Scînteia Tineretului, septembrie 1980 (Anul 36, nr. 9726-9751)

1980-09-01 / nr. 9726

ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST Anul XXXVI, SERIA II, Nr.9 726 6 PAGINI 30 BANI LUNI, 1 SEPTEMBRIE 1930 inscriindu-se ca o contribuţie importantă la extinderea şi intensificarea raporturilor de prietenie şi colaborare româno-camerunezei la cauza pacii şi cooperării in întreaga lume ÎNCHEIEREA VIZITEI PREŞEDINTELUI REPUBLICII UNITE CAMERUN, AHMADOU AHIDJO Ceremonia semnării Declaraţiei solemne comune a Republicii Socialiste România şi a Republicii Unite Camerun Preşedintele Republicii Socia­liste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele Repu­blicii Unite Camerun, Ahmadou Ahidjo, au semnat, sîmbătă, 30 august, în cadrul unei ceremo­nii care a avut loc la Palatul Consiliului de Stat, Declaraţia solemnă comună a Republicii Socialiste România şi Republicii Unite Camerun. După semnare, cei doi şefi de stat şi-au strins mîinile cu căl­dură, s-au îmbrăţişat cu prie­tenie. Preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Ahmadou Ahidjo au rostit apoi alocuţiuni, urmărite cu in­teres şi subliniate cu aplauze de cei prezenţi. La ceremonie au participat tovarăşii Ilie Verdeţ, Nicolae Constantin, Ion Dincă, Petre Lupu, Paul Niculescu, Gheorghe Oprea, Gheorghe Pană, Ion Pă­ţan, Gheorghe Rădulescu, Leon­­te Răutu, Ştefan Andrei, Ion Ioniţă, Marin Rădoi, alte per­soane oficiale. Au luat parte, de asemenea, Paul Dontsop, Felix Tonyo Mbong, Joseph Charles Doumba, Cristian Songwe Bongwa, Bello Bauba, Pierre Desire Engo, ce­lelalte persoane oficiale care l-au Însoţit pe şeful statului cameru­­nez in vizita sa oficială în ţara noastră. In încheierea solemnităţii, preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Ahmadou Ahidjo au închinat o cupă de şampanie pentru dez­voltarea şi întărirea continuă a prieteniei şi colaborării româno­­cameruneze, in folosul şi spre binele ambelor ţări şi popoare, în interesul cauzei păcii, destin­derii, înţelegerii şi­ cooperării între naţiuni, al edificării unei lumi mai drepte şi mai bune. Cuvintul preşedintelui NICOLAE CEAUŞESCU Stimate domnule preşedinte, Domnilor, Tovarăşi şi prieteni, Aş dori sa exprim satisfacţia conducerii române, a mea per­sonal, pentru rezultatele vizitei şi convorbirilor pe care le-am­ avut in acesta zile, domnule preşedinte. Am semnat, cu puţin timp înainte, Declaraţia solemnă co­mună, prin care afirmăm voinţa României şi Camerunului de a dezvolta în continuare o largă­­ colaborare economică, tehnico­­ştiinţifică şi culturală, de a în­tări solidaritatea şi conlucrarea pe plan internaţional. Au fost, de asemenea, conve­nite şi semnate Acordul co­mercial, Acordul de promovare şi garantare a Investiţiilor, Protocolul privind cercetarea şi exploatarea minieră, Protocolul privind cooperarea in domeniul avicol şi în alte domenii ale a­­griculturii şi s-a convenit con­­tinuare­a tratativelor pentru o serie de ale acorduri şi înţele­geri cu privire la dezvoltarea cooperării dintre ţările noastre. Bazat pe toate acestea, se poate spune că vizita — deşi scurtă — a fost deosebit de rodnică. Sunt convins că toate aceste acorduri şi înţelegeri dau o perspectivă nouă extinderii colaborării şi cooperării dintre România şi Camerun. Aş dori să menţionez că toata aceste acorduri pornesc de la principiile deplinei egalităţi in drepturi, respectului independen­ţei şi suveranităţii naţionale, neamestecului în treburile in­terne şi avantajului reciproc, în lumea de astăzi, în care inega­lităţile şi