Scînteia Tineretului, iulie 1980 (Anul 36, nr. 9673-9699)
1980-07-22 / nr. 9691
Generaţia CEAUŞESCU Am înălţat, nu un monument mai tare decit fierul sau arama, cum spune poetul, ci o structură care întrece în trăinicie şi forţă orice altă lucrare. O structură dăltuită în cea mai preţioasă materie şi sortită să dăinuie atît cu ea. Extraordinara putere a acestei edificări constă în modul său intim de alcătuire, în felul exemplar cum conexează fiecare subansamblu. Societatea românească a ultimului deceniu şi jumătate este opera unui arhitect de cea mai aleasă ţinută şi înzestrare — partidul, rodul de înaripată, concepţie şi clarviziune a conducătorului său •— tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU. Unitatea, ca şi unicitatea naţiunii noastre datorează acestor ultimi 15 ani dobîndirea unei expresivităţi fără precedent de natură socială, economică, politică. Armonia acestui întreg care este poporul român se realizează şi se explică — în perioada începută de Congresul al IX-lea al partidului şi continuată de celelalte intîlniri ale comuniştilor ţării — prin unitatea de voinţă şi acţiune în jurul partidului, prin aderarea conştientă şi eficientă la realizarea programului de revoluţie socialistă elaborat de secretarul său general. Tinerii, vîrstă in virsta tînără a României socialiste, confirmă, laolaltă cu celelalte generaţii, prin gînd şi faptă, felul de a munci şi trăi, ideea armoniei perfecte care defineşte anii adunaţi sub genericul de incontestabilă nobleţe al celui care i-a gîndit şi făcut să fie astfel — NICOLAE CEAUŞESCU. Iată ilustrată, argumentată prin date de ordin particular, concret, o trăsătură generală şi definitorie a acestei perioade — unitatea in jurul partidului, al secretarului său general. COVOARELE AU ÎNVĂŢAT DE LA NOI ARMONIA „Eu, Clara Crecan, sunt ţesătoare la întreprinderea textilă din Cisnădie. Aproape 90 la sută din produsele pe care le facem sunt destinate exportului. Ele duc, în cele mai diverse puncte ale globului nu numai numele României, ci vorbesc şi despre o calitate a noastră, armonia. Aici se află de fapt «secretul» faimei covoarelor din Cisnădie. O comunicare perfectă, o înţelegere fără vorbe. Intre toţi cei ce colaborează la realizarea lor. Lucrăm aici fete din toată ţara, de toate naţionalităţile, am învăţat meseria şi am ajuns să muncim laolaltă cu generaţiile mai virstnice, dar efortul nostru e atît de bine sincronizat incit cu greu se poate bănui că la realizarea fiecărui produs participă nu una, ci cîteva zeci de ţesătoare. îmi place să cred că oriunde ajung roadele muncii noastre, România este privită, înţeleasă şi recunoscută ca un întreg, de mare frumuseţe şi bună calitate la realizarea căruia participă solidar şi inspirat tot poporul ei“. ŞI O PIERSICĂ POATE FI PURTĂTOAREA UNUI MESAJ... Primul care ne-a ieşit în cale printre pomii încărcaţi de rod ai fermei nr. 14 aparţinind I.A.S. Buftea a fost un copil. A trecut pe lingă noi în goană şi s-a oprit curios ciţiva metri mai încolo, stringînd in fiecare mină citea o piersică. Erau atît de mari fructele, incit în efortul de a-şi încleşta pumnii, puştiul a realizat o compresie aproape perfectă şi din fiecare minge pîrguită a izbucnit un izvor dulce şi galben, îi reamintim secvenţa, acum după un an, inginerului Grigore Venescu, iar el ne înştiinţează cu toată seriozitatea că am fost martori la „închiderea circuitului“. „Felul cum , la indicaţiile exprese ale secretarului general al partidului — a fost reorganizată întreaga