Scînteia Tineretului, noiembrie 1980 (Anul 36, nr. 9779-9803)
1980-11-01 / nr. 9779
Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXXVI SERIA II NR. 9779 6 PAGINI 30 BANI SÎMBĂTĂ 1 NOIEMBRIE 1980 CONSFĂTUIRE DE LUCRU LA C.C. AL P.C.R. cu activul din domeniul geologiei Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a participat, vineri dimineaţa, la şedinţa de închidere a Consfătuirii de lucru cu activul din domeniul geologiei, ale cărei lucrări s-au desfăşurat la C.C. al P.C.R. in zilele de 30 şi 31 octombrie. Împreună cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în prezidiul Consfătuirii au luat loc tovarăşa Elena Ceauşescu, tovarăşii Ilie Verdeţ, Gheorghe Oprea, Virgil Trofin, Ion Ursu, Richard Winter. Consfătuirea a reunit 445 de lucrători din cadrul Ministerului Minelor, Petrolului şi Geologiei şi din unităţile sale subordonate — centrale şi combinate miniere trusturi de petrol, întreprinderi geologice şi institute de cercetări —, precum şi reprezentanţi ai unor organe centrale, ministere şi instituţii de invăţămînt superior. Organizată din iniţiativa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, consfătuirea se înscrie pe linia analizelor şi măsurilor stabilite pentru principalele sectoare de activitate în această perioadă de încheiere a unui cincinal şi începere a altuia, exprimă grija şi atenţia deosebite pe care conducerea partidului şi statului, personal tovarăşul Nicolae Ceauşescu, le acordă acestui sector de mare însemnătate al economiei noastre naţionale. S-au examinat stadiul realizării planului de cercetare geologică pe acest an şi măsurile ce se impun pentru îndeplinirea exemplară a prevederilor planului pe anul 1981, ale cincinalului 1981— 1985 şi, în perspectivă, pină in anul 2000. Înaintea şedinţei de închidere a lucrărilor, tovarăşului Nicolae Ceauşescu i-au fost prezentate, în cadrul unei expoziţii, cuprinzând numeroase grafice şi exponate — ilustrative pentru stadiul atins de cercetarea geologică şi punerea în valoare de surse de hidrocarburi şi minereuri utile —, proiectul programului de cercetare geologică pe anii 1981— 1985, precum şi programul privind creşterea producţiei de cărbune cocsificabil în cincinalul viitor. Secretarul general al partidului a făcut o serie de observaţii şi a indicat ca întreaga activitate de cercetare geologică să fie subordonată înfăptuirii sarcinii fundamentale puse de Congresul al Xll-lea al partidului privind dezvoltarea mai rapidă a bazei materiale şi, în primul rînd, a celei energetice, care să asigure României, pină la sfîrşitul deceniului următor, independenţa din punct de vedere al energiei şi combustibilului. La sosirea în sală, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost întimninat cu deosebită căldură de cei prezenţi — semn ai dragostei nemărginite, al profundului respect pe care geologii, minerii, petroliştii, toţi cei ce muncesc în acest sector al economiei naţionale le poartă secretarului general al partidului. Ministrul minelor, petrolului şi geologiei, tovarăşul Virgil Trofin, a prezentat în faţa secretarului general al partidului, a celorlalţi tovarăşi din conducerea de partid şi de stat, o sinteză a principalelor probleme rezultate din dezbaterile desfăşurate în prima zi a consfătuirii. In cadrul dezbaterilor — în plen şi pe secţiuni — au luat cuvintul în cele două zile ale consfătuirii 69 cadre de conducere, cercetători, ingineri, mai(Continuare în pag. a IIl-a) Actuala consfătuire cu lucrătorii din geologie a fost convocată atît pentru a face bilanţul activităţii din cincinalul pe care îl încheiem în acest an, cît, mai cu seamă, pentru a discuta împreună cum să se acţioneze, în acest domeniu, în vederea realizării obiectivelor stabilite de Congresul al Xll-lea al partidului pentru cincinalul 1981— 1985 şi în perspectivă, pînă în 1990 şi chiar pînă în 2000, în dezbaterile care au avut loc au fost evidenţiate rezultatele obţinute în activitatea geologică, prin punerea în evidenţă a unor noi resurse de petrol, cărbune, minereuri feroase, neferoase şi alte substanţe utile. La unele din acestea, prevederile pentru cincinalul pe care îl încheiem s-au realizat, iar la cîteva s-au obţinut chiar realizări mai mari, o anumită depăşire ; la unele însă, îndeosebi la petrol, rezultatele sunt sub aşteptări. Pe ansamblu se poate spune că s-au realizat progrese mai însemnate în activitatea geologică, ceea ce demonstrează că organizaţiile geologice, geologii, toţi oamenii muncii din acest important sector al economiei naţionale au înţeles răspunderea mare