Scînteia Tineretului, ianuarie 1981 (Anul 37, nr. 9831-9855)

1981-01-03 / nr. 9831

„SCÎNTEIA TINERETULUI" pag. 2 încheierea convorbirilor dintre tovărășii NICOLAE CEAUSESCU SI SANTIAGO CARRILLO (Urmare din pag. I) porturi dintre cele două partide comuniste — bazate pe deplină egalitate, stimă și respect re­ciproc — de a multiplica con­tactele și de a intensifica schim­burile de păreri dintre ele asu­pra problemelor importante ale luptei pentru socialism, pace ş­i progres social. A fost exprimată convingerea că amplificarea conlucrării dintre Partidul Co­munist Român şi Partidul Co­munist din Spania contribuie la întărirea prieteniei tradiţionale dintre popoarele român şi, spa­niol, la­ promovarea colaborării multilaterale dintre România şi Spania. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Santiago Carrillo au reafirmat dorinţa celor două partide de a acţiona în conti­nuare pentru extinderea şi di­versificarea legăturilor dintre România şi Spania, pe tărîm po­litic, economic, tehnico-ştiinţi­­fic, cultural şi în alte domenii de activitate, in interesul po­poarelor român şi spaniol, al cauzei păcii, destinderii, securi­tăţii şi independenţei, al colabo­rării şi cooperării in Europa şi in întreaga lume. In timpul convorbirilor, cei doi conducători de partid au abor­dat un cerc larg de probleme ale actualităţii politice inter­naţionale. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Santiago Carrillo au evidenţiat marile schimbări revoluţionare şi sociale petrecu­te pe plan mondial, profundele mutaţii intervenite în raportul de forţe, ca urmare a afirmării tot mai puternice a voinţei po­poarelor de a pune capăt vechii politici imperialiste de domina­ţie şi dictat, de a trăi libere şi independente, de a-şi organiza viaţa potrivit propriilor interese şi năzuinţe, fără nici un amestec din afară. In acelaşi timp, secre­tarul general al Partidului Co­munist Român şi secretarul ge­neral al Partidului Comunist din Spania au apreciat că si­tuaţia internaţională actuală se menţine extrem de încordată, ca urmare a acumulării unor probleme complicate, a apari­ţiei în diferite regiuni ale lu­mii a unor noi focare de con­flicte şi tensiune, a manifestării politicii de dominaţie şi amestec în treburile altor state, de re­împărţire a sferelor de influen­ţă, de încălcare a dreptului po­poarelor la dezvoltare liberă, de sine stătătoare. Toate acestea creează şi menţin mari pericole la adresa independenţei şi secu­rităţii popoarelor, a păcii in în­treaga lume. De comun acord, s-a arătat că, în aceste împreju­rări deosebit de complexe, se impune, mai mult ca oricînd, ca forţele revoluţionare, progresis­te, înaintate de pretutindeni, o­­pinia publică să-­şi intensifice e­­forturile pentru depăşirea tensi­unii, pentru împiedicarea agra­vării vieţii internaţionale şi în­sănătoşirea climatului politic mondial, pentru reluarea şi con­tinuarea cursului destinderii, pentru soluţionarea numai şi numai pe cale politică, prin tra­tative, a tuturor stărilor de în­cordare şi conflict. De asemenea, este necesar să se acţioneze tot mai ferm pentru o politică ba­zată pe deplina egalitate in drepturi, respectul independen­ţei şi suveranităţii naţionale, neamestecul în treburile inter­ne, nerecurgerea la forţă şi la ameninţarea cu folosirea forţei, pentru asigurarea dreptului sa­cru, inalienabil, al fiecărui po­por de a fi stăpîn pe destinele sale, de a se dezvolta de sine stătător, fără nici o ingerinţă din afară. Secretarul general al Parti­dului Comunist Român şi se­cretarul general al Partidului Comunist din Spania au acor­dat o atenţie deosebită pro­blemelor securităţii şi coope­rării europene. în acest cadru, s-a subliniat necesitatea ca sta­tele participante la reuniunea de la Madrid — inţelegind im­perativele impuse de realităţile vieţii internaţionale şi conştien­te de responsabilitatea ce le re­vine — să facă totul pentru ca reuniunea să se încheie cu re­zultate cit mai pozitive, astfel incit aceasta să impulsioneze transpunerea în fapt a angaja­mentelor asumate la Helsinki, să contribuie la extinderea unei cooperări neîngrădite între ţări­le continentului, să ducă la con­vocarea unei conferinţe consa­crate încrederii şi dezarmării în Europa, să dea o nouă perspec­tivă păcii, destinderii, secu­rităţii şi colaborării în în­treaga lume. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Santiago Carrillo au subliniat importanţa edifică­rii unei Europe puternice, unite, ataşată ferm principiilor uma­nismului, păcii, egalităţii şi dreptăţii sociale, independenţei fiecărei naţiuni. Cei doi conducători de partid au considerat că este imperios necesar să se acţioneze cu mai multă energie pentru încetarea cursei înarmărilor, pentru opri­rea amplasării şi dezvoltării de noi rachete nucleare şi, in ge­neral, de noi arme în Europa şi in lume, pentru trecerea la mă­suri concrete, practice, de de­zarmare şi, în primul rind, de dezarmare nucleară, creîndu-se astfel posibilitatea ca mijloacele financiare şi materiale care ar rezulta din reducerea cheltuieli­lor militare să fie alocate in scopuri sociale, pentru dezvolta­rea economică şi bunăstarea po­poarelor, pentru ajutorarea ţă­rilor în curs de dezvoltare, în cadrul convorbirilor a fost relevată, de asemenea, im­­pportanţa lichidării subdezvol­tării, a reducerii decalajelor dintre state şi instaurării unei noi ordini economice interna­ţionale, care să asigure progre­sul mai rapid al tuturor ţărilor, îndeosebi al celor rămase în urmă, precum şi stabilitatea po­litică şi economică mondială. A fost relevat rolul deosebit de important pe care îl au în­ viaţa internaţională ţările mici şi mijlocii, ţările în curs de dez­voltare, statele nealiniate, care sunt vital interesate in soluţio­narea problemelor complexe ale contemporaneităţii in spiritul păcii şi justiţiei, în avantajul tuturor naţiunilor. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Santiago Carrillo au examinat unele, probleme ale mişcării co­muniste şi muncitoreşti inter­naţionale. A fost relevată ho­tărârea Partidului Comunist Ro­mân şi Partidului Comunist din Spania de a acţiona pentru în­tărirea colaborării şi solidari­­­t­ăţii între partidele comuniste şi muncitoreşti, pentru depă­şirea divergenţelor dintre ele prin discutarea, in mod princi­pial, constructiv, intr-un cli­mat de stimă şi înţelegere re­ciprocă a deosebirilor de ve­deri. în acest cadru, a fost evi­denţiată importanţa făuririi u­­nităţii de tip nou pe baza prin­cipiilor egalităţii depline în drepturi, respectului reciproc al dreptului fiecărui partid de a-şi stabili propria linie politică, strategia şi tactica revoluţio­nară, în conformitate cu reali­tăţile şi condiţiile specifice, is­torice, naţionale şi sociale din ţara respectivă". Secretarul general al Parti­dului Comunist Român şi se­cretarul general al Partidului Comunist din Spania au sub­liniat, totodată, însemnătatea unei conlucrări tot mai strin­­se între partidele comunis­te, socialiste, social-democra­­te, intre toate forţele progre­siste, antiimperialiste, în lup­ta, pentru destindere, dezar­mare şi securitate, pentru spo­rirea încrederii şi întărirea , co­laborării între naţiuni, pentru înfăptuirea aspiraţiilor de pace, independenţă şi progres ale po­poarelor. A fost exprimată so­lidaritatea celor două partide comuniste cu mişcările de eli­berare naţională, cu lupta po­poarelor pentru apărarea şi con­solidarea independenţei naţiona­le, pentru emanciparea econo­mică şi socială, pentru o viaţă liberă şi demnă. Cei doi­ conducători de partid au reafirmat deplina solidari­tate a Partidului Comunist Român şi Partidului Comunist din Spania cu lupta comunişti­lor, a clasei muncitoare, a