agricultură, asigură şi stimulează răspunderea colectivă a celor care o practică. Din această perspectivă argumentat susţinută de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, relaţiile ce se stabilesc între lucrătorii pămîntului, fie ei ţărani, ingineri, tehnicieni pe deo parte, precum şi între instituţiile specializate, C.A.P., I.A.S. şi cele datoare să ajute bunul mers al acestora — S.M.A., licee de specializare, întreprinderi constructoare de maşini agricole sau producătoare de îngrăşăminte etc. trebuie să existe o conlucrare perfectă, o armonizare a acţiunilor şi perspectivelor, cu alte cuvinte un circuit perfect. în ce ne priveşte, considerăm produsele noastre, piersicile pe care le-aţi văzut în mina copilului şi care constituie mîndria noastră ca purtătoare ale unui SOFIA SCORTARU-PAUN (Continuare in pag. a l1-a) RENAŞTERE Să crezi în ţară, ca să creadă-n tine să o iubeşti şi ea să te iubească e ca o datină la noi, e ca o lege e însăşi legea noastră românească. EL ne-a-nvăţat din nou abecedarul acestei lecţii a existenţei, astrul şi ierarhia sfîntă-ntre culori adică : roşul, galbenul, albastrul Renaştere-i aceasta-n tot şi-n toate, cite aici au fost şi or să fie, ci de izvor vorbim cu adevărat, cind izbucneşte, clară, apa-i vie EL a redat izvoarelor menirea de-a stinge setea, de-a irumpe blind şi iată-le întregi în România ce-n ţara lui e cel mai drept cuvînt. Cu EL odată îl rostim sub soare şi legămînt e-acesta sub drapel de-a fi in dragostea de ţară om, comunist şi patriot-ca EL ! FLORIN COSTINESCU Lumina gîndirii îndrăzneţe Cu un deceniu şi jumătate şi urmă, tovarăşul Nicolae Ceauşescu rostea cu convingere şi înţelegere — caracteristică a ideilor pe care le intîlnim in cindirea-i fără prejudecăţi — o invitaţie către tineri, către întregul popor : „Să pindim cu capetele noastre“. Poate că atunci, noi, tinerii aflaţi pe băncile şcolilor nu ne-am putut da seama de adevărata semnificaţie a acestor cuvinte. Astăzi, uitîndu-ne in jurul nostru, înţelegem ce şansă unică am avut fiind contemporanii unei asemenea idei. Trăind în climatul atît de propice dezvoltării fiecăruia dintre noi, in domenii unde aptitudinile ne ajută să învingem, îndrăznind să lucrăm cu cuvinte sau in piatră, trebăluind prin labirintul zgomotos al bogăţiilor pămintene si subpămîntene, noi, tinerii unui timp pe-ai cărui umeri s-a statornicit cuvintul „PACE“, convinşi de maturitatea lucrurilor pe care le facem, semnăm in cartea de aur a Romăniei, hotăriţi de-a nu îngădui imaginaţiei si gîndirii să adoarmă. Sintem generaţia al cărui spirit revoluţionar se manifestă in trăinicia lucrurilor pe care le face. Cum poţi numi altfel pe tinerii prezenţi in fiecare an in tabăra de sculptură de la Măgura Buzăului, sau pe tinerii plasticieni din taberele de creaţie decit romantici revoluţionari ? Aceşti tineri, mai mult sau mai puţin visători, nu pot fi decit o prelungire si o certitudine a ideii pe care tovarăşul Ceauşescu a lansat-o acum În ani. Cioplind în roca dură a pietrei sau amestecînd culorile in ritmul imaginaţiei, bătătorindu-şi palmele în continua zbuciumare a formei si culorii, aceşti artişti simt poate, mai bine decit oricare alte categorii de oameni ai muncii că libertatea este o lumină, este o realitate, este un bun ciştigat sau, mai bine zis, oferit de cel mai iubit dintre contemporani, acela care a inteles primul ce înseamnă descătuşarea gindirii si creaţiei. Măgura Buzăului e numai unul din locurile unde se pot vedea roadele acestei libertăţi