Scînteia Tineretului, iunie 1981 (Anul 37, nr. 9957-9981)

1981-06-01 / nr. 9957

„SCÂNTEIA TINERETULUI" pag. 2 Noul mecanism economico-financiar văzut de la locul de muncă Banul mers al producţiei decis de fiecare om al întreprinderii Pe primele patru luni ale anului producţia netă a fost depăşită la Întreprinderea metalurgică Bacău cu 2,9 milioane lei, producţia marfă fiind suplimentată cu 1,75 milioane lei. De asemenea, la producţia fizică nu se înregistrează nici o restanţă, fiind suplimentate insă, la solicitările beneficiarilor, livrările de carcase de motoare destinate întreprinderilor de maşini electrice din Bucureşti şi Filiaşi, ca şi cele de armături industriale şi utilaje metalurgice a căror prezenţă era necesară mai din vreme pe mai multe şantiere de investiţii. Unde se află resursele acestor depăşiri cu care se mindresc oamenii muncii, cei 2 000 de tineri din cadrul acestui colectiv ? „In prompta şi permanenta înnoire a producţiei , susţine strungarul Nicolae Dolhescu, secretarul comitetului U.T.C. In acest an, ponderea produselor noi şi reproiectate In totalul producţiei industriale se ridică la 60 la sută. Şi asta In condiţiile In care, anual, noi fabricăm cîteva sute de mii de produse în circa 1000 de sortotipodimensiuni destinate câtorva sute de beneficiari din întreaga ţară“. „Nu mai puţin importantă este reducerea cheltuielilor de producţie cu precădere a celor materiale, argumentează inginerul Nicolae Leca, directorul unităţii. Atenţia acordată reducerii acestora, realizării şi depăşirii producţiei fizice şi exportului ne-a permis ca întreprinderea să aibă în acest an, ca şi anul trecut, de altfel, o situaţie financiară bună, îndeplinindu-ne obligaţiile financiare faţă de societate, asigurându-ne capacitatea zilnică de plată, evitarea împrumuturilor de la bancă, onorarea obligaţiilor contractuale şi totodată constituirea fondurilor proprii ale întreprinderii prevăzute prin noul mecanism". Din cele relatate de director am desprins că dintre pirghiile care au avut şi au un rol mobilizator In apucarea noului mecanism, se detaşează introducerea bugetelor de cheltuieli pe secţii, a metodei normative de planificare, urmărire şi evidenţă a costurilor şi a tehnicii de calcul In operaţiile financiar-contabile, instrumente care au permis asigurarea unei evidenţe mai clare şi, deci, cunoaşterea operativă a abaterilor de la normele de consum. Iată, aşadar, succint prezentate resorturile care justifică cit se poate de concret modul de aplicare a noului mecanism aici, la I.M.B. Consecinţă firească a realizărilor mai sus amintite, beneficiile se ridică și ele la o cotă superioară. In 1980, ele s-au situat cu peste 3 milioane peste plan, creîndu-se disponibilităţi certe ca în acest an să fie alocate fonduri suplimentare pentru participarea oamenilor muncii la beneficii, pentru dezvoltarea in continuare a producţiei. „ Am realizat şi depăşit toate prevederile bugetare anul trecut şi pe primele patru luni ale anului, ne informează Mihai Caraiman, preşedintele CCM, tocmai datorită faptului că am realizat măsurile propuse pentru îmbunătăţireaorganizării muncii şi producţiei. Cu mai puţini auxiliari, cu mai mulţi muncitori productivi , acesta a fost unul din principiile puse in practică. O importanţă deosebită acordăm reducerii substanţiale a greutăţii produselor, creşterii indicelui de utilizare a metalului, tipizării reperelor. Continuăm investigaţia In secţia de bază a întreprinderii, turnătoria, o secţie modernă dotată cu utilaje avlnd caracteristici tehnice superioare, in majoritate deservite de tineri. — Acţionăm prioritar In două direcţii principale, ne informează tlnărul maistru Ion Mătăsaru : 1. realizarea şi depăşirea planului la producţia fizică ; 2. diminuarea cheltuielilor de producţie. Ambele converg spre realizarea unei valori mai