Scînteia Tineretului, iulie 1980 (Anul 36, nr. 9673-9699)

1980-07-22 / nr. 9691

Generaţia CEAUŞESCU Am înălţat, nu un monument mai tare decit fierul sau arama, cum spune poetul, ci o structură care întrece în trăinicie şi forţă orice altă lucrare. O structură dăltuită în cea mai preţioasă materie şi sortită să dăinuie atît cu­ ea. Extraordinara putere a acestei edificări constă în modul său intim de alcătuire, în felul exemplar cum conexează fiecare subansamblu. Societatea româ­nească a ultimului deceniu şi jumătate este opera unui arhi­tect de cea mai aleasă ţinută şi înzestrare — partidul, rodul de înaripată, concepţie şi clarviziu­ne a conducătorului său­ •— to­varăşul NICOLAE CEAUŞESCU. Unitatea, ca şi unicitatea na­ţiunii noastre datorează acestor ultimi 15 ani dobîndirea unei expresivităţi fără precedent de natură socială, economică, poli­tică. Armonia acestui întreg care este poporul român se rea­lizează şi se explică — în pe­rioada începută de Congresul al IX-lea­ al partidului şi continua­tă de celelalte intîlniri ale co­muniştilor ţării — prin unitatea de voinţă şi acţiune în jurul partidului, prin aderarea con­ştientă şi eficientă la realizarea programului de revoluţie socia­listă elaborat de secretarul său general. Tinerii, vîrstă in virsta tînără a României socialiste, confirmă, laolaltă cu celelalte generaţii, prin gînd şi faptă, felul de a munci şi trăi, ideea armoniei perfecte care defineşte anii adu­naţi sub genericul de incontes­tabilă nobleţe al celui care i-a gîndit şi făcut să fie astfel — NICOLAE CEAUŞESCU. Iată ilustrată, argumentată prin date de ordin particular, concret, o trăsătură generală şi definitorie a acestei perioade — unitatea in jurul partidului, al secretarului său general. COVOARELE AU ÎNVĂŢAT DE LA NOI ARMONIA „Eu, Clara Crecan, sunt ţe­sătoare la întreprinderea textilă din Cisnădie. Aproape 90 la sută din produsele pe care le facem sunt destinate exportului. Ele duc, în cele mai diverse puncte ale globului nu numai numele României, ci vorbesc şi despre o calitate a noastră, armonia. Aici se află de fapt «secretul» faimei covoarelor din Cisnădie. O comunicare perfectă, o înţe­legere fără vorbe. Intre toţi cei ce colaborează la realizarea lor. Lucrăm aici fete din toată ţara, de toate naţionalităţile, am în­văţat meseria şi am ajuns să muncim laolaltă cu generaţiile mai virstnice, dar efortul nos­tru e atît de bine sincronizat incit cu greu se poate bănui că la realizarea fiecărui produs participă nu una, ci cîteva zeci de ţesătoare. îmi place să cred că oriunde ajung roadele muncii noastre, România este privită, înţeleasă şi recunoscută ca un întreg, de mare frumuseţe şi bună calitate la realizarea căruia participă so­lidar şi inspirat tot poporul ei“. ŞI O PIERSICĂ POATE FI PURTĂTOAREA UNUI MESAJ... Primul care ne-a ieşit în cale printre pomii încărcaţi de rod ai fermei nr. 14 aparţinind I.A.S. Buftea a fost un copil. A trecut pe lingă noi în goană şi s-a oprit curios ciţiva metri mai încolo, stringînd in fiecare mină cite­a o piersică. Erau atît de mari fructele, incit în efortul de a-şi­ încleşta pumnii, puştiul a realizat o compresie aproape perfectă şi din fiecare minge pîrguită a izbucnit un izvor dulce şi galben, îi reamintim secvenţa, acum după un an, inginerului Grigore Venescu, iar el ne înştiin­ţează cu toată seriozitatea că am fost martori la „închiderea circuitului“. „Felul cum , la indicaţiile exprese ale secretarului general al partidului — a fost reorgani­zată întreaga agricultură, asi­gură­­ şi