Scînteia Tineretului, decembrie 1980 (Anul 36, nr. 9804-9830)
1980-12-01 / nr. 9804
Industria judeţului Suceava a îndeplinit planul anual la export Oamenii muncii din judeţul Suceava raportează realizarea planului anual la export. In telegrama adresată cu acest prilej C.C. al P.C.R., tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, se subliniază: Vă asigurăm, mult stimate şi iubite tovarăşe secretar general Nicolae Ceauşescu, că, mobilizaţi şi îndrumaţi de organele şi organizaţiile de partid, vom milita şi pe viitor pentru traducerea neabătută in viaţă a hotăririlor adoptate de cel de-al XII-lea Congres al Partidului Comunist Român, a întregii politici interne şi externe, profund ştiinţifice şi realiste pe care dumneavoastră o înfăptuiţi cu fermitate şi consecvenţă şi vom acţiona cu toată răspunderea pentru pregătirea în cele mai bune condiţii a noului an de producţie 1981, primul an al viitorului cincinal, menit să asigure înălţarea scumpei noastre patrii spre noi culmi de civilizaţie şi progres. DUMINICĂ RODNICĂ A CHIMIŞTILOR PRAHOVENI Chimiştii unităţilor prahovene au adăugat in ultima duminică din noiembrie, cînd instalaţiile cu activitate continuă au funcţionat cu randament sporit, alte 1 600 tone produse la cantitatea suplimentară înregistrată de la începutul anului. Succese remarcabile au obţinut lucrătorii rafinăriilor din Ploieşti, Cîmpina şi Brazi, unități care, în condiţiile ridicării productivităţii muncii pe fiecare schimb de lucru, valorificării superioare a ,,Aurului negru“ şi reducerii costului de fabricaţie pe tona de ţiţei prelucrată, au încheiat cele 11 luni din acest ultim an al cincinalului cu un spor de aproape 120 milioane lei la producţia netă. IMPORTANTE REALIZĂRI IN INDUSTRIA DIMBOVIŢEANA Rezultate bune au înregistrat în această ultimă zi din noiembrie şi unităţile cu flux tehnologic continuu din judeţul Dîmboviţa. Astfel, de la Combinatul de lianţi şi azbocimeritirieni şi de la celelalte unităţi producătoare de materiale pentru construcţii din zonă, şantierele de locuinţe au primit un plus de produse pentru ridicarea a circa 80 apartamente, în timp ce minerii de la Şotinga au expediat termocentralei de la Doiceşti cea mai mare producţie din această lună : 200 tone lignit. O zi rodnică au avut, de asemenea, petroliştii Schelei de extracţie şi foraj Moreni, lucrătorii întreprinderii de aparataj electric Titu si cei de la, întreprinderea „Bucegi“ — Pucioasa. Viaţa în organizaţia U.T.C. SURSELE ŞI RESURSELE FORMALISMULUI . Depunerea jurămîntului militar; PATRIEI SOCIALISTE — LEGĂMÎNT OSTĂŞESC, ANGAJAMENT TINERESC , SPORT : Daciada - marea manifestare sportivă naţională ; COMPETIŢII ORGANIZATE DE U.T.C. (relatări din Focşani şi Bucureşti) ; Fotbal — comentariu la ultima etapă a turului diviziei A, clasament, rezultate înregistrate în campionatul diviziei secunde ; Rugbi — în derbiul etapei a Xl-a : Dinamo - Steaua 15-9 ; Retrospectivă olimpică : Se caută „muşchetari" pentru echipa reprezentativă de scrimă ; Meridiano Memento Ultimul trimestru al cincinalului Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXXVI SERIA II Nr. 9 804 1 DECEMBRIE 1980 4 PAGINI 30 BANI LUNI MATERIALELE REMIRE - MATERIA PRIMA Dl BAZA li PRODUCTIA INTREPRIJERII ® Anual — 800 tone de materiale refolosibile transformate in produse cu valoare economică şi de întrebuinţare ridicată ® 8 milioane lei depăşiri la producţia netă prin utilizarea