Scînteia Tineretului, noiembrie 1980 (Anul 36, nr. 9779-9803)

1980-11-01 / nr. 9779

Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXXVI SERIA II NR. 9779 6 PAGINI 30 BANI SÎMBĂTĂ 1 NOIEMBRIE 1980 CONSFĂTUIRE DE LUCRU LA C.C. AL P.C.R. cu activul din domeniul geologiei Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a participat, vineri dimineaţa, la şedinţa de închidere a Con­sfătuirii de lucru cu activul din domeniul geologiei, ale cărei lu­crări s-au desfăşurat la C.C. al P.C.R. in zilele de 30 şi 31 oc­tombrie. Împreună cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în prezidiul Consfă­tuirii au luat loc tovarăşa Elena Ceauşescu, tovarăşii Ilie Verdeţ, Gheorghe Oprea, Virgil Trofin, Ion Ursu, Richard Winter. Consfătuirea a reunit 445 de lucrători din cadrul Ministeru­lui Minelor, Petrolului şi Geolo­giei şi din unităţile sale subor­donate — centrale şi combinate miniere trusturi de petrol, în­treprinderi geologice şi institu­te de cercetări —, precum şi re­prezentanţi ai unor organe cen­trale, ministere şi instituţii de invăţămînt superior. Organizată din iniţiativa to­varăşului Nicolae Ceauşescu, consfătuirea se înscrie pe linia analizelor şi măsurilor stabilite pentru principalele sectoare de activitate în această perioadă de încheiere a unui cincinal şi în­cepere a altuia, exprimă grija şi atenţia deosebite pe care con­ducerea partidului şi statului, personal tovarăşul Nicolae Ceauşescu, le acordă acestui sec­tor de mare însemnătate al eco­nomiei noastre naţionale. S-au examinat stadiul realizării pla­nului de cercetare geologică pe acest an şi măsurile ce se im­pun pentru îndeplinirea exem­plară a prevederilor planului pe anul 1981, ale cincinalului 1981— 1985 şi, în perspectivă, pină in anul 2000. Înaintea şedinţei de închidere a lucrărilor, tovarăşului Nicolae Ceauşescu i-au fost prezentate, în cadrul unei expoziţii, cuprin­zând numeroase grafice şi expo­nate — ilustrative pentru stadiul atins de cercetarea geologică şi punerea în valoare de surse de hidrocarburi şi minereuri utile —, proiectul programului de cer­cetare geologică pe anii 1981— 1985, precum şi programul pri­vind creşterea producţiei de căr­bune cocsificabil în cincinalul viitor. Secretarul general al partidului a făcut o serie de ob­servaţii şi a indicat ca întreaga activitate de cercetare geologică să fie subordonată înfăptuirii sarcinii fundamentale puse de Congresul al Xll-lea al parti­dului privind dezvoltarea mai rapidă a bazei materiale şi, în primul rînd, a celei energetice, care să asigure României, pină la sfîrşitul deceniului următor, independenţa din punct de ve­dere al energiei şi combustibi­lului. La sosirea în sală, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost întim­­ninat cu deosebită căldură de cei prezenţi — semn ai dragos­tei nemărginite, al profundului respect pe care geologii, minerii, petroliştii, toţi cei ce muncesc în acest sector al economiei na­ţionale le poartă secretarului ge­neral al partidului. Ministrul minelor, petrolului şi geologiei, tovarăşul Virgil Trofin, a prezentat în faţa se­cretarului general al partidului, a celorlalţi tovarăşi din condu­cerea de partid şi de stat, o sin­teză a principalelor probleme rezultate din dezbaterile desfă­şurate în prima zi a consfătuirii. In cadrul dezbaterilor — în plen şi pe secţiuni — au luat cuvintul în cele două zile ale consfătuirii 69 cadre de condu­cere, cercetători, ingineri, mai­(Continuare în pag. a IIl-a) Actuala consfătuire cu lu­crătorii din geologie a fost convocată atît pentru a face bilanţul activităţii din cinci­nalul pe care îl încheiem în acest an, cît, mai cu seamă, pentru a discuta împreună cum să se acţioneze, în acest domeniu, în vederea realizării obiectivelor stabilite de Con­gresul al Xll-lea al partidu­lui pentru cincinalul 1981— 1985 şi în perspectivă, pînă în 1990 şi chiar pînă în 2000, în dezbaterile care au avut loc au fost evidenţiate rezul­tatele obţinute în activitatea geologică, prin punerea în e­­videnţă a unor noi resurse de petrol, cărbune, minereuri fe­roase, neferoase şi alte sub­stanţe utile. La unele din a­­cestea, prevederile pentru cin­cinalul pe care îl încheiem s-au realizat, iar la cîteva s-au obţinut chiar realizări mai mari, o anumită depăşire ; la unele însă, îndeosebi la pe­trol, rezultatele sunt sub aş­teptări. Pe ansamblu se poate spune că s-au realizat pro­grese mai însemnate în activi­tatea geologică, ceea ce de­monstrează că organizaţiile geologice, geologii, toţi oame­nii muncii din acest important sector al economiei naţionale au înţeles răspunderea mare pe care o au în identificarea şi asigurarea de surse de energie şi materii prime necesare dez­voltării economiei naţionale, ridicării bunăstării poporului nostru. Pentru aceste rezul­tate pozitive, pentru eforturi­le depuse de toţi oamenii muncii din geologie doresc să le adresez felicitări, împreună cu urarea de succese şi mai mari în viitor. (Aplauze pre­lungite). După cum este cunoscut, Congresul al Xll-lea al parti­dului, elaborînd programul pentru noua etapă de făurire a societății socialiste multila­teral dezvoltate în perioada 1981—1985, a pus în centrul activității asigurarea, într-o măsură mai mare, a bazei de energie şi de materii prime, din ţară. Dorim ca să facem eforturi mai mari pentru a pune în valoare noi rezerve de petrol, de gaze, de cărbune, de şisturi şi ape termale, în vederea asigurării cu mijloa­ce proprii a surselor necesa­re de energie intr-un procent mult mai mare decit în pre­zent. Avem în vedere, de alt­fel, ca, pînă la sfîrşitul de­ceniului 1980, să realizăm o independenţă deplină în ce priveşte asigurarea cu ener­gie. Vom obţine aceasta în primul rînd din sursele pe care le-am menţionat, consi­derate — ca să spun aşa — clasice, şi în al doilea rînd prin intensificarea activităţii de cercetare în vederea găsirii de noi surse energetice, des­pre care s-a vorbit la Congre­sul al Xll-lea şi care sunt cuprinse pe larg în Progra­mul adoptat de Congresul partidului; nu doresc să mă refer acum la acestea. De asemenea, este necesar să facem eforturi mult mai serioase pentru dezvoltarea ba­zei de minereuri feroase, ţi­­nînd seama de faptul că pro-­ ducţia siderurgică necesită cantităţi foarte mari de mi­nereuri. Se pare că, deşi une­le din resurse au conţinuturi ceva mai sărace, dispunem to­tuşi de posibilităţi destul de serioase pentru a asigura, în­tr-o măsură mult mai mare decât în prezent, siderurgia noastră cu minereuri feroase. Trebuie să dezvoltăm pu­ternic extracţia minereurilor, să asigurăm economia naţio­nală cu minereuri neferoa­se : cupru, zinc, plumb. De asemenea, trebuie să punem neapărat în valoare şi mi­­nereurile de nichel, care sunt de acum identificate — ast­fel, incit să putem acoperi, dacă nu în întregime, cel puţin într-o măsură mult mai mare, necesităţile econo­miei, din producţia internă şi să reducem astfel, în mod sub­stanţial, importul. Cunoaşteţi bine că preţurile la minereu­ri­le neferoase au crescut pu­ternic, că tendinţa, în viitor, va fi de creştere, în mod deosebit va trebui să ne ocupăm de cercetarea geo­logică şi de creşterea rezer­velor şi a producţiei de aur, argint, platină şi de alte me­tale rare pentru care se pare că există încă posibilităţi, mai cu seamă dacă avem în vedere (Continuare în pag. a Ill-a) MUTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU Stimaţi