Scînteia Tineretului, decembrie 1980 (Anul 36, nr. 9804-9830)

1980-12-01 / nr. 9804

Industria judeţului Suceava a îndeplinit planul anual la export Oamenii muncii din ju­deţul Suceava raportează realizarea planului anual la export. In telegrama adresată cu acest prilej C.C. al P.C.R., tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, se subliniază: Vă asigurăm, mult sti­mate şi iubite tovarăşe secretar general Nicolae Ceauşescu, că, mobilizaţi şi îndrumaţi de organele şi organizaţiile de partid, vom milita şi pe viitor pentru traducerea neabă­tută in viaţă a hotăririlor adoptate de cel de-al XII-lea Congres al Parti­dului Comunist Român, a întregii politici interne şi externe, profund ştiinţi­fice şi realiste pe care dumneavoastră o înfăp­tuiţi cu fermitate şi con­secvenţă şi vom acţiona cu toată răspunderea pen­tru pregătirea în cele mai bune condiţii a noului an de producţie 1981, primul an al viitorului cincinal, menit să asigure înălţarea scumpei noastre patrii spre noi culmi de civili­zaţie şi progres. DUMINICĂ RODNICĂ A CHIMIŞTILOR PRAHOVENI Chimiştii unităţilor pra­hovene au adăugat in ul­tima duminică din noiem­brie, cînd instalaţiile cu activitate continuă au funcţionat cu randament sporit, alte 1 600 tone pro­duse la cantitatea supli­mentară înregistrată de la începutul anului. Succese remarcabile au obţinut lucrătorii rafinăriilor din Ploieşti, Cîmpina şi Brazi, unități care, în condiţiile ridicării productivităţii muncii pe fiecare schimb de lucru, valorificării su­perioare a ,,Aurului ne­gru“ şi reducerii costului de fabricaţie pe tona de ţiţei prelucrată, au înche­iat cele 11 luni din acest ultim an al cincinalului cu un spor de aproape 120 milioane lei la producţia netă. IMPORTANTE REALIZĂRI IN INDUSTRIA DIMBOVIŢEANA Rezultate bune au înre­gistrat în această ultimă zi din noiembrie şi uni­tăţile cu flux tehnologic continuu din judeţul Dîm­boviţa. Astfel, de la Com­binatul de lianţi şi azbo­­cimerit­i­rieni şi de la celelalte unităţi producă­toare de materiale pentru construcţii din zonă, şan­tierele de locuinţe au pri­mit un plus de produse pentru ridicarea a circa 80 apartamente, în timp ce minerii de la Şotinga au expediat termocentra­lei de la Doiceşti cea mai mare producţie din aceas­tă lună : 200 tone­ lignit. O zi rodnică au avut, de asemenea, petroliştii Sche­lei de extracţie şi foraj Moreni, lucrătorii între­prinderii de aparataj elec­tric Titu si cei de la, în­treprinderea „Bucegi“ — Pucioasa. Viaţa în organizaţia U.T.C. SURSELE ŞI RESURSELE FORMALISMULUI . Depunerea jurămîntului militar; PATRIEI SOCIALISTE — LEGĂMÎNT OSTĂŞESC, ANGAJAMENT TINERESC , SPORT : Daciada - marea ma­nifestare sportivă naţională ; COMPETIŢII ORGANIZATE DE U.T.C. (rela­tări din Focşani şi Bucureşti) ; Fotbal — comentariu la ultima etapă a turului diviziei A, clasament, rezultate înregistrate în campionatul diviziei secunde ; Rugbi — în derbiul etapei a Xl-a : Dinamo - Steaua 15-9 ; Retrospectivă olimpică : Se caută „muşchetari" pentru echipa reprezenta­tivă de scrimă ; Meridian­o Memento Ultimul trimestru al cincinalului Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXXVI SERIA II Nr. 9 804 1 DECEMBRIE 1980 4 PAGINI 30 BANI LUNI MATERIALELE REMIRE - MATERIA PRIMA Dl BAZA li PRODUCTIA INTREPRIJERII ® Anual — 800 tone de materia­le refolosibile transformate in produse cu valoare economică şi de întrebuinţare ridicată ® 8 mi­lioane lei depăşiri la producţia netă prin utilizarea banalelor „resturi“ textile ® O nouă sursă de eficienţă : crearea microate­­lierului de confecţii al tineretu­lui ® Soluţii noi de valorificare a materialului textil refolosibil propuse de tinerii din comparti­mentul de creaţie al întreprin­derii Gospodărirea raţională a ma­teriilor prime şi materialelor, organizarea recuperării şi refo­­losirii integrale a acestora re­prezintă una din direcţiile prin­cipale ale acţiunii de îmbunătă­ţire a aprovizionării tehnico­­materiale. Problema introduce­rii în circuitul economic a ma­teriilor prime şi materialelor , în scopul asigurării mai bune a aprovizionării materiale, a creş-­­ terii eficienţei producţiei şi di­minuării efortului valutar al ţării a devenit nu numai o ches­tiune de manifestare a unui ri­guros spirit gospodăresc, ci şi de găsire a unor soluţii concrete, de introducere a unor tehnologii eficiente pentru valorificarea acestora cu maximum de randa­ment. Preocupări și realizări notabile în acest sens dovedește și tînărul colectiv de la între­prinderea „Munca textilă“ din Capitală, demonstrind cu argu­mentul faptelor că așa-zisele materiale secundare pot deveni o resursă principală care, la ni­velul anului 1980, reprezintă peste 30 la sută din consumul total de materii necesare pro­ducţiei întreprinderii. Despre drumul care conferă valoare celor peste 800 de tone de materiale refolosibile care in­tră pe poarta întreprinderii, ne-a vorbit tovarăşul ing. Victor Măluşel, directorul întreprinde­rii . „Unitatea noastră este prin­cipalul producător de textile neţesute al ţârii , produse ob­ţinute prin coasere şi tricotare cu tehnologii diferite de cele fo­losite în ţesătoriile tradiţionale. Este prima unitate din ţară care şi-a schimbat profilul pentru a valorifica în premieră resturile textile rezultate de la întreprin­derile de tricotaje şi confecţii, destinate altădată coşurilor de gunoaie. Achiziţionate la preţul de 3 lei per kilogram, textilele refolosibile (principalii furnizori fiind Tinara Gardă şi Tricodava) le­ supunem unui proces de des­trămare şi amestecare, după care pătrund în tehnologia de tricotare şi cardare, devenind materie primă, care, dacă ar fi achiziţionată ca atare ar costa 20 lei kilogramul. Altfel spus, fire­le îşi sporesc valoarea de aproa­pe 7 ori. Ce înseamnă cei 17 lei (diferenţa) în balanţa materiilor prime este lesne de dedus. Ba, mai mult, materia primă obţinu­tă din materiale refolosibile, nu-şi pierde calităţile sale fizi­­co-mecanice, produsele realizate avînd aceleaşi calităţi cu cele realizate din materii prime ori­ginale. Diferenţa este una sin­gură : se obţin cu costuri mai scăzute. Aşa s-a reuşit ca pe primele 10 luni ale anului in curs să se realizeze o depăşire la producţia netă de peste 8 mi­lioane lei. Tineretul, ne spunea Gabriela Nedelcu, secretara Comitetului U.T.C. pe întreprindere, parti­cipă efectiv la valorificarea „resturilor“ textile cărora le dau o nouă destinaţie : pături Mun­­tex, Camelia, Mirela, Cătălina, articolele tehnice ca : suport pentru izolaţii hidrofuge, lavete utilizate in construcţia de ma­şini, inserţii pentru industria confecţiilor, ambalaj pentru su­port linoleum. După aprecierile inginerei-şefe, Adriana Potoroa­­că, atelierul 2 neţesute poate fi pe drept cuvînt atelierul tinere­tului. Aici organizaţia U.T.C. se află în fruntea acţiunii de creştere a productivităţii mun­cii. Introducerea polideservirii marinilor de tricotat, din iniţia­tiva Comitetului U.T.C. pe în­ ILEANA PODOLEANU (Continuare în pag. a lll-a) EDUCAŢIE • ECONOMIE • ENERGIE La ,,Munca textilă" — Bucureşti O nouă investiţie in pragul montajului final — Combinatul de celuloză şi chirtie Adjud Fotografia: GHEORGHE CUCU MESAJUL adresat de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU cadrelor didactice şi elevilor de la Liceul industrial nr. 3 din oraşul Tîrgu Secuiesc, judeţul Covasna, cu prilejul aniversării a 300 de ani de la înfiinţarea şcolii Dragi tovarăşi şi prieteni, îmi este deosebit de plăcut ca, în numele Comitetului Central al Partidului Comunist Ro­mân, al Consiliului de Stat și al Guvernului Republicii Socialiste România, precum și al meu personal, să vă adresez vouă, cadrelor di­dactice și elevilor Liceului industrial nr. 3 din Tîrgu Secuiesc, un cordial salut și cele mai calde felicitări cu prilejul împlinirii a 300 de ani de la înfiinţarea şcolii. Şcoala voastră, ca, dealtfel, instituţiile de în­­văţămînt de toate gradele din ţara noastră, a beneficiat in anii socialismului de posibilităţi largi de dezvoltare şi înflorire continuă, asi­­gurind tineretului patriei noastre, fără nici o deosebire de naţionalitate, condiţii de instruire, de pregătire ştiinţifică şi culturală şi de edu­care în spirit nou, revoluţionar. Oraşul în care funcţionează liceul vostru a cunoscut şi cunoaşte un proces de înnoire ra­dicală, de intensă industrializare şi moderni­zare, fiind o puternică expresie a politicii par­tidului şi statului nostru de ridicare la o viaţă nouă a tuturor localităţilor patriei, de asigurare a unor condiţii egale de muncă, viaţă şi învă­ţătură pentru toţi fiii patriei, fie ei români, maghiari, germani sau de alte naţionalităţi. Toate acestea vă creează , vouă, tinerilor care vă pregătiţi în acest liceu vechi tradiţii, po­sibilităţile cele mai largi de a vă pregăti te­meinic pentru muncă şi viaţă* de a­ participa activ la vasta şi clocotitoarea operă de con­strucţie socialistă din ţara noastă, de a vă împlini aspiraţiile de afirmare a­ talentului şi capacităţii voastre creatoare în slujba P°o­porului şi a patriei. Doresc să-mi exprim convingerea că bites­tul pe care-l faceţi la această aniversare voi constitui pentru organizaţia de partid, cadrele didactice, maiştrii şi inginerii Liceului indus­trial nr. 3 din Tirgu Secuiesc un îndemn de a acţiona şi mai susţinut pentru a răpunde, prin întreaga lor activitate, grijii deosebite pe care partidul şi statul o acordă perfecţionării con­tinue a procesului de invăţămint din patria noastră. De asemenea, adresez, la această ani­versare, elevilor liceului îndemnul de a învăţa cu sîrguinţă şi pasiune, de a-şi însuşi cele mai noi cunoştinţe tehnico-ştiinţifice şi de cultură generală, pentru a deveni demni constructori ai socialismului şi comunismului, cetăţeni de nădejde ai patriei noastre socialiste. Cu această convingere, urez, din toată inima, cadrelor didactice şi elevilor liceului noi reali­zări şi împliniri în activitatea viitoare, multă putere de muncă, sănătate şi fericire ! NICOLAE CEAUŞESCU Cîmpul solicită prezenţa gospodarilor. Gospodarii răspund cu fapte de muncă Prima zi de iarnă din calen­dar urmează unei perioade în care vremea întîilor zăpezi, dar şi a zilelor cu aspect primăvăra­te, au obligat’ pe lucrătorii ogoa­relor la creşterea efortului pen­tru ducerea la bun sfîrşit a lu­crărilor din campanie. Agenda agricolă continuă să rămînă în­cărcată. Sunt necesare măsuri energice pentru eliberarea tere­nului de resturi vegetale, gru­parea tractoarelor în formaţii mari şi organizarea muncii în schimburi prelungite şi în două schimburi. Executarea neîntir­­ziată a ogoarelor este prima condiţie de care depinde reali­zarea de recolte mari in 1981 la culturile ce se însămînţează primăvara.