banalelor „resturi“ textile ® O nouă sursă de eficienţă : crearea microatelierului de confecţii al tineretului ® Soluţii noi de valorificare a materialului textil refolosibil propuse de tinerii din compartimentul de creaţie al întreprinderii Gospodărirea raţională a materiilor prime şi materialelor, organizarea recuperării şi refolosirii integrale a acestora reprezintă una din direcţiile principale ale acţiunii de îmbunătăţire a aprovizionării tehnicomateriale. Problema introducerii în circuitul economic a materiilor prime şi materialelor , în scopul asigurării mai bune a aprovizionării materiale, a creş- terii eficienţei producţiei şi diminuării efortului valutar al ţării a devenit nu numai o chestiune de manifestare a unui riguros spirit gospodăresc, ci şi de găsire a unor soluţii concrete, de introducere a unor tehnologii eficiente pentru valorificarea acestora cu maximum de randament. Preocupări și realizări notabile în acest sens dovedește și tînărul colectiv de la întreprinderea „Munca textilă“ din Capitală, demonstrind cu argumentul faptelor că așa-zisele materiale secundare pot deveni o resursă principală care, la nivelul anului 1980, reprezintă peste 30 la sută din consumul total de materii necesare producţiei întreprinderii. Despre drumul care conferă valoare celor peste 800 de tone de materiale refolosibile care intră pe poarta întreprinderii, ne-a vorbit tovarăşul ing. Victor Măluşel, directorul întreprinderii . „Unitatea noastră este principalul producător de textile neţesute al ţârii , produse obţinute prin coasere şi tricotare cu tehnologii diferite de cele folosite în ţesătoriile tradiţionale. Este prima unitate din ţară care şi-a schimbat profilul pentru a valorifica în premieră resturile textile rezultate de la întreprinderile de tricotaje şi confecţii, destinate altădată coşurilor de gunoaie. Achiziţionate la preţul de 3 lei per kilogram, textilele refolosibile (principalii furnizori fiind Tinara Gardă şi Tricodava) le supunem unui proces de destrămare şi amestecare, după care pătrund în tehnologia de tricotare şi cardare, devenind materie primă, care, dacă ar fi achiziţionată ca atare ar costa 20 lei kilogramul. Altfel spus, firele îşi sporesc valoarea de aproape 7 ori. Ce înseamnă cei 17 lei (diferenţa) în balanţa materiilor prime este lesne de dedus. Ba, mai mult, materia primă obţinută din materiale refolosibile, nu-şi pierde calităţile sale fizico-mecanice, produsele realizate avînd aceleaşi calităţi cu cele realizate din materii prime originale. Diferenţa este una singură : se obţin cu costuri mai scăzute. Aşa s-a reuşit ca pe primele 10 luni ale anului in curs să se realizeze o depăşire la producţia netă de peste 8 milioane lei. Tineretul, ne spunea Gabriela Nedelcu, secretara Comitetului U.T.C. pe întreprindere, participă efectiv la valorificarea „resturilor“ textile cărora le dau o nouă destinaţie : pături Muntex, Camelia, Mirela, Cătălina, articolele tehnice ca : suport pentru izolaţii hidrofuge, lavete utilizate in construcţia de maşini, inserţii pentru industria confecţiilor, ambalaj pentru suport linoleum. După aprecierile inginerei-şefe, Adriana Potoroacă, atelierul 2 neţesute poate fi pe drept cuvînt atelierul tineretului. Aici organizaţia U.T.C. se află în fruntea acţiunii de creştere a productivităţii muncii. Introducerea polideservirii marinilor de tricotat, din iniţiativa Comitetului U.T.C. pe în ILEANA PODOLEANU (Continuare în pag. a lll-a) EDUCAŢIE • ECONOMIE • ENERGIE La ,,Munca textilă" — Bucureşti O nouă investiţie in pragul montajului final — Combinatul de celuloză şi chirtie Adjud Fotografia: GHEORGHE CUCU MESAJUL adresat de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU cadrelor didactice şi elevilor de la Liceul industrial nr. 3 din oraşul Tîrgu Secuiesc, judeţul Covasna, cu prilejul aniversării a 300 de ani de la înfiinţarea şcolii Dragi tovarăşi şi prieteni, îmi este deosebit de plăcut ca, în numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, al Consiliului de Stat și al Guvernului Republicii Socialiste România, precum și al meu personal, să vă adresez vouă, cadrelor didactice și elevilor Liceului industrial nr. 3 din Tîrgu Secuiesc, un cordial salut și cele mai calde felicitări cu prilejul împlinirii a 300 de ani de la înfiinţarea şcolii. Şcoala voastră, ca, dealtfel, instituţiile de învăţămînt de toate gradele din ţara noastră, a beneficiat in anii socialismului de posibilităţi largi de dezvoltare şi înflorire continuă, asigurind tineretului patriei noastre, fără nici o deosebire de naţionalitate, condiţii de instruire, de pregătire ştiinţifică şi culturală şi de educare în spirit nou, revoluţionar. Oraşul în care funcţionează liceul vostru a cunoscut şi cunoaşte un proces de înnoire radicală, de intensă industrializare şi modernizare, fiind o puternică expresie a politicii partidului şi statului nostru de ridicare la o viaţă nouă a tuturor localităţilor patriei, de asigurare a unor condiţii egale de muncă, viaţă şi învăţătură pentru toţi fiii patriei, fie ei români, maghiari, germani sau de alte naţionalităţi. Toate acestea vă creează , vouă, tinerilor care vă pregătiţi în acest liceu vechi tradiţii, posibilităţile cele mai largi de a vă pregăti temeinic pentru muncă şi viaţă* de a participa activ la vasta şi clocotitoarea operă de construcţie socialistă din ţara noastă, de a vă împlini aspiraţiile de afirmare a talentului şi capacităţii voastre creatoare în slujba P°oporului şi a patriei. Doresc să-mi exprim convingerea că bitestul pe care-l faceţi la această aniversare voi constitui pentru organizaţia de partid, cadrele didactice, maiştrii şi inginerii Liceului industrial nr. 3 din Tirgu Secuiesc un îndemn de a acţiona şi mai susţinut pentru a răpunde, prin întreaga lor activitate, grijii deosebite pe care partidul şi statul o acordă perfecţionării continue a procesului de invăţămint din patria noastră. De asemenea, adresez, la această aniversare, elevilor liceului îndemnul de a învăţa cu sîrguinţă şi pasiune, de a-şi însuşi cele mai noi cunoştinţe tehnico-ştiinţifice şi de cultură generală, pentru a deveni demni constructori ai socialismului şi comunismului, cetăţeni de nădejde ai patriei noastre socialiste. Cu această convingere, urez, din toată inima, cadrelor didactice şi elevilor liceului noi realizări şi împliniri în activitatea viitoare, multă putere de muncă, sănătate şi fericire ! NICOLAE CEAUŞESCU Cîmpul solicită prezenţa gospodarilor. Gospodarii răspund cu fapte de muncă Prima zi de iarnă din calendar urmează unei perioade în care vremea întîilor zăpezi, dar şi a zilelor cu aspect primăvărate, au obligat’ pe lucrătorii ogoarelor la creşterea efortului pentru ducerea la bun sfîrşit a lucrărilor din campanie. Agenda agricolă continuă să rămînă încărcată. Sunt necesare măsuri energice pentru eliberarea terenului de