tovarăşi,! PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Tovarăşul V.N Poliakov, mi­ni­strul industriei de automobile al U.R.S.S. Vineri după-amiază, tovară­­şul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit pe V.N. Poliakov, ministrul indus­triei de automobile al U.R.S.S., care face o vizită în ţara noas­tră. La primire a participat tova­răşul Ion Avram, ministrul in­dustriei construcţiilor de ma­şini. A fost de faţă V.I. Drozdenko, ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti. Ministrul sovietic a mulţumit călduros tovarăşului Nicolae Ceauşescu pentru Întrevederea acordată, pentru posibilitatea oferită de a vizita România, de a cunoaşte nemijlocit din rea­lizările obţinute in dezvoltarea şi modernizarea industriei noas­tre constructoare de maşini. In cursul întrevederii, a fost relevată cu satisfacţie colabo­rarea strînsă dintre cele două ţări pe plan economic, ea în­­scriindu-se în ansamblul conlu­crării prieteneşti, multilaterale, dintre România şi Uniunea So­vietică, care se extinde şi se îmbogăţeşte continuu, în spiri­tul înţelegerilor convenite cu prilejul întîlnirilor şi convorbi­rilor româno-sovietice la nivel Înalt. In acest cadru, a fost subli­niată importanţa realizării unor acţiuni de cooperare în dome­niul producţiei de autovehicule, în concordanţă cu potenţialul actual şi cu perspectivele de dezvoltare a acestei ramuri In­dustriale In România şi Uniu­nea Sovietică. S-a apreciat că promovarea acestei conlucrări este de natură să contribuie la amplificarea şi aprofundarea relaţiilor economice dintre ţările noastre vecine şi prietene. întrevederea a decurs într-o atmosferă caldă, tovărășească. Tovarâşul Marjai József, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al R.P. Ungare Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, vineri, pe tovarăşul Marjai József, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al R. P. Ungare, preşedintele părţii ţării sale în Comisia mixtă guverna­mentală româno-ungară de co­laborare economică, ale cărei lu­crări s-au desfăşurat la Bucu­reşti. La primire a participat tova­răşul Nicolae Constantin, vice­­prim-ministru al guvernului, preşedintele Comisiei de Stat al Planificării, preşedintele părţii române în Comisia mixtă. Au fost de faţă Victor Bolo­­jan, ambasadorul României la Budapesta, şi Sándor Bajnai, ambasadorul Ungariei la Bucu­reşti. Cu acest prilej, oaspetele a transmis tovarăşului Nicolae Ceauşescu un salut prietenesc şi cele mai cordiale urări din par­tea tovarăşului János Kádár, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncito­resc Socialist Ungar, a Biroului Politic şi a Comitetului Central al P.M.S.U. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţumit şi a rugat să se transmită, din partea sa, a Co­mitetului Politic Executiv şi a Comitetului Central al P.C.R., tovarăşului János Kádár, Birou­lui Politic şi Comitetului Central al P.M.S.U. un salut prietenesc şi cele mai bune urări. In timpul întrevederii, au fost evocate relaţiile de strînsă prie­tenie şi colaborare dintre parti­dele, ţările şi popoarele noas­tre, subliniindu-se cu satisfacţie că aceste bune raporturi cunosc o dezvoltare fructuoasă, multila­terală, prin transpunerea în viaţă a înţelegerilor convenite cu ocazia întîlnirilor şi convor­birilor româno-ungare la nivel înalt. In acest cadru, s-au relevat rezultatele înregistrate în extin­derea şi diversificarea legături­lor economice şi tehnico-ştiinţi­­fice. Totodată, a fost exprimată dorinţa de a intensifica coope­rarea in ramuri importante ala producţiei materiale şi ale cer­cetării ştiinţifice, de a realiza obiective economice în comun, de a spori volumul schimburilor comerciale, valorificîndu-s­e