice de stilpi de andezit, com­pletate spre interior cu un alt cerc şi un fel de potcoavă din stîlpi de lemn. Această deose­bit de interesantă construcţie, în care se observă un anumit sistem de distribuire a stîlpilor de andezit, a fost pusă in legă­tură cu un eventual sistem ca­lendaristic al geto-dacilor. Chiar dacă in jurul acestor sanctuare continuă să mai existe multe enigme, privind întreg sistemul lor de construcţie şi raportul lor cu caracterul religiei, prac­ticile si ritualurile geto-dacice, totuşi se poate afirma că incln­­ DE ANI DE LA FĂURIREA PRIMULUI STAT DAC • CENTRALIZAT SI INDEPENDENT Alte categorii de oameni ai muncii beneficiază de majorarea retribuţiei Calcule semnificative (Urmare din pag. 1) Un tinăr operator chimist din sectorul fabricării îngrăşăminte­lor chimice, încadrat pe reţeaua chimie A la categoria 2, treapta a II-a. Înainte de etapa După etapa Diferenţa a II-a a Il-a in plus de majorare de majorare Retribuţia tarifară 1 883 1 979 298 Spor de vechime 3 6­50 59 9 TOTAL 1733 2 038 305 Un maistru încadrat în ramura chimie B, la clasa 20 grupa 2, înainte de etapa După etapa Diferenţa a Il-a a Il-a în plus de majorare de majorare Retribuţia tarifară 2 220 2 470 250 Spor de vechime 3% 67 74­7 TOTAL 2 287 3 544 257 Un inginer în industria chimică — grupa IV — încadrat la clasa 25, gradaţia 4, înainte de etapa După etapa Diferența a II-a a II-a în plus de majorare de majorare Retribuţia tarifară 2 760 3 050 290 Spor de vechime 7% 193 214 21 TOTAL 2 953 3 264 311 SARMIZEGETUSA ta sacră de la Grădiştea Mun­­celului, cu toate construcţiile sale religioase, se numără prin­tre cele mai interesante şi mai originale laturi ale culturii spi­rituale ale geto-dacilor. Aici trebuie să­­ fi existat acel Ko­­gaionon, Muntele sfint, despre care vorbeşte geograful grec Strabon. Tot aici trebuie să fi fost cinstit Zalmoxis, marele zeu al geto-dacilor, în legătură cu care se pun unele din marile sanctuare de la Sarmizegetusa. Aşezarea civilă se situează pe terasele din vecinătatea zonei sacre. Aici s-au descoperit ur­mele unor locuinţe şi depozite de cereale şi ale unor ateliere de fierărie. Depozitele cu mai bine de 400 unelte de fier, pentru agricultură, lemnărie şi fieră­rie, şi o interesantă trusă medi­cală, apărute in acest sector, reprezintă dovezi directe ale ni­velului înalt pe care-l atin­sese în această vreme arta prelucrării metalelor, agricultu­ra şi extinderea unor cunoştin­ţe de medicină. Descoperirea unui vas de cult cu inscripţia DECEBALUS PER SCORILO se înscrie in rindul dovezilor re­feritoare la folosirea scrierii la­tine de către unele din virfurile societăţii geto-dace. Sarmizegetusa, aflată In toa­tă splendoarea ei in vremea lui Decebal, va fi ultimul punct al rezistenţei dacice in al doilea război daco-roman (105—106 e.n.). Căderea ei in miinile ro­manilor a însemnat actul final al luptelor daco-romane, şi În­frângerea definitivă a dacilor, in urma căreia Dacia devine provincie a imperiului. Ruinele Sarmizegetusei acoperite de vremuri sint scoase astăzi la lumină, aducind cu ele mesaje de acum două mii de ani, de la strămoşi pentru urmaşi. Pune­rea lor in valoare istorică şi muzeistică este o­­dovadă a fe­lului in care întregul nostru popor ştie să aprecieze valorile trecutului şi să cinstească pe creatorii şi strămoşii lor geto­­daci,­­ cei care s-au impus în sud-estul continentului euro­pean, prin istoria şi civilizaţia lor. Monumentele capitalei Da­ciei de pe „Muntele sfint“ al geto-dacilor, situate in mijlocul unei faimoase