ridicate a producţiei nete şi, în acest scop, punem accentul pe creşterea productivităţii şi gospodărirea materialelor. Intr-adevăr, aici s-au iniţiat in acest sens măsuri deosebit de eficiente. Doar prin folosirea şpanului de fontă în cubilouri, in locul fontei vechi, se preconizează folosirea în consum propriu a peste 1 400 tone şpan de fontă, cu eficienţă economică de 1 milion lei. O altă măsură prevede folosirea şpanului de oţel la elaborarea fontei în cuptoare cu inducţie, urmînd a se utiliza astfel 300 tone şpan, economisindu-se 250 000 lei. Iniţiatori şi executanţi ai acestor tehnologii, tinerii de la I.M.B ştiu să intervină prin acţiuni bine organizate cînd situaţia o impune. Un exemplu relatat de inginerul Leca confirmă aceasta : „Mai zilele trecute, neprimind întreaga cantitate contractată de nisipuri şi fontă veche, ne aflam intr-o situaţie delicată. Riscam ca la rindu-ne să nu onorăm la timp o comandă urgentă pentru I.M.E.B., ceea ce ar fi creat serioase neajunsuri la terţi beneficiari. Timp de două zile, fără răgaz, 500 de tineri au colectat din cele mai ascunse unghere cîteva tone de nisip şi 38 tone fier vechi, cantităţi suficiente pină la primirea celor contractate pentru a ne desfăşura normal activitatea. Intervenţia aceasta promptă a organizaţiei U.T.C. ne permite să raportăm îndeplinirea integrală şi după 5 luni din acest an a tuturor indicatorilor, onorarea contractelor noastre". EMIL STANCIU Cît consumăm, cît şi cu ce eficienţă producem După ce a ieşit din iarnă, greierele n-a devenit... Ai furnica La C.A.P. Slobozia Conachi, Judeţul Galaţi, ne interesăm de stadiul recoltării furajelor. Curo preşedintele unităţii a plecat cu puţin înainte spre ferma zootehnică, iar , inginerul şef se află pe cimp, la întreţinerea culturilor, parcurgem, împreună cu tovarăşul Gheorghe Lupu, primarul comunei, operativa de pe data de 26 mai. Deci, secara pentru masă verde s-a recoltat în întregime de pe cele 30 ha cultivate, obţinîndu-se 310 tone iar în urma primei coase, la lucernă, de pe 35 ha s-au strîns 525 tone din care s-au dat la consum 380 tone și s-au insilozat, scrie negru pe alb, 100 tone. Acum, la C.A.P. Slobozia Conachi se recoltează pe ultimele 5 ha cultivate cu lucernă. Tovarășul Constantin Boisan, director al S.M.A. Slobozia Conachi, ne dă informaţii şi asupra forţelor mecanice şi umane mobilizate : 2 combine CS, un RAF şi 12 remorci cu echipamente pentru mărirea capacităţii, aproape toate conduse numai de tineri harnici ca Vasile Bacău şi Vasile Dragan. Trecem şi pe la ferma zootehnică să vedem ce se face cu furajele recoltate. înainte de a-1 intîlni pe medicul veterinar Ion Anghele, şeful de fermă, intrăm In grajduri lingă care au fost aduse grămezi de lucernă verde pentru hrană. Constatările nu slnt prea îmbucurătoare : ordinea şi curăţenia slnt In suferinţă, la fel şi îngrijirea animalelor, între care unele sunt atît de slabe încît nu le mai recunoşti rasa. Şi, fără îndoială, starea efectivului de 959 capete, dintre care 462 vaci de lapte, indică destul de exact problemele de ieri şi de azi (adică de anul trecut şi, de anul acesta) legate de asigurarea furajelor de către conducerea unităţii. Dialogul cu şeful de fermă este edificator. — Pină în prezent am însilozat 71 tone lucernă, ne declară dumnealui. Pină diseară ajungem la 90 tone. Asta fiindcă am ieşit din iarnă fără furaje şi acum trebuie să consumăm cam tot ce se coseşte. — Cum se realizează, in aceste condiţii, sarcinile de plan la lapte ? — La sfîrşitul lunii mai, faţă de plan, suntem în restanţă cu 424 ha de lapte. Sperăm să redresăm situaţia întrucît am luat unele măsuri de creştere a stocului de furaje pentru iarnă : am mai însămînţat 20 ha cu lucernă pe un teren bun şi o păşune de 14 ha. Indiscutabil, aceste măsuri sunt foarte bune şi trebuie făcut totul ca ele să