Scînteia Tineretului, septembrie 1980 (Anul 36, nr. 9726-9751)
1980-09-01 / nr. 9726
ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST Anul XXXVI, SERIA II, Nr.9 726 6 PAGINI 30 BANI LUNI, 1 SEPTEMBRIE 1930 inscriindu-se ca o contribuţie importantă la extinderea şi intensificarea raporturilor de prietenie şi colaborare româno-camerunezei la cauza pacii şi cooperării in întreaga lume ÎNCHEIEREA VIZITEI PREŞEDINTELUI REPUBLICII UNITE CAMERUN, AHMADOU AHIDJO Ceremonia semnării Declaraţiei solemne comune a Republicii Socialiste România şi a Republicii Unite Camerun Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele Republicii Unite Camerun, Ahmadou Ahidjo, au semnat, sîmbătă, 30 august, în cadrul unei ceremonii care a avut loc la Palatul Consiliului de Stat, Declaraţia solemnă comună a Republicii Socialiste România şi Republicii Unite Camerun. După semnare, cei doi şefi de stat şi-au strins mîinile cu căldură, s-au îmbrăţişat cu prietenie. Preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Ahmadou Ahidjo au rostit apoi alocuţiuni, urmărite cu interes şi subliniate cu aplauze de cei prezenţi. La ceremonie au participat tovarăşii Ilie Verdeţ, Nicolae Constantin, Ion Dincă, Petre Lupu, Paul Niculescu, Gheorghe Oprea, Gheorghe Pană, Ion Păţan, Gheorghe Rădulescu, Leonte Răutu, Ştefan Andrei, Ion Ioniţă, Marin Rădoi, alte persoane oficiale. Au luat parte, de asemenea, Paul Dontsop, Felix Tonyo Mbong, Joseph Charles Doumba, Cristian Songwe Bongwa, Bello Bauba, Pierre Desire Engo, celelalte persoane oficiale care l-au Însoţit pe şeful statului camerunez in vizita sa oficială în ţara noastră. In încheierea solemnităţii, preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Ahmadou Ahidjo au închinat o cupă de şampanie pentru dezvoltarea şi întărirea continuă a prieteniei şi colaborării românocameruneze, in folosul şi spre binele ambelor ţări şi popoare, în interesul cauzei păcii, destinderii, înţelegerii şi cooperării între naţiuni, al edificării unei lumi mai drepte şi mai bune. Cuvintul preşedintelui NICOLAE CEAUŞESCU Stimate domnule preşedinte, Domnilor, Tovarăşi şi prieteni, Aş dori sa exprim satisfacţia conducerii române, a mea personal, pentru rezultatele vizitei şi convorbirilor pe care le-am avut in acesta zile, domnule preşedinte. Am semnat, cu puţin timp înainte, Declaraţia solemnă comună, prin care afirmăm voinţa României şi Camerunului de a dezvolta în continuare o largă colaborare economică, tehnicoştiinţifică şi culturală, de a întări solidaritatea şi conlucrarea pe plan internaţional. Au fost, de asemenea, convenite şi semnate Acordul comercial, Acordul de promovare şi garantare a Investiţiilor, Protocolul privind cercetarea şi exploatarea minieră, Protocolul privind cooperarea in domeniul avicol şi în alte domenii ale agriculturii şi s-a convenit continuarea tratativelor pentru o serie de ale acorduri şi înţelegeri cu privire la dezvoltarea cooperării dintre ţările noastre. Bazat pe toate acestea, se poate spune că vizita — deşi scurtă — a fost deosebit de rodnică. Sunt convins că toate aceste acorduri şi înţelegeri dau o perspectivă nouă extinderii colaborării şi cooperării dintre România şi Camerun. Aş dori să menţionez că toata aceste acorduri pornesc de la principiile deplinei egalităţi in drepturi, respectului independenţei şi suveranităţii naţionale, neamestecului în treburile interne şi avantajului reciproc, în lumea de astăzi, în care inegalităţile şi inechitatea in relaţiile internaţionale se manifestă încă cu putere, afirmarea acestor principii are o importanţă deosebită pentru că ele demonstrează voinţa ţărilor noastre, a ţărilor care şi-au cucerit independenţa şi luptă pentru consolidarea ei, de a face totul pentru a pune capăt cu desăvîrşire politicii imperialiste de asuprire şi inegalitate. Totodată, în Declaraţia solemnă comună se afirmă hotărârea ţărilor noastre de a întări solidaritatea şi cooperarea în lupta pentru o nouă ordine economică internaţională, pentru dezarmare, pentru soluţionarea problemelor complexe ale lumii de astăzi numai şi numai pe calea tratativelor, asigurindu-se respectul neabătut al dreptului fiecărui popor de a fi pe deplin stăpîn pe destinele sale, de a-şi asigura dezvoltarea independentă şi liberă, corespunzător voinţei sale. Evenimentele şi viaţa internaţională