păduri seculare, reprezintă pentru orice vizita­tor prilej de meditaţie, încin­­tare şi înălţare a sentimentului patriotic. Sesiune de comunicări Luni, a avut loc in Capitală o sesiune de comunicări consacra­tă aniversării a 2050 de ani de la crearea primului stat dac cen­tralizat şi independent, organi­zată de Academia de ştiinţe so­ciale şi politice şi de Ministerul Apărării Naţionale. Cuvintul de deschidere a fost rostit de generalul-maior Con­stantin Olteanu, ministrul apă­rării naţionale, care a arătat că sesiunea se înscrie în contextul amplelor acţiuni iniţiate, în lumina indicaţiilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, privind va­lorificarea trecutului istoric al poporului nostru, reliefarea — pe baza concepţiei materialismu­lui dialectic şi istoric — a coor­donatelor fundamentale ale is­toriei patriei, a continuităţii po­porului român pe teritoriul unde s-a plămădit, a luptei sale pen­tru a-şi apăra fiinţa, libertatea, independenţa, vatra străbună. Vorbitorul a subliniat că virtu­ţile dovedite de înaintaşi au fost ridicate pe noi trepte, gă­­sindu-şi o strălucită afirmare în marile înfăptuiri revoluţionare obţinute de calea edificării so­cietăţii socialiste multilateral dezvoltate şi a înaintării Româ­niei spre comunism. In anii de după Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Român, cea mai dinamică şi mai fertilă pe­rioadă din istoria ţării. In faţa unui numeros audito­riu — oameni de ştiinţă, activişti de partid şi de stat, generali şi ofiţeri superiori, cadre din insti­tuţii de cercetare, muzeografi — au fost prezentate comunicările : „Burebista — personalitate po­litică şi militară de primă im­portanţă a lumii antice“ — de prof. dr. docent Dumitru Berciu ; „Oastea Daciei" — de colonel dr. Alexandru Savu ; „Noutăţi arheologice despre istoria geto­­dacilor" — de dr. Alexandru Vulpe; „Tradiţiile daco-romane şi lumea «barbar㻓 — de prof. univ. dr. Ştefan Ştefănescu ; „Oşti ţărăneşti in evul mediu românesc" — de acad. Ştefan Pascu ; „Unitatea şi independen­ţa — idealuri seculare ale po­porului român" — de dr. Mircea Muşat ; „Inrîurirea transformă­rilor economico-sociale din ţara noastră in perioada postbelică, asupra structurii şi procesului de instruire a armatei române" — de general-locotenent Gheorghe Gomoiu ; „Doctrina militară a României socialiste — creaţie a Partidului Comunist Român, a secretarului său general, tova­răşul Nicolae Ceauşescu“ — de general­ie­irmată Ion Tutovea­­nu ; „Efectele dezvoltării multi­laterale a ţării, In lumina ho­tar­arilor Congresului al XII-lea al Partidului Comunist Român, asupra creşterii capacităţii de apărare a patriei" — de general­­colonel Vasile Milea. în încheiere, prof. univ. dr. docent Vichnea Gheorghiu, pre­şedintele Academiei de ştiinţe sociale şi politice, a arătat că lucrările sesiunii — desfăşurate în spiritul valoroaselor orientări date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, la intilnirea cu repre­zentanţi ai oamenilor de ştiinţă din domeniul istoriei­­, remar­­cîndu-se prin actualitatea şi va­rietatea ideilor abordate, prin­ temeinicia argumentaţiei ştiin­ţifice, au reliefat din nou sem­nificaţia unor momente impor­tante din procesul formării şi dezvoltării poporului român, al afirmării puternice a patrimo­niului său material şi spiritual, al conlucrării cu alte popoare din această zonă geografică, al convergenţei cu marile civiliza­ţii ale timpului. In acest context, au fost­ evidenţiate aspecte sem­nificative ale capacităţii şi măiestriei militare ale strămo­şilor