creatoare. Dacă ochiul şi mintea poposesc oriunde pe cuprinsul Ţării Româneşti, vor găsi mărturiile acestui imn revoluţionar, imnul muncii si creaţiei pe care-l inălţăm cu fiecare zi trecută. Mai mult ca oricind, acum, valorile tinere ale poporului nostru, oameni talentaţi si plini de har artistic şi-au găsit un spaţiu de afirmare deschis si adevărat pentru concretizarea aptitudinilor lor si a dragostei fată de arta pe care încercau s-o slujească. Da Măgura stau de veghe Şi înfruntă trecerea prin timp operele artiştilor, făcind piatra să vorbească in graiul frumuseţii desăvîrşite, dîndu-i posibilitatea de-a fi mindră de formele luate prin îndeminarea şi răbdarea iiinilor începătoare dar şi îndrăzneţe ale celor veniţi în tabără pentru a-şi pune semnătura în piatra luminată de măreţia timpului prezent. IOANA PROCA Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXXVI SERIA II Nr. 9 691 4 PAGINI 30 BANI MARJI 22 IULIE 1980 ÎNTREGUL NOSTRU POPOR, TÎNĂRA GENERAŢIE A PATRIEI, ADUC CEL MAI ÎNALT OMAGIU CONDUCĂTORULUI IUBIT TELEGRAME DE FELICITARE ADRESATE TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU DEMOCRAŢIA SOCIALISTĂ - SPAŢIU AL AFIRMĂRII ŞI ÎMPLINIRII NOASTRE LIBERE, MULTILATERALE Relatarea în pagina a 2-a TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU a primit pe Khaled Al-Fahhoum, preşedintele Consiliului Naţional Palestinian Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, luni, pe Khaled Al- Fahhoum, preşedintele Consiliului National Palestinian (C.N.P.), care a făcut o vizită in tara noastră. Oaspetele a fost însotit de Abdel Mohsen Abou Maizer şi Talal Naji, membri ai Comitetului Executiv al Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei si ai Consiliului National Palestinian.. La primire a luat parte tovarăşul Ştefan Andrei, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe. A fost de faţă Khaled Al- Sheikh, reprezentantul permanent al Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei în ţara noastră. Preşedintele Consiliului Naţional Palestinian a adresat preşedintelui Nicolae Ceauşescu, din partea preşedintelui Comitetului Executiv al Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei, Yasser Arafat, un cordial salut, exprimînd, şi cu acest prilej, Partidului Comunist Român, secretarului general al P.C.R., României socialiste, întreaga recunoştinţă pentru sprijinul politic, diplomatic, material şi moral acordat luptei poporului palestinian, pentru acţiunile constructive întreprinse in vederea realizării unei păci drepte şi durabile in Orientul Mijlociu. Mulţumind, preşedintele Nicolae Ceauşescu a rugat să se transmită preşedintelui Yasser Arafat un cald salut prietenesc Şi cele mai bune urări în înfăptuirea năzuinţelor poporului palestinian de libertate, independenţă şi progres social, în cadrul întrevederii au fost subliniate cu satisfacţie bunele raporturi de prietenie, solidaritate şi colaborare activă existente între Partidul Comunist Român şi Organizaţia pentru Eliberarea Palestinei, intre popoarele român şi palestinian. Totodată, s-a manifestat dorinţa comună de a lărgi şi aprofunda continuu aceste relaţii, în folosul ambelor popoare, al cauzei juste a poporului palestinian, al păcii si înţelegerii intre naţiuni, al cooperării si progresului în lume. Secretarul general al Partidului Comunist Român si preşedintele Consiliului National Palestinian au abordat, de asemenea, unele aspecte ale situaţiei internationale actuale. si. Îndeosebi, cu privire la ultimele evoluţii ale