demonstrează cu putere necesitatea întăririi solidarităţii şi cooperării ţărilor care se pronunţă pentru independenţă, a ţărilor în curs de dezvoltare, tarilor nealiniate, a popoarelor mici şi mijlocii, a tuturor celor cărora le sunt scumpe pacea, independenţa naţională şi destinderea. Sunt convins că din spiritul declaraţiei şi documentelor pe care le-am semnat astăzi, al înţelegerilor la care am ajuns în cursul convorbirilor — popoarele noastre vor acţiona tot mai strins împreună, atit pe plan bilateral, cit şi pe plan internaţional, că vor da noi dimensiuni relaţiilor dintre ţările şi popoarele noastre, demonstrând în fapt felul in care pot conlucra două ţări cu orânduiri sociale diferite, dar animate de dorinţa de a colabora în lupta pentru progresul lor economic şi social, pentru o lume mai dreaptă şi mai bună. Vă rog să duceţi cu dumneavoastră sentimentele de prietenie ale poporului român faţă de poporul prieten ramenthez. Împreună cu urarea de succese tot mai mari în dezvoltarea economico-socială independentă, în întărirea unității, in ridicarea bunăstării și fericirii sale. (Aplauze). PLECAREA DIN CAPITALA Sîmbătă s-a incheiat vizita oficială întreprinsă în ţara noastră, la invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România, de către Ahmadou Ahidjo, preşedintele Republicii Unite Camerun. Prin întreaga sa desfăşurare, prin înţelegerile şi documentele convenite cu prilejul convorbirilor dintre cei doi şefi de stat, vizita a reprezentat o contribuţie importantă la extinderea şi intensificarea în continuare a raporturilor de prietenie şi colaborare dintre România şi Camerun, la cauza păcii, destinderii, securităţii şi cooperării şi întreaga lume. Ceremonia plecării înaltului oaspete a avut loc pe aeroportul Otopeni, care era împodobit sărbătoreşte. Pe frontispiciul aerogării se aflau portretele preşedinţilor Nicolae Ceauşescu şi Ahmadou Ahidjo, încadrata de drapelele de stat ale României şi Camerunului. Pe mari pancarte erau înscrise urările „Să se dezvolte continuu relaţiile de prietenie şi colaborare dintre Republica Socialistă România şi Republica Unită Camerun in folosul celor două popoare, al cauzei păcii şi înţelegerii in lume !“, „Trăiască, pacea, prietenia şi colaborarea între toate popoarele lumii !“. Preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Ahmadou Ahidjo au sosit împreună la aeroport. O gardă militară a prezentat onorul. Au fost intonate imnurile de stat ale Camerunului şi României, în timp ce au fost trase 21 de salve de artilerie. Cei doi preşedinţi au trecut in revistă garda de onoare. în continuarea ceremoniei, preşedintele Ahmadou Ahidjo şi-a luat rămas bun de la oficialităţile romane prezente pe aeroport. Erau de faţă tovarăşii Ilie Verdeţ, Ion Dincă, Paul Niculescu, Gheorghe Pană, Ion Păţan, Gheorghe Rădulescu, Ştefan Andrei, Ion Ioniţă, Marin Rădoi, precum şi membri ai guvernului, conducători de instituţii centrale, generali. La ceremonie a asistat Porfir Negrea, ambasadorul României în Camerun. Erau prezenţi, de asemenea, şefi ai unor misiuni diplomatice acreditaţi în România. La scara avionului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi-a luat rămas bun de la personalităţile oficiale cameruneze care l-au însoţit pe preşedintele Ahmadou Ahidjo în timpul vizitei înContinuări in pag. 1 lll-a) Pe aeroportul Otopeni, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi-a luat un călduros râman bun da la pre-,şedintele Ahmadou Ahidjo Proletari din toate ţările, uniți-vă! Astăzi la posturile de radio şi televiziune Cu prilejul vizitei de lucru în judeţul Gorj a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, în oraşul Motru va avea loc astăzi o adunare populară, care va fi transmisă direct de posturile de radio și televiziune, în jurul orei 14:30. La invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu -------------------- ---------------|— --------------------------—V7--------------------------| 1 T? şi a tovarăşei Elena Ceauşescu Tovarăşul Kenneth David Kaunda, reşedintele Republicii Zambia, va face î npreună cu tovarăşa Betty Kaunda, o vizită ficială de prietenie în ţara noastră La Invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, şi a tovarăşei Elena Ceauşescu, tovarăşul Kenneth David ICaunda, pre- şedintele Partidului Unit al Independenţei