Scînteia Tineretului, iulie 1981 (Anul 37, nr. 9983-10009)

1981-07-01 / nr. 9983

Marţi, 30 iunie, au fost relua­te in plen lucrările sesiunii a IlI-a a celei de-a VIII-a legis­laturi a Marii Adunări ■ Naţio­nale, întrunită într-o atmosferă de puternică efervescenţă politică, de pregnantă manifestare a profundului democratism al orînduirii noastre socialiste, ac­tuala sesiune a Marii Adunări Naţionale examinează şi legife­rează acte normative de o deo­sebită importanţă pentru dez­voltarea economico-socială a ţării, care au fost dezbătute, în aceste zile, in cele mai largi fo­rumuri democratice ale clasei muncitoare, ale întregului popor. Ora 10. In aplauzele puternice ale deputaţilor şi invitaţilor, în lojile oficiale iau loc tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu, tovarăşii Ilie Verdeţ, Iosif Banc, Emil Bobu, Cornel Burtică, Virgil Cazacu, Lina Ciobanu, Ion Coman, Ni­colae Constantin, Constantin Dăscălescu, Ion Dincă, Janos Fazekas, Ludovic Fazekas, Cor­nelia Filipaş, Alexandrina Găi­nuşe, Petre Lupu, Paul Nicules­­cu, Gheorghe Oprea, Gheorghe Pană, Ion Păţan, Dumitru Po­­pescu, Gheorghe Rădulescu, Leonte Răutu, Ştefan Voitec. In sală se află membri suple­anţi ai Comitetului Politic Exe­cutiv al C.C. al P.C.R., secre­tari ai C.C. al P.C.R., membri ai Consiliului de Stat. La lucrările sesiunii sunt pre­zenţi numeroşi invitaţi — mem­bri ai C.C. al P.C.R., miniştri, conducători de instituţii centra­le şi organizaţii obşteşti, repre­zentanţi ai oamenilor muncii, personalităţi ale vieţii noastre culturale şi ştiinţifice, ziarişti. Erau prezenţi, de asemenea, şefi de misiuni diplomatice a­­creditaţi in ţara noastră, precum şi corespondenţi ai presei străine. Lucrările sesiunii au fost des­chise de tovarăşul Nicolae Gio­­san, preşedintele Marii Adunări Naţionale. La propunerea Biroului Marii Adunări Naţionale, deputaţii au aprobat completarea ordinii de zi a sesiunii şi desfăşurarea lucrărilor in următoarea succe­siune : 1. Validarea alegerii unui deputat în Marea Adunare Na­ţională şi depunerea de către a­­cesta a jurămintului de credinţă şi devotament faţă de Republi­ca Socialistă România; 2. Proiectul de lege pentru a­doptarea Planului naţional­ unic de dezvoltare economico-socială a Republicii Socialiste România în perioada 1981—1985; 3. Proiectul de lege pentru a­­doptarea Planului de dezvolta­re a agriculturii și industriei a­­limentare in perioada 1981—1985; 4. Proiectul legii gospodăriei comunale; 5. Proiectele de legi pentru a­­probarea decretelor cu putere de lege emise de Consiliul de Stat. Intrindu-se în ordinea de zi, Marea Adunare Naţională a va­lidat, în unanimitate, alegerea ca deputat al M.A.N. în circum­scripţia electorală nr. 1 Tulcea, judeţul Tulcea, a tovarăşu­lui Roman Ancuţ, care a de­pus apoi jurămîntul de credin­ţă şi devotament faţă de Repu­blica Socialistă România. Tovarăşul Ilie Verdeţ, prim­­ministru al guvernului, a pre­zentat, la următorul punct al or­dinii de zi, din împuternicirea guvernului, proiectul de lege pentru adoptarea Planului na­ţional unic de dezvoltare econo­mico-socială a României in pe­rioada 1981—1985. In continuare, deputatul Ioan Totu, secretar al Consiliului Su­prem al Dezvoltării Economice şi Sociale, a expus coraportul Consiliului privind proiectul de lege pentru adoptarea Planului naţional unic de dezvoltare e­­conomico-socială a României in perioada 1981—1985. Deputatul Gheorghe Dumitra­dhe, vicepreşedinte al Comisiei pentru industrie , şi activitatea economico-financiara, a dat