aibă şi eficienţa scontată. Creşterea producţiei de furaje este aici o cerinţă imperioasă. Dar pentru aceasta trebuie folosite, in acest scop, toate căile, nu numai extinderea suprafeţei. Concret, iată un exemplu de la vecini şi un drum de urmat : — Cită lucernă aţi strîns de pe cele 80 ha recoltate ? l-am întrebat pe tovarăşul Petre Botezatu, preşedinte al C.A.P. Schela. — Ca masă verde, am obţinut 2 400 tone, deci cam 30 tone la ha. Mai avem de recoltat încă 80 ha. — Producţia este bună. Aţi irigat cumva suprafaţa cultivată ? — Nu, n-am irigat-o, dar am folosit îngrăşăminte, atît organice cît şi chimice. — Care este situaţia realizării sarcinilor de plan la lapte ? — Pină în prezent le-am depăşit cu 2 000 hl. Mai avem furaje de anul trecut. Pe scurt, la C.A.P. Slobozia Conachi se obţin 15 tone lucarnă la hectar, iar la C.A.P. Schela 30 tone, deci dublu. Şi, ca o consecinţă firească a acestui fapt (şi a altora), în prima unitate nu se realizează planul la lapte cu 424 hl, pe cînd în a doua se depăşeşte cu 2 000 hl. Asupra acestei concluzii e bine să mediteze gospodarii de la Slobozia Conachi. Să mediteze şi să acţioneze, căci numai în felul acesta vor putea obţine la a doua coasă mai multă lucernă la hectar. ION CHIUIC Tineri lăcătuși lucrind la tractorul A 1 800-A realizat de Întreprinderea de tractoare din Craiova Foto : GH. CUCU Pe linia ridicării calităţii nu se poate acţiona cu jumătăţi de măsură Un colectiv de muncă, oricare ar fi acesta, işi are o identitate a sa. Actul acesta prin care muncitorii şi specialiştii unei Întreprinderi, instituţii, ai unui şantier de construcţii se legitimează in faţa tuturor ii constituie calitatea producţiei, calitatea întregii activităţi desfăşurate in respectiva unitate. Sunt însă cazuri — acolo unde preocupările organizaţiilor de tineret prezintă limite — cînd tot ce ti se poate spune referitor la calitate, la modul în care se acţionează pentru ridicarea neîncetată a acesteia, se mărgineşte la cîteva iniţiative, aproape aceleaşi, enumerate de ciţiva ani buni in planurile de muncă şi care urmăresc rezolvarea unor aspecte colaterală, nicidecum a celor esenţiale. Or, se ştie, în problema calităţii nu se poate umbla cu jumătăţi de măsură. Iată, laîntreprinderea „Progresul“ Brăila, unitate binecunoscută a industriei constructoare de maşini, secretarul adjunct al comitetului U.T.C., Radu Malinchi, ne-a declarat că la nivelul unităţii, în acest an, a fost efectuată o serioasă analiză a vitrinelor calităţii şi... cam atît. „In secţii, da — a continuat tînărul secretar — la 2—3 luni se dezbat cauzele care conduc la rebut, se organizează concursuri profesionale pe meserii“.. In sfîrşit, mai aflăm că in întreprindere funcţionează, din Iniţiativa organizaţiei de tineret, aproximativ 100 cursuri de perfecţionare şi ridicare a calificării, la care sunt înscrişi circa 3 000 muncitori. Dar oare se ţin cu regularitate aceste cursuri, sunt ele frecventate de toţi cei Înscrişi ? Pină a afla insă răspunsul la această întrebare să notăm că la sfîrşitul primelor patru luni ale anului 1981 valoarea rebuturilor înregistrate în principalele secţii se ridică la peste 14,5 milioane lei şi că pe adresa unităţii au sosit, în aceeaşi perioadă de timp, 209 reclamaţii. „Raportînd toate acestea la volumul producţiei marfă — remarca inginerul Constantin Negoiţă, din cadrul serviciului C.T.C. — nu se poate spune că stăm prea rău. Faţă de anul trecut, cînd la unele repere coeficientul de rebut se ridica la 37 la sută, in 1981, prin acţiunile Întreprinse în fiecare atelier şi secţie am redus coeficientul respectiv cu mai mult de jumătate.“ Sigur, nu sunt de neglijat eforturile depuse de colectivele secţiilor respective in direcţia ridicării calităţii, nici rezultatele obţinute. In multe locuri ne-au fost prezentate realizări remarcabile. Nu sunt de neglijat nici greutăţile ce au trebuit depăşite pe linia aprovizionării tehnico-materiale, dotării cu scule, dispozitive şi verificatoare. „Au fost cazuri, ne-a declarat maistrul Marcel Vrînceanu, secretarul comitetului de partid din Fabrica de excavatoare, cînd meşterul, singurul posesor al unui şubler, trebuia să meargă din maşină în maşină, prin atelier, pentru a măsura cotele reperelor aflate în execuţie. Nu înţelegem de ce se desfăşoară atît de greu procesul asimilării SDV- urilor de către unităţile specializate.“ Revenind la o idee mai sus amintită, cea referitoare la organizarea celor aproape 100 cursuri de reciclare, nu o dată am avut prilejul să constatăm că acestea se ţin cînd şi cînd, că sunt frecventate nu de cei care au o pregătire scăzută, de cei care dau rebuturi, ci, în general, de cei Înscrişi la examenul de treaptă. Apoi, nu întîmplător, acolo unde aceste cursuri se desfăşoară în mod necorespunzător — secţiile „300“, „700“, de exemplu — procentul rebuturilor este în creştere. O situaţie greu de înţeles ne este relatată şi la Fabrica de semifabricate turnate şi forjate. „Pe linia ridicării calificării oamenilor — ne explică modelatul Petrică Şerbănescu, secretar al comitetului U.T.C. din fabrică — acţionăm şi indirecţia depistării tinerilor cu studii incomplete şi înscrierii lor la cursurile fără frecvenţă.“ Bine, întrebăm noi, dar aceşti tineri sunt din rîndul celor nou angajaţi şi, la serviciul personal, odată cu completarea formularelor de încadrare se cunoaşte situaţia exactă a pregătirii lor. De ce nu se acţionează atunci, din capul locului ? Este mai simplu oare să-i cauţi pe aceşti oameni între miile de cadre ale întreprinderii la două trei luni de la angajare, să-i înscrii pe tabere, să-i lămureşti că trebuie să meargă la şcoală . Aceasta nu este singura curiozitate aflată in timpul documentării la întreprinderea „Progresul". Iată, de pildă, corespunzător unui proiect realizat de proiectanţii unităţi, vizat de tehnologi, muncitorii unei secţii aveau de executat filete metric 36 in profile hexagonale cu diametrul de 32 mm ! „Nu sunt puţine cazurile — preciza lăcătuşul Jean Coman, secretar al comitetului U.T.C. din Fabrica de excavatoare — cind documentaţia ce ni se prezintă este necorespunzătoare. Si dacă, in cazuri ca cel mai sus amintit, putem să nu dăm seama imediat de greşeală, de cele mai multe ori abia cind trebuie montată piesa se vede că nu este cea necesară." Fată de toate aceste aspecte, fără îndoială, se impune o concluzie. In mare ea corespunde cu remarca tovarăşului inginer Dumitru Stoianovici, inspector principal la Inspectoratul judeţean pen- tru calitatea produselor. „Uneori in cite o secţie sau atelier, aici, „Progresul“, prin calitate se Înţelege doar unul sau citeva aspecte din cele pa care le cuprinde această largă noţiune in care regăsim de fapt toţi ceilalţi indicatori de producţie. De aceea multe din acţiunile întreprinse nu cunosc eficienţa scontată. Calitate nu înseamnă, se ştie, doar respectarea tehnologiilor de execuţie ci şi tehnologii bune, la nivelul cerinţelor actuale. Nu înseamnă doar maşini moderne, complexe ci şi oameni bine pregătiţi profesional, care să asigure o întreţinere şi un reglaj corespunzător instalaţiilor, buna lor funcţionare, înseamnă conştiinţă ridicată din partea tuturor“. Chiar in timp ce ne aflam în Întreprindere, maistrul Marcel Vrînceanu era sunat insistent la telefon de la poarta unităţii unde un excavator, încărcat pe trailer, nu putea pleca la Rovinari, deoarece utilajul prezenta mai multe defecţiuni. S-a intervenit imediat şi acestea au fost remediate. Dar dacă defecţiunile ar fi apărut abia in camera de cărbune, aşa cum se mai intimplă, cita alte instalaţii nu ar fi trebuit oprite, cită producţie nu s-ar fi pierdut. Oare restanţele înregistrate pe patru luni