stimulează răspunderea colectivă a celor care o practică. Din această perspectivă argu­­mentat­ susţinută de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, rela­ţiile ce se stabilesc între lucră­torii pămîntului, fie ei ţărani, ingineri, tehnicieni pe deo parte, precum şi între instituţiile spe­cializate, C.A.P., I.A.S. şi cele datoare să ajute bunul mers al acestora — S.M.A., licee de spe­cializare, întreprinderi construc­toare de maşini agricole sau producătoare de îngrăşăminte etc. trebuie să existe o conlu­crare perfectă, o armonizare a acţiunilor şi perspectivelor, cu alte cuvinte un circuit perfect. în ce ne priveşte, considerăm produsele noastre, piersicile pe care le-aţi văzut în mina copi­lului şi care constituie mîndria noastră ca purtătoare ale unui SOFIA SCORTARU-PAUN (Continuare in pag. a l1-a) RENAŞTERE Să crezi în ţară, ca să creadă-n tine să o iubeşti şi ea să te iubească e ca o datină la noi, e ca o lege e însăşi legea noastră românească. EL ne-a-nvăţat din nou abecedarul acestei lecţii a existenţei, astrul şi ierarhia sfîntă-ntre culori adică : roşul, galbenul, albastrul Renaştere-i aceasta-n tot şi-n toate, cite aici au fost şi or să fie, ci de izvor vorbim cu adevărat, cind izbucneşte, clară, apa-i vie EL a redat izvoarelor menirea de-a stinge setea, de-a irumpe blind şi iată-le întregi în România ce-n ţara lui e cel mai drept cuvînt. Cu EL odată îl rostim sub soare şi legămînt e-acesta sub drapel de-a fi in dragostea de ţară om, comunist şi patriot-ca EL ! FLORIN COSTINESCU Lumina gîndirii îndrăzneţe Cu un deceniu şi jumătate şi urmă, tovarăşul Nicolae Ceauşescu rostea cu convin­gere şi înţelegere — caracte­ristică a ideilor pe care le in­­tîlnim in cindirea-i fără pre­judecăţi — o invitaţie către tineri, către întregul popor : „Să pindim cu capetele noastre“. Poate că atunci, noi, tine­rii aflaţi pe băncile şcolilor nu ne-am putut da seama de adevărata semnificaţie a acestor cuvinte. Astăzi, uitîn­­du-ne in jurul nostru, înţe­legem ce şansă unică am avut fiind contemporanii unei asemenea idei. Trăind în cli­matul atît de propice dezvol­tării fiecăruia dintre noi, in domenii unde aptitudinile ne ajută să învingem, îndrăz­nind să lucrăm cu cuvinte sau in piatră, trebăluind prin labirintul zgomotos al bogă­ţiilor pămintene si subpă­­mîntene, noi, tinerii unui timp pe-ai cărui umeri s-a statornicit cuvintul „PACE“, convinşi de maturitatea lu­crurilor pe care le facem, semnăm in cartea de aur a Romăniei, hotăriţi de-a nu îngădui imaginaţiei si gîndi­rii să adoarmă. Sintem­ generaţia al cărui spirit revoluţionar se ma­nifestă in trăinicia lucruri­lor pe care le face. Cum poţi numi altfel pe tinerii pre­zenţi in fiecare an in tabăra de sculptură de la Măgura Buzăului, sau pe tinerii plas­­ticieni din taberele de crea­ţie decit romantici revoluţio­nari ? Aceşti tineri, mai mult sau mai puţin visători, nu pot fi decit o prelungire si o certitudine a ideii pe care tovarăşul Ceauşescu a lansat-o acum În ani. Cioplind în roca dură a pietrei sau amestecînd culo­rile in ritmul imaginaţiei, bă­­tătorindu-şi palmele în con­tinua zbuciumare a formei si culorii, aceşti artişti simt poate, mai bine decit oricare alte categorii de oameni ai muncii că libertatea este o lumină, este o realitate, este un bun ciştigat sau, mai bine zis, oferit de cel mai iubit dintre contemporani, acela care a inteles primul ce înseamnă descătuşarea gin­­dirii si creaţiei.