pe care o au în identificarea şi asigurarea de surse de energie şi materii prime necesare dezvoltării economiei naţionale, ridicării bunăstării poporului nostru. Pentru aceste rezultate pozitive, pentru eforturile depuse de toţi oamenii muncii din geologie doresc să le adresez felicitări, împreună cu urarea de succese şi mai mari în viitor. (Aplauze prelungite). După cum este cunoscut, Congresul al Xll-lea al partidului, elaborînd programul pentru noua etapă de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate în perioada 1981—1985, a pus în centrul activității asigurarea, într-o măsură mai mare, a bazei de energie şi de materii prime, din ţară. Dorim ca să facem eforturi mai mari pentru a pune în valoare noi rezerve de petrol, de gaze, de cărbune, de şisturi şi ape termale, în vederea asigurării cu mijloace proprii a surselor necesare de energie intr-un procent mult mai mare decit în prezent. Avem în vedere, de altfel, ca, pînă la sfîrşitul deceniului 1980, să realizăm o independenţă deplină în ce priveşte asigurarea cu energie. Vom obţine aceasta în primul rînd din sursele pe care le-am menţionat, considerate — ca să spun aşa — clasice, şi în al doilea rînd prin intensificarea activităţii de cercetare în vederea găsirii de noi surse energetice, despre care s-a vorbit la Congresul al Xll-lea şi care sunt cuprinse pe larg în Programul adoptat de Congresul partidului; nu doresc să mă refer acum la acestea. De asemenea, este necesar să facem eforturi mult mai serioase pentru dezvoltarea bazei de minereuri feroase, ţinînd seama de faptul că pro- ducţia siderurgică necesită cantităţi foarte mari de minereuri. Se pare că, deşi unele din resurse au conţinuturi ceva mai sărace, dispunem totuşi de posibilităţi destul de serioase pentru a asigura, într-o măsură mult mai mare decât în prezent, siderurgia noastră cu minereuri feroase. Trebuie să dezvoltăm puternic extracţia minereurilor, să asigurăm economia naţională cu minereuri neferoase : cupru, zinc, plumb. De asemenea, trebuie să punem neapărat în valoare şi minereurile de nichel, care sunt de acum identificate — astfel, incit să putem acoperi, dacă nu în întregime, cel puţin într-o măsură mult mai mare, necesităţile economiei, din producţia internă şi să reducem astfel, în mod substanţial, importul. Cunoaşteţi bine că preţurile la minereurile neferoase au crescut puternic, că tendinţa, în viitor, va fi de creştere, în mod deosebit va trebui să ne ocupăm de cercetarea geologică şi de creşterea rezervelor şi a producţiei de aur, argint, platină şi de alte metale rare pentru care se pare că există încă posibilităţi, mai cu seamă dacă avem în vedere (Continuare în pag. a Ill-a) MUTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU Stimaţi tovarăşi,! PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Tovarăşul V.N Poliakov, ministrul industriei de automobile al U.R.S.S. Vineri după-amiază, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit pe V.N. Poliakov, ministrul industriei de automobile al U.R.S.S., care face o vizită în ţara noastră. La primire a participat tovarăşul Ion Avram, ministrul industriei construcţiilor de maşini. A fost de faţă V.I. Drozdenko, ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti. Ministrul sovietic a mulţumit călduros tovarăşului Nicolae Ceauşescu pentru Întrevederea acordată, pentru posibilitatea oferită de a vizita România, de a cunoaşte nemijlocit din realizările obţinute in dezvoltarea şi modernizarea industriei noastre constructoare de maşini. In cursul întrevederii, a fost relevată cu satisfacţie colaborarea strînsă dintre cele două ţări pe plan economic, ea înscriindu-se în ansamblul conlucrării prieteneşti, multilaterale, dintre România şi Uniunea Sovietică, care se extinde şi se îmbogăţeşte continuu, în spiritul înţelegerilor convenite cu prilejul întîlnirilor şi convorbirilor româno-sovietice la nivel Înalt. In acest cadru, a fost subliniată importanţa realizării unor acţiuni de cooperare în domeniul producţiei de autovehicule, în concordanţă cu potenţialul actual şi cu perspectivele de dezvoltare a acestei ramuri Industriale In România şi Uniunea Sovietică. S-a apreciat că promovarea acestei conlucrări este de natură să contribuie la amplificarea şi aprofundarea relaţiilor economice dintre ţările noastre vecine şi prietene. întrevederea a decurs într-o atmosferă caldă, tovărășească. Tovarâşul Marjai József, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al R.P. Ungare Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, vineri, pe tovarăşul