noştri în apărarea libertăţii şi neatîrnării, faptul că expe­rienţa istorică a românilor este­­ valorificată superior în doctrina militară a României socialiste, elaborată de secretarul general al partidului nostru, doctrină a cărei esenţă constă în apărarea patriei de către întregul popor. ★ Participanţii la sesiune au vi­zionat o expoziţie foto-documen­­tară care atestă dezvoltarea po­porului român in spațiul Car­­pato-Danubian-Pontic, lupta sa pentru dreptul de a fi stăpin în vatra strămoșească, de a trăi in libertate. MUNCA (Urmare din pag. 1) dă saltul revoluţionar de la teoria la practica socialismu­lui, de la principiu abstract la faptul concret, care dă so­liet­aţii noastre, şi numai a­­cesteia, dimensiunea unei construcţii cu adevărat isto­rice, grandioase, făurită in mod conştient de întregul popor. Succesul socialismului pe meleagurile noastre este du­rabil, fiind un succes al fie­cărui om al muncii, destinul societăţii noi din România se împleteşte strins, pină la con­topire, cu destinul muncii rodnice a fiecărui fiu al pa­triei. Istoria socialismului nostru este o istorie a mun­cii. Iată de­ ce, socialismul şi munca sunt pentru fiecare ce­tăţean valorile supreme ale afirmării patriei şi, deopotri­vă, ale propriei lui afirmări.­­Succesele de miine îti. con­struirea socialismului şi co­munismului, ale afirmării personalităţii multilaterale sunt legate de munca noastră de acum şi din viitor. Cu cit vom munci mai mult şi mai bine, cu atit vom împlini mai profund cadrul devenirii noastre. „Nu trebuie să ne fie teamă că alterăm socia­lismul — arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu — dacă, după ce plăteşte drepturile statului, o persoană ciştigă mai mult prin munca sa. Dimpotrivă, întărim astfel socialismul“. Este deci nevoie de un cu­raj al muncii, acela care-ţi dă elanul de a învinge ba­riera prejudecăţilor. Curajul muncii este şi trebuie să fie substanţa din care se plămă­deşte destinul fiecărui tinăr. Aceasta este esenţa revolu­ţionară a personalităţii vii­torului. îndemnurile pline de în­ţelepciune ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu adresate nouă de la tribuna recentu­lui Forum al tineretului sunt izvorite dintr-o profundă conştiinţă a muncii şi a ex­perienţei istorice: „Numai şi numai munca poate asigura infringerea greutăţilor, poate asigura înfăptuirea măreţelor idealuri ale socialismului şi comunismului“. Indiscutabil, calea afirmă­rii plenare a fiecărui tinăr, a dezvoltării personalităţii lui multilaterale, este efortul pus in slujba traducerii î­n viaţă a prevederilor istorice ale Programului Partidului de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism, indiscutabil calea fiecăruia dintre noi e munca. TELEGRAME Excelenţei Sale General-maior JUVENAL HABYARIMANA Preşedintele Republicii Ruanda KIGALI Cu ocazia Zilei naţionale a ţării dumneavoastră imi este plăcut să vă transmit sincere felicitări şi cele mai bune urări de sănătate şi fericire personală, de progres şi prosperitate poporului ruandez. Exprim convingerea că relaţiile româno-ruandeze vor cunoaşte o dezvoltare mai puternică în interesul reciproc al ţărilor şi po­poarelor noastre, al cauzei păcii şi cooperării internaţionale. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România In Editura politica a apărut: NICOLAE CEAUȘESCU Cuvîntare la Consfătuirea de lucru cu cadrele din zootehnie — 21 iunie 1980 — Excelenţei Sale Colonel JEAN BAPTISTE BAGAZA Preşedintele Consiliului Suprem Revoluţionar Preşedintele Republicii Burundi BUJUMBURA Cea de-a XVIII-a aniversare a proclamării independenţei Repu­blicii Burundi imi oferă plăcuta ocazie de a vă transmite cele mai calde felicitări, urări de sănătate şi fericire personală, de noi suc­cese poporului burundez prieten pe calea progresului şi prosperităţii. Imi exprim convingerea că relaţiile de prietenie dintre România şi Burundi se vor dezvolta şi diversifica tot mai puternic în con­formitate cu Tratatul de prietenie şi cooperare, cu celelalte acorduri şi înţelegeri convenite împreună în aprilie 1979, spre binele popoare­lor român şi burundez, al cauzei păcii şi securităţii internaţionale, al făuririi unei lumi mai bune şi mai drepte. NICOLAE CEAUŞESCU­ ­ Preşedintele Republicii Socialiste România Cu­ ocazia Zilei naţionale a Canadei. Institutul român pen­tru relaţiile culturale cu străi­nătatea a organizat, luni după­­amiază, în Capitală, o manifes­tare culturală. Au fost prezen­tate impresii de călătorie din această ţară, precum şi un film documentar canadian. Cu prilejul celei de-a 20-a a­niversări a Zilei independenţei Republicii Zair, ambasadorul a­­cestei ţări la Bucureşti Busu Noengo Nyoka a oferit, luni seara, o recepţie. Au participat tovarăşii Emil Bobu, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., Ioan Florea, ministrul economiei forestiere si materia­lelor de construcţii. Maxim Ber­­ghianu, ministru secretar de stat la Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare Ion M. Nicolae, prim-adjunct al minis­trului comerţului exterior si cooperării economice interna­tionale. Gheorghe Dolgu, ad­junct al ministrului afacerilor externe, alte persoane oficiale. Luni, a avut loc la Academia „Ştefan Gheorghiu“ adunarea festivă prilejuită de încheierea cursurilor de zi şi fără frecven­ţă ale promoţiei 1980 din cadrul Institutului pentru pregătirea cadrelor în problemele condu­cerii social-politice şi al Facul­tăţii de ziaristică. A fost adoptat textul unei telegrame adresate secretarului general al partidului, preşedin­telui Republicii, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU. Luni după-amiază, preşedin­tele Marii Adunări Naţionale, Nicolae Giosan, a avut o în­trevedere cu delegaţia parla­mentară din Cipru,­ condusă de Alecos Polydorou Michaelides, preşedintele Camerei Repre­zentanţilor. Cu acest prilej, au fost rele­vate legăturile tradiţionale de prietenie statornicite între cele două ţări şi popoare, legături amplificate in urma intîlnirîior si convorbirilor dintre pre­şedintele tării noastre, ,, tova­răşul Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele Republicii Cipru, Spyros Kyprianou. In perioada. 26—30 iunie, J. B. P. Maramis, secretar exe­cutiv al Comisiei economice si sociale a O.N.U. pentru Asia si Pacific — E.S.C.A.P., a efectuat o vizită in tara noastră la invi­taţia Ministerului Afacerilor Externe. Ministrul relaţiilor externe al Republicii Cuba, tovarăşul Isi­­doro Malmierca Peoli, care, la invitaţia ministrului afacerilor externe al Republicii Socialiste România, tovarășul Ștefan An­drei, a făcut o vizită oficială d­e prietenie în țara noastră, a pă­răsit, luni dimineața, Capitala. Au îndeplinit planul cincinal Colectivul de muncă al în­treprinderii miniere Copeni — Baraolt, judeţul Covasna, a a­­nunţat la 29 iunie îndeplinirea sarcinilor de plan aferente ac­tualului cincinal. Aceasta va permite unităţii să realizeze, pină la finele perioadei, o pro­ducţie de 670 000 tone cărbune peste prevederile planului. Anunţînd acest succes prin­­tr-o telegramă adresată