­­ Măgura Buzăului e numai unul din locurile unde se pot vedea roadele acestei liber­tăţi creatoare. Dacă ochiul şi mintea poposesc oriunde pe cuprinsul Ţării Româ­neşti, vor găsi mărturiile acestui imn revoluţionar, imnul muncii si creaţiei pe care-l inălţăm cu fiecare zi trecută. Mai mult ca oricind, acum, valorile tinere ale poporului nostru, oameni talentaţi si plini de har artistic şi-au găsit un spaţiu de afirmare deschis si adevărat pentru concretizarea aptitudinilor lor si a dragostei fată de arta pe care încercau s-o slujească. Da Măgura stau de veghe Şi înfruntă trecerea prin timp operele artiştilor, fă­­cind piatra să vorbească in graiul frumuseţii desăvîrşite, dîndu-i posibilitatea de-a fi mindră de formele luate prin înde­minarea şi răbdarea iiinilor începătoare dar şi îndrăzneţe ale celor veniţi în tabără pentru a-şi pune sem­nătura în piatra luminată de măreţia timpului prezent. IOANA PROCA Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXXVI SERIA II Nr. 9 691 4 PAGINI 30 BANI MARJI 22 IULIE 1980 ÎNTREGUL NOSTRU POPOR, TÎNĂRA GENERAŢIE A PATRIEI, ADUC CEL MAI ÎNALT OMAGIU CONDUCĂTORULUI IUBIT TELEGRAME DE FELICITARE ADRESATE TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU DEMOCRAŢIA SOCI­ALIST­Ă - SPAŢIU AL AFIRMĂRII ŞI ÎMPLINIRII NOASTRE LIBERE, MULTILATERALE Relatarea în pagina a 2-a TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU a primit pe Khaled Al-Fahhoum, preşedintele Consiliului Naţional Palestinian Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, luni, pe Khaled Al- Fahhoum, preşedintele Consiliu­lui National Palestinian (C.N.P.), care a făcut o vizită in tara noastră. Oaspetele a fost însotit de Abdel Mohsen Abou Mai­zer şi Talal Naji, membri ai Comi­tetului Executiv al Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei si ai Consiliului National Palesti­nian.. La primire a luat parte to­varăşul Ştefan Andrei, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., mi­nistrul afacerilor externe. A fost de faţă Khaled Al- Sheikh, reprezentantul perma­nent al Organizaţiei pentru Eli­berarea Palestinei în ţara noas­tră. Preşedintele Consiliului Na­ţional Palestinian a adresat pre­şedintelui Nicolae Ceauşescu, din partea preşedintelui Comi­tetului Executiv al Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei, Yasser Arafat, un cordial salut, exprimînd, şi cu acest prilej, Partidului Comunist Român, se­cretarului general al P.C.R., României socialiste, întreaga re­cunoştinţă pentru sprijinul poli­tic, diplomatic, material şi mo­ral acordat luptei poporului pa­lestinian, pentru acţiunile con­structive întreprinse in vederea realizării unei păci drepte şi du­rabile in Orientul Mijlociu. Mulţumind, preşedintele Nicolae Ceauşescu a rugat să se transmită preşedintelui Yasser Arafat un cald salut prietenesc Şi cele mai bune urări în înfăp­tuirea năzuinţelor poporului pa­lestinian de libertate, indepen­denţă şi progres social, în cadrul întrevederii au fost subliniate cu satisfacţie bunele raporturi de prietenie, solidari­tate şi colaborare activă existen­te între Partidul Comunist Ro­mân şi Organizaţia pentru Eli­berarea Palestinei, intre popoa­rele român şi palestinian. Tot­odată, s-a manifestat dorinţa co­mună de a lărgi şi aprofunda continuu aceste relaţii, în folosul ambelor popoare, al cauzei juste a poporului palestinian, al păcii si înţelegerii intre naţiuni, al cooperării si progresului în lume. Secretarul general al Partidu­lui Comunist Român si pre­şedintele Consiliului National Palestinian au abordat, de ase­menea, unele aspecte ale situa­ţiei internationale actuale. si. Îndeosebi, cu privire la