ci­tire, apoi, raportului comisiilor permanente ale Marii Adunări Naţionale, care au avizat favo­rabil proiectul de lege. Trecîndu-se la­­ următorul punct al ordinii de zi, tovarăşul Angelo Miculescu, viceprim­­ministru al guvernului, minis­trul agriculturii şi industriei ali­mentare, a expus proiectul de lege pentru adoptarea Planului de dezvoltare a agriculturii şi industriei alimentare in perioa­da 1981—1985. Preşedintele Comisiei pentru agricultură, silvicultură şi gos­podărirea apelor, deputatul Ion Catrinescu, a prezentat apoi ra­portu­l comisiilor permanente ale M.A.N, care au avizat pro­iectul de lege. In ședința de după-amiază a început dezbaterea generală asupra celor două proiecte de legi. Au luat cuvintul deputaţii : Gheorghe Pană, Corneliu Vel­­nicov, Emilian Dobrescu, Iulia­­na Bacinschi, Ioan Avram, Ale­­cu Popa, Gheorghe Potocean, Melenji Tuduce, Ştefan Korodi, Marin Nedelcu, Elena Savu, Traian Gârba, Floarea Moise, Teodor Roman, Neculai Agachi, Vasilica Vlad, Richard Winter, Virginia Gemescu, Ion Teorea­­nu, Valeriu Dumitrică, Ferdi­nand Nagy, Vasile Bulucea. Lucrările sesiunii continuă. EXPUNEREA la proiectul de lege pentru adoptarea Planului național unic de dezvoltare economico-socială a României în perioada 1981-1985 In pagina a IlI-a . ' _ Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXXVII, SERIA II, Nr. 9 983 4 PAGINI 30 BANI MIERCURI 1 IULIE 1981 EXPUNEREA la proiectul de lege pentru adoptarea Planului de dezvoltare a agriculturii și industriei alimentare în perioada 1981-1985 în pagina a II-a TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU a primit pe ambasadorul Sudanului Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialis­te România, a primit, marţi di­mineaţa, pe Mohamed Osman Mohamed El Awad, ambasado­rul Sudanului în Republica Socialistă România, în vizită de rămas bun, în legătură cu în­cheierea misiunii acestuia în țara noastră. Cu acest prilej, a avut loc o convorbire care s-a desfășurat intr-o atmosferă cordială. Perspective largi, mobilizatoare muncii libere, creatoare a tinerei generaţii, a întregului popor Eveniment politic deosebit de important în viaţa clasei mun­citoare a întregului popor, Con­gresul al II-lea al consiliilor oamenilor muncii din industrie, construcţii, transporturi, circu­laţia mărfurilor şi finanţe, re­prezintă, prin amploarea şi complexitatea problemelor dez­bătute, a hotărîrilor adoptate, un moment cu semnificaţii de­cisive in viaţa­­social-politică a patriei, în procesul de adîncire şi perfecţionare a democraţiei socialiste, în afirmarea şi mai puternică a rolului clasei mun­citoare în conducerea societăţii, in elaborarea şi înfăptuirea, în­­tr-un spirit profund ştiinţific, novator şi realist, a politicii partidului de făurire a socie­tăţii socialiste multilateral dez­voltate şi înaintare a României spre comunism. Desfăşurindu-şi lucrările in condiţiile muncii rodnice, crea­toare a întregului popor pentru înfăptuirea cu succes a obiecti­velor acestui an, ale întregului cincinal 1981—1985, Congresul al II-lea al consiliilor oamenilor muncii a dezbătut şi aprobat o seamă de măsuri menite să im­pulsioneze şi mai puternic par­ticiparea activă, responsabilă, a clasei muncitoare, a tuturor oa­menilor muncii, la perfecţionarea autoconducerii muncitoreşti, la aplicarea consecventă a noului mecanism economico-financiar, toate acestea devenind posibile, aşa cum s-a subliniat in cadrul Congresului, numai in condiţiile sporirii atribuţiilor adunărilor generale, ale organelor lor de conducere colectivă