inechitatea in relaţiile internaţionale se manifestă încă cu putere, afirmarea acestor principii are o importanţă de­osebită pentru că ele demon­strează voinţa ţărilor noastre, a ţărilor care şi-au cucerit inde­pendenţa şi luptă pentru con­solidarea ei, de a face totul pen­tru a pune capăt cu desăvîrşire politicii imperialiste de asupri­re şi inegalitate. Totodată, în Declaraţia solemnă comună se afirmă hotărârea ţărilor noastre de a întări solidaritatea şi coo­perarea în lupta pentru o nouă ordine economică internaţională, pentru dezarmare, pentru solu­ţionarea problemelor complexe ale lumii de astăzi numai şi numai pe calea tratativelor, asi­­gurindu-se respectul neabătut al dreptului fiecărui popor de a fi pe deplin stăpîn pe destinele sale, de a-şi asigura dezvoltarea independentă şi liberă, cores­punzător voinţei sale. Evenimentele şi viaţa interna­ţională demonstrează cu putere necesitatea întăririi solidarită­ţii şi cooperării ţărilor care se pronunţă pentru independenţă, a ţărilor în curs de dezvoltare, ta­rilor nealiniate, a popoarelor mici şi mijlocii, a tuturor celor cărora le sunt scumpe pacea, independenţa naţională şi des­tinderea. Sunt convins că d­in spiritul declaraţiei şi documentelor pe care le-am semnat astăzi, al în­ţelegerilor la care am ajuns în cursul convorbirilor — popoarele noastre vor acţiona tot mai strins împreună, atit pe plan bi­lateral, cit şi pe plan interna­ţional, că vor da noi dimensiuni relaţiilor dintre ţările şi popoa­rele noastre, demonstrând în fapt felul in care pot conlucra două ţări cu orânduiri sociale diferite, dar animate de dorinţa de a colabora în lupta pentru progresul lor economic şi social, pentru o lume mai dreaptă şi mai bună. Vă rog să duceţi cu dumnea­voastră sentimentele de prie­tenie ale poporului român faţă de poporul prieten ramenthez. Împreună cu urarea de succese tot mai mari în dezvoltarea eco­­nomico-socială independentă, în întărirea unității, in ridicarea bunăstării și fericirii sale. (A­­plauze). PLECAREA DIN CAPITALA Sîmbătă s-a incheiat vizita oficială întreprinsă în ţara noas­tră, la invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România, de către Ahmadou Ahidjo, pre­şedintele Republicii Unite Ca­merun. Prin întreaga sa desfăşurare, prin înţelegerile şi documentele convenite cu prilejul convorbi­rilor dintre cei doi şefi de stat, vizita a reprezentat o contribuţie importantă la extinderea şi in­tensificarea în continuare a ra­porturilor de prietenie şi cola­borare dintre România şi Ca­merun, la cauza păcii, destinde­rii, securităţii şi cooperării şi întreaga lume. Ceremonia plecării înaltului oaspete a avut loc pe aeropor­tul Otopeni, care era împodo­bit sărbătoreşte. Pe frontispiciul aerogării se aflau portretele preşedinţilor Nicolae Ceauşescu şi Ahmadou Ahidjo, încadrata de drapelele de stat ale Româ­niei şi Camerunului. Pe mari pancarte erau înscrise urările „Să se dezvolte continuu rela­ţiile de prietenie şi colaborare dintre Republica Socialistă România şi Republica Unită Camerun in folosul celor două popoare, al cauzei păcii şi în­ţelegerii in lume !“, „Trăiască, pacea, prietenia şi colaborarea între toate popoarele lumii !“. Preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Ahmadou Ahidjo au sosit îm­preună la aeroport. O gardă militară a prezentat onorul. Au fost intonate­ imnu­rile de stat ale Camerunului şi României, în timp ce au fost trase 21 de salve de artilerie. Cei doi preşedinţi au trecut in revistă garda de onoare. în continuarea ceremoniei, preşedintele Ahmadou Ahidjo şi-a luat rămas bun de la ofi­cialităţile romane prezente pe aeroport. Erau de faţă tovarăşii Ilie Verdeţ, Ion Dincă, Paul Niculescu, Gheorghe Pană, Ion Păţan, Gheorghe Rădulescu, Ştefan Andrei, Ion Ioniţă, Ma­rin Rădoi, precum şi membri ai guvernului, conducători de in­stituţii centrale, generali. La ceremonie a asistat Porfir Negrea, ambasadorul României în Camerun. Erau prezenţi, de asemenea, şefi ai unor misiuni diplomati­ce acreditaţi în România. La scara avionului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi-a luat ră­mas bun de la personalităţile oficiale cameruneze care l-au însoţit pe preşedintele Ahma­dou Ahidjo în timpul vizitei în­­Continuări in pag. 1 lll-a) Pe aeroportul Otopeni, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi-a luat un călduros râman bun da la pre-,­şedintele Ahmadou Ahidjo Proletari din toate ţările, uniți-vă! Astăzi la posturile de radio şi televiziune Cu prilejul vizitei de lucru în judeţul Gorj a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar ge­neral al Partidului Co­munist Român, preşedin­tele Republicii Socialiste România, în oraşul Motru va avea loc astăzi o adu­nare populară, care va fi transmisă direct de pos­turile de radio și televi­ziune, în jurul orei 14:30. La invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu -------------------- ---------------|— --------------------------—V7--------------------------| 1 T? şi a tovarăşei Elena Ceauşescu Tovarăşul Kenneth David Kaun­da, reşedintele Republicii Zambia, va face î npreună cu tovarăşa Betty Kaunda, o vizită ficială de prietenie în ţara noastră La Invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, şi a tovarăşei Elena Ceauşescu, tovarăşul­ Kenneth David ICaunda, pre-­ şedintele Partidului Unit al In­dependenţei Naţionale, preşedin­tele Republicii Zambia, va efec-ttua, împreună cu tovarăşa Betty­­Kaunda, o vizită oficială de prie­tenie în Republica Socialistă­­România, în prima parte a lunii septembrie 1980. Cuvintul preşedintelui AHMADOU AHIDJO Domnule preşedinte, Excelenţe, domnilor. Iată că se încheie vizita noas­tră în România. Iată că vom părăsi în curând Bucureştiul, frumoasa dumneavoastră capita­lă. Astfel, această ceremonie a semnării documentelor apare ca un bilanţ şi totodată ca o în­coronare firească a unei vizite laborioase şi rodnice. în această privinţă, numărul şi natura documentelor nego­ciate şi acceptate de comun a­­cord sunt dovada voinţei noastre, confirmate, de a întări prietenia şi stima care există între ţările şi popoarele noastre. Mai mult decit atit, pui in lumină, in mai mare măsură decit în trecut, hotărîrea noastră de a da un conţinut mai concret cooperării noastre pe plan politic, econo­mic, tehnic, comercial şi cul­tural. Astfel, Declaraţia solemnă co­mună şi Comunicatul comun ex­primă voinţa noastră ca — dincolo de sistemele noastre so­­cial-politice şi economice — să punem în slujba păcii şi secu­rităţii internaţionale, precum şi a eliberării şi bunăstării po­poarelor, convergenţa opţiunilor noastre fundamentale, care sunt: Independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a state­lor, neamestecul în treburile in­terne, coexistenţa paşnică, re­glementarea prin tratative a conflictelor internaţionale, coo­perarea internaţională, instaura­rea unei noi ordini economice mondiale şi a unor raporturi mai juste între ţările bogate şi cele sărace. De asemenea, acordurile co­mercial, de cooperare economică şi tehnică şi de garantare a in­vestiţiilor aşază pe baze juridice