ultimele evoluţii ale situaţiei din Orien­tul Mijlociu si căile de înfăptui­re a unei păci drepte si trainice in această regiune. In legătură cu aceasta, tova­răşul Nicolae Ceauşescu a re­afirmat poziţia Partidului Co­munist Român, a ţării noastre, subliniind că P.C.R.. România socialistă se pronunţă cu hotări­­re pentru soluţionarea globală, pe cale politică, a conflictului pe baza retragerii Israelului din te­ritoriile ocupate în urma războ­iului din 1967, rezolvării pro­blemei poporului arab palesti­nian, a respectării dreptu­lui său la autodeterminare — inclusiv prin crearea unui stat palestinian independent — asi­gurării independenţei şi integri­tăţii tuturor statelor din regiune, în acest sens, de ambele părţi s-a subliniat că sunt necesare noi iniţiative pentru impulsio­narea unei soluţionări politice globale a situaţiei în regiune, care să ducă la instaurarea unei păci juste şi durabile în Orien­tul Mijlociu, în conformitate cu interesele tuturor popoarelor din zonă, ale păcii si securității Internationale, întrevederea s-a desfășurat Intr-o atmosferă de caldă cor­dialitate si prietenie. SECERIŞUL GRiu­LUISI PRODUCEREl LA FONDUL DE STAT utilaje In loc de formaţii complexe, dispersate şi defecte La cooperativa agricolă din Sintimbru, judeţul Alba, recol­tatul orzului a durat şapte zile in loc de două, pentru ca şi la unitatea din Totoi „performan­ţa“ să se repete. Tărăgănările au fost şi sunt determinate în continuare şi la secerişul griu­lui, care se află de-abia la în­ceput, în primul rind de frec­ventele defecţiuni mecanice a­­părute la formaţia de combine repartizată acestor unităţi, în ciuda dotării cu un atelier mo­bil deservit de doi mecanici de întreţinere, defecţiunile tehnice se înlătură cu dificultate, irosin­­du-se ore preţioase din timpul de lucru. Din 9 combine, în la­nuri intră dimineaţa doar 7. Pentru ca, efectiv, să lucreze pe toată durata zilei patru sau cinci. Combinele au fost reunite într-o formaţie complexă sub conducerea inginerului Miron Ion, pentru a li se asigura o funcţionare la parametrii ma­ximi, pentru a se elimina în­tr-o măsură cit mai mare opri­rile accidentale. Dar, acest de­ziderat nu a putut fi realizat­. Dacă secerişul „merge cum merge“, celelalte lucrări se des­făşoară într-un ritm şi mai ane­voios. Există, de asemenea, o formaţie specializată care tre­buie să efectueze concomitent cu secerişul, eliberatul terenu-AL. BALGRADEAN­ ­Continuare în pag. a ll-a) Inima O recoltă bună care trebuie urgent pusă in hambare! încă de la sfîrşitul săptămînii trecute, formaţiile mari de com­bine, ce au acţionat în lanurile cu griu din Bărăganul ialomi­­ţean puneau punct final actualei campanii de seceriş, o mare parte dintre utilaje îndreptîn­­du-se spre judeţele unde recol­tarea griului se desfăşoară acum din plin. In anul acesta în ju­deţul Ialomiţa campania de stringere a producţiei de griu s-a desfăşurat mult mai repe­de decit în alţi ani, majoritatea unităţilor agricole încheind re­coltarea lanurilor în cel mult 7-8 zile de lucru efectiv. S-a înregistrat însă şi cea mai scurtă perioadă de livrare a produselor la fondul de stat ? întrebarea este cu atît mai legitimă cu cit ponderea unităţilor din Bărăgan este foarte mare.­ Inginerul Mihai Dîrzu, şeful uneia dintre bazele de recepţie ialomiţene, ne argumenta că a fost pus la adăpost griul cel mai bun, sub aspect calitativ, din ultimii ani. „Toată lauda pentru combineri şi specialiști, care au reglat bine utilajele, sublinia interlocutorul. Astfel am primit numai boabe curate, cu o greutate hectolitri­­că de peste 80 , nu au apărut, ca altădată, plevurile, spărturile sau chiar pămîntul printre boabe“. Numai că această pro­ducţie bună, despre care ni s-a N. GHELASE (Continuare în pag. a ll-a) Judeţele Dolj, Mehedinţi şi Olt raportează încheierea recoltării grîului Hotăriţi să cinstească cu succese cît mai mari în muncă împlinirea a 15 ani de La istoricul Congres al IX-lea al P.C.R., cooperatorii şi mecanizatorii de pe ogoarele ju­deţului Dolj au încheiat la 21 iu­lie recoltatul griului. Folosind cît mai bine forţele şi mijloacele de muncă, ei au reuşit să strîngă in fiecare unitate recolta de griu în nouă zile, ceea ce reprezintă cea mai scurtă campanie din ultimii ani. In telegrama adresata cu acest prilej C.C. al P.C.R., TOVARĂŞU­LUI NICOLAE CEAUŞESCU, de Comitetul judeţean Dolj al P.G.R., se spune : Vă asigurăm, mult stimate şi iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că nu vom precupeţi nici un efort pentru a înfăptui o profun­dă revoluţie agrară , aşa cum ne-aţi cerut de la înalta tribună a Congresului al Xll-lea al P.C.R., pentru a descoperi şi pune în va­loare marile rezerve economico­­naturale de care dispune agricul­tura Doljului, pentru a obţine producţii sporite în condiţiile unei eficienţe ridicate. ★ Luni, în judeţul Mehedinţi a fost recoltat griul de pe ultimele suprafeţe. In acelaşi timp, în uni­tăţile agricole de stat şi coopera­tiste din judeţ s-au­­ însămînţat peste 30 de mii hectare cu culturi succesive. Mîndri că în fruntea partidului şi a ţării vă avem pe dumnea­voastră, mulţ­­umte şi stimate to­varăşe Nicolae Ceauşescu — comunist de aleasă omenie, omul care întruchipaţi în chip magis­tral cele mai alese virtuţi ale ge­niului poporului român şi care de un deceniu şi jumătate aţi pus amprenta remarcabilei dumnea­voastră personalităţi pe cea mai dinamică şi înfloritoare etapă în istoria României — se arată în telegrama adresată cu acest prilej C.C. al P.C.R. tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU de Comi­tetul judeţean de partid şi Consi­liul popular judeţean d’toţi cei care trăiesc şi muncesc în acest colţ prosper de ţară românească de lingă Dunăre se angajează în faţa partidului, a dumnea­voastră personal, iubite conducă­tor, că vă vor urma neabătut strălucitul­ exemplu de dăruire pentru fericirea şi prosperitatea continuă a naţiunii noastre, că nu-şi vor precupeţi eforturile şi priceperea în vasta şi nobila ope­ră de ridicare a patriei pe culmi­le înalte ale civilizaţiei comuniste. ★ Intr-o telegramă adresată C.C. al P.C.R., tovarăşului NICOLAIE CEAUŞESCU. Comitetul jude­ţean de partid Olt rapor­tează că la 21 iulie, lucrătorii ogoarelor din această parte a ţă­rii au terminat recoltatul grîului. In telegramă se spune: Am înfăp­tuit, astfel, indicaţiile date de dumneavoastră de a strînge în timp optim, fără pierderi întreaga recoltă, printr-o mai bună orga­nizare a muncii, desfăşurarea lu­crărilor în flux continuu, folosind cu randament sporit întreaga for­ţă mecanică şi umană, fiecare cli­pă bună de lucru, întrajutorarea în cadrul unităţilor componente ale consiliilor unice agroindustri­ale şi între consilii, ceea ce ne-a permis încheierea secerişului în fiecare unitate în maximum 10—13 zile. Primiţi vă rugăm, iubite tova­răşe secretar general, angajamen­tul nostru neclintit de a acţiona cu înaltă răspundere comunistă, cu totală dăruire şi abnegația pentru înfăptuirea exemplară a sarcinilor ce ne revin din istori­cele documente ale Congresului­­ al Xll-lea al partidului.

Next