resturi vegetale, gruparea tractoarelor în formaţii mari şi organizarea muncii în schimburi prelungite şi în două schimburi. Executarea neîntirziată a ogoarelor este prima condiţie de care depinde realizarea de recolte mari in 1981 la culturile ce se însămînţează primăvara. Pornind de la... un bulgăre de pămînt, adus, nu întîmplător, pe unul din birourile de la staţiunea de mecanizare a agriculturii Poienari, judeţul Prahova, încercăm să cuprindem drumul de la ce se întreprinde acum pentru viitoarele recolte. Această bucată de pămînt, flancată deştiuleţi de porumb, conţine o inscripţie, care, aparent, nu spune nimic : „4 05—’80“. Ne spune inginerul Dan Predescu, tînărul director al S.M.A. Poienari : „La acea dată executasem a patra trecere cu discurile, însă bolovanii nu se spărseseră. Au fost necesare 8 (opt !) discuiri pentru a asigura un bun pat germinativ la insămînţări. Ştiţi cit am obţinut pe acea tarla de 100 ha la cooperativa din Şiria ?“ Cit ?„. „Douăsprezece mii kilograme porumb, în medie, la hectar. Multă sudoare a curs însă, deoarece în zona noastră, cînd plouă pămîntul se face lut, apoi, la soare se coace de nu-l sfarmi oricum. De aceea, acum facem arătură adincă, să nu avem necazuri in primăvară“. Concret, cum se acţionează ? • Ziua de lucru la arat începe şi se termină la lumina farurilor. In zorii zilei pe tarlaua „Silişte“ a cooperativei Poienari, toate tractoarele se aflau N. GHF.LASR V. TANASOF* (Continuare în pag. a lll-a)*. . IA OMA CALITATEA MIMCH, OMIACALITATEA VIEŢII IATĂ UN ADEVĂR PE CARE ÎL REFLECTĂ ÎNDEPLINIREA PROGRAMULUI DE CREŞTERE A NIVELULUI DE TRAI ÎN ANII 1976-1980 Prin încheierea celei de-a doua etape de majorare a retribuţiei, Programul de creştere a nivelului de trai in anii 1976— 1980 a fost integral îndeplinit. Aceasta dovedeşte pe deplin justeţea şi realismul politicii partidului în domeniul creşterii economice, al sporirii continue a nivelului de trai al oamenilor muncii. Acţionînd tocmai din spiritul acestei politici, România a reuşit să elimine impactul crizei economice mondiale, efectele cutremurului din martie 1977 şi să menţină niveluri dintre cele mai ridicate in ceea ce priveşte dezvoltarea sa economicosocială. Astfel a fost posibil ca directivele Congresului al XI-lea al P.C.R. in domeniul sporirii calităţii vieţii să fie îndeplinite, iar in ceea ce priveşte creşterea retribuţiei oamenilor muncii să fie chiar depăşite. Numărul celor care beneficiază de aceste creşteri de retribuţie trece de 7,3 milioane oameni ai muncii. Intre aceştia o bună parte o constituie tinerii, calificaţi şi integraţi de curînd in activitatea de producţie. Creşterea retribuţiei personalului muncitor s-a făcut, aşa cum se ştie, eşalonat, pe ramuri şi domenii de activitate, acordindu-se prioritate acelor oameni ai muncii care lucrează in sectoarele calde, în industria extractivă sau în unităţile unde nivelul retribuţiilor era relativ mai scăzut pînă la cincinalul 1976—1980. Şi în această privinţă s-a respectat întru totul Hotărîrea Plenarei Consiliului Naţional al Oamenilor Muncii privind înfăptuirea programului de creştere a nivelului de trai în perioada 1976—1980. La aceasta a contribuit şi faptul că realizarea unui vast program de investiţii a creat in această perioadă peste un milion de noi locuri de muncă. Majoritatea celor care le-au ocupat sunt proaspeţi absolvenţi de licee şi şcoli profesionale, de cursuri de calificare şi