schimburile noastre reciproce şi oferă garanţia dezvoltării lor. în fine, protocoalele încheiate, privind prospectarea minieră în zona Foumban-Mamt’é şi ex­tinderea fermei avicole de la Muyuka, constituie primele ja­loane ale acestei cooperări, tre­cerea ei la o fază concretă. După cum ne-am exprimat In in comun urarea, fie ca această cooperare să se consolideze şi să se extindă si in alte domenii, potrivit posibilităţilor, necesită­ţilor şi intereselor noastre. Deşi stabilirea relaţiilor di­plomatice între România şi Ca­merun era utilă, ca condiţie prealabilă necesară prieteniei şi cooperării noastre, deşi semna­rea acestor instrumente răspun­de unor exigenţe raţionale şi unei metode de acţiune, nimic nu poate înlocui contactul direct cu oamenii, cu realităţile şi rea­lizările acestei ţări, nimic nu poate înlocui întrevederile pe care le-am avut şi care, desigur, vor continua, in sfirşit, nimic nu poate înlocui descoperirea fizionomiei, entuziasmului, ospi­talităţii şi patriotismului po­porului român. Bunele impresii pe care le-am resimţit la sosire au sporit de-a lungul vizitei. Duc cu mine a­­mintiri de neuitat, datorate pri­mirii populare şi călduroase, or­ganizării excelente, obiectivului îndeplinit. Pentru toate acestea felicit şi mulţumesc din toată inima poporului român, popu­laţiei Bucureştiului, Partidului Comunist Român, tuturor auto­rităţilor şi, în primul rând, dum­neavoastră, domnule preşedinte, care sunteţi ilustrul artizan al tuturor acestora. Ca şi la sosire, fac din nou urarea ca România să obţină succese tot mai mari in dezvol­tarea personalităţii sale şi în efortul său de dezvoltare, de dreptate socială şi de afirmare pe plan internaţional. De asemenea, urez ca prietenia şi cooperarea dintre România şi Camerun să primească, prin a­­ceastă vizită, un nou impuls spre un viitor mereu mai pro­miţător, mereu mai bun. Trăiască Republica Socialistă România! Trăiască Republica Unită Camerun! Trăiască prie­tenia şi cooperarea dintre po­poarele român şi camerunez! (Aplauze). ÎN PAGINA A 3-A Ced­ăriT­e SOLEMNĂ COMUNĂ a Republicii Socialiste România și a Republicii Unite Camerun COMUNICĂT COMUN Consiliul de Stat al Replicii Socialiste Mina d­ecret. pentru convocarea Congresului consiliilor populare judeţene şi al preşedinţilor consiliilor populare In temeiul art. 3, aln. 2 din­ Legea nr. 5/1975 privind Congresul, Camera legislativă și conferinţele consiliilor populare,­­ Consiliul de Stat al Republiii Socialiste România decretează: Articol unic. - Se convoac­ă Congresul consiliilor populare judeţene şi al pr­eşedinţilor consiliilor populare in ziua de 10 septembrie 1980.­­ NICOLAE, CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România Conferinţele judeţene ale deputaţilor consiliilor populare cadru democratic de dezbatere şi acţiune în spiritul înaltei responsabilităţi civice, pentru înfăptuirea cu succes a hotărîrilor Congresului al XII-lea al partidului Sîmbătă au avut loc în jude­ţele Arad, Argeş, Bacău, Buzău, Caraş-Severin, Covasna,­­Gorj, Ialomiţa, Iaşi, Neamţ, Tulcea, Vaslui, Vîlcea şi Vrancea con­ferinţe ale deputaţilor consi­liilor populare, organizate în in­­timpinarea apropiatului Congres al consiliilor populare, eveni­ment cu profunde semnificaţii in viaţa politică, economică şi so­cială a ţării. Alături de miile de deputaţi judeţeni, municipali, orăşeneşti şi comunali, la lucrările confe-­ rinţelor au fost prezenţi, ca in­vitaţi, membri ai C.C. al P.C.R. şi ai guvernului, deputaţi în Ma­rea Adunare Naţională, repre­zentanţi