Marjai József, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al R. P. Ungare, preşedintele părţii ţării sale în Comisia mixtă guvernamentală româno-ungară de colaborare economică, ale cărei lucrări s-au desfăşurat la Bucureşti. La primire a participat tovarăşul Nicolae Constantin, viceprim-ministru al guvernului, preşedintele Comisiei de Stat al Planificării, preşedintele părţii române în Comisia mixtă. Au fost de faţă Victor Bolojan, ambasadorul României la Budapesta, şi Sándor Bajnai, ambasadorul Ungariei la Bucureşti. Cu acest prilej, oaspetele a transmis tovarăşului Nicolae Ceauşescu un salut prietenesc şi cele mai cordiale urări din partea tovarăşului János Kádár, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar, a Biroului Politic şi a Comitetului Central al P.M.S.U. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţumit şi a rugat să se transmită, din partea sa, a Comitetului Politic Executiv şi a Comitetului Central al P.C.R., tovarăşului János Kádár, Biroului Politic şi Comitetului Central al P.M.S.U. un salut prietenesc şi cele mai bune urări. In timpul întrevederii, au fost evocate relaţiile de strînsă prietenie şi colaborare dintre partidele, ţările şi popoarele noastre, subliniindu-se cu satisfacţie că aceste bune raporturi cunosc o dezvoltare fructuoasă, multilaterală, prin transpunerea în viaţă a înţelegerilor convenite cu ocazia întîlnirilor şi convorbirilor româno-ungare la nivel înalt. In acest cadru, s-au relevat rezultatele înregistrate în extinderea şi diversificarea legăturilor economice şi tehnico-ştiinţifice. Totodată, a fost exprimată dorinţa de a intensifica cooperarea in ramuri importante ala producţiei materiale şi ale cercetării ştiinţifice, de a realiza obiective economice în comun, de a spori volumul schimburilor comerciale, valorificîndu-se în mod eficient largile posibilităţi pe care le oferă in acest sens progresele obţinute în construcţia socialistă de România şi Ungaria, potenţialul economic al celor două ţări. S-a evidenţiat rolul însemnat ce revine Comisiei mixte guvernamentale în identificarea unor noi domenii şi forme de cooperare, în amplificarea colaborării economice şi tehnico-ştiinţifice, in creşterea ponderii ei în ansamblul conlucrării prietenești româno-ungare, întrevederea a decurs intr-o atmosferă caldă, tovărășească. Isam Sartawi, trimis special al preşedintelui Comitetului Executiv al O.E.P. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit vineri după-amiază pe Isam Sartawi, membru al Consiliului Revoluţionar al mişcării „Al Fatah“ şi al Consiliului Naţional Palestinian, consilier politic, trimis special al preşedintelui Comitetului Executiv al Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei, Yasser Arafat. Oaspetele a fost însoţit de Ramzi Khouri, consilier, directorul Cabinetului preşedintelui Comitetului Executiv al O.E.P. La întrevedere au luat parte tovarăşii Virgil Cazacu, membru al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., şi Ştefan Andrei, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe. A fost de faţă Khaled Al- Sheikh, reprezentantul permanent al Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei în ţara noastră. Oaspetele a adresat preşedintelui Nicolae Ceauşescu un cordial salut de prietenie din partea preşedintelui Comitetului Executiv al Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei, Yasser Arafat. Preşedintele Nicolae Ceauşescu a mulţumit şi a transmis, la rîndul său, preşedintelui Yasser Arafat un salut călduros împreună cu cele mai bune urări. In cadrul întrevederii au fost evocate bunele relaţii de prietenie, solidaritate şi colaborare statornicite între Partidul Comunist Român şi Organizaţia pentru Eliberarea Palestinei, între popoarele român şi palestinian. In acelaşi timp, s-a exprimat dorinţa de a extinde şi adinei aceste relaţii, în folosul ambelor popoare, în interesul cauzei păcii, înţelegerii şi colaborării în lume. Au fost abordate, de asemenea, unele aspecte ale situaţiei internaţionale actuale şi, îndeosebi, cu privire la ultimele evoluţii ale situaţiei din Orientul Mijlociu şi Asia de sud-vest. Cu acest prilej, s-a subliniat necesitatea de a se intensifica activitatea politică şi diplomatică pentru găsirea unei soluţii globale, pentru realizarea unei păci juste şi durabile in Orientul Mijlociu, întemeiată pe retragerea Israelului din teritoriile ocupate în urma războiului din 1967, inclusiv din Ierusalimul arab, rezolvarea problemei poporului palestinian pe baza dreptului la autodeterminare, inclusiv la constituirea