Scînteia Tineretului, ianuarie 1981 (Anul 37, nr. 9831-9855)
1981-01-03 / nr. 9831
„SCÎNTEIA TINERETULUI" pag. 2 încheierea convorbirilor dintre tovărășii NICOLAE CEAUSESCU SI SANTIAGO CARRILLO (Urmare din pag. I) porturi dintre cele două partide comuniste — bazate pe deplină egalitate, stimă și respect reciproc — de a multiplica contactele și de a intensifica schimburile de păreri dintre ele asupra problemelor importante ale luptei pentru socialism, pace şi progres social. A fost exprimată convingerea că amplificarea conlucrării dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist din Spania contribuie la întărirea prieteniei tradiţionale dintre popoarele român şi, spaniol, la promovarea colaborării multilaterale dintre România şi Spania. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Santiago Carrillo au reafirmat dorinţa celor două partide de a acţiona în continuare pentru extinderea şi diversificarea legăturilor dintre România şi Spania, pe tărîm politic, economic, tehnico-ştiinţific, cultural şi în alte domenii de activitate, in interesul popoarelor român şi spaniol, al cauzei păcii, destinderii, securităţii şi independenţei, al colaborării şi cooperării in Europa şi in întreaga lume. In timpul convorbirilor, cei doi conducători de partid au abordat un cerc larg de probleme ale actualităţii politice internaţionale. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Santiago Carrillo au evidenţiat marile schimbări revoluţionare şi sociale petrecute pe plan mondial, profundele mutaţii intervenite în raportul de forţe, ca urmare a afirmării tot mai puternice a voinţei popoarelor de a pune capăt vechii politici imperialiste de dominaţie şi dictat, de a trăi libere şi independente, de a-şi organiza viaţa potrivit propriilor interese şi năzuinţe, fără nici un amestec din afară. In acelaşi timp, secretarul general al Partidului Comunist Român şi secretarul general al Partidului Comunist din Spania au apreciat că situaţia internaţională actuală se menţine extrem de încordată, ca urmare a acumulării unor probleme complicate, a apariţiei în diferite regiuni ale lumii a unor noi focare de conflicte şi tensiune, a manifestării politicii de dominaţie şi amestec în treburile altor state, de reîmpărţire a sferelor de influenţă, de încălcare a dreptului popoarelor la dezvoltare liberă, de sine stătătoare. Toate acestea creează şi menţin mari pericole la adresa independenţei şi securităţii popoarelor, a păcii in întreaga lume. De comun acord, s-a arătat că, în aceste împrejurări deosebit de complexe, se impune, mai mult ca oricînd, ca forţele revoluţionare, progresiste, înaintate de pretutindeni, opinia publică să-şi intensifice eforturile pentru depăşirea tensiunii, pentru împiedicarea agravării vieţii internaţionale şi însănătoşirea climatului politic mondial, pentru reluarea şi continuarea cursului destinderii, pentru soluţionarea numai şi numai pe cale politică, prin tratative, a tuturor stărilor de încordare şi conflict. De asemenea, este necesar să se acţioneze tot mai ferm pentru o politică bazată pe deplina egalitate in drepturi, respectul independenţei şi suveranităţii naţionale, neamestecul în treburile interne, nerecurgerea la forţă şi la ameninţarea cu folosirea forţei, pentru asigurarea dreptului sacru, inalienabil, al fiecărui popor de a fi stăpîn pe destinele sale, de a se dezvolta de sine stătător, fără nici o ingerinţă din afară. Secretarul general al Partidului Comunist Român şi secretarul general al Partidului Comunist din Spania au acordat o atenţie deosebită problemelor securităţii şi cooperării europene. în acest cadru, s-a subliniat necesitatea ca statele participante la reuniunea de la Madrid — inţelegind imperativele impuse de realităţile vieţii internaţionale şi conştiente de responsabilitatea ce le revine — să facă totul pentru ca reuniunea să se încheie cu rezultate cit mai pozitive, astfel incit aceasta să impulsioneze transpunerea în fapt a angajamentelor asumate la Helsinki, să contribuie la extinderea unei cooperări neîngrădite între ţările continentului, să ducă la convocarea unei conferinţe consacrate încrederii şi dezarmării în Europa, să dea o nouă perspectivă păcii, destinderii, securităţii şi colaborării în întreaga lume. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Santiago Carrillo au subliniat importanţa edificării unei Europe puternice, unite, ataşată ferm principiilor umanismului, păcii, egalităţii şi dreptăţii sociale, independenţei fiecărei naţiuni. Cei doi conducători de partid au considerat că este imperios necesar să se acţioneze cu mai multă energie pentru încetarea cursei înarmărilor, pentru oprirea amplasării şi dezvoltării de noi rachete nucleare şi, in general, de noi arme în Europa şi in lume, pentru trecerea la măsuri concrete, practice, de dezarmare şi, în primul rind, de dezarmare nucleară, creîndu-se astfel posibilitatea ca mijloacele financiare şi materiale care ar rezulta din reducerea cheltuielilor militare să fie alocate in scopuri sociale, pentru dezvoltarea economică şi bunăstarea popoarelor, pentru ajutorarea ţărilor în curs de dezvoltare, în cadrul convorbirilor a fost relevată, de asemenea, impportanţa lichidării subdezvoltării, a reducerii decalajelor dintre state şi instaurării unei noi ordini economice internaţionale, care să asigure progresul mai rapid al tuturor ţărilor, îndeosebi al celor rămase în urmă, precum şi stabilitatea politică şi economică mondială. A fost relevat rolul deosebit de important pe care îl au în viaţa internaţională ţările mici şi mijlocii, ţările în curs de dezvoltare, statele nealiniate, care sunt vital interesate in soluţionarea problemelor complexe ale contemporaneităţii in spiritul păcii şi justiţiei, în avantajul tuturor naţiunilor. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Santiago Carrillo au examinat unele, probleme ale mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale. A fost relevată hotărârea Partidului Comunist Român şi Partidului Comunist din Spania de a acţiona pentru întărirea colaborării şi solidarităţii între partidele comuniste şi muncitoreşti, pentru depăşirea divergenţelor dintre ele prin discutarea, in mod principial, constructiv, intr-un climat de stimă şi înţelegere reciprocă a deosebirilor de vederi. în acest cadru, a fost evidenţiată importanţa făuririi unităţii de tip nou pe baza principiilor egalităţii depline în drepturi, respectului reciproc al dreptului fiecărui partid de a-şi stabili propria linie politică, strategia şi tactica revoluţionară, în conformitate cu realităţile şi condiţiile specifice, istorice, naţionale şi sociale din ţara respectivă". Secretarul general al Partidului Comunist Român şi secretarul general al Partidului Comunist din Spania au subliniat, totodată, însemnătatea unei conlucrări tot mai strinse între partidele comuniste, socialiste, social-democrate, intre toate forţele progresiste, antiimperialiste, în lupta, pentru destindere, dezarmare şi securitate, pentru sporirea încrederii şi întărirea , colaborării între naţiuni, pentru înfăptuirea aspiraţiilor de pace, independenţă şi progres ale popoarelor. A fost exprimată solidaritatea celor două partide comuniste cu mişcările de eliberare naţională, cu lupta popoarelor pentru apărarea şi consolidarea independenţei naţionale, pentru emanciparea economică şi socială, pentru o viaţă liberă şi demnă. Cei doi conducători de partid au reafirmat deplina solidaritate a Partidului Comunist Român şi Partidului Comunist din Spania cu lupta comuniştilor, a clasei muncitoare, a poporului polonez