în mod eficient largile posibilităţi pe care le oferă in acest sens progresele obţinute în construc­ţia socialistă de România şi Un­garia, potenţialul economic al celor două ţări. S-a evidenţiat rolul însemnat ce revine Comi­siei mixte guvernamentale în identificarea unor noi domenii şi forme de cooperare, în amplifi­carea colaborării economice şi tehnico-ştiinţifice, in creşterea ponderii ei în ansamblul conlu­crării prietenești româno-ungare, întrevederea a decurs intr-o atmosferă caldă, tovărășească. Isam Sartawi, trimis special al preşedintelui Comitetului Executiv al O.E.P. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit vineri după-amiază pe Isam Sartawi, membru al Con­siliului Revoluţionar al mişcării „Al Fatah“ şi al Consiliului Naţional Palestinian, consilier politic, trimis special al pre­şedintelui Comitetului Executiv al Organizaţiei pentru Elibe­rarea Palestinei, Yasser Arafat. Oaspetele a fost însoţit de Ramzi Khouri, consilier, directorul Ca­binetului preşedintelui Comite­tului Executiv al O.E.P. La întrevedere au luat parte tovarăşii Virgil Cazacu, membru al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., şi Şte­fan Andrei, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., ministrul afaceri­lor externe. A fost de faţă Khaled Al- Sheikh, reprezentantul perma­nent al Organizaţiei pentru Eli­berarea Palestinei în ţara noas­tră. Oaspetele a adresat preşedin­telui Nicolae Ceauşescu un cor­dial salut de prietenie din par­tea preşedintelui Comitetului Executiv al Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei, Yasser Arafat. Preşedintele Nicolae Ceauşescu a mulţumit şi a transmis, la rîn­­dul său, preşedintelui Yasser Arafat un salut călduros îm­preună cu cele mai bune urări. In cadrul întrevederii au fost evocate bunele relaţii de priete­nie, solidaritate şi colaborare statornicite între Partidul Co­munist Român şi Organizaţia pentru Eliberarea Palestinei, în­tre popoarele român şi palesti­nian. In acelaşi timp, s-a expri­mat dorinţa de a extinde şi adinei aceste relaţii, în folosul ambelor popoare, în interesul cauzei păcii, înţelegerii şi co­laborării în lume. Au fost abordate, de aseme­nea, unele aspecte ale situaţiei internaţionale actuale şi, îndeo­sebi, cu privire la ultimele evo­luţii ale situaţiei din Orientul Mijlociu şi Asia de sud-vest. Cu acest prilej, s-a subliniat necesitatea de a se intensifica activitatea politică şi diplomati­că pentru găsirea unei soluţii globale, pentru realizarea unei păci juste şi durabile in Orien­tul Mijlociu, întemeiată pe re­tragerea Israelului din teritoriile ocupate în urma războiului din 1967, inclusiv din Ierusalimul arab, rezolvarea problemei po­porului palestinian pe baza dreptului la autodeterminare, inclusiv la constituirea unui Stat palestinian independent. în cursul convorbirii, a fost exprimată îngrijorarea in lega­, gură cu conflictul militar dintre Iran şi Irak şi s-a subliniat ne­cesitatea de a se ajunge la o­pri­­rea acţiunilor militare şi la, în­ceperea negocierilor care să ducă la încetarea cît mai grab­nică a luptelor, la soluţionarea politică a problemelor dintre Iran şi Irak — singura cale care corespunde intereselor ce­tor două ţări şi popoare, păcii şi securităţii internaţionale, întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă de caldă cor­dialitate şi prietenie. Oamenii muncii din judeţele Arad şi Prahova raportează realizarea planului cincinal la producţia industrială Telegrame adresate C.C. al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu Oamenii muncii din judeţul Arad — români, maghiari, ger­mani şi de alte naţionalităţi — în frunte cu comuniştii rapor­tează cu deosebită satisfacţie şi