­­ Pornind de la... un bulgăre de pămînt, adus, nu întîmplă­­tor, pe unul din birourile de la staţiunea de mecanizare a agri­culturii Poienari, judeţul Pra­hova, încercăm să cuprindem drumul de la ce se întreprinde acum pentru viitoarele recolte. Această bucată de pămînt, flan­cată de­­ştiuleţi de porumb, con­ţine o inscripţie, care, aparent, nu spune nimic : „4­ 05—’80“. Ne spune inginerul Dan Pre­­descu, tînărul director al S.M.A. Poienari : „La acea dată exe­cutasem a patra trecere cu discurile, însă bolovanii nu se spărseseră. Au fost necesare 8 (opt !) discuiri pentru a asigura un bun pat germinativ la insă­­mînţări. Ştiţi cit am obţinut pe acea tarla de 100 ha la coopera­tiva din Şiria ?“ Cit ?„. „Două­sprezece mii kilograme porumb, în medie, la hectar. Multă su­doare a curs însă, deoarece în zona noastră, cînd plouă pămîn­­tul se face lut, apoi, la soare se coace de nu-l sfarmi oricum. De aceea, acum facem arătură adincă, să nu avem necazuri in primăvară“. Concret, cum se ac­ţionează ? • Ziua de lucru la arat înce­pe şi se termină la lumina fa­rurilor. In zorii zilei pe tarlaua „Silişte“ a cooperativei Poie­nari, toate tractoarele se aflau N. GHF.LASR V. TANASOF* (Continuare în pag. a lll-a)*­. . IA OMA CALITATEA MIMCH, OMIACALITATEA VIEŢII IATĂ UN ADEVĂR PE CARE ÎL REFLECTĂ ÎNDEPLINIREA PROGRAMULUI DE CREŞTERE A NIVELULUI DE TRAI ÎN ANII 1976-1980 Prin încheierea celei de-a doua etape de majorare a re­tribuţiei,­ Programul de creştere a nivelului de trai in anii 1976— 1980 a fost integral îndeplinit. Aceasta dovedeşte pe deplin justeţea şi realismul politicii partidului în domeniul creşterii economice, al sporirii continue a nivelului de trai al oamenilor muncii. Acţionînd tocmai d­in spiritul acestei politici, România a reuşit să elimine impactul cri­zei economice mondiale, efectele cutremurului din martie 1977 şi să menţină niveluri dintre cele mai ridicate in ceea ce pri­veşte dezvoltarea sa economico­­socială. Astfel a fost posibil ca directivele Congresului al XI-lea al P.C.R. in domeniul sporirii calităţii vieţii să fie îndeplinite, iar in ceea ce priveşte creşterea retribuţiei oamenilor muncii să fie chiar depăşite. Numărul celor care beneficiază de aces­te creşteri de retribuţie trece de 7,3 milioane oameni ai muncii. Intre aceştia o bună parte o constituie tinerii, calificaţi şi in­tegraţi de curînd in activitatea de producţie. Creşterea retribuţiei persona­lului muncitor s-a făcut, aşa cum se ştie, eşalonat, pe ramuri şi domenii de activitate, acor­­dindu-se prioritate acelor oa­meni ai muncii care lucrează in sectoarele calde, în industria ex­tractivă sau în unităţile unde nivelul retribuţiilor era relativ mai scăzut pînă la cincinalul 1976—1980. Şi în această privinţă s-a respectat întru totul Hotărî­­rea Plenarei Consiliului Naţio­nal al Oamenilor Muncii pri­vind înfăptuirea programului de creştere a nivelului de trai în perioada 1976—1980. La aceasta a contribuit şi faptul că realiza­rea unui vast program de in­vestiţii a creat in această peri­oadă peste un milion de noi locuri de muncă. Majoritatea celor care le-au ocupat sunt proaspeţi absolvenţi de licee şi şcoli profesionale, de cursuri de calificare şi institute