pentru soluţionarea problemelor cu care se confruntă în construcţia socialistă, manifestîndu-şi ferma convingere că aceste probleme pot şi trebuie să fie soluţionate numai de polonezii înşişi, că P.M.U.P. va asigura dezvoltarea socialistă a Poloniei, corespunzător intereselor oamenilor muncii din această ţară, ale cauzei generale a socialismului, păcii, democraţiei şi progresului. Convorbirile s-au desfăşurat într-o atmosferă de caldă prietenie tovărăşească, de înţelegere şi respect reciproc. TELEGRAME Tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al, Partidului Comunist Român Vă mulţumesc în mod cordial, în numele Prezidiului Comitetului Central al Unitunii Comuniştilor din Iugoslavia şi al meu personal, pentru bunele urări pe care le-aţi adresat cu prilejul zilei din 29 noiembrie, sărbătoarea naţională a Republici Socialiste Federative Iugoslavia. Folosesc această ocazie spre a exprima satisfacţia pentru dezvoltarea cu succes a colaborării şi relaţiilor prieteneşti dintre Uniunea Comuniştilor din Iugoslavia şi Partidul Comunist Român, precum şi încrederea că elese vor dezvolta multilateral, în interesul popoarelor noastre, al păcii, progresului social şi socialismului in lume. LAZAR MOISOV Preşedintele Prezidiului Comitetului Central al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia Excelenţei Sale Domnului CAAFAR MOHAMMED EL NIMEIRI Preşedintele Republicii Democratice Sudan Cea de-a XXV-a aniversare a proclamării independenţei naţionale a Republicii Democratice Sudan imi oferă prilejul deosebit de plăcut de a vă adresa calde felicitări şi cele mai bune urări de fericire şi sănătate. , Doresc poporului sudanez prieten noi succese pe calea dezvoltării economice şi sociale independente a ţării sale,* progres şi prosperitate. NICOLAE CEAUŞESCU Tovarăşului FIDEL CASTRO RUZ Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Cuba, Preşedintele Consiliului de Stat şi al Consiliului de Miniştri ale Republicii Cuba HAVANA Cu ocazia celeide-a XXII-a aniversări a Zilei eliberării, sărbătoarea naţională a Republicii Cuba. In numele Partidului Comunist Român, al Consiliului de Stat si Guvernului Republicii Socialiste România, al poporului român și al nostru personal, vă adresăm dumneavoastră și prin dumneavoastră Partidului Comunist din Cuba, Consiliului de Stat si Consiliului de Miniştri ale Republicii Cuba, şi poporului frate cubanez cordiale felicitări şi un salut prietenesc, împreună cu cele mai bune urări de succes în îndeplinirea uptăririlor celui de-al II-lea Congres al Partidului Comunist din Cuba. Folosim acest prilej, pentru a reafirma dorinţa ca relaţiile de prietenie şi colaborare dintre partidele şi ţările noastre să se dezvolte continuu în interesul popoarelor român şi cubanez, al cauzei generale a socialismului şi păcii. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român Preşedintele Republicii Socialiste România ILIE VERDE! Prim-ministru al Guvernului Republicii Socialiste România Secretar general al Partidului Comunist Român Comitetului Central al Partidului Comunist Luxemburghez Dragi tovarăși, Cu prilejul celei de-a 60-a aniversări a creării Partidului Comunist Luxemburghez, în numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, al secretarului său general, tovarășul Nicolae Ceaușescu, vă adresăm dumneavoastră, tuturor militanţilor partidului calde felicitări şi cele mai bune urări de noi succese în activitatea consacrată promovării intereselor oamenilor muncii din Luxemburg, împlinirii aspiraţiilor lor de bunăstare, pace şi socia-Comuniştii români urmăresc cu sentimente de solidaritate activitatea desfăşurată de partidul dumneavoastră pentru apărarea intereselor clasei muncitoare, întărirea unităţii de acţiune a tuturor forţelor muncitoreşti, democratice şi progresiste in vederea împlinirii idealurilor poporului luxemburghez de progres, fericire şi pace. Ne exprimăm convingerea că dezvoltarea in continuare a bunelor relaţii de prietenie şi colaborare dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist Luxemburghez, pe baza principiilor stimei şi , respectului reciproc, serveşte intereselor popoarelor român şi luxemburghez, întăririi relaţiilor de cooperare fructuoasă dintre România şi Luxemburg, cauzei progresului social, colaborării şi păcii. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN România neînvinsă în campionatul mondial universitar masculin de handbal Campionatul mondial universitar masculin de handbal a continuat in Franţa cu desfăşurarea primelor meciuri din cadrul grupelor semifinale. In oraşul Besangoh, echipa României a întilnit formaţia Bulgariei, pe care a invins-o cu scorul de 29—18. In celălalt meci din grupa semifinală B, selecţionata Iugoslaviei a dispus de formaţia R. F. Germania cu rezultatul de 28—13. In grupa semifinală A, la Angers, Ungaria a produs o surpriză, cîştigînd partida cu reprezentativa U.R.S.S., cu scorul de 22—20, iar Franţa a întrecut Japonia, cu 37—19. In ziua a doua se dispută ultimele meciuri din semifinale, după următorul program : la Dijon : ROMANIAIUGOSLAVIA şi BULGARIAN. F. GERMANIA ; la Nantes : FRANŢA-U.R.S.S. şi JAPONIA-UNGARIA. • PESTE 50 000 de spectatori au urmărit pe stadionul „Centenario“ din Montevideo cea de-a doua întâlnire din cadrul turneului internaţional de fotbal ,,El Mundialito“, în care echipa campioană a lumii, Argentina, a primit replica formaţiei R.F. Germania. Fotbaliştii argentinieni au terminat învingători cu 2—1 (0—1) prin punctele marcate de Kaltz (minutul 85 autogol) şi Diaz (min. 88). Oaspeţii au înscris prin Hrubesch (minutul 41). • TRADIŢIONALUL cros internaţional care are loc in fiecare an, la miezul nopţii, pe străzile oraşului Sao Paulo a fost cîştigat la această ediţie de atletul brazilian Jose Joao da Silva Preşedintele Republicii Socialiste România Tovarăşului FIDEL CASTRO RUZ Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Cuba Realegerea dumneavoastră in funcţia de prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Cuba imi oferă plăcutul prilej să vă adresez cordiale felicitări, în numele comuniştilor români şi al meu personal şi, totodată, urarea de succese tot mai mari in îndeplinirea înaltei responsabilităţi, a hotăririlor adoptate de al II-lea Congres al Partidului Comunist din Cuba. NICOLAE CEAUŞESCU Excelenţei Sale Domnului KURT FURCLER Preşedintele Confederaţiei Elveţiene BERNA Cu ocazia preluării înaltei funcţii de preşedinte al Confederaţiei Elveţiene, am plăcerea să vă transmit felicitările mele cordiale, împreună cu cele mai bune urări de succes în activitatea dumneavoastră şi de prosperitate poporului elveţian, îmi exprim convingerea că relaţiile de prietenie şi colaborare dintre România şi Elveţia se vor dezvolta şi adinei spre binele popoarelor noastre, ai cauzei păcii şi colaborării în Europa şi în iunie. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România Preşedintelui Partidului Muncii din Israel SHIMON PERES TEL-AVIV Realegerea dumneavoastră în funcţia de preşedinte al Partidului Muncii din Israel imi oferă plăcutul prilej de a vă adresa sincere felicitări şi urări de noi succese in înalta funcţie încredinţată de partid. Exprim convingerea că relaţiile dintre partidele noastre se vor dezvolta pe mai departe, spre binele şi în interesul popoarelor român şi israelian, al cauzei păcii, progresului, înţelegerii şi colaborării internaţionale. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român Preşedintele Marii Adunări Naţionale, Nicolae Giosan, şi ministrul afacerilor externe, Ştefan Andrei, au adresat telegrame de felicitare omologilor lor, cu prilejul celei de-a XXII-a aniversări a Zilei eliberării Cubei. Au mai trimis telegrame de felicitare organizaţii de masă şi obşteşti şi unele instituţii centrale, organizaţiilor şi instituţiilor similare din Cuba. SIMBATA, 3 IANUARIE 1881 PROGRAMELE I ŞI M 10,00 An nou... cîntec nou. 11,00 Matineu de vacanţă: „Delfinul Flipper“ — ultima parte. 11,45 Program de fanfară. 12,15 Din cartea naturii. 12,40 Melodii româneşti. 13,00 Mozaic cultural-artisticsportiv. • sport: Retrospectiva Jocurilor Olimpice de vară 1980 (partea a X-a — ultima); Careul magie — din meciurile celebre de box ale secolului. 18,35 Sâptâmina politică. 18.50 1001 de seri. 19,00 Telejurnal. 18,20 Călătorie prin ţara mea. Omul sfinţeşte locul. 19.45 Teleenciclopedia. 20,30 Film serial: „Uriaşul“. Episodul 2. 21,30 Muzică uşoară românească. 22,30 Telejurnal. 22,40 Seară de romanţe. DUMINICA, 4 IANUARIE 1981 PROGRAMUL I 8,30 Tot înainte! 9,05 Şoimii patriei. 9,15 Film serial pentru copii : „Contele de Monte Cristo“. Episodul 4. 9,40 Omul şi sănătatea. 10,09 Viaţa satului. 11.45 Bucuriile muzicii. 42.39 De strajă patriei. 13.00 Telex. 13.05 Album duminical. îşi dau concursul: Ileana Stana Ionescu, Aura Urziceanu, Rodica Popescu, Doina T . Spătaru, Mariana Ştefănescu, Doina Limbăşanu, Octavian Cotescu, Ştefan Mihăilescu-Brăila, Florin Piersic, Mitica Popescu, Fiorin Vasiliu, Aurel Cioranu, Hamdi Cerchez, Mircea Vintilă, Marius Țeicu, Cornel Fugaru, orchestrele Paraschiv Oprea, George Urziceanu, Gherase Puică. 14:00 Noi aventuri în epoca de piatră — desene animate. 15,50 Telesport 0 Fotbal (partea T) — din cele mai frumoase meciuri televizate ale anului intern şi internaţional. 10,55 Documentar TV : Povestiri despre România. 17,15 Ecranizări — Caragiale: „D-ale carnavalului“ — producţie 1958. 18,40 Micul ecran pentru cei mici. 19,00 Telejurnal. 19,25 Creaţii noi la „Antena Cîntării României“. 20,30 Film artistic: „Copiii şi marea“. Premieră pe ţară. 22,10 Telejurnal 10 Sport. 22,30 închiderea programului. PROGRAMUL II 10,00 Concert educativ. 11,00 Ora elevului de la seral. 12,00 Din comoara folclorului nostru. 12,40 Reportaj „T“. Semne bune in noul an. 12,55 Desene animate. 13,20 Oaspeţi ai scenelor noastre de concert. 14,00 Documentar artistic: De unul singur la Huasearan. 14,45 La rampă... tinereţea — caleidoscop muzical. 15,20 Matineu teatral: „Visul unei nopţi de iarnă“ de Tudor Muşatescu. 17,00 Serată muzicală TV. Mari dirijori ai secolului XX. 19,00 Telejurnal. 19,25 Telerama. 19,55 Serată muzicală TV (continuare). 21,35 Din folclorul popoarelor. 22,10 Telejurnal. SÍMBÁTA 3 IANUARIE 1981 Tineri la ceasul bucuriei şi al împlinirilor BUZĂU : Noul an şi puterea braţului tînăr La cumpăna dintre ani, tinerii Buzăului s-au regăsit in faţa cupei de şampanie alături de colegii lor de muncă cu sentimentul că anul în care păşesc va fi unul muţi mai rodnic in împliniri, că visele lor vor prinde şi pe viitor contur decisiv, sub puterea braţului tinăr. Ne-am oprit pentru citeva momente la unul din revelioanele organizate pentru uteciştii din municipiul Buzău.„ Tinerii de la întreprinderea de utilaj tehnologic aşteaptă noul an cu bucurie, ei şi-au realizat şi depăşit sarcinile la export. Ceea ce, să recunoaştem, nu-i deloc puţin... Motive de mîndrie au şi tinerii de la întreprinderea de contactoare, întreprinderea Metalurgica, întreprinderea ■ de sirmă, Perla, etc. Pentru majoritatea din ei, fie că se numesc Constantin Oprea, Laurentiu Coman, Ştefan Ungureanu, Adriana Lăteată, anul 1980 a reprezentat anul in care lafinal de cincinal au susţinut un exigent examen de maturitate profesională. Dar şi la revelion uteciştii, şi nu puţini, au susţinut o serie de alte examene tot atit de importante. Un motiv in plus care susţine şi cu puterea de netăgăduit