ai instituţiilor centrale, organizaţiilor de masă şi obşteşti, cadre de conducere din întreprinderile­­industriale, şan­tiere de construcţii şi unităţi agricole, specialişti din institu­tele de cercetări şi de proiecta­re, cadre didactice, oameni de artă­ şi cultură, militari. Intr-o atmosferă de vibrant entuziasm, participanţii la con­ferinţe au întimpinat cu vie re­cunoştinţă căldurosul salut adre­sat de conducerea de partid, per­sonal de tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Împreună cu urarea ca aceste importante forumuri cetăţeneşti­­sft-şi Îndeplinească cu succes misiunea încredinţată de partid, de a ridica pe noi trepte calitative întreaga activi­tate a consiliilor­­populare. Conferinţele judeţene, caracte­rizate printr-un pronunţat cli­mat de lucru, au prilejuit un amplu şi fructuos dialog, desfă­şurat în spiritul democraţiei so­cialiste care guvernează întrea­ga noastră viaţă publică, asupra importantelor sarcini şi răspun­deri ce revin organelor locale ale puterii şi administraţiei de stat, pentru înfăptuirea cu con­secvenţă a politicii partidului în etapa actuală de dezvoltare a patriei, pentru perfecţionarea continuă a întregii activităţi eco­­nomico-sociale pe plan local, re­zolvarea nemijlocită şi cu com­petenţă a tuturor problemelor privind mai buna organizare a muncii şi vieţii fiecărui judeţ, oraş sau comună. In expunerile prezentate de preşedinţii consiliilor populare au fost reliefate pe larg rezul­tatele obţinute pînă acum în toate domeniile de activitate, subliniindu-se spiritul creator şi abnegaţia cu care oamenii mun­cii — români, maghiari, germani (Continuare in pag. a IV-*) ÎNCEPÎND DE AZI Aproape 535 000 de oameni ai muncii din agricultură beneficiază de cea de a doua etapă de majorare a retribuţiilor Incepînd de azi, 1 septembrie, aproape 533 000 de oameni ai muncii dintr-o ramură economi­că deosebit de importantă, agri­cultura, beneficiază de cea de a doua etapă de majorare a retri­buţiilor. Oameni care fac din munca lor ştiinţă, artă de a ob­ţine un rod cit mai bogat de pe fiecare palmă de pămint. . In Programul de creştere a nivelu­lui de trai pentru acest cincinal, elaborat din iniţiativa şi cu con­tribuţia decisivă a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, se prevedeau creşteri mai mari ale venituri­lor ţărănimii cooperatiste şi in­dividuale , a venitului garantat al cooperatorilor, corelat cu re­tribuţia lucrătorilor din agricul­tura de stat. In 1980 veniturile reale ale ţărănimii urmau să crească, faţă de 1975, in medie pe o persoană activă cu 30 la sută faţă de 20—29 la sută cit se stabilise prin planul cincinal, ve­nitul garantat, faţă de acelaşi an, cu 24—28 la sută, iar veniturile reale ale ţăranilor din zonele ne­­cooperativizate cu 16 la sută Prima etapă de majorare a fost marcată nu numai de creşter substanţiale ale retribuţiilor­ lu­crătorilor din agricultura de stat de 16,6 la sută, realizarea unui venit net lunar garantat al ţă­ranilor cooperatori de 1 500 de lei pentru lucrătorii din zooteh­nie şi din formaţiile permanente ale sistemelor de irigaţii şi de 1 200 lei pentru cei ce muncesc în legumicultura, pomicultură şi viticultură, ci de o viziune na exactă — potrivit etapei pe care o parcurgem -- privind viaţa ş munca ţăranului, în prima etapă s-a­­ introdus — pentru prima dată — un sistem de pensii pen­tru ţăranii din zonele necoope­­rativizate. De aici, de la aceste succese care au ca bază dezvol­tarea ascendentă a economiei LIDIA POPES­CU (Continuămi în pag. a 11-a)

Next