Comi­tetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, colec­tivul de muncă al întreprinderii subliniază printre altele : Rezultatele înregistrate sunt o dovadă a ataşamentului şi a­­deziunii depline a celor ce trăim şi muncim în bazinul car­bonifer Baraolt faţă de politica ştiinţifică, clarvăzătoare a parti­dului şi statului nostru, sunt o ilustrare a sentimentelor noas­tre de mulţumire faţă de con­ducerea partidului, faţă de dum­neavoastră, mult stimate to­varăşe secretar general, pentru grija ce o purtaţi dezvoltării şi înfloririi multilaterale a tuturor judeţelor patriei, ridicării con­tinue a bunăstării fiilor Româ­niei socialiste. • PUBLICITATE PENTRU TINERET • PUBLICITATE PENTRU TINERET • UNIVERSITATEA DIN BRAŞOV anunţă scoaterea la concurs a următoarelor posturi didactice: Facultatea de mecanică Catedra de mecanică fină şi teoretică : şef de lucrări la disciplina Mecanică, poz. 14 ; şef de lucrări la discipli­na Echipamente hidropneu­­matice de automatizare, poz. 17. Facultatea de industrializa­re a lemnului Catedra de tehnologia lem­nului , conferenţiar la disci­plina Tehnologia produselor stratificate, poz. 5 ; conferen­ţiar la disciplinele : Silvicul­tură şi exploatarea lemnului. Bazele producţiei lemnului, poz. 8 ; conferenţiar la disci­plinele : Materiale tehnolo­gice pentru industria lemnu­lui Utilizarea materialelor tehnologice în industria lem­nului, poz 7­­; asistent la dis­ciplina Materiale tehnologice, poz. 23 ; asistent la disciplina Tratamente termice, poz. 24 ; asistent la disciplina Tehno­logia produselor aglomerate, poz. 34. Catedra de prelucrare a lemnului : conferenţiar la disciplinele : Metode de cer­cetare operaţională şi pro­gramarea calculatoarelor, Programarea şi utilizarea calculatoarelor, poz. 7 ; asis­tent la disciplinele : Proiecta­rea şi fabricarea mobilei, Tehnologia mobilei, poz. 25 ; asistent la disciplina Metode de cercetare operaţională şi utilizarea calculatoarelor, poz. 26. Catedra de filozofie, socia­lism ştiinţific şi istorie , con­ferenţiar la disciplina Socia­lism ştiinţific, poz. 2 ; lector I la disciplina Filozofie, poz. 15 ; Facultatea de matematică Catedra de analiză, proba­bilităţi şi modelare matema­tică , conferenţiar la discipli­nele : Matematici speciale, Analiză funcţională, poz. 4 ; lector la disciplinele : Anali­ză matematică. Matematici speciale, poz. 20 ; asistent la disciplinele : Analiză mate­matică. Matematici speciale, ALGAP, poz. 37. Catedra de geometrie, algebră și matematici specia­le , lector la disciplinele : Matematici superioare, Alge­bră,­­ geometrie analitică și programare, poz. 16 ; lector la disciplinele : Algebră, geo­metrie analitică şi programa­re, Matematici superioare, poz. 18 ; lector la disciplina Analiză matematică, poz. 19. Candidaţii­ la concurs vor depune la Compartimentul de personal al Universităţii din Braşov. B-dul Gheorghe Gheorghiu Dej nr. 29, cererea de înscriere, la care vor anexa actele prevăzute de Le­gea nr. 6/1969 şi de Instruc­ţiunile Ministerului Educaţiei şi învăţămintului nr. 64 539/ 1969. Termenul de înscriere este de 30 zile­­pentru posturile de profesor, conferenţiar, şef de lucrări sau lector) şi 15 zile (pentru posturile de asistent) de la data publicării acestui anunţ în Buletinul Oficial. Concursul se va ţine în termen legal. STÎNA DE VALE Staţiunea de odihnă cu activitate permanentă, Stîna de Vale este situată la o altitudine de 1 102 m intr-o rana alpina de un pitoresc deose­bit din masivul Vlădeasa. Pe lingă oferirea unor condiţii bune pentru odihnă, staţiunea este recomandată şi celor sufe­rinzi (astm bronşic şi bronşite cronice, asmati­­forme, anemiilor, nevroze funcţionale, tulburări vasomotorii, stări de debilitate). Cazare in hotel, vile şi pavilioane cu grad dife­renţiat de confort. Masivul Vlădeasa, ca dealtfel Munţii Apuseni în general, prezintă un larg interes turistic dato­rită atît peisajului, cît şi numeroaselor monumen­te carstice existente, spre care se organizează excursii. Bilete şi informaţii suplimentare se obţin de la toate agenţiile şi filialele oficiilor judeţene de turism, precum şi de la cele ale I.T.H.R. Bucu­reşti. MARȚI, I IULIE 1980 Sosirea secretarului ge­neral al Partidului So­cialist Democratic Italian Luni după-amiază a sosit în Capitală Pietro Longo, secretar general al Partidului Socialist Democratic Italian, care, la in­vitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist Român, face o vizită în ţara noastră. La sosire, pe aeroportul Oto­­peni, oaspetele a fost intîmpi­­nat de tovarăşii Virgil Cazacu, membru al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Ghizela Vass, adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R., de activişti de partid. A fost prezent Giuseppe Scarpa de Masellis, însărcinat cu afaceri ad-interim al Italiei la București. Plecarea primului ministru al Republicii Zambia Luni dimineaţa a părăsit Ca­pitala primul ministru al Repu­blicii Zambia, Daniel M. Lisulo, care a întreprins o vizită oficială în ţara noastră, la invitaţia to­varăşului Ilie Verdeţ, prim-mi­­nistru al Guvernului Republicii Socialiste România. Premierul zambian a fost in­­sotit în această vizită de P. K. Kasutu, membru al Comite­tului Central al Partidului Unit al Independentei Nationale (U.N.I.P.), R. Chisupa, minis­trul comertului si industriei. F. M. Walusiku, secretar adjunct al guvernului pentru probleme­le economice si financiare, dr. D. Simonda, director general al Agenţiei naţionale pentru lo­cuinţe, K. Nsingo, director pen­tru problemele cercetării în ca­drul Partidului Unit al Indepen­dentei Nationale (U.N.I.P.), de consilieri si experţi. Pe aeroportul Otopeni, împo­dobit cu drapelele de stat ale celor două ţări, primul ministru zambian a fost condus de tova­răşii Ilie Verdeţ, prim-ministru al guvernului. Virgil Trofin, viceprim-ministru al guvernului, ministrul minelor, petrolului şi geologiei. Ioan Avram, minis­trul industriei construcţiilor de maşini. Ion M. Nicolae, prim­adjunct al ministrului comerţu­lui exterior şi cooperării econo­­mice internaţionale. Gheorghe Dolgu, adjunct al ministrului afacerilor externe, de reprezen­tanţi ai altor ministere şi insti­tuţii centrale. A fost prezent D.B. Moombe, Însărcinatul cu afaceri ad­­interim al Republicii Zambia In tara noastră. In cadrul ceremoniei plecării, după intonarea imnurilor de stat ale Zambiei si României, o gardă militară a prezentat onorul De ce se irosesc fie preţioase la recoltat Cu cîteva zile in urmă, rela­­tînd despre declanşarea campa­niei de recoltare a cerealelor păioase în judeţul Timiş, re­marcam efectele pozitive pe care le poate avea buna organizare a muncii asupra ritmului de lu­cru. Vremea, care continuă să fie capricioasă dijmuind din timpul cotidian de recoltare, impune mai mult ca oricînd o sincronizare ireproşabilă a ele­mentelor care concură la ob­ţinerea unor ritmuri maxime la seceriş. Din păcate, această „lecţie" de toată lumea ştiută, nu este pretutindeni temeinic transpusă in practică. Raidul efectuat ieri (luni — 30 iunie a.c.) în cîteva unităţi agricole a scos in evidentă aspecte care — in perspectiva apropiată a secerişu­lui la griu — se cer grabnic eliminate. ...La ora 9 toată suflarea adu­nată pe tarlaua de 19 hectare — mecanizatorii de pe combine, rutieriştii, şoferii etc. — aparţi­­nind cooperativei agricole din Mehala începuseră lucrul cu... servitul mesei. Nu erau de faţă factori de răspundere din partea secţiei de mecanizare, din partea fermei, aşa cum, potrivit indica­ţiilor, ar fi trebuit să fie. Infor­maţiile necesare ne-au fost furnizate de Petru Manea, me­canizator pe una din cele două combine. Cu o zi mai înainte, duminică adică, lucraseră Cină la asfinţit patru Glorii, realizind 24 de hectare. Luni, erau numai două, fiindcă cea a lui Nicolae Constantin s-a dus să alimente­ze cu carburanţi, iar cea a lui Lazăr popescu se afla încă in secţie pentru remedierea unei defecţiuni. Cu alte cuvinte, res­pectarea indicaţiilor ca alimen­tarea să se facă în cîmp şi re­medierea „micilor deficienţe" să fie asigurată operativ la cap de tarla de atelierul mobil a rămas doar în faza bunelor intenţii. Nemulţumirea fată de starea de lucruri existentă si-a exprimat-o si un delegat din departamentul 5.M.A., venit intre timp, cu atît mai mult cu cit lanul de orz era intr-un stadiu avansat de coa­cere deci numai bun de secerat. Doar inginerul sef al unităţii Cornel Muşuroi ajuns si el acolo in urma noastra, părea satisfă­cut de felul cum se desfăşoară lucrările. Cele 42 de hectare, in afara celor 19, vor fi terminate în perioada recomandată de di­recţia agricolă, şi-a exprimat el convingerea. E cazul să ne în­trebăm : ce este mai important să te înscrii în prevederile unor recomandări sau să faci totul pentru a termina, în raport de situaţia concretă, cît mai grab­nic şi fără pierderi de produc­ţie secerişul ? . O altă situaţie. In curtea sec­ţiei Săcalaz, două Glorii, la ora 9,45 nu plecaseră încă spre parcelele de secerat. Şeful sec­ţiei, Gheorghe Popescu, este plecat după oxigen necesar pen­tru sudură la sediul S.M.A., în vreme ce mecanizatorii Dumitru Pirvu şi Gheorghe Ciobanu aş­teptau să-şi facă plinul pentru a ieşi pe tarlaua de 900 de hec­tare cu orzoaică planificată in graficul de muncă al zilei. Era acolo şi un tractor de mare pu­tere A 1800 cu disc, agregat des­tinat pregătirii terenului pentru culturile succesive, dar tinde să însămintezi cînd încă nu a fost eliberat terenul. Munca „un flux continuu", despre care toţi ştiu că trebuie respectată, rămine în continuare o vorbă frumoasă, fara acoperire în fapte. Ne-am continuat raidul la ferma a IlI-a a I.A.S. Beciche­­rec, Petru Buboi si Iosif Iaroşi, carora la putină vreme li se adăugasera, venind dintr-o altă tarla de­ 17 hectare pe care o in­­cheiasera de secerat Vasile Pa­­raschivescu. Constantin Guriţă şi Emil Lăture, recoltau furaje. Am întrebat de ce totuşi iarba este cosită la aproape jumătate metru de sol, rămînînd practic pe teren partea cea mai, consis­tentă de furaj. Nici mecanizato­rii înşişi nu aprobau acest mod de lucru dar faptul că cuţitele Gloriilor sunt cu dinţii zimţaţi face imposibil cositul corect al ierbii. Drept urmare, ceea ce a rămas se recoltează cu combi­nele pentru furaj. Deci, o muncă de două ori făcută, un consum dublu de carburanţi din simplul motiv că sectorul de aprovizio­­nare nu a avut grijă să procure cuţitele netede.­­ La întoarcerea din raid vremea se muiase, cerul se închisese. Cele două Glorii din curtea sec­ţiei din Săcălaz nu plecaseră deşi au trecut pe acolo şi , delegaţii de la S.M.A. Astfel, s-au irosit cîteva ore bune de lucru. ION OANCEA

Next