de invăţă­­mînt superior. Ei, adică sutele de mii de tineri nou încadraţi sunt primii care au resimţit efectele majorărilor de retribu­ţie : creşterea puterii de cum­părare, participarea mai intensă la acţiunile cultural-educative şi turistice. Evidenţiind modul în care au fost eşalonate creşterile de retri­buţie trebuie reţinut şi faptul că s-a respectat acea prevedere care stabileşte un raport just intre retribuţia minimă şi cea maximă. După realizarea creşte­rilor de retribuţie acest raport este mai mic de 1 la 5,5, iar Grupaj realizat de: PAVEL PERFUL şi VIRGIL SIMION (Continuare in pag. a III-a) Programul de creştere a nivelului de trai — program politic al grijii faţă de om în procente SBt^faijiB N­QBtIWftfĂ Istoria - cea dinţii carte a unei naţii Despre marele moment de la 1 decembrie 1918, aş putea scrie un eseu frumos sau o odă, cum la fel de bine aş putea teoretiza preţ de citeva pagini pe marginea celor ci­tite în cărţile de istorie. E­­xistă însă ceva care se opu­ne, parcă, frazei bine meş­teşugite şi pornirilor retori­ce, ceva adine şi puternic, a­­semeni adevărurilor totale in faţa cărora iţi vine să taci sau să pronunţi cuvinte strrt­­ple. In comuna din Ardeal in care am copilărit, la citeva case depărtare de casa mea părintească, se află locul unde s-a născut in urmă cu­ un secol şi jumătate, un om simplu, un ţăran rămas in istorie sub numele de Badea Criţan, acel călător intrat în legendă pentru lungile lui drumuri cu piciorul, prin Eu­ropa, dar mai cu seamă pen­tru că aducea românilor transilvăneni, aflaţi sub stă­­pinirea străină, cărţi de lim­bă românească de la fraţii lor de peste munţi. Cărţile i-au fost arse de jandarmii habsburgilor — le privesc şi astăzi un muzeu, cela puţine rămase, cu coverţile carbo­nizate — Cirţan a fost în­chis şi apoi a murit, subţiat de atîta trecere prin trecă­­torile de piatră ale munţi­lor, dar consătenii lui şi căr­ţile care îi păstrează me­moria n-au uitat deloc o fra­ză spusă de­ el, menită să exprime mirarea unui popor întreg faţă de nedreptatea de nelipire a Transilvaniei la trupul etern al patriei : „Cine dracu’ a mai văzut graniţă în mijlocul ţării?“ De la casa părinţilor mei în zece minute, cu maşina, sunt un Şelimbăr. Urc treptele către virful colinei, unde se află monumentul care amin­teşte că aici s-a consumat, in 1399, una din cele mai mari lupte ale românilor pentru întregirea ţării. Este locul in ■ care se întoarce in fiecare noapte stafia blinda, încon­jurată de raze, a lui Mihai- Vodă-Viteazul, domn al Ţârii Româneşti şi Ardealului şi a toată ţara Moldovei. Consătenii mei au fost la Marea Adunare de la Alba Iulia. Făptura lor lumească nu mai există, doar in foto­grafii au rămas chipuri pe care, copil fiind, le-am cu­noscut. Erau oameni care au trăit cu propriul lor su­flet unul din cele mai înălţă­toare momente ale istoriei noastre : revenirea Transil­vaniei intre acele hotare că­rora le-a aparţinut dintotdea­­una. Ei au făcut Unirea şi au trăit-o purtind pe umeri povara tragică şi dulce a mi­lioanelor de suflete care nici­odată nu s-au împăcat cu deserirea, fie şi vremelnică, a ţinuturilor ardelene de trupul patriei. Ei au fost a­­colo la Alba Iulia şi prin ei am fost şi noi, urmaşii lor, cei care am rămas să ducem mai departe făclia lor. Pentru că Unirea cea mare este un adevăr absolut in faţa căruia pălesc toate frazele şi cuvin­tele frumoase, pentru că ea este acolo in fiinţa noastră eternă. MIRCEA FLORIN ŞANDRU

Next