po­porului polonez pentru solu­ţionarea problemelor cu care se confruntă în construcţia socia­listă, manifestîndu-şi ferma convingere că aceste probleme pot şi trebuie să fie soluţionate numai de polonezii înşişi, că P.M.U.P. va asigura dezvoltarea socialistă a Poloniei, corespun­zător intereselor oamenilor mun­cii din această ţară, ale cauzei generale a socialismului,­ păcii, democraţiei şi progresului. Convorbirile s-au desfăşurat într-o atmosferă de caldă prie­tenie tovărăşească, de înţele­gere şi respect reciproc. TELEGRAME Tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al, Partidului Comunist Român Vă mulţumesc în mod cordial, în numele Prezidiului Comitetu­lui Central al Unitunii Comuniştilor din Iugoslavia şi al meu perso­nal, pentru bunele urări pe care le-aţi adresat cu prilejul zilei din 29 noiembrie, sărbătoarea naţională a Republici Socialiste Federa­tive Iugoslavia. Folosesc această ocazie spre a exprima satisfacţia pentru dezvol­tarea cu succes a colaborării şi relaţiilor prieteneşti dintre Uniunea Comuniştilor din Iugoslavia şi Partidul Comunist Român, precum şi încrederea că ele­­se vor dezvolta multilateral, în interesul popoare­lor noastre, al păcii, progresului social şi socialismului in lume. LAZAR MOISOV Preşedintele Prezidiului Comitetului Central al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia Excelenţei Sale Domnului CAAFAR MOHAMMED EL NIMEIRI Preşedintele Republicii Democratice Sudan Cea de-a XXV-a aniversare a proclamării independenţei naţio­nale a Republicii Democratice Sudan im­i oferă prilejul deosebit de plăcut de a vă adresa calde felicitări şi cele mai bune urări de fericire şi sănătate. ,­­ Doresc poporului sudanez prieten noi succese pe calea dezvol­tării economice şi sociale independente a ţării sale,* progres şi prosperitate. NICOLAE CEAUŞESCU Tovarăşului FIDEL CASTRO RUZ Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Cuba, Preşedintele Consiliului de Stat şi al Consiliului de Miniştri ale Republicii Cuba HAVANA Cu ocazia celei­­de-a XXII-a aniversări a Zilei eliberării, sărbă­toarea naţională a Republicii Cuba. In numele Partidului Comunist Român, al Consiliului de Stat si Guvernului Republicii Socialiste România, al poporului român și al nostru personal, vă adresăm dum­neavoastră și prin dumneavoastră Partidului Comunist din Cuba, Consiliului de Stat si Consiliului de Miniştri ale Republicii Cuba, şi poporului frate cubanez cordiale felicitări şi un salut prietenesc, împreună cu cele mai bune urări de succes în îndeplinirea u­ptări­­rilor celui de-al II-lea Congres al Partidului Comunist din Cuba. Folosim acest prilej, pentru a reafirma­­ dorinţa ca relaţiile de prietenie şi colaborare dintre partidele şi ţările noastre să se dez­volte continuu în interesul popoarelor român şi cubanez, al cauzei generale a socialismului şi păcii. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român Preşedintele Republicii Socialiste România ILIE VERDE! Prim-ministru al Guvernului Republicii Socialiste România Secretar general al Partidului Comunist Român Comitetului Central al Partidului Comunist Luxemburghez Dragi tovarăși, Cu prilejul celei de-a 60-a aniversări a creării Partidului Comu­nist Luxemburghez, în numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, al secretarului său general, tovarășul Nicolae Ceaușescu, vă adresăm dumneavoastră, tuturor militanţilor partidu­lui calde felicitări şi cele mai bune urări de noi succese în activi­tatea consacrată promovării intereselor oamenilor muncii din Luxemburg, împlinirii aspiraţiilor lor de bunăstare, pace şi socia-Comuniştii români urmăresc cu sentimente de solidaritate acti­vitatea desfăşurată de partidul dumneavoastră pentru apărarea in­tereselor clasei muncitoare, întărirea unităţii de acţiune a tuturor forţelor muncitoreşti, democratice şi progresiste in vederea împlini­rii idealurilor poporului luxemburghez de progres, fericire şi pace. Ne exprimăm convingerea că dezvoltarea in continuare a bu­nelor relaţii de prietenie şi colaborare dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist Luxemburghez, pe baza principiilor stimei şi , respectului reciproc, serveşte intereselor popoarelor român şi luxemburghez, întăririi relaţiilor de cooperare fructuoasă dintre România şi Luxemburg, cauzei progresului social, colaborării şi păcii. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN România­­ neînvinsă în campionatul mondial universitar masculin de handbal Campionatul mondial uni­versitar masculin de handbal a continuat in Franţa cu des­făşurarea primelor meciuri din cadrul grupelor semifina­le. In oraşul Besangoh, echipa României a întilnit formaţia Bulgariei, pe care a invins-o cu scorul de 29—18. In celă­lalt meci din grupa semifina­lă B, selecţionata Iugoslaviei a dispus de formaţia R. F. Germania cu rezultatul de 28—13. In grupa semifinală A, la­ Angers, Ungaria a produs o surpriză, cîştigînd partida cu reprezentativa U.R.S.S., cu scorul de 22—20, iar Franţa a întrecut Japonia, cu 37—19. In ziua a doua se dispută ultimele meciuri din semifi­nale, după următorul pro­gram : la Dijon : ROMANIA­­IUGOSLAVIA şi BULGA­RIAN. F. GERMANIA ; la Nantes : FRANŢA-U.R.S.S. şi JAPONIA-UNGARIA. • PESTE 50 000 de spectatori au urmărit pe stadionul „Cente­­nario“ din Montevideo cea de-a doua întâlnire din cadrul tur­neului internaţional de fotbal ,,El Mundialito“, în care echipa campioană a lumii, Argentina, a primit replica formaţiei R.F. Germania. Fotbaliştii argenti­nieni au terminat învingători cu 2—1 (0—1) prin punctele mar­cate de Kaltz (minutul 85 auto­gol) şi Diaz (min. 88). Oaspeţii au înscris prin Hrubesch (minu­tul 41). • TRADIŢIONALUL cros in­ternaţional care are loc in fie­care an, la miezul nopţii, pe străzile oraşului Sao Paulo a fost cîştigat la această ediţie de atle­tul brazilian Jose Joao da Silva Preşedintele Republicii Socialiste România Tovarăşului FIDEL CASTRO RUZ Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Cuba Realegerea dumneavoastră in funcţia de prim-secretar al Co­mitetului Central al Partidului Comunist din Cuba imi oferă plă­cutul prilej să vă adresez cordiale felicitări, în numele comunişti­lor români şi al meu personal şi, totodată, urarea de succese tot mai mari in îndeplinirea înaltei responsabilităţi, a hotăririlor adoptate de al II-lea Congres al Partidului Comunist din Cuba. NICOLAE CEAUŞESCU Excelenţei Sale Domnului KURT FURCLER Preşedintele Confederaţiei Elveţiene BERNA Cu ocazia preluării înaltei funcţii de preşedinte al Confederaţiei Elveţiene, am plăcerea să vă transmit felicitările mele cordiale, împreună cu cele mai bune urări de succes în activitatea dumnea­voastră şi de prosperitate poporului elveţian, îmi exprim convingerea că relaţiile de prietenie şi colaborare dintre România şi Elveţia se vor dezvolta şi adinei spre binele po­poarelor noastre, ai cauzei păcii şi colaborării în Europa şi în iunie. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România Preşedintelui Partidului Muncii din Israel SHIMON PERES TEL-AVIV Realegerea dumneavoastră în funcţia de preşedinte al Partidu­lui Muncii din Israel imi oferă plăcutul prilej de a vă adresa sin­cere felicitări şi urări de noi succese in înalta funcţie încredin­ţată de partid. Exprim convingerea că relaţiile dintre partidele noastre se vor dezvolta pe mai departe, spre binele şi în interesul popoarelor român şi israelian, al cauzei păcii, progresului, înţelegerii şi co­laborării internaţionale. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român Preşedintele Marii Adunări Naţionale, Nicolae Giosan, şi ministrul afacerilor externe, Ştefan Andrei, au adresat tele­grame de felicitare omologilor lor, cu prilejul celei de-a XXII-a aniversări a Zilei eliberării Cubei. Au mai trimis telegrame de felicitare organizaţii de masă şi obşteşti şi unele instituţii cen­trale, organizaţiilor şi instituţii­lor similare din Cuba. SIMBATA, 3 IANUARIE 1881 PROGRAMELE I ŞI M 10,00 An nou... cîntec nou. 11,00 Matineu de vacanţă: „Delfinul Flipper“ — ultima parte. 11,45 Program de fanfară. 12,15 Din car­tea naturii. 12,40 Melodii româ­neşti. 13,00 Mozaic cultural-artistic­­sportiv. • sport: Retrospectiva Jocurilor Olimpice de vară 1980 (partea a X-a — ultima); Careul magie — din meciurile celebre de box ale secolului. 18,35 Sâptâ­­mina politică. 18.50 1001 de seri. 19,00 Telejurnal. 18,20 Călătorie prin ţara mea. Omul sfinţeşte lo­cul. 19.45 Teleenciclopedia. 20,30 Film serial: „Uriaşul“. Episodul 2. 21,30 Muzică uşoară românească. 22,30 Telejurnal. 22,40 Seară de romanţe. DUMINICA, 4 IANUARIE 1981 PROGRAMUL I 8,30 Tot înainte! 9,05 Şoimii pa­triei. 9,15 Film serial pentru co­pii : „Contele de Monte Cristo“. Episodul 4. 9,40 Omul şi sănătatea. 10,09 Viaţa satului. 11.45 Bucu­riile muzicii. 42.39 De strajă patriei. 13.00 Telex. 13.05 Al­bum duminical. îşi dau con­cursul: Ileana Stana Ionescu, Aura Urziceanu, Rodica Popescu, Doina T . Spătaru, Mariana Ştefănes­cu, Doi­na Limbăşanu, Octavian Cotescu, Ştefan Mihăilescu-Brăila, Florin Piersic, Mitica Popescu, Fiorin Vasiliu, Aurel Cioranu, Hamdi Cerchez, Mircea Vintilă, Marius Țeicu, Cornel Fugaru, orchestre­le Paraschiv Oprea, George Urzi­ceanu, Gherase Puică. 14:00 Noi aventuri în epoca­­ de piatră — desene animate. 15,50 Telesport 0 Fotbal (par­tea T) — din cele mai frumoase meciuri televizate ale anului in­tern şi internaţional. 10,55 Docu­mentar TV : Povestiri despre România. 17,15 Ecranizări — Ca­­ragiale: „D-ale carnavalului“ — producţie 1958. 18,40 Micul ecran pentru cei mici. 19,00 Telejurnal. 19,25 Creaţii noi la „Antena Cîntării României“. 20,30 Film artistic: „Co­piii şi marea“. Premieră pe ţară. 22,10 Telejurnal 10 Sport. 22,30 în­chiderea programului. PROGRAMUL II 10,00 Concert educativ. 11,00 Ora elevului de la seral. 12,00 Din co­moara folclorului nostru. 12,40 Reportaj „T“. Semne bune in noul an. 12,55 Desene animate. 13,20 Oaspeţi ai scenelor noastre de concert. 14,00 Documentar ar­tistic: De unul singur la Huasea­­ran. 14,45 La rampă... tinereţea — caleidoscop muzical. 15,20 Matineu teatral: „Visul unei nopţi de iar­nă“ de Tudor Muşatescu. 17,00 Se­rată muzicală TV. Mari dirijori ai secolului XX. 19,00 Telejurnal. 19,25 Telerama. 19,55 Serată muzi­cală TV (continuare). 21,35 Din fol­clorul popoarelor. 22,10 Telejurnal. SÍMBÁTA 3 IANUARIE 1981 Tineri la ceasul bucuriei şi al împlinirilor BUZĂU : Noul an şi puterea braţului tînăr La cumpăna dintre ani, tinerii Buzăului s-au regăsit in faţa­­ cupei de şampanie alături de colegii lor de muncă cu senti­mentul că anul în care păşesc va fi unul muţi mai rodnic in împliniri, că visele lor vor prin­de şi pe viitor contur decisiv, sub puterea braţului tinăr. Ne-am oprit pentru citeva mo­mente la unul din revel­ioanele organizate pentru uteciştii din municipiul Buzău.„ Tinerii de la întreprinderea de utilaj tehnologic aşteaptă noul an cu bucurie, ei şi-au realizat şi depăşit sarcinile la export. Ceea ce, să recunoaş­tem, nu-i deloc puţin... Motive de mîndrie au şi tinerii de la întreprinderea de contactoare, întreprinderea Metalurgica, în­treprinderea ■ de sirmă, Perla, etc. Pentru majoritatea din ei, fie că se numesc Constantin Oprea, Laurentiu Coman, Şte­fan Ungureanu, Adriana Lătea­­tă, anul 1980 a reprezentat anul in care la­­final de cincinal au susţinut un exigent examen de maturitate profesională. Dar şi la revelion uteciştii, şi nu pu­ţini, au susţinut o serie de alte examene tot atit de importante. Un motiv in plus care susţine şi cu puterea de netăgăduit a