Scînteia Tineretului, iulie 1981 (Anul 37, nr. 9983-10009)

1981-07-22 / nr. 10001

Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST Rezultatele întrecerii socialiste pe primele şase luni ale anului Continuăm să publicăm rezultatele obţinute de alte colective fruntaşe de oameni ai muncii din întreprinderi industriale, de pe şantiere de construcţii, din transporturi şi din unităţi agri­cole, din domeniul circulaţiei mărfurilor şi al prestărilor de servicii, din centrale industriale şi din institutele de cercetare ştiinţifică şi ingi­nerie tehnologică şi de proiectare, în întrecerea socialistă desfăşurată pe primul semestru al anului 1981. Potrivit punctajului general, stabilit pe baza nivelului de realizare a planului la indicatorii prevăzuţi în criteriile de organizare a întrecerii socialiste, la sfîrşitul lunii iunie *) pe primele locuri se clasează : a) Indicatorii privind producţia netă, produc­tivitatea muncii, costurile de producţie şi bene­ficiile sunt calculaţi pe cinci luni. IN DOMENIUL EXTRACŢIEI ŢIŢEIULUI ŞI GAZULUI METAN Locul I: Schela de extracţie Comăneşti, judeţul Bacău, cu 871,8 puncte. Principalii indicatori ele plan au fost depăşiţi cu : 58,7 la sută la producţia netă, 10,4 la sută la producţia fizică, 9,1 la sută la producţia-marfă vîndută şi încasată, 56,9 la sută la produc­tivitatea muncii ; cheltuielile materiale la 1 000 lei producţie­­marfă au fost reduse cu 10,7 la sută. Locul II : Schela de extracţie Zemeş, judeţul Bacău. Locul III : întreprinderea de extracţie a gazului metan din Mediaş, judeţul Sibiu. IN DOMENIUL PRODUCERII ENERGIEI ELECTRICE ŞI TERMICE Locul I : întreprinderea elec­­trocentrale Brăila, cu 526,3 puncte. Principalii indicatori de plan au fost depăşiţi cu : 6,7 la sută la producţia de energie electri­că la bornele generatoarelor, cu 6,7 la sută graficul da putere la dispoziţia sistemului energe­tic naţional, cu 10 la sută la productivitatea muncii ; între­prinderea a redus consumul de combustibil convenţional cu 0,8 la sută, iar cheltuielile planifi­cate cu 1,8 la sută. Locul II : întreprinderea elec­­trocentrale Galaţi. Locul III: întreprinderea elec­­trocentrale Bucureşti. IN INDUSTRIA METALURGIEI NEFEROASE Locul I : întreprinderea de aluminiu Slatina, cu 767,5 puncte. Principalii indicatori de plan au fost depăşiţi cu : 8,1 la sută la producţia netă, 6,9 la sută la export, 8,4 la sută la beneficii ; consumurile normate de materii prime au fost reduse cu 3,4 la sută, iar cheltuielile materiale la 1 000 lei producţie-marfă cu 2,1 la sută. Locul II: întreprinderea de alumină Oradea. Locul III : întreprinderea me­talurgică Laromet Bucureşti. IN UNITĂŢILE PRODUCĂTOARE DE MAŞINI ŞI APARATAJE ELECTRICE, MOTOARE ŞI MATERIALE ELECTROTEHNICE Locul I : întreprinderea de frigidere din Găeşti, judeţul Dîmboviţa, cu 965,1 puncte. Principalii indicatori de plan au fost depăşiţi cu : 2,2 la sută la producţia netă şi la producti­vitatea muncii, 2,3 la sută la producţia fizică, 61,1 la sută la export ; consumurile normate de energie electrică şi combus­tibili au fost reduse cu 10 la sută. Locul II : întreprinderea de motoare electrice din Piteşti. Locul III : întreprinderea de celule electrice din Băileşti, ju­deţul Dolj. IN UNITĂŢILE PRODUCĂTOARE DE RUL­MENŢI ŞI ORGANE DE ASAM­BLARE, MAŞINI-UNELTE, ME­CANICA FINA ŞI SCULE Locul I : întreprinderea de construcţii aeronautice Braşov, cu 2 213,2 puncte. Principalii indicatori de pro­ducţie au fost depăşiţi cu : 16,8 la sută la producţia netă, 34 la sută la producţia-marfă vîndută şi încasată şi la beneficii, 17,1 la sută la productivitatea mun­cii ; cheltuielile materiale la 1 000 lei producţie-marfă au, fost reduse cu 3,7 la sută. (Continuare in pag. a II-a) ANUL XXXVII, SERIA II, Nr. 10 001 4 PAGINI 30 BANI MIERCURI 22 IULIE 1981 La întreprinderea mecanică Orăştie Gîndirea tehnică, sursă de creştere a competitivităţii şi productivităţii • De la obiecte de uz casnic, la maşini-unelte de înaltă tehnicitate - un drum lung cu­ întinderea Europei • „Prin forţe proprii" - o dimensiune a conştiinţei muncitoreşti, dar şi a organizării superioare a activităţii 9 Convingerea directorului Mircea Botea : „Fiecare cadru tehnic şi fiecare muncitor poate şi trebuie să fie un creator de tehnică nouă, un inovator îndrăzneţ" 9 Cali­tatea produselor se măsoară după criteriile de apreciere ale celor mai exigenţi beneficiari din ţară şi de peste hotare. Doar cu patru ani în urmă, actuala întreprindere mecanică din Orăştie, pe atunci unitate de industrie locală, mai scotea încă din modestele sale ateliere obiecte de uz casnic, de mică valoare şi fără prea multe pre­tenţii tehnice. Astăzi, chiar şi muncitorii, proveniţi din vechiul colectiv rămîn impresionaţi de saltul calitativ făcut de produ­sele lor, intr-un timp atît de scurt. „Este vorba de fapt, apre­ciază maistrul Ioan Niţu, de la linia de strunguri SR—250, de trecerea de la manufactură la industria complexă a construc­ţiilor de maşini sau, dacă vreţi, de la „fabricarea“ cleştilor şi ciocanelor, la prese de mare forţă şi maşini-unelte de înaltă tehnicitate şi complexitate. Transformarea s-a făcut rapid şi din mers, printr-o concen­trare maximă a voinţei, a ambi­ţiei noastre muncitoreşti de a demonstra că ne stă în putinţă să depăşim o stare de lucruri, să apropiem propriile noastre aspiraţii. Prin investiţiile alo­cate de stat, prin creşterea de citeva ori a colectivului, în­deosebi prin încadrarea in muncă a unui mare număr de tineri şi calificarea lor cores­punzătoare, prin stimularea pu­ternică a creaţiei tehnico-şti­­inţifice la nivelul exigenţelor actuale, am reuşit să ne înde­plinim an de an sarcinile de plan, dar şi ceea ce noi înşine n­e-am propus. Aşa se face că astăzi ne aliniem cu cinste şi demnitate între unităţile­­con­structoare de maşini cu pres­tigiu din ţară.“ Pe primul semestru al aces­tui an, colectivul muncitoresc de la I.M. Orăştie şi-a realizat, intr-adevăr, în mod exemplar planul de producţie la toţi in­dicatorii, după cum urmează : la producţia globală — 103,3 la sută ; la producţia marfă — 100,5 la sută ; la producţia netă — 103 la sută ; la export , — 297 la sută. Pare a fi cel mai bun semestru — după cum se exprimă maistrul Ioan Susan de la secţia prese — din scurta istorie a întreprinderii, atît prin nivelul şi calitatea producţiei date cit mai ales prin crearea premiselor optime pentru acti­vitatea din semestrul doi. — Triplarea, aproape, a pro­ducţiei la export vă dă, desi­gur, o mare satisfacţie, mai ales că marfa exportată aduce economiei naţionale devize li­bere. Cum aţi reuşit o aseme­nea performanţă ? — Aş putea spune că exclu­siv prin calitatea superioară a produselor oferite pe piaţa externă, consideră maistrul Laurian Lucoi, pentru care în întreprinderea noastră se des­făşoară o intensă activitate pe două planuri : permanenta per­fecