Scînteia Tineretului, februarie 1981 (Anul 37, nr. 9856-9879)

1981-02-02 / nr. 9856

Proletari din toate ţările, uniţi-vă! NR. 9 856 ANUL XXXVII SERIA II 4 PAGINI 30 BANI LUNI 2 FEBRUARIE 1981 Un nou şi important moment al dialogului româno-iugoslav la nivel înalt, menit să contribuie la dezvoltarea şi întărirea continuă a relaţiilor de strînsă prietenie şi colaborare rodnică dintre ţările, partidele şi popoarele X ' ' noastre, în folosul reciproc, al cauzei socialismului, păcii şi colaborării în lume VIZITA DE PRIETENIE ÎN ŢARA NOASTRA A TOVARĂŞULUI TINETIN MIATOVICI Sosirea la «? Timişoara La invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, duminică dimineaţa a sosit într-o vizită de prietenie în ţara noastră tovarăşul Tinetin Miatovici, preşedintele Prezidiu­lui Republicii Socialiste Federa­tive Iugoslavia, împreună cu to­varăşii Stane Dolani, membru al Prezidiului Comitetului Central al Uniunii Comuniştilor din Iu­goslavia, si Iosip Vrhoveţ, se­cretar federal pentru afacerile externe. In gara municipiului Timişoa­ra, la coborirea din trenul oficial, tovarăşul Tinetin Miatovici a fost intimpinat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Cei doi pre­şedinţi şi-au strins mâinile cu prietenie, s-au îmbrăţişat cu căldură. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a salutat, de aseme­nea, cu cordialitate pe ceilalţi oaspeţi iugoslavi. Erau prezenţi tovarăşii Con­stantin Dăscălescu, membru al Comitetului Politic Executiv, se­cretar al C.C. al P.C.R., Ştefan Andrei, membru supleant al Co­mitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe. Petre Dănică, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prim­­secretar al Comitetului judeţean Timiş al P.C.R., preşedintele consiliului popular judeţean. Se aflau de faţă celelalte persoane oficiale care participă la intil­­nirea româno-iugoslavă, la nivel înalt, precum si reprezentanţi ai organelor locale de partid si de stat. Un grup de tineri şi tinere, îmbrăcaţi în frumoase costume populare bănăţene, pionieri, au oferit tovarăşului Nicolae Ceauşescu, tovarăşului Ţinetin Miatovici, celorlalţi oaspeţi, bu­chete de flori. Numeroşi timişoreni aflaţi în piaţa gării au aplaudat cu însu­fleţire pe tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Ţinetin Miatovici. întîlnirea dintre c­ei doi şefi de stat se înscrie ca un nou şi im­portant moment al dialogului ro­mâno-iugoslav la nivel înalt, care are un rol hotărîtor în dez­voltarea şi întărirea continuă a relaţiilor de strînsă prietenie si rodnică colaborare dintre tarile, partidele si popoarele noastre, în folosul reciproc, al cauzei socia­lismului, păcii, securităţii, înţele­gerii şi cooperării in Europa şi în întreaga lume. ★ La punctul de frontieră Sta­­mora Moraviţa, oaspeţii iugoslavi au fost salutaţi de tovarăşii Liviu Minda, prim-vicepreşedin­­te al Consiliului popular jude­ţean Timiş, Vasile Sandru, di­rector în Ministerul Afacerilor Externe. Au fost de­­ față ambasadorul României la Belgrad, Nicolae Mihai, ambasadorul R.S.F. Iugo­slavia la București, Trifun Ni­­kolici, și consulul general al­ Iu­goslaviei la Timișoara, Aleksan­­dar Djurovici. TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU ŞI TOVARĂŞUL ŢINETIN MIATOVICI au participat la o partidă de vînătoare Răspunzînd invitaţiei tova­răşului Nicolae Ceauşescu, to­varăşul­­Ţinetin Miatovici, îm­preună cu tovarăşii Stane Dolani şi Iosip Vrhoveţ au participat duminică la o partidă de vînă­toare in pădurea Chevereş, din judeţul Timiş. Au luat parte tovarăşii Con­stantin­ Dăscălescu, Ştefan An­drei şi Petre Dănică. Au participat, de asemenea, ambasadorul României la Bel­grad şi ambasadorul Iugoslaviei la Bucureşti. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a sosit sîmbătă la Timişoara Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România a plecat, simbătă, la Timişoara, pentru a se întîlni cu to­varăşul Tinetin Miatovici, pre­şedintele Prezidiului Repu­blicii Socialiste Federative Iugo­slavia care efectuează, împreu­nă cu tovarăşii Stane Dolani, membru al Prezidiului Comite­tului Central al Uniunii Comu­niştilor din Iugoslavia, şi Iosip Vrhoveţ, secretar federal pen­tru afacerile externe al R.S.F. Iugoslavia, o vizită de prietenie in Republica Socialistă Româ­nia, în zilele de 1 şi 2 februarie 1981. La plecarea din Bucureşti, pe aeroportul Otopeni, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost salu­tat de tovarăşii Iosif Banc, Emil Bobu, Cornel Burtică, Virgil Cazacu, Lina Ciobanu, Ion Co­­man, Nicolae Constantin, Ion Dincă, Ludovic Fazekas, Corne­lia Filipaş, Paul Niculescu, Gheorghe Oprea, Gheorghe Pană, Ion Păţan, Dumitru Po­­pescu, Gheorghe Rădulescu, Leonte Răutu, Aneta Spornic, Mihai Gere, Nicolae Giosan, Suzana Gâdea, Ion Ioniţă, Ana Mureşan, Elena Nae, Marin Rădoi, Ion Ursu, Richard Win­ter, Marin Vasile. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu este însoţit de tovarăşii Con­stantin Dăscălescu, membru al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Şte­fan Andrei, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., ministrul afa­cerilor externe. La sosirea pe aeroportul Ti­mişoara, secretarul general al partidului a fost intimpinat de tovarăşul Petre Dănică, prim­­secretar al Comitetului jude­­ţean Timiş al P.C.R., de alţi re­prezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat. O gardă, alcătuită din ostaşi ai forţelor noastre armate, din membri ai gărzilor patriotice şi ai detaşamentelor de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei a prezentat onorul. A fost intonat Imnul de stat al Republicii Socialiste România. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a trecut în revistă garda de onoare. Un grup de tineri şi tinere­ţi oferă secretarului general al partidului buchete de flori. Numeroşi oameni ai muncii aflaţi la aeroport fac o entu­ziastă primire secretarului ge­neral al partidului. Ei aclamă îndelung pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, scandînd cu însufle­ţire „Ceauşescu — P.C.R. „Ceauşescu şi poporul !“, dînd glas bucuriei de a avea din nou la scurt timp, în mijlocul lor pe conducătorul iubit al partidului şi statului nostru. Timişorenii şi-au manifestat, în acelaşi timp, satisfacţia faţă de noua întîl­­nire la nivel înalt româno­­, iugoslavă, faţă de caracterul rodnic al acestui nou dialog consacrat dezvoltării şi apro­­fundării în continuare a legătu­rilor de prietenie, solidaritate şi colaborare dintre partidele, ţă­rile şi popoarele noastre, lărgi­rii şi­ întăririi acestor raporturi tradiţionale în folosul şi spre binele­ celor două state socia­liste vecine, al progresului şi prosperităţii lor, în interesul cauzei generale a păcii şi so­cialismului. MESAJUL TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU adresat colectivului de oameni ai muncii de la Banca Naţională, cu prilejul aniversării unui secol de la înfiinţarea primei bănci centrale de emisiune din ţara noastră Dragi tovarăşi, Cu­ prilejul împlinirii a 100 de ani de la în­fiinţarea primei bănci­­ centrale de emisiune din ţara noastră, doresc să vă adresez dum­neavoastră, lucrătorilor­ şi tuturor oamenilor muncii care îşi desfăşoară activitatea în ca­drul Băncii Naţionale a Republicii Socialiste România, un salut cordial şi cele mai bune urări, în numele Comitetului Central