sentimentului curat că anul 1981 va fi anul marilor împli­niri. (D. I. DINCA). BRAŞOV: Sub cetina Tîmpei... ...la Cerbul Carpatin. Aici au petrecut noaptea albă dintre cei doi ani peste 700 de tineri din municipiul Braşov. I-am întilnit pe constructorii autocamioanelor, ai tractoarelor, ai rulmenţilor româneşti, pe textiliste, fruntaşi în întrecerea socialistă. Sunt români, maghiari, ger­mani, călăuziţi de aceeaşi dra­goste pentru patria socialistă, tineri vorbind nobila limbă a muncii ; totdeauna împreună, acolo unde este nevoie de forţa inteligenţei şi braţului lor, ei au ţinut ca şi în acest moment de sărbătoare să fie de asemenea­ împreună. Viorel Vintilă, de la întreprinderea de autocamioane, îşi exprima şi in acest moment sărbătoresc in numele său si al colegilor săi de generaţie recu­noştinţa faţă de partid, secre­tarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru con­diţiile de muncă şi viaţă create, , pentr­U noile orizonturi, de afir­mare şi împlinire ce se deschid virstei tinere în cincinalul care urmează. ...în cluburile muncitoreşti. Toate marile întreprinderi in­dustriale ale judeţului Braşov au organizat pentru colectivele lor intîmpinarea împreună a Anului nou. La „ Electron recizia“ Săcele — unitate care şi-a realizat cincinalul înainte de termen, ob­­ţinind şi o producţie suplimen­tară in valoare de peste 800 mi­lioane lei — am petrecut alături de cei 300 de tineri impărtăşin­­du-le gindurile şi sentimentele de deplină satisfacţie, statornicul lor optimism, certitudinea in izbinzi viitoare. ...în mijlocul studenţilor, în orăşelul studenţesc din Braşov au petrecut revelionul 500 de ti­neri din mai multe centre uni­versitare ale ţării. Iosif Kollen­­berger, directorul taberei, ne re­lata despre frumoasa vacanţă pe care o petrec aici stridenţii, despre varietatea programelor, între care drumeţiile, excursiile, serile de poezie şi cîntec patrio­tic. Despre revelion n-a fost nevoie să mi se relateze deoa­rece reporterul a petrecut acolo clipe de neuitat. (ADINA VE­­LEA, ION ANDREIŢA). MUREŞ : Succesele care aduc urări Sărbătoarea revelionului i-a adunat în jurul meselor pline cu bucate pe zeci de mii de tineri, români, maghiari şi ger­mani din judeţul Mureş. La Sighişoara, Sovata, Tirnăveni, Reghin, Luduş, Tg. Mureş, Ier­­nut, Gur­ghiu, Săr­maş, Miercu­rea Nirajului şi in numeroase alte localităţi s-au organizat revelioane ale tineretului la cluburile tineretului şi în can­tinele întreprinderilor în care muncesc,­­cinstind prin voie bună şi i­iti­ed succesele lor, care, cumulate cu ale genera­ţiilor mai in virstă, au adus ju­deţului cinstea de a putea ra­porta Conducerii partidului realizarea sarcinilor aferente cincinalului care s-a Încheiat şi depăşirea lor cu peste 7 miliar­de lei la producţia industrială. Urările de noi succese în anul şi în cincinalul în care am păşit sunt ginduri de angajare totală în bătălia pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite de către cel de-al XII-lea congres al partidului, pentru o nouă cali­tate a muncii, in anii ce ur­mează. (M. BORDA), TIMIŞ : Horă a bucuriei la Casa tineretului Aproape 900 de tineri, repre­­zentind toate profesiile specifice judeţului, au întimpinat noul an sub cupola Casei tineretului din Timişoara. Constructorii de ma­şini de la I.M.T., Electrotimiş, Tehnometal etc. studenţi şi elevi, cercetători şi cadre didac­tice, lucrători in agricultură, chi­­mişti şi constructori, români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi, s-au prins în marea horă a bucuriei, cinstind faptele împlinite, toastînd pentru fapte­le viitorului abia început. Iar atunci cind, la cumpăna dintre ani, colindătorii le-au urat celor de faţă tradiţionalul . „La mulţi ani credinţa fiecăruia a fost încă o dată aceea că izbînda aparţine tinereţii (ION DANCE­A). Neîntreruptă veghe şi