a sentimentului curat că anul 1981 va fi anul marilor împliniri. (D. I. DINCA). BRAŞOV: Sub cetina Tîmpei... ...la Cerbul Carpatin. Aici au petrecut noaptea albă dintre cei doi ani peste 700 de tineri din municipiul Braşov. I-am întilnit pe constructorii autocamioanelor, ai tractoarelor, ai rulmenţilor româneşti, pe textiliste, fruntaşi în întrecerea socialistă. Sunt români, maghiari, germani, călăuziţi de aceeaşi dragoste pentru patria socialistă, tineri vorbind nobila limbă a muncii ; totdeauna împreună, acolo unde este nevoie de forţa inteligenţei şi braţului lor, ei au ţinut ca şi în acest moment de sărbătoare să fie de asemenea împreună. Viorel Vintilă, de la întreprinderea de autocamioane, îşi exprima şi in acest moment sărbătoresc in numele său si al colegilor săi de generaţie recunoştinţa faţă de partid, secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru condiţiile de muncă şi viaţă create, , pentrU noile orizonturi, de afirmare şi împlinire ce se deschid virstei tinere în cincinalul care urmează. ...în cluburile muncitoreşti. Toate marile întreprinderi industriale ale judeţului Braşov au organizat pentru colectivele lor intîmpinarea împreună a Anului nou. La „ Electron recizia“ Săcele — unitate care şi-a realizat cincinalul înainte de termen, obţinind şi o producţie suplimentară in valoare de peste 800 milioane lei — am petrecut alături de cei 300 de tineri impărtăşindu-le gindurile şi sentimentele de deplină satisfacţie, statornicul lor optimism, certitudinea in izbinzi viitoare. ...în mijlocul studenţilor, în orăşelul studenţesc din Braşov au petrecut revelionul 500 de tineri din mai multe centre universitare ale ţării. Iosif Kollenberger, directorul taberei, ne relata despre frumoasa vacanţă pe care o petrec aici stridenţii, despre varietatea programelor, între care drumeţiile, excursiile, serile de poezie şi cîntec patriotic. Despre revelion n-a fost nevoie să mi se relateze deoarece reporterul a petrecut acolo clipe de neuitat. (ADINA VELEA, ION ANDREIŢA). MUREŞ : Succesele care aduc urări Sărbătoarea revelionului i-a adunat în jurul meselor pline cu bucate pe zeci de mii de tineri, români, maghiari şi germani din judeţul Mureş. La Sighişoara, Sovata, Tirnăveni, Reghin, Luduş, Tg. Mureş, Iernut, Gurghiu, Sărmaş, Miercurea Nirajului şi in numeroase alte localităţi s-au organizat revelioane ale tineretului la cluburile tineretului şi în cantinele întreprinderilor în care muncesc,cinstind prin voie bună şi iitied succesele lor, care, cumulate cu ale generaţiilor mai in virstă, au adus judeţului cinstea de a putea raporta Conducerii partidului realizarea sarcinilor aferente cincinalului care s-a Încheiat şi depăşirea lor cu peste 7 miliarde lei la producţia industrială. Urările de noi succese în anul şi în cincinalul în care am păşit sunt ginduri de angajare totală în bătălia pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite de către cel de-al XII-lea congres al partidului, pentru o nouă calitate a muncii, in anii ce urmează. (M. BORDA), TIMIŞ : Horă a bucuriei la Casa tineretului Aproape 900 de tineri, reprezentind toate profesiile specifice judeţului, au întimpinat noul an sub cupola Casei tineretului din Timişoara. Constructorii de maşini de la I.M.T., Electrotimiş, Tehnometal etc. studenţi şi elevi, cercetători şi cadre didactice, lucrători in agricultură, chimişti şi constructori, români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi, s-au prins în marea horă a bucuriei, cinstind faptele împlinite, toastînd pentru faptele viitorului abia început. Iar atunci cind, la cumpăna dintre ani, colindătorii le-au urat celor de faţă tradiţionalul . „La mulţi ani credinţa fiecăruia a fost încă o dată aceea că izbînda aparţine tinereţii (ION DANCEA). Neîntreruptă veghe şi cinstire patriei La hotarul dintre ani şi dintre cincinale, şi ostaşii patriei au petrecut revelionul intr-o atmosferă de entuziasm şi voie bună. Avindu-i alături pe comandanţi, militarii au primit, după datină, alaiul ostăşesc al pluguşorului, îngemănindu-şi cugetul şi sufletul într-o vibrantă urare prin care s-a dat glas sentimentelor de profundă recunoştinţă şi dragoste faţă de patrie şi partid, faţă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Totodată, invers şi cintec, ostaşii au dat expresie hotăririi lor neclintite de a înfăptui sarcinile ce le revin din istoricele documente ale Congresului al XII-lea, strălucitele orientări şi indicaţii cuprinse în cuvîntarea comandantului suprem rostită la Convocarea-bilanţ a activului şi cadrelor de bază ale armatei. Cu emoţie şi deplină satisfacţie militarii au urmărit, la radio şi televiziune, mesajul adresat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu întregului popor cu prilejul Anului nou. Cuvintele comnadantului suprem, ne-a spus sergentul Petru Rusu, mi-au reînnoit un suflet un neţărmurit sentiment de mîndrie pentru consecvenţa şi hotărirea cu care România militează pentru o lume mai bună şi mai dreaptă. Aceleaşi nobile sentimente ne-au împărtăşit şi soldaţii Iohan Leizefer şi Mileta Zocici, amîndoi muncitori la „Strungul“ Arad, în prezent ostaşi într-o unitate de artilerie antiaeriană. Soldaţilor Constantin Vicvoreanu şi Valentin Ilie, care au promovat in etapa judeţeană a Festivalului naţional „Cântarea României“ seara de revelion le-a oferit din nou prilejul manifestării talentului lor de interpreţi ai momentelor vesele pe care le-au prezentat tovarăşilor lor. La posturile de veghe şi muncă ale patriei ostaşii au intimpinat Anul nou cu satisfacţia datoriei împlinite, cu hotărirea neclintită de a răspunde prezent, întotdeauna, la chemarea patriei, partidului şi poporului, a comandantului nostru suprem. (Căpitan EUGEN BURGHELEA) Din primele ore ale noului cincinal succese importante în muncă GORJ : Bătălia pentru mai mult cărbune continuă Minerii de la Gîrla, Tismana, Poiana, Roşia de Jiu şi Peşteana-Sud, din alte cariere ale bazinului minier al Gorjului, unităţi cu activitate continuă, au extras, joi, in prima zi de ianuarie, 10 000 tone de lignit. în aceeaşi zi termocentralele de la Işalniţa, Rovinari şi Turceni au primit din producţia carierelor şi din stocurile întreprinderilor miniere. Motru, Rovinari, Jilţ şi Roşia 36 000 tone lignit, înregistrindu-se astfel un adevărat record la expediţia producţiei de cărbune către beneficiari. „PORŢILE DE FIER" I. Un nivel record Asigurînd funcţionarea hidroagregatelor la întreaga lor capacitate, energeticienii hidrocentralei de la Porţile de Fier au furnizat economiei naţionale, în zilele de 1 şi 2 ianuarie, 43 de milioane kilowaţi oră, nivel de producţie record, care întrece cu peste trei milioane kilowaţioră sarcinile stabilite pentru această perioadă. IAŞI : Producţie fizică suplimentară Colectivele secţiilor cu activitate neîntreruptă de la Combinatul de fibre sintetice din Iaşi au înscris in bilanţul ■ primelor două zile ale anului 1981 o producţie fizică suplimentară în valoare de aproape o jumătate milion lei, concretizată in peste 12 tone de granule, însemnate cantităţi de fire şi fibre poliesterice. VLAHIŢA : Şi fonta are nevoie de puritate Anul 1989 a fost pentru siderurgiştii vlăhiţeni un an bogat la succese. Cu acelaşi elan au acţionat jurnaliştii de aici din prima zi a acestui an, a cincinalului in care am intrat, înflăcăraţi de căldurosul mesaj adresat de către secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu prilejul Anului nntu, fiecare oră a primei zile a anului 1981 a însemnat elaborarea unei şarje. Astfel tinerii din formaţiile conduse de Bella Csendes şi Daniel