şi mobili­zării acestora la înfăptuirea in­tegrală, cu superioară eficienţă şi in concordanţă cu exigenţele unei noi calităţi, a hotăririlor a­­doptate de Congresul al XII-lea al partidului, în scopul creşterii avuţiei naţionale, ridicării ni­velului de trai material şi spiri­tual al întregului nostru po­por. Tinera generaţie — asemeni întregii naţiuni — a luat cu­noştinţă cu deosebită satisfacţie, cu deplină aprobare, de conţinu­tul impresionant de idei cuprins în magistrala expunere prezen­tată in cadrul Congresului de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, adevărat program-directivă pen­tru realizarea obiectivelor ce stau in faţa clasei muncitoare, a poporului nostru, in cea de-a doua etapă a înfăptuirii Pro­gramului partidului de făurire a societăţii socialiste multilate­ral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism, avind ferma încredinţare că de mo­dul în care fiecare utecist, fie­care tînăr îşi va îndeplini sar­cinile şi îndatoririle ce ii in­cumbă depinde in mod hotărî­­tor însuşi destinul de azi şi de mîine al tinerelor generaţii. Cu acelaşi interes au luat cunoştin­ţă, împreună cu toţi oamenii muncii, şi tinerii de Hotărirea şi de Chemarea pe care le-au adoptat participanţii la Con­gresul al II-lea al Consiliilor oamenilor muncii din industrie, construcţii, transporturi, circu­laţia mărfurilor şi finanţe care, împreună cu materialele dezbă­tute în recenta plenată a C.C. al P.C.R., care urmează să fie supuse spre ratificare actualei sesiuni a Marii Adunări Naţio­nale, alcătuiesc un ansamblu ar­monios şi unitar de documente în care se află exprimate priori­tăţile etapei pe care o parcur­gem, sarcinile actuale şi de perspectivă care trebuie să dea măsura concentrării şi efortului creator al tuturor celor care re­prezintă proprietarii, producă­torii şi beneficiarii avuţiei na­ţiunii socialiste. Parcurgind Hotărirea şi Che­marea Congresului al II-lea al consiliilor oamenilor muncii, tinăra generaţie o face cu sen­timentul deplinei responsabili­tăţi cu care este investită în viaţa politică, economică şi so­cială a patriei, dar şi cu legiti­ma convingere că fiecare din­tre obiectivele şi direcţiile cu­prinse în aceste documente o angajează nu tangenţial, refe­renţial, ci în mod nemijlocit şi plenar. Desigur, şi în aceste două do­cumente sunt sarcini precise care se referă la un domeniu sau altul al activităţii economi­­co-sociale şi reprezintă priori­tăţi pentru o categorie sau alta de tineri. Mai mult,­ putem afir­ma cu toată certitudinea că ti­neretul muncitoresc — detaşa­mentul principal al Uniunii Ti­neretului Comunist — se regă­seşte aici cu îndatoriri şi răs­punderi crescînde pe măsura a­­tributelor calitative care defi­nesc profilul său profesional şi moral-politic. Se poate spune de pe acum că aplicarea in viaţă a tezelor şi orientărilor cuprin­se în Expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în Hotărârea şi, respectiv, prin Chemarea Congresului al II-lea al con­siliilor oamenilor muncii va re­prezenta un factor catalizator, menit să îmbogăţească şi să di­versifice întreaga activitate po­litică, organizatorică şi educa­tivă, desfăşurată sub condu­cerea organizaţiilor de partid, de organe şi organizaţii U.T.C. din industrie, construcţii, trans­porturi, circulaţia , mărfuri­lor şi finanţe. Făcând a­­ceastă afirmaţie avem în­ vedere că şi celelalte categorii de ti­neri din unităţile de cercetare ştiinţifică, din domeniul­­ agri­culturii sau din unităţile şco­lare trebuie să parcurgă cu maximă atenţie ansamblul