cinstire patriei La hotarul dintre ani şi din­tre cincinale, şi ostaşii patriei au petrecut revelionul intr-o atmosferă de entuziasm şi voie bună. Avindu-i alături pe co­mandanţi, militarii au primit, după datină, alaiul ostăşesc al­ pluguşorului, îngemănindu-şi cugetul şi sufletul într-o vi­brantă urare prin care s-a dat glas sentimentelor de profundă recunoştinţă şi dragoste faţă de patrie şi partid, faţă de tova­răşul Nicolae Ceauşescu. Tot­odată, in­vers şi cintec, ostaşii au dat expresie hotăririi lor ne­clintite de a înfăptui sarcinile ce le revin din istoricele docu­mente ale Congresului al XII-lea, strălucitele orientări şi indicaţii cuprinse în cuvîntarea comandantului suprem rostită la Convocarea-bilanţ a activu­lui şi cadrelor de bază ale­ ar­matei. Cu emoţie şi deplină satis­facţie militarii au urmărit, la radio şi televiziune, mesajul adresat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu întregului popor cu prilejul Anului nou. Cuvintele comnadantului suprem, ne-a spus sergentul Petru Rusu, mi-au reînnoit un suflet un ne­ţărmurit sentiment de mîndrie pentru consecvenţa şi hotărirea cu care România militează pen­tru o lume mai bună şi mai dreaptă. Aceleaşi nobile sen­timente ne-au împărtăşit şi sol­daţii Iohan Leizefer şi Mileta Zocici, amîndoi muncitori la „Strungul“ Arad, în prezent os­taşi într-o unitate de artilerie antiaeriană.­ Soldaţilor Constantin Vicvo­­reanu şi Valentin Ilie, care au promovat in etapa judeţeană a Festivalului naţional „Cân­tarea României“ seara de reve­lion le-a oferit din nou prilejul manifestării talentului lor de interpreţi ai momentelor vesele pe care le-au prezentat tova­răşilor lor. La posturile de veghe şi mun­că ale patriei ostaşii au intim­­pinat Anul­ nou cu satisfacţia datoriei împlinite, cu­ hotărirea neclintită de a răspunde pre­zent, întotdeauna, la chemarea patriei, partidului şi poporului, a comandantului nostru su­prem. (Căpitan EUGEN BUR­­GHELEA) Din primele ore ale noului cincinal succese importante în muncă GORJ : Bătălia pentru mai mult cărbune continuă Minerii de la Gîrla, Tismana, Poiana, Roşia de Jiu şi Peştea­­na-Sud, din alte cariere ale ba­zinului minier al Gorjului, uni­tăţi cu activitate continuă, au extras, joi, in prima zi de ia­nuarie, 10 000 tone de lignit. în aceeaşi zi termocentralele de la Işalniţa, Rovinari şi Turceni au primit din producţia carierelor şi din stocurile întreprinderilor miniere. Motru, Rovinari, Jilţ şi Roşia 36 000 tone lignit, înregis­­trindu-se astfel un adevărat record la expediţia producţiei de cărbune către beneficiari. „PORŢILE DE FIER" I. Un nivel record Asigurînd funcţionarea hidro­­agregatelor la întreaga lor ca­pacitate, energeticienii hidro­centralei de la Porţile de Fier au furnizat economiei naţionale, în zilele de 1 şi 2 ianuarie, 43 de milioane kilowaţi­ oră, nivel de producţie record, care întrece cu peste trei milioane kilowaţi­­oră sarcinile stabilite pentru a­­ceastă perioadă. IAŞI : Producţie fizică suplimentară Colectivele secţiilor cu activi­tate neîntreruptă de la Combi­natul de fibre sintetice din Iaşi au înscris in bilanţul ■ primelor două zile ale anului 1981 o pro­ducţie fizică suplimentară în valoare de aproape o jumătate milion lei, concretizată in peste 12 tone de granule, însemnate cantităţi de fire şi fibre poli­­esterice. VLAH­IŢA : Şi fonta are nevoie de puritate Anul 1989 a fost pentru side­­rurgiştii vlăhiţeni un an bogat la succese. Cu acelaşi elan au acţionat jurnaliştii de aici din prima zi a acestui an, a cinci­nalului in care am intrat, înflă­căraţi de căldurosul mesaj adre­sat de către secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu prilejul Anului nntu, fiecare oră a primei zile a anului 1981 a însemnat elabo­rarea unei şarje. Astfel tinerii din formaţiile conduse de Bella Csendes şi Daniel György, Bar­­taşi