la producţia de lignit şi in investiţii nu au o cauză şi in lunga staţionare a excavatoarelor, unele aflate chiar in termen de garanţie ? Fără îndoială că da. NICOLAE MILITARU Probleme la zi, soluţii la zi Atitudini şi... atitudini Cît durează testarea testelor ? Muncitorii şi specialiştii întreprinderii de material rulant Craiova se preocupă intens şi cu bune rezultate de asimilarea in producţia proprie a unor piese de schimb pentru locomotive, care se aduc încă din import, cu mari cheltuieli valutare. Câteva soluţii deosebit de eficiente, avizate şi de către Institutul de cercetări căi ferate, aşteaptă de mai multă vreme verdictul din partea Direcţiei tracţiune şi vagoane din Ministerul Transporturilor şi Telecomunicaţiilor. Din păcate, însă, omologarea şi acceptarea acestor materiale şi piese, deseori superioare celor din import, durează foarte mult timp, uneori ani de zile. Interlocutorii de la I.M.M.R. Craiova ne oferă ca exemplu „carcasa regulatorului de tensiune“, realizată în uzina lor şi care s-a dovedit incomparabil mai rezistentă ca cea adusă din Elveţia, dar care n-a fost acceptată decit după doi ani de discuţii cu ministerul. „E firesc să se intîmple aşa, precizează tovarăşul inginer Emil Zglăvuţă, din direcţia respectivă a ministerului, deoarece nu se poate trece peste teste care durează, în mod obiectiv, mai multă vreme“. La care, specialiștii uzinei aduc replica lor întemeiată: „o locomotivă are circa 12 mii de repere. Dacă pentru fiecare se rezervă cite doi ani de teste... acoperitoare, cind vom reuşi noi să înlocuim întreg importul de piese de schimb ? Nu suntem împotriva testelor, ci a exagerării lor nejustificate din punct de vedere tehnic“. Viteza locomotivelor reparate la Craiova a crescut sensibil, dar birocraţia încetineşte mult prea mult introducerea în producţie a creaţiei originale. ROMULUS LAL Cînd „şef“ la C.A.P. este neglijenţa în tot mai multe gospodării au apărut primăvara aceasta solarii şi sere de legume. Sătenii, şi nu numai ei, ci şi orăşenii, s-au convins de adevărul marilor avantaje pe care le aduce folosirea fiecărei palme de pămînt, cultivarea spaţiilor din curţile caselor. Dar iată că în timp ce mulţi adună doar de pe cîteva brazde sute de kilograme de produse, destul cît să ajungă necesităţilor proprii şi să şi vîndă la piaţă, mai sint şi dintre cei care „uită" nesemănate zeci de hectare de teren agricol. Bunăoară, la Budeasa, comună frumoasă situată in lunca Argeşului, au rămas in acest an nefolosite suprafeţe întinse de pămînt, de pe care altădată se strîngeau recolte bogate. Numai la Găleşeşti, de pildă, circa 20 ha teren, arat şi discuit, a fost lăsat în paragină, pradă buruienilor, care cresc bine, se vede, la umbra neglijenţei. Apoi intre casele sătenilor de la Cringul Racilor şi lacul de acumulare, alte 10 hectare de pămînt arat au rămas nefolosite. Aici au fost efectuate lucrări de ameliorare a terenului şi între brazdele mari s-a acumulat multă apă, fapt care a îngreunat intrarea semănătorilor. Terenul este înclinat însă spre lac şi prin cîteva şanţuri de scurgere, excesul de umiditate ar fi putut să fie demult eliminat. In sfîrşit, astfel de suprafeţe de pămint necultivat se intîlnesc în mai toate satele comunei. Sătenii au făcut, se pare, demersuri să preia pe bază de contract aceste terenuri dar conducerea C.A.P.-ului a respins propunerea dar nici nu a luat măsuri pentru cultivarea respectivelor suprafeţe. Vremea nu aşteaptă insă, se apropie . iată secerişul şi, cum buruienile nu vor putea ţine nimănui de foame la iarnă, este bine să se intervină acum cit se mai poate face ceva şi să se cultive aceste păminturi. Nu de altceva, dar, sîntem siguri, că cei care au lăsat uitate cele citeva zeci de hectare de pămint bun nu vor uita şi să-şi umple cămările la toamnă. Şi de unde o vor face dacă ogoarele vor ramine fără sămînţă . Vor alerga ca şi pină acum la piaţă ?! (N. M). Argumentele faptei Valenţele spiritului gospodăresc I.C.M.