Naţionale, preşedintele Republicii Zambia, va efec-ttua, împreună cu tovarăşa BettyKaunda, o vizită oficială de prietenie în Republica SocialistăRomânia, în prima parte a lunii septembrie 1980. Cuvintul preşedintelui AHMADOU AHIDJO Domnule preşedinte, Excelenţe, domnilor. Iată că se încheie vizita noastră în România. Iată că vom părăsi în curând Bucureştiul, frumoasa dumneavoastră capitală. Astfel, această ceremonie a semnării documentelor apare ca un bilanţ şi totodată ca o încoronare firească a unei vizite laborioase şi rodnice. în această privinţă, numărul şi natura documentelor negociate şi acceptate de comun acord sunt dovada voinţei noastre, confirmate, de a întări prietenia şi stima care există între ţările şi popoarele noastre. Mai mult decit atit, pui in lumină, in mai mare măsură decit în trecut, hotărîrea noastră de a da un conţinut mai concret cooperării noastre pe plan politic, economic, tehnic, comercial şi cultural. Astfel, Declaraţia solemnă comună şi Comunicatul comun exprimă voinţa noastră ca — dincolo de sistemele noastre social-politice şi economice — să punem în slujba păcii şi securităţii internaţionale, precum şi a eliberării şi bunăstării popoarelor, convergenţa opţiunilor noastre fundamentale, care sunt: Independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a statelor, neamestecul în treburile interne, coexistenţa paşnică, reglementarea prin tratative a conflictelor internaţionale, cooperarea internaţională, instaurarea unei noi ordini economice mondiale şi a unor raporturi mai juste între ţările bogate şi cele sărace. De asemenea, acordurile comercial, de cooperare economică şi tehnică şi de garantare a investiţiilor aşază pe baze juridice schimburile noastre reciproce şi oferă garanţia dezvoltării lor. în fine, protocoalele încheiate, privind prospectarea minieră în zona Foumban-Mamt’é şi extinderea fermei avicole de la Muyuka, constituie primele jaloane ale acestei cooperări, trecerea ei la o fază concretă. După cum ne-am exprimat In in comun urarea, fie ca această cooperare să se consolideze şi să se extindă si in alte domenii, potrivit posibilităţilor, necesităţilor şi intereselor noastre. Deşi stabilirea relaţiilor diplomatice între România şi Camerun era utilă, ca condiţie prealabilă necesară prieteniei şi cooperării noastre, deşi semnarea acestor instrumente răspunde unor exigenţe raţionale şi unei metode de acţiune, nimic nu poate înlocui contactul direct cu oamenii, cu realităţile şi realizările acestei ţări, nimic nu poate înlocui întrevederile pe care le-am avut şi care, desigur, vor continua, in sfirşit, nimic nu poate înlocui descoperirea fizionomiei, entuziasmului, ospitalităţii şi patriotismului poporului român. Bunele impresii pe care le-am resimţit la sosire au sporit de-a lungul vizitei. Duc cu mine amintiri de neuitat, datorate primirii populare şi călduroase, organizării excelente, obiectivului îndeplinit. Pentru toate acestea felicit şi mulţumesc din toată inima poporului român, populaţiei Bucureştiului, Partidului Comunist Român, tuturor autorităţilor şi, în primul rând, dumneavoastră, domnule preşedinte, care sunteţi ilustrul artizan al tuturor acestora. Ca şi la sosire, fac din nou urarea ca România să obţină succese tot mai mari in dezvoltarea personalităţii sale şi în efortul său de dezvoltare, de dreptate socială şi de afirmare pe plan internaţional. De asemenea, urez ca prietenia şi cooperarea dintre România şi Camerun să primească, prin această vizită, un nou impuls spre un viitor mereu mai promiţător, mereu mai bun. Trăiască Republica Socialistă România! Trăiască Republica Unită Camerun! Trăiască prietenia şi cooperarea dintre popoarele român şi camerunez! (Aplauze). ÎN PAGINA A 3-A CedăriTe SOLEMNĂ COMUNĂ a Republicii Socialiste România și a Republicii Unite Camerun COMUNICĂT COMUN Consiliul de Stat al Replicii Socialiste Mina decret. pentru convocarea Congresului consiliilor populare judeţene şi al preşedinţilor consiliilor populare In temeiul art. 3, aln. 2 din Legea nr. 5/1975 privind Congresul, Camera legislativă și conferinţele consiliilor populare, Consiliul de Stat al Republiii Socialiste România decretează: Articol unic. - Se convoacă Congresul consiliilor populare judeţene şi al preşedinţilor consiliilor populare in ziua de 10 septembrie 