do­­­cumentelor Congresului al II-lea al consiliilor oamenilor muncii şi pe această bază să stabi­lească noi şi importante mă­suri pentru creşterea calităţii şi ŞERBAN CIONOF (Continuare în pag. a lll-a) Cronică de întrecere Numeroase colective de muncă din industria pra­hoveana, dimboviţeană şi buzoiană au încheiat pri­mul semestru din acest an, cu însemnate sporuri de producţie. Astfel, în con­diţiile valorificării superi­oare a materiilor prime şi a celor secundare, lucrăto­rii din rafinării au ridicat la 500­ 000 tone cantitatea su­plimentară a derivatelor din ţiţei, iar minerii de la Fi­­lipeştii de Pădure şi Şo­­tînga au furnizat în plus termocentralelor aproape 20 000 tone lignit. Cu bune rezultate s-au prezentat la acest sfîrşit de semestru producătorii de materiale de construcţii care au pus la dispoziţia şantierelor un plus de ciment, prefabrica­te din beton, cherestea şi alte produse din care se pot construi circa 2 300 a­­partamente, întreprinde­rile constructoare de ma­şini — ramură cu pondere in economia celor trei ju­deţe­­— care, în perioada a­­mintită au pus la dispozi­ţia economicii naţionale o producţie suplimentară de circa 400 milioane lei. La întreprinderea de pie­se auto din Iaşi a intrat în funcţiune o nouă şi impor­tantă capacitate de produc­ţie, pe spaţiile căreia se va realiza anual un volum de 2 000 tone piese auto forja­te. În acest fel, secţia de profil a unităţii ieşene poate executa în momentul de faţă 9 500 tone piese for­jate. Finalizată după proiectul întocmit de specialiştii fi­lialei Braşov a institutului de proiectări pentru con­strucţii de maşini Bucu­reşti, noua capacitate a fost dotată cu utilaje şi in­stalaţii moderne, de înalt randament, în totalitate de fabricaţie românească, în­tre care cuptoare de încăl­zire, prese de debavurare, ciocane matriţoare etc, care conferă întregului proces de producţie un ridicat grad de mecanizare. In atmosfera de eferves­cenţă creatoare generată de recentul Congres al Consi­liilor oamenilor muncii, in­dustria judeţului Suceava consemnează un fapt deose­bit. Astăzi, la Fălticeni a intrat în funcţiune un im­portant obiectiv industrial. E vorba de secţia de deter­genţi din cadrul întreprin­derii chimice cu o produc­ţie de 170 000 tone anual. De remarcat faptul că 80 la sută din utilajele şi instala­ţiile cu care e dotată prima şi cea mai importantă capa­citate de producţie a unită­ţii sunt de fabricaţie româ­nească. Secţia va cuprinde 3 ateliere: sulfonare, condi­ţionare şi ambalare — co­nectată la circuitul produc­tiv astăzi, după ce cu o lună in urmă, în cadrul probelor tehnologice, s-au obţinut primele cantităţi de Perlan alb, în a doua parte a lunii iulie se vor produce încă 2 sorturi de detergent „Ra“ pentru spălări grele manual şi „Ha super** pen­tru spălări cu maşina. Acest rezultat e rodul eforturilor constructorilor de la şan­tierul nr. 4 Fălticeni, al grupului 2 Săvineşti, al şan­tierului nr. 2 Fălticeni, al grupului 2 de instalaţii şi montaj Suceava, dar şi al colaborării dintre beneficiar şi constructor. Toate insta­laţiile şi utilajele funcţio­nează bine, ceea ce creează condiţii pentru atingerea parametrilor proiectaţi cu cel puţin o lună înainte de termenul planificat. (Mircea Motrici). Sub semnul dialogului necesar dintre tinerii creatori şi tinerii cititori Întîlnirile Cenaclului „Confluenţe“ VASLUI Cenaclul „Confluenţe“ şi-a propus, încă de la înfiinţare, să fie mai mult decit­va cadru în care se citeşte şi se discută literatură şi anume să fie o formă complexă de manifestare a tinerilor scri­itori din întreaga ţară, cărora să li se creeze un mod sis­tematic prilejul de a cu­noaşte printr-un contact di­rect realitatea românească, de a se confrunta cu opiniile iubitorilor de literatură din uzine şi şcoli, din sate şi de pe şantiere, de a susţine, concomitent cu activitatea literară propriu-zisă, o in­tensă activitate publicistică, in buna tradiţie a breslei noastre scriitoriceşti. Acest adevărat program de stimu­lare a creaţiei tinerilor şi de integrare a lor in viaţa socală a început deja să de­vină realitate. S-au organi­zat pină in prezent mai multe deplasări in ţară ale tinerilor scriitori. Iar lunile care urmează vor constitui in privinţa aceasta, pentru membrii cenaclului „Con­fluenţe“, o „lungă vară fier­binte“ cuprinzînd vizite de documentare numeroase şi de anvergură in centre impor­tante ale industriei româ­neşti, in unităţi agricole mo­derne, pe mari şantiere ale tineretului, in localităţi de interes istoric şi cultural. Promitem cititorilor că ii vom ţine la curent cu toate aceste expediţii de căutare a adevărului vieţii, că de fie­care dată vom publica gru­paje de reportaje și însem­nări realizate de tinerii scri­itori in cursul deplasărilor. Deocamdată, in cele ce ur­mează, oferim o scurtă rela­tare a vizitei întreprinse in zilele de 24—26 iunie la Vas­lui de către tinerii scriitori Ioana Proca, Gabriela Hure­­zean, Ioana Ieronim, Mircea Nedelciu, Mircea Cărtărescu, Mircea Florin Şandru, Matei Vişniec, Alex. Ştefănescu şi interpreţii de muzică folii Mihaela Bustuchina şi Va­­sile Şeicaru. Prima parte a vizitei de documentare s-a desfăşurat la întreprinderea de apa­rate de măsură şi control — unitate industrială modernă, care funcţionează din 1978 şi livrează deja, unor benefi­­ciari din ţară şi din străină­tate, aparate de mare fineţe, necesare unor ramuri dintre cele mai diferite ale activi­tăţii industriale. Secretarul comitetului de partid al În­treprinderii, Ştefan Andrieş, şi secretarul comitetului U.T.C., Gheorghe Mihăilă, după ce au mai explicat că întreprinderea are 1 600 de lucrători şi că media lor de vârstă este sub 22 de ani, au condus grupul de vizitatori în halele de producţie. Ru­brica Colegi de creaţie, co­legi de generaţie din pagina de cultură a ziarului Scân­teia tineretului a căpătat astfel o ilustrare şi o ex­tensie neaşteptate, tinerii scriitori purtînd un dialog cu colegi de generaţie care se manifestă intr-un mod exemplar in planul crea­ţiei tehnico-ştiinţifice, al producţiei de bunuri mate­riale. In afară de Mariana Brăescu şi de fotoreporte­rul Emil Plecan, care prin natura profesiei lor şi-au însuşit obiceiul de a pune întrebări şi de a vedea tot ce poate fi văzut, îşi mai asumaseră, în acele mo­mente, un statut gazetăresc şi tinerii poeţi şi prozatori, care se angajaseră in dis­cuţii însufleţite cu tinerii muncitori şi muncitoare, ob­­ţinind de la ei informaţii interesante, cunoscînd profi­luri morale demne să intre, după o prelucrare artistică, in paginile cărţilor, schim­­bind adrese, legînd prie­tenii. Grupul de tineri scriitori şi interpreţi de muzică folk a luat parte apoi la o masă rotundă, alături de membrii cenaclului .,George Lesnea" al întreprinderii : Beatrice Păvălaş, Paul Budeanu, Va­­silica Glod, Mărite Radu, Denisa Petreu, Tudor Gheor­­ghiu, Gheorghe Leon, Ca­melia Munteanu, Lidia Ani­­ţei. S-au recitat versuri din creaţia proprie, s-au inter­pretat cîntece, s-a discutat cu sinceritate. O manifestare artistică de ȘT. ALEXANDRU (Continuare în pag. a lll-a)

Next