-ul este o adresă binecunoscută de tineri. Binecunoscuta şi la întreprinderea mecanică Muscel din Cîmpulung unde anual tinerii strîngeau şi predau acestei unităţi sute de tone de metal rezultat în procesul de fabricaţie, sau din dezmembrarea utilajelor şi sculelor casate. Iată însă că din 1981 cantitatea de metal predat de tinerii unităţii muscelene la I.C.M. s-a redus considerabil. Şi nu pentru că nu ar mai fi fost întreprinse acţiuni de colectare. Dimpotrivă, se poate spune că au fost intensificate în ultima vreme. Dar fiecare capăt de profil, fiecare bucată de tablă sau de alt material sunt strînse acum cu grijă, inventariate şi depozitate în spaţii special amenajate în afara secţiilor, după care sunt folosite la execuţia altor repere mici , piuliţe, şuruburi, şaibe, inele, alte piese din lipsa cărora de multe ori ritmul la montaj era încetinit. Numai pe primele 4 luni ale anului au fost reintroduse în circuitul productiv 300 tone table, pină nu demult aruncate la fier vechi. Dar nu numai cu tabla s-a procedat astfel. In luna aprilie de pildă, s-au recuperat şi recondiţionat prin munca patriotică a uteciştilor 80 de matriţe auto. Şi fiecare din aceste matriţe costă în jur de 50 mii lei. Mergînd mai departe cu iniţiativa lor, tinerii de la ARO au dezmembrat, tot prin muncă patriotică, utilajele casate, mai multe instalaţii vechi devenite neutilizabile. Reperele bune ale acestora, în valoare de aproape 1 000 000 lei au fost conservate şi depozitate în magaziile cu piese de schimb sau au şi luat locul, pe diverse maşini, pieselor defecte. Demonstrînd în continuare spirit de buni gospodari, uteciştii, împreună cu specialişti din compartimentele specializate ale uzinei, au refăcut planul de croire a prelatei pentru autoturismele de teren, reuşind să reducă consumul la fiecare maşină cu 1,5 metri pătraţi. Economii însemnate s-au realizat şi la alte materiale, la scule şi dispozitive. Practic, nu există sector sau compartiment al unităţii unde să nu se acţioneze cu spirit de Înaltă răspundere în direcţia economisirii materialelor, reducerii consumurilor, fapt reflectat şi de nivelul cheltuielilor la 1 000 lei producţie, de la o lună la alta diminuat, de beneficiile suplimentare înregistrate pină in prezent in 1980 O EXPRESIE A COMPETITIVITĂȚII (Urmare din pag. I)mitetului U.T.C. pe Întreprindere, tineretul se află in prima linie a luptei pentru calitate. Fie că este vorba de tinerii de la tesătorie, de la finisaj, de tinerele de la C.T.C. (prin filtrul cărora nu scapă nici cel mai mic defect de țesătură) de prezenţa permanentă a produselor realizate de ei in „Vitrinele calităţii“, existente în fiecare secţie, problema calităţii, a competitivităţii produselor se află pe agenda priorităţilor uteciste. Repartizarea Fiecărui membru al biroului comitetului U.T.C. pe cite 2 organizaţii, permite permanent evaluarea aportului fiecărui tînăr la realizarea indicelui de calitate, ne spunea Făltica Radu, responsabila resortului profesional-ştiinţific in cadrul comitetului U.T.C. Din discuţiile pe care le-am purtat cu tinerele de la „Libertatea" a rezultat că problema calităţii reprezintă obiectivul prioritar. La fel şi problema îndeplinirii normei zilnice. Dacă tinere ca Livia Botezatu, Rozina Bening, Floarea Oncică, Maria Truşcă, Valeria Cumpănaşu, Anişoara Pîrvu din secţia ţesătorie se numără printre fruntaşe, reuşind să-şi depăşească norma zilnică cu 2—3 procente (respectiv circa 4 000 bătăi/schimb) este şi firesc ca secţia lor să raporteze lunar depăşirea planului cu circa 6 000 mp de ţesătură de cea mai bună calitate. Despre modul în care acţionează cei peste 400 de tineri din secţia ţesătorie (peste 90 la sută din totalul