György, Bartaşi Lörincz şi Imre Székely au depăşit sarcinile zilnice cu 16 tone fontă de înaltă puritate. Reţeta de elaborare a şarjelor fiind concepută pentru prima dată în ţară, aici, la Vlăhiţa, va conduce la eliminarea importului de fontă de înaltă puritate destinată construcţiei de autocamioane. (M. BORDA). FĂGĂRAŞ : 1 ianuarie — o zi record Colectivul muncitoresc de la Combinatul chimic Victoria a obţinut din primele ore ale anului succese de seamă. Noaptea de revelion s-a soldat aici cu o producţie peste plan de 10 tone metanol, 10 tone acid azotic, 10 tone alcool furfuridic. Intre cei care au închinat tradiţionala cupă de şampanie abia in a doua zi a noului an s-au aflat Aurelia Halman, Dumitru Măraşi, Viorica Vortic, Veronica Poenaru, Simion Boureasa, Lidia Bîndescu. La pupitrele de comandă, de-a lungul încrengăturii de ţevi şi coloane, zeci de tineri s-au aflat într-o permanentă stare de veghe. Rezultatul obţinut in ceadinţii zi a anului constituie un record în istoria ■ combinatului. (A. VELEA). REŞIŢA : Oţelul din prima zi Şarjele noului an au fost pregătite pe platforma oţelăriei reşiţene, minuţios, de schimbul dinaintea miezului de noapte. Maiştrii Ioan Bătrînca, Aurel Pop şi Ioan Văduva, muncitorii Ştefan Bababana, Ioan Gavrilă şi Mado Gavrilă coordonaţi de inginerul Pavel Preda au predat toate cuptoarele în condiţii optime. Ceea ce nu înseamnă că cei care i-au urmat nu au făcut altceva decât ca, la sorocul potrivit, să îndeplinească numai formalitatea turnării. Schimbul condus de inginerul Victor Demetrescu, abia urcat pe platou a avut de asigurat calitatea oţelului. Primilor cărora le-a revenit cinstea predării in contul noului an a primei şarje au fost oţelarii cuptorului 5 conduşi de maistrul Alexandru Brăilescu. Evenimentul a avut loc la ora 0.05 1981. Peste 25 de minute au fost urmaţi de colegii de la 3, de sub comanda maistrului George Baciu, apoi de cei de la 2, conduşi de Dumitru Zgriba şi, după exact o oră, de cupreul tineretului. (I. OANCEA). BICAZ : 11 000 tone ciment pe adresa beneficiarilor La Combinatul de lianţi şi azbociment Bicaz o atenţie deosebită s-a acordat în aceste zile realizării în condiţii optime a producţiei destinate exportului, ceea ce a permis ca încă vizorii zilei de 2 ianuarie să fie livrate beneficiarilor interni şi externi 11 000 tone ciment, 13 mii mp plăci azbociment, 1500 tone var şi 3 kilometri tuburi. Parcurgem pe rind secţiile combinatului. De la punctul cel mai înalt al noii cariere de calcar şi pină la rampa de expediţie fluxul tehnologic ordonat după o concepţie originală a specialiştilor români se desfăşoară pe 35 kilometri. Peste tot aflăm acelaşi lucru: „Am lucrat in condiţii normale, nu s-a întîmplat nimic deosebit“. Nimic deosebit înseamnă de fapt că din primele zile ale anului toţi indicatorii au fost depăşiţi. (E. STANCIU). BUZĂU : Produse de înaltă calitate întreprinderea de geamuri Buzău. Pentru început ne oprim în sectorul piese presate. La maşina de profil lucrează tinerii operatori Viorel Matei şi Ion Posincă. Sunt ajutaţi de sortatoarea Maria Dinu şi de electricianul Dumitru Răileanu, secretarul organizaţiei U.T.C. „Am lucrat non-stop. Mulţi dintre tinerii noştri au petrecut revelionul fie în faţa cuptoarelor de topit, fie la maşinile de profil“, ne mărturisea interlocutorul. „Cam ce producţie s-a realizat in aceste prime două zile ale anului?“. „Aproximativ 30 mii metri pătraţi geam tras, 15 mii mp geam laminat şi peste 50 mii butelii“. Deci activitatea de producţie s-a desfăşurat conform prevederilor stabilite. Nici un rabat de la calitate. Numai producţia la export s-a mărit cu peste 16 la sută ceea ce impune din partea tuturor un efort atit pe linia realizării ritmice cit și pentru o calitate nouă, superioară a produselor. (D. L DINCA).