mîndrie patriotică realizarea prevederilor actualului cincinal la producţia industrială cu 61 de zile mai devreme, urmind ca pină la sfîrşitul anului unităţile economice din judeţul Arad să realizeze o producţie industria­lă peste prevederi de 3,3 mili­arde lei. In telegrama adresată cu acest prilej C.C. al P.C.R., tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, se spune : Aplicind în viaţă, cu consec­venţă revoluţionară, hotărîrile Congresului al Xll-lea al parti­dului, preţioasele dumneavoas­tră indicaţii, date cu ocazia vi­zitelor de lucru efectuate pe a­­ceste străbune şi frumoase me­leaguri ale judeţului Arad, mi­­litînd cu perseverenţă şi ener­gie pentru accentuarea laturilor calitative ale întregii noastre activităţi economice, pentru a­­plicarea fermă şi afirmarea de­plină a noului mecanism econo­­mico-financiar, a autogestiunii şi autoconducerii muncitoreşti, organizaţia judeţeană de partid a mobilizat puternic comuniş­tii, pe toţi oamenii muncii, in­diferent de naţionalitate, la în­făptuirea programelor de mă­suri privind accelerarea pro­gresului tehnic, diversificarea şi îmbunătăţirea calităţii produse­lor, asimilarea de noi tehnologii şi produse, în scopul reducerii importului, a sporirii eficienţei întregii activităţi economice. Rezultatele obţinute , de către oamenii muncii arădeni, con­firmă cu puterea de convingere a faptelor, hotărîrea neclintită de a-şi dărui întreaga energie şi capacitate creatoare înfăptui­rii exemplare a sarcinilor şi o­­biectivelor trasate de cel de-al Xll-lea Congres al partidului, pentru traducerea în viaţă a in­dicaţiilor şi orientărilor date de dumneavoastră, mult stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, la recenta plenară a C.C. al P.C.R. ■k Comitetul judeţean Prahova al Partidului Comunist Român, în numele comuniştilor, al tu­turor oamenilor muncii, rapor­tează îndeplinirea la data de 30 octombrie a prevederilor pla­nului cincinal 1976—1980, la pro­ducţia industrială, îndeplinirea cu 62 de zile mai devreme a planului producţiei industriale creează condiţii ca să se realizeze, pînă la sfîrşitul anului, o producţie suplimenta­­ră în valoare de 11,5 miliarde lei. In telegrama adresată cu acest prilej tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, se arată . Ca urmare a măsurilor adop­tate din iniţiativa dumneavoas­tră, mult stimate tovarăşe secre­tar general, Prahova, asemenea tuturor celorlalte judeţe ale ţâ­rii, a cunoscut şi in acest cin­cinal o puternică dezvoltare a forţelor de producţie, o reparti­zare mai judicioasă a acestora în cadrul tuturor zonelor, schimbări esenţiale în sistema­tizarea şi dezvoltarea edilitar­­gospodărească a localităţilor, ceea ce se reflectă în creşterea continuă a nivelului de trai ma­terial şi spiritual al celor peste 840 000 locuitori ai judeţului. In prezent, în spiritul Indica­ţiilor şi orientărilor date de dumneavoastră la Congresul al II-lea al consiliilor populare şi la Plenara Comitetului Central al partidului din 14—15 octom­brie a.c., colectivele de oameni ai muncii din economia jude­ţului nostru, sub conducerea or­ganelor şi organizaţiilor de partid depun eforturi susţinute pentru ridicarea gradului de va­lorificare a materiilor prime şi materialelor, de folosire mai judiciosă a resurselor locale şi materiale refolosibile, reducerea consumurilor, îmbunătăţirea ca­lităţii produselor, sporirea efi-­ cienţei muncii, pentru a realiza o nouă calitate, superioară, în toate domeniile de activitate. DECRET privind unele măsuri pentru stimularea personalului muncitor din industria extractivă care depăşeşte producţia planificată în extracţia de ţiţei, cărbune şi alte materii prime (In pagina a Iii-a)

Next