personalului muncitor al secţiei) vorbesc ultimele realizări, respectiv devansarea cu circa 10 zile a unui număr însemnat de comenzi destinate exportului (Suedia, Irak, Liban etc.). Şi nu este prima dată cînd întreprinderea sibiană livrează in avans faţă de contracte partenerilor de comerţ. Deja la începutul lunii mai se înregistra o cantitate de 23 000 mp livraţi in avans faţă de grafice, ceea ce înseamnă că derularea contractelor trimestrului II se face în cele mai bune condiţii. Promptitudinea în onorarea contractelor a fost motivul care a atras, cum era şi firesc, suplimentări de comenzi din partea beneficiarilor. Acestor cerinţe, suntem siguri, le vor răspunde cu exigenţă şi înaltă profesionalitate Întregul colectiv, recunoscut pentru seriozitatea şi competenţa de care au dat dovadă ani la rînd cei peste 1 000 de tineri, mîndri că în produsele destinate exportului se află incorporată şi contribuţia lor... 1000 de nume şi tot atitea „semnături“ de prestigiu pe certificatul de calitate al produselor purtind marca întreprinderii „Libertatea“ din Sibiu. LUNII IUNIE 1981 Tinerii au sesizat, noi întrebăm UN RĂSPUNS DE 300 000 LEI • „întreprinderea noastră, ne spunea zilele trecute tânărul tapițer Carmil Boca, de la întreprinderea de prelucrare a lemnului Bacău, are rezultate notabile pe linia valorificării materialelor recuperabile. Totuși mai sunt încă deşeuri de poliuretan, circa 12 000 kg pe an, care se pierd, care incarcă nepermis de mult costurile de producţie ceea ce, implicit, afectează negativ asupra beneficiilor Întreprinderii, asupra veniturilor noastre". • „Intr-adevăr, ne-a informat tovarăşa Corina Dumitrescu, şefa serviciului O.P.M., de mai mulţi ani căutăm o soluţie a acestei probleme. Ne bucură interesul manifestat de tînărul matriţei faţă de aceste pierderi şi suntem in măsură să-i răspundem că suntem pe cale de a remedia acest aspect. Zilele trecute, un alt tinăr, maistrul Gheorghe Dragomir, ne-a oferit o propunere de valorificare a resturilor de poliuretan (într-o primă etapă circa 1 000 kg lunar) prin utilizarea lor la confecţionarea pernelor pentru fotoliile Firicel. Dacă înainte livram aceste deşeuri întreprinderii producătoare, tocmai la Timișoara, la un preț scăzut, acum, prin valorificarea lor in întreprindere, vom elimina cheltuielile de transport, scăzînd totodată corespunzător consumul de poliuretan brut, economisind astfel într-o primă etapă circa 300 000 lei“. CALE LIBERA MATERIALELOR Înlocuitoare ! De ce nu s-au înlocuit, încă, la mascarea nodurilor sanitare, măştile grele din beton cu cele uşoare din polistiren armat cu fibră de sticlă ? întrebarea aparţine unui grup de tineri zidari (Nicolae Mladin, Vasile Coman, Ilie Vasiloaie şi alţii) care lucrează în cadrul şantierului Ploieşti al Trustului de Construcţii Montaj — Prahova. După precizarea lor prin folosirea noilor măşti, în afară că efortul fizic se reduce considerabil (masca veche cîntăreşte circa 150 kg, cea nouă 3—4 kg) ar creşte productivitatea muncii cu 30 la sută la operaţia de montaj, s-ar reduce manopera de montaj pe bucată cu circa 85 la sută. Totodată, durata de execuție se reduce cu circa 10 ore/apartament, eliminîndu-se astfel operaţiile de finisare. • Inginerul Valeriu Iordăchescu, șeful Serviciului contractare, ne precizează că în atenţia conducerii, se află de multă vreme soluţionarea acestei probleme. Deja au fost contractate circa 2 000 de bucăţi de asemenea măşti, fabricate la întreprinderea de elemente prefabricate P.A.S. din Capitală. Vor începe a fi utilizate pe şantierele prahovene chiar din următorul trimestru. La început, pentru coloanele de instalaţii de la băi şi bucătării (intr-un bloc de 40 apartamente fiind necesare 80 de astfel de măşti) urmind apoi să fie introduse la coloanele pluviale, şi în alte locuri pînă la finele anului în curs.