institute de invăţămînt superior. Ei, adică sutele de mii de tineri nou încadraţi sunt primii care au resimţit efectele majorărilor de retribuţie : creşterea puterii de cumpărare, participarea mai intensă la acţiunile cultural-educative şi turistice. Evidenţiind modul în care au fost eşalonate creşterile de retribuţie trebuie reţinut şi faptul că s-a respectat acea prevedere care stabileşte un raport just intre retribuţia minimă şi cea maximă. După realizarea creşterilor de retribuţie acest raport este mai mic de 1 la 5,5, iar Grupaj realizat de: PAVEL PERFUL şi VIRGIL SIMION (Continuare in pag. a III-a) Programul de creştere a nivelului de trai — program politic al grijii faţă de om în procente SBt^faijiB NQBtIWftfĂ Istoria - cea dinţii carte a unei naţii Despre marele moment de la 1 decembrie 1918, aş putea scrie un eseu frumos sau o odă, cum la fel de bine aş putea teoretiza preţ de citeva pagini pe marginea celor citite în cărţile de istorie. Există însă ceva care se opune, parcă, frazei bine meşteşugite şi pornirilor retorice, ceva adine şi puternic, asemeni adevărurilor totale in faţa cărora iţi vine să taci sau să pronunţi cuvinte strrtple. In comuna din Ardeal in care am copilărit, la citeva case depărtare de casa mea părintească, se află locul unde s-a născut in urmă cu un secol şi jumătate, un om simplu, un ţăran rămas in istorie sub numele de Badea Criţan, acel călător intrat în legendă pentru lungile lui drumuri cu piciorul, prin Europa, dar mai cu seamă pentru că aducea românilor transilvăneni, aflaţi sub stăpinirea străină, cărţi de limbă românească de la fraţii lor de peste munţi. Cărţile i-au fost arse de jandarmii habsburgilor — le privesc şi astăzi un muzeu, cela puţine rămase, cu coverţile carbonizate — Cirţan a fost închis şi apoi a murit, subţiat de atîta trecere prin trecătorile de piatră ale munţilor, dar consătenii lui şi cărţile care îi păstrează memoria n-au uitat deloc o frază spusă de el, menită să exprime mirarea unui popor întreg faţă de nedreptatea de nelipire a Transilvaniei la trupul etern al patriei : „Cine dracu’ a mai văzut graniţă în mijlocul ţării?“ De la casa părinţilor mei în zece minute, cu maşina, sunt un Şelimbăr. Urc treptele către virful colinei, unde se află monumentul care aminteşte că aici s-a consumat, in 1399, una din cele mai mari lupte ale românilor pentru întregirea ţării. Este locul in ■ care se întoarce in fiecare noapte stafia blinda, înconjurată de raze, a lui Mihai- Vodă-Viteazul, domn al Ţârii Româneşti şi Ardealului şi a toată ţara Moldovei. Consătenii mei au fost la Marea Adunare de la Alba Iulia. Făptura lor lumească nu mai există, doar in fotografii au rămas chipuri pe care, copil fiind, le-am cunoscut. Erau oameni care au trăit cu propriul lor suflet unul din cele mai înălţătoare momente ale istoriei noastre : revenirea Transilvaniei intre acele hotare cărora le-a aparţinut dintotdeauna. Ei au făcut Unirea şi au trăit-o purtind pe umeri povara tragică şi dulce a milioanelor de suflete care niciodată nu s-au împăcat cu deserirea, fie şi vremelnică, a ţinuturilor ardelene de trupul patriei. Ei au fost acolo la Alba Iulia şi prin ei am fost şi noi, urmaşii lor, cei care am rămas să ducem mai departe făclia lor. Pentru că Unirea cea mare este un adevăr absolut in faţa căruia pălesc toate frazele şi cuvintele frumoase, pentru că ea este acolo in fiinţa noastră eternă. MIRCEA FLORIN ŞANDRU