al­­Parti­dului Comunist Român, al Consiliului de Stat şi al guvernului, precum şi al meu-­ personal. Totodată, doresc să vă felicit călduros pentru înalta distincţie conferită Băncii Naţionale — Ordinul „Steaua Republicii Socialiste Româ­nia“ clasa I — pentru aportul său la dezvol­tarea economiei naţionale, la înfăptuirea po­liticii partidului şi statului­­in domeniul finan­ciar, înfiinţată acum un secol, in anii imediat ur­mători cuceririi independenţei de stat, prima instituţie bancară românească de emisiune a avut un rol activ în dezvoltarea economică a ţării şi progresul forţelor de producţie, in sti­mularea schimburilor României cu alte state, în întărirea suveranităţii economice şi­ a inde­pendenţei naţionale a României. După vic­toria revoluţiei de eliberare socială şi naţio­nală, antifascistă şi antiimperialistă din august 1944, Banca Naţională — devenind prima insti­tuţie financiară a statului democrat-popular — a contribuit activ la înfăptuirea politicii parti­dului privind reconstrucţia şi dezvoltarea pe baze socialiste a economiei naţionale, creşte­rea susţinută a forţelor de producţie, a cir­culaţiei mărfurilor şi a schimburilor interna­ţionale, la realizarea programului de ridicare a nivelului de trai al poporului. Pe baza dez­voltării în ritm intens a industriei şi agricul­turii, a tuturor ramurilor producţiei materia­le, a creşterii an de an a venitului naţional şi a avuţiei socialiste s-a asigurat consolidarea şi întărirea continuă a monedei naţionale, a finanţelor ţării. — Ceea ce s-a repercutat cu rezultate pozitive asupra progresului general al societăţii româneşti. Aniversarea unui secol de la înfiinţarea băncii trebuie să constituie pentru dumnea­voastră toţi un prilej de a analiza cu răs­pundere şi exigenţă munca desfăşurată, de a trage concluziile care se impun atit din rea­lizările dobîndite, cit­ si din lipsurile şi neajun­surile care s-au manifestat, in vederea ridi­cării Întregii activităţi la un nivel mai înalt, corespunzător cerinţelor şi sarcinilor sporite stabilite de partidul şi statul nostru în dome­niul financiar, monetar şi valutar. Marile obiective pe care le avem de înfăp­tuit în actualul cincinal — care, aşa cum am stabilit la Congresul al XII-lea, trebuie să devină cincinalul unei înalte calităţi şi efi­ciente in toate domeniile de activitate — pun în faţa tuturor lucrătorilor din sistemul nostru bancar sarcina de a milita cu deosebită fer­mitate pentru transpunerea în viaţă a pre­vederilor planului de stat privind creşterea producţiei materiale, a rentabilităţii şi bene­ficiilor, pentru aplicarea neabătută a noului mecanism economico-financiar, a principiilor autogestiunii şi autoconducerii muncitoreşti, în centrul activităţii bancare trebuie să se afle permanent exercitarea controlului şi spri­jinirea unităţilor socialiste pentru realizarea valorii producţiei nete şi a producţiei fizice, creşterea productivităţii muncii, reducerea cos­turilor de producţie şi a oricăror cheltuieli neeconomicoase, a consumurilor de materii primă, combustibili şi energie, pentru realiza­rea acumulărilor băneşti planificate şi consti­tuirea, pe această cale, a fondurilor destinate atit dezvoltării in ritm susţinut a economiei naţionale, cit şi creşterii nivelului de trai, ma­terial şi spiritual, al poporului nostru. Con­trolul bancar trebuie să contribuie în mai mare măsură la buna­ gestionare şi folosire a fon­durilor materiale băneşti de care dispun uni­tăţile socialiste, la accelerarea vitezei de ro­taţie a mijloacelor circulante, la introducerea unui spirit riguros de economie şi bună gos­podărire, la respectarea­ neabătută a obligaţii­lor privind vărsămintele la bugetul statului. Aplicînd ferm politica partidului şi statului nostru, organele bancare trebuie să acţioneze şi mai hotărit şi să contribuie intr-o măsură şi mai importantă la întărirea ordinii şi dis­ciplinei in utilizarea fondurilor materiale şi băneşti, la creşterea răspunderii tuturor cadre­lor financiar-contabile faţă de bunul mers al activităţii economico-financiare din unităţile economice şi instituţiile de stat, la asigurarea echilibrului planificat între venituri şi cheltu­ieli, la întărirea puterii de circulaţie a monedei naţionale, îmi exprim convingerea că, sub­ conducerea organizaţiei de partid, oamenii muncii din cadrul Băncii Naţionale vor face totul pentru îmbunătăţirea radicală a activităţii lor, pen­tru creşterea rolului şi contribuţiei finanţelor ţării la realizarea măreţelor obiective trasate de Congresul al XII-lea al partidului, la trans­punerea cu succes în viaţă a Programului de făurire a societăţii socialiste multilateral dez­voltate şi înaintare a României spre comu­nism. Vă urez, dragi tovarăşi şi prieteni, succese în activitatea viitoare, multă, sănătate şi feri­cire ! NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România DECRET PREZIDENŢIAL privind conferirea Ordinului „Steaua Republicii Socialiste România“ clasa I Băncii Naţionale a Republicii Socialiste România Pentru contribuţia adusă la dezvoltarea econo­miei naţionale şi înfăptuirea politicii partidului şi statului în domeniul financiar-bancar, cu prilejul aniversării a 100 de­ ani de la înfiinţare, Preşedintele Republicii Socialiste România DECRETEAZĂ: ARTICOL UNIC. — Se conferă ordinul „Steaua Republicii Socialiste România“ clasa I Băncii Na­ţionale a Republicii Socialiste România. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România CHEMĂRI LA ÎNTRECERE • COMBINATUL DE PRE­LUCRARE A LEMNULUI ORADEA • ÎNTREPRIN­DEREA PENTRU INDUS­TRIALIZAREA SFECLEI DE ZAHAR LUDUŞ, JU­DEŢUL MUREŞ • ÎNTRE­PRINDEREA POLIGRAFI­CA „BANAT“ TIMIŞOA­RA • INSPECTORATUL SILVIC JUDEŢEAN SU­CEAVA • DIRECŢIA JU­DEŢEANĂ DE POŞTA­RI , TELECOMUNICAŢII ALBA • GRUPUL ÎN­TREPRINDERILOR DE GOSPODĂRIE COMUNA­LA ŞI LOCATIVA AL JU­DEŢULUI CLUJ (IN PAG. A II-A) CINCINALUL 1976-1980 Coordonate ale dezvoltării şi eficienţei Date şi cifre semnificative • Productivitatea muncii pe un lucrător în industria repu­blicană a ajuns in anul 1980 la peste 220,9 mii Iei, cu un ritm mediu anual de creştere, pe cincinalul 1976—1980, la 7 la sută. • În ultimul an al cincinalului cheltuielile de producţie la 1 000 lei productie-marfă in industria republicană au fost rreducindu-se cu 6,3 la sută in comparaţie cu anul • Cele mai însemnate creşteri la producţia globală, pe cin­cinal au înregistrat următoarele ramuri : energia electrică şi termică — 157,4 la sută, metalurgia feroasă — 153,1 la sută, construcţia de maşini şi prelucrarea metalelor — 181,1 la sută, chimia — 158,3 la sută, materialele de construcţii — 181,6 la sută, industria uşoară — 159,7 la sută şi industria alimen­tara — 133,9 la sută. • în anul 1980 au fost extrase 35,2 milioane tone cărbuni, s-au realizat 21,1 mii tone motoare electrice, mijloace de au­tomatizare şi ale tehnicii de calcul in valoare de 9,8 miliarde lei, 684,1 mii bucăţi tractoare, 60 618 autocamioane, autotrac­toare, autobasculante (in echivalent autobasculante de 5 tone), 79 312 autoturisme de oraş, 579 mii tone produse macromole­­culare de bază, 206 mii tone fibre şi fire artificiale şi sinte­­tice, 376 mii bucăţi frigidere cu compresor, 344 mii bucăţi maşini de spălat, 1154 milioane mp ţesături, confecţii textile în valoare de peste 31484 milioane lei, 113 milioane perechi încălţăminte, etc.

Next