1980. NICOLAE, CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România Conferinţele judeţene ale deputaţilor consiliilor populare cadru democratic de dezbatere şi acţiune în spiritul înaltei responsabilităţi civice, pentru înfăptuirea cu succes a hotărîrilor Congresului al XII-lea al partidului Sîmbătă au avut loc în judeţele Arad, Argeş, Bacău, Buzău, Caraş-Severin, Covasna,Gorj, Ialomiţa, Iaşi, Neamţ, Tulcea, Vaslui, Vîlcea şi Vrancea conferinţe ale deputaţilor consiliilor populare, organizate în intimpinarea apropiatului Congres al consiliilor populare, eveniment cu profunde semnificaţii in viaţa politică, economică şi socială a ţării. Alături de miile de deputaţi judeţeni, municipali, orăşeneşti şi comunali, la lucrările confe- rinţelor au fost prezenţi, ca invitaţi, membri ai C.C. al P.C.R. şi ai guvernului, deputaţi în Marea Adunare Naţională, reprezentanţi ai instituţiilor centrale, organizaţiilor de masă şi obşteşti, cadre de conducere din întreprinderileindustriale, şantiere de construcţii şi unităţi agricole, specialişti din institutele de cercetări şi de proiectare, cadre didactice, oameni de artă şi cultură, militari. Intr-o atmosferă de vibrant entuziasm, participanţii la conferinţe au întimpinat cu vie recunoştinţă căldurosul salut adresat de conducerea de partid, personal de tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Împreună cu urarea ca aceste importante forumuri cetăţeneştisft-şi Îndeplinească cu succes misiunea încredinţată de partid, de a ridica pe noi trepte calitative întreaga activitate a consiliilorpopulare. Conferinţele judeţene, caracterizate printr-un pronunţat climat de lucru, au prilejuit un amplu şi fructuos dialog, desfăşurat în spiritul democraţiei socialiste care guvernează întreaga noastră viaţă publică, asupra importantelor sarcini şi răspunderi ce revin organelor locale ale puterii şi administraţiei de stat, pentru înfăptuirea cu consecvenţă a politicii partidului în etapa actuală de dezvoltare a patriei, pentru perfecţionarea continuă a întregii activităţi economico-sociale pe plan local, rezolvarea nemijlocită şi cu competenţă a tuturor problemelor privind mai buna organizare a muncii şi vieţii fiecărui judeţ, oraş sau comună. In expunerile prezentate de preşedinţii consiliilor populare au fost reliefate pe larg rezultatele obţinute pînă acum în toate domeniile de activitate, subliniindu-se spiritul creator şi abnegaţia cu care oamenii muncii — români, maghiari, germani (Continuare in pag. a IV-*) ÎNCEPÎND DE AZI Aproape 535 000 de oameni ai muncii din agricultură beneficiază de cea de a doua etapă de majorare a retribuţiilor Incepînd de azi, 1 septembrie, aproape 533 000 de oameni ai muncii dintr-o ramură economică deosebit de importantă, agricultura, beneficiază de cea de a doua etapă de majorare a retribuţiilor. Oameni care fac din munca lor ştiinţă, artă de a obţine un rod cit mai bogat de pe fiecare palmă de pămint. . In Programul de creştere a nivelului de trai pentru acest cincinal, elaborat din iniţiativa şi cu contribuţia decisivă a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, se prevedeau creşteri mai mari ale veniturilor ţărănimii cooperatiste şi individuale , a venitului garantat al cooperatorilor, corelat cu retribuţia lucrătorilor din agricultura de stat. In 1980 veniturile reale ale ţărănimii urmau să crească, faţă de 1975, in medie pe o persoană activă cu 30 la sută faţă de 20—29 la sută cit se stabilise prin planul cincinal, venitul garantat, faţă de acelaşi an, cu 24—28 la sută, iar veniturile reale ale ţăranilor din zonele necooperativizate cu 16 la sută Prima etapă de majorare a fost marcată nu numai de creşter substanţiale ale retribuţiilor lucrătorilor din agricultura de stat de 16,6 la sută, realizarea unui venit net lunar garantat al ţăranilor cooperatori de 1 500 de lei pentru lucrătorii din zootehnie şi din formaţiile permanente ale sistemelor de irigaţii şi de 1 200 lei pentru cei ce muncesc în legumicultura, pomicultură şi viticultură, ci de o viziune na exactă — potrivit etapei pe care o parcurgem -- privind viaţa ş munca ţăranului, în prima etapă s-a introdus — pentru prima dată — un sistem de pensii pentru ţăranii din zonele necooperativizate. De aici, de la aceste succese care au ca bază dezvoltarea ascendentă a economiei LIDIA POPESCU (Continuămi în pag. a 11-a)