unui Stat palestinian independent. în cursul convorbirii, a fost exprimată îngrijorarea in lega, gură cu conflictul militar dintre Iran şi Irak şi s-a subliniat necesitatea de a se ajunge la oprirea acţiunilor militare şi la, începerea negocierilor care să ducă la încetarea cît mai grabnică a luptelor, la soluţionarea politică a problemelor dintre Iran şi Irak — singura cale care corespunde intereselor cetor două ţări şi popoare, păcii şi securităţii internaţionale, întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă de caldă cordialitate şi prietenie. Oamenii muncii din judeţele Arad şi Prahova raportează realizarea planului cincinal la producţia industrială Telegrame adresate C.C. al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu Oamenii muncii din judeţul Arad — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — în frunte cu comuniştii raportează cu deosebită satisfacţie şi mîndrie patriotică realizarea prevederilor actualului cincinal la producţia industrială cu 61 de zile mai devreme, urmind ca pină la sfîrşitul anului unităţile economice din judeţul Arad să realizeze o producţie industrială peste prevederi de 3,3 miliarde lei. In telegrama adresată cu acest prilej C.C. al P.C.R., tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, se spune : Aplicind în viaţă, cu consecvenţă revoluţionară, hotărîrile Congresului al Xll-lea al partidului, preţioasele dumneavoastră indicaţii, date cu ocazia vizitelor de lucru efectuate pe aceste străbune şi frumoase meleaguri ale judeţului Arad, militînd cu perseverenţă şi energie pentru accentuarea laturilor calitative ale întregii noastre activităţi economice, pentru aplicarea fermă şi afirmarea deplină a noului mecanism economico-financiar, a autogestiunii şi autoconducerii muncitoreşti, organizaţia judeţeană de partid a mobilizat puternic comuniştii, pe toţi oamenii muncii, indiferent de naţionalitate, la înfăptuirea programelor de măsuri privind accelerarea progresului tehnic, diversificarea şi îmbunătăţirea calităţii produselor, asimilarea de noi tehnologii şi produse, în scopul reducerii importului, a sporirii eficienţei întregii activităţi economice. Rezultatele obţinute , de către oamenii muncii arădeni, confirmă cu puterea de convingere a faptelor, hotărîrea neclintită de a-şi dărui întreaga energie şi capacitate creatoare înfăptuirii exemplare a sarcinilor şi obiectivelor trasate de cel de-al Xll-lea Congres al partidului, pentru traducerea în viaţă a indicaţiilor şi orientărilor date de dumneavoastră, mult stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, la recenta plenară a C.C. al P.C.R. ■k Comitetul judeţean Prahova al Partidului Comunist Român, în numele comuniştilor, al tuturor oamenilor muncii, raportează îndeplinirea la data de 30 octombrie a prevederilor planului cincinal 1976—1980, la producţia industrială, îndeplinirea cu 62 de zile mai devreme a planului producţiei industriale creează condiţii ca să se realizeze, pînă la sfîrşitul anului, o producţie suplimentară în valoare de 11,5 miliarde lei. In telegrama adresată cu acest prilej tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, se arată . Ca urmare a măsurilor adoptate din iniţiativa dumneavoastră, mult stimate tovarăşe secretar general, Prahova, asemenea tuturor celorlalte judeţe ale ţârii, a cunoscut şi in acest cincinal o puternică dezvoltare a forţelor de producţie, o repartizare mai judicioasă a acestora în cadrul tuturor zonelor, schimbări esenţiale în sistematizarea şi dezvoltarea edilitargospodărească a localităţilor, ceea ce se reflectă în creşterea continuă a nivelului de trai material şi spiritual al celor peste 840 000 locuitori ai judeţului. In prezent, în spiritul Indicaţiilor şi orientărilor date de dumneavoastră la Congresul al II-lea al consiliilor populare şi la Plenara Comitetului Central al partidului din 14—15 octombrie a.c., colectivele de oameni ai muncii din economia judeţului nostru, sub conducerea organelor şi organizaţiilor de partid depun eforturi susţinute pentru ridicarea gradului de valorificare a materiilor prime şi materialelor, de folosire mai judiciosă a resurselor locale şi materiale refolosibile, reducerea consumurilor, îmbunătăţirea calităţii produselor, sporirea efi- cienţei muncii, pentru a realiza o nouă calitate, superioară, în toate domeniile de activitate. DECRET privind unele măsuri pentru stimularea personalului muncitor din industria extractivă care depăşeşte producţia planificată în extracţia de ţiţei, cărbune şi alte materii prime (In pagina a Iii-a)