Lörincz şi Imre Székely au depăşit sarcinile zilnice cu 16 tone fontă de înaltă puritate. Reţeta de elaborare a şarjelor fiind concepută pentru prima dată în ţară, aici, la Vlăhiţa, va conduce la eliminarea importu­lui de fontă de înaltă puritate destinată construcţiei de auto­camioane. (M. BORDA). FĂGĂRAŞ : 1 ianuarie — o zi record Colectivul muncitoresc de la Combinatul chimic Victoria a obţinut din primele ore ale a­­nului succese de seamă. Noap­tea de revelion s-a soldat aici cu o producţie peste plan de 10 tone metanol, 10 tone acid azo­tic, 10 tone alcool furfuridic. In­tre cei care au închinat tradiţio­nala cupă de şampanie abia in a doua zi a noului an s-au aflat Aurelia Halman, Dumitru Mă­­raşi, Viorica­­ Vortic, Veronica Poenaru, Simion Boureasa, Li­dia Bîndescu. La pupitrele de comandă, de-a lungul încrengăturii de ţevi şi coloane,­ zeci de tineri s-au aflat într-o permanentă stare de ve­ghe. Rezultatul obţinut in cea­­dinţii zi a anului constituie un record în istoria ■ combinatului. (A. VELEA). REŞIŢA : Oţelul din prima zi Şarjele noului an au fost pregătite pe platforma oţelăriei reşiţene, minuţios, de schimbul dinaintea miezului de noapte. Maiştrii Ioan Bătrînca, Aurel Pop şi Ioan Văduva, muncitorii Ştefan Babab­ana, Ioan Gavrilă şi Mado Gavrilă coordonaţi de inginerul Pavel Preda au pre­dat toate cuptoarele în condiţii optime. Ceea ce nu înseamnă că cei care i-au urmat nu au făcut altceva decât ca, la sorocul potrivit, să îndeplinească numai formalitatea turnării. Schimbul condus de inginerul Victor De­­metrescu, abia urcat pe platou a avut de asigurat calitatea oţe­lului. Primilor cărora le-a re­venit cinstea predării in contul noului an a primei şarje au fost oţelarii cuptorului 5 conduşi de maistrul Alexandru Brăilescu. Evenimentul a avut loc la ora 0.05 1981. Peste 25 de minute au fost urmaţi de colegii de la 3, de sub comanda maistrului George Baciu, apoi de cei de la 2, con­duşi de Dumitru Zgriba şi, după exact o oră, de­­ cupreul tine­retului. (I. OANCEA). BICAZ : 11 000 tone ciment pe adresa beneficiarilor La Combinatul de lianţi şi az­bociment Bicaz o atenţie deose­bită s-a acordat în aceste zile realizării în condiţii optime a producţiei destinate exportului, ceea ce a permis ca încă vi­zo­rii zilei de 2 ianuarie să fie li­vrate beneficiarilor interni şi externi 11 000 tone ciment, 13 mii mp plăci azbociment, 1500 tone var şi 3 kilometri tuburi. Parcurgem pe rind secţiile com­binatului. De la punctul cel mai înalt al noii cariere de calcar şi pină la rampa de expediţie fluxul tehnologic ordonat după o concepţie originală a specia­liştilor români se desfăşoară pe 35 kilometri. Peste tot aflăm a­­celaşi lucru: „Am lucrat in con­diţii normale, nu s-a întîmplat nimic deosebit“. Nimic deosebit înseamnă de fapt că din pri­mele zile ale anului toţi indica­torii au fost depăşiţi. (E. STAN­­CIU). BUZĂU : Produse de înaltă calitate întreprinderea de geamuri Buzău. Pentru început ne oprim în sectorul piese presate. La ma­şina de profil lucrează tinerii operatori Viorel Matei şi Ion Posincă. Sunt ajutaţi de sorta­­toarea Maria Dinu şi de electri­cianul Dumitru Răileanu, secre­tarul organizaţiei U.T.C. „Am lucrat non-stop. Mulţi dintre ti­nerii noştri au petrecut revelio­nul fie în faţa cuptoarelor de topit, fie la maşinile de pro­fil“, ne­ mărturisea interlocutorul. „Cam ce producţie s-a realizat in aceste prime două zile ale a­­nului?“. „Aproximativ 30 mii metri pătraţi geam tras, 15 mii mp geam laminat şi peste 50 mii butelii“. Deci activitatea de producţie s-a desfăşurat con­form prevederilor stabilite. Nici un rabat de la calitate. Numai producţia la export s-a mărit cu peste 16 la sută ceea ce impu­ne din partea tuturor un efort atit pe linia realizării ritmice cit și pentru o calitate nouă, superioară a produselor. (D. L DINCA).

Next