situaţiei din Orientul Mijlociu si căile de înfăptuire a unei păci drepte si trainice in această regiune. In legătură cu aceasta, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a reafirmat poziţia Partidului Comunist Român, a ţării noastre, subliniind că P.C.R.. România socialistă se pronunţă cu hotărire pentru soluţionarea globală, pe cale politică, a conflictului pe baza retragerii Israelului din teritoriile ocupate în urma războiului din 1967, rezolvării problemei poporului arab palestinian, a respectării dreptului său la autodeterminare — inclusiv prin crearea unui stat palestinian independent — asigurării independenţei şi integrităţii tuturor statelor din regiune, în acest sens, de ambele părţi s-a subliniat că sunt necesare noi iniţiative pentru impulsionarea unei soluţionări politice globale a situaţiei în regiune, care să ducă la instaurarea unei păci juste şi durabile în Orientul Mijlociu, în conformitate cu interesele tuturor popoarelor din zonă, ale păcii si securității Internationale, întrevederea s-a desfășurat Intr-o atmosferă de caldă cordialitate si prietenie. SECERIŞUL GRiuLUISI PRODUCEREl LA FONDUL DE STAT utilaje In loc de formaţii complexe, dispersate şi defecte La cooperativa agricolă din Sintimbru, judeţul Alba, recoltatul orzului a durat şapte zile in loc de două, pentru ca şi la unitatea din Totoi „performanţa“ să se repete. Tărăgănările au fost şi sunt determinate în continuare şi la secerişul griului, care se află de-abia la început, în primul rind de frecventele defecţiuni mecanice apărute la formaţia de combine repartizată acestor unităţi, în ciuda dotării cu un atelier mobil deservit de doi mecanici de întreţinere, defecţiunile tehnice se înlătură cu dificultate, irosindu-se ore preţioase din timpul de lucru. Din 9 combine, în lanuri intră dimineaţa doar 7. Pentru ca, efectiv, să lucreze pe toată durata zilei patru sau cinci. Combinele au fost reunite într-o formaţie complexă sub conducerea inginerului Miron Ion, pentru a li se asigura o funcţionare la parametrii maximi, pentru a se elimina într-o măsură cit mai mare opririle accidentale. Dar, acest deziderat nu a putut fi realizat. Dacă secerişul „merge cum merge“, celelalte lucrări se desfăşoară într-un ritm şi mai anevoios. Există, de asemenea, o formaţie specializată care trebuie să efectueze concomitent cu secerişul, eliberatul terenu-AL. BALGRADEAN Continuare în pag. a ll-a) Inima O recoltă bună care trebuie urgent pusă in hambare! încă de la sfîrşitul săptămînii trecute, formaţiile mari de combine, ce au acţionat în lanurile cu griu din Bărăganul ialomiţean puneau punct final actualei campanii de seceriş, o mare parte dintre utilaje îndreptîndu-se spre judeţele unde recoltarea griului se desfăşoară acum din plin. In anul acesta în judeţul Ialomiţa campania de stringere a producţiei de griu s-a desfăşurat mult mai repede decit în alţi ani, majoritatea unităţilor agricole încheind recoltarea lanurilor în cel mult 7-8 zile de lucru efectiv. S-a înregistrat însă şi cea mai scurtă perioadă de livrare a produselor la fondul de stat ? întrebarea este cu atît mai legitimă cu cit ponderea unităţilor din Bărăgan este foarte mare. Inginerul Mihai Dîrzu, şeful uneia dintre bazele de recepţie ialomiţene, ne argumenta că a fost pus la adăpost griul cel mai bun, sub aspect calitativ, din ultimii ani. „Toată lauda pentru combineri şi specialiști, care au reglat bine utilajele, sublinia interlocutorul. Astfel am primit numai boabe curate, cu o greutate hectolitrică de peste 80 , nu au apărut, ca altădată, plevurile, spărturile sau chiar pămîntul printre boabe“. Numai că această producţie bună, despre care ni s-a N. GHELASE (Continuare în pag. a ll-a) Judeţele Dolj, Mehedinţi şi Olt raportează încheierea recoltării grîului Hotăriţi să cinstească cu succese cît mai mari în muncă împlinirea a 15 ani de La istoricul Congres al IX-lea al P.C.R., cooperatorii şi mecanizatorii de pe ogoarele judeţului Dolj au încheiat la 21 iulie recoltatul griului. Folosind cît mai bine forţele şi mijloacele de muncă, ei au reuşit să strîngă in fiecare unitate recolta de griu în nouă zile, ceea ce reprezintă cea mai scurtă campanie din ultimii ani. In telegrama adresata cu acest prilej C.C. al P.C.R., TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU, de Comitetul judeţean Dolj al P.G.R., se spune : Vă asigurăm, mult stimate şi iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că nu vom precupeţi nici un efort pentru a înfăptui o profundă revoluţie agrară , aşa cum ne-aţi cerut de la înalta tribună a Congresului al Xll-lea al P.C.R., pentru a descoperi şi pune în valoare marile rezerve economiconaturale de care dispune agricultura Doljului, pentru a obţine producţii sporite în condiţiile unei eficienţe ridicate. ★ Luni, în judeţul Mehedinţi a fost recoltat griul de pe ultimele suprafeţe. In acelaşi timp, în unităţile agricole de stat şi cooperatiste din judeţ s-au însămînţat peste 30 de mii hectare cu culturi succesive. Mîndri că în fruntea partidului şi a ţării vă avem pe dumneavoastră, mulţumte şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu — comunist de aleasă omenie, omul care întruchipaţi în chip magistral cele mai alese virtuţi ale geniului poporului român şi care de un deceniu şi jumătate aţi pus amprenta remarcabilei dumneavoastră personalităţi pe cea mai dinamică şi înfloritoare etapă în istoria României — se arată în telegrama adresată cu acest prilej C.C. al P.C.R. tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU de Comitetul judeţean de partid şi Consiliul popular judeţean d’toţi cei care trăiesc şi muncesc în acest colţ prosper de ţară românească de lingă Dunăre se angajează în faţa partidului, a dumneavoastră personal, iubite conducător, că vă vor urma neabătut strălucitul exemplu de dăruire pentru fericirea şi prosperitatea continuă a naţiunii noastre, că nu-şi vor precupeţi eforturile şi priceperea în vasta şi nobila operă de ridicare a patriei pe culmile înalte ale civilizaţiei comuniste. ★ Intr-o telegramă adresată C.C. al P.C.R., tovarăşului NICOLAIE CEAUŞESCU. Comitetul judeţean de partid Olt raportează că la 21 iulie, lucrătorii ogoarelor din această parte a ţării au terminat recoltatul grîului. In telegramă se spune: Am înfăptuit, astfel, indicaţiile date de dumneavoastră de a strînge în timp optim, fără pierderi întreaga recoltă, printr-o mai bună organizare a muncii, desfăşurarea lucrărilor în flux continuu, folosind cu randament sporit întreaga forţă mecanică şi umană, fiecare clipă bună de lucru, întrajutorarea în cadrul unităţilor componente ale consiliilor unice agroindustriale şi între consilii, ceea ce ne-a permis încheierea secerişului în fiecare unitate în maximum 10—13 zile. Primiţi vă rugăm, iubite tovarăşe secretar general, angajamentul nostru neclintit de a acţiona cu înaltă răspundere comunistă, cu totală dăruire şi abnegația pentru înfăptuirea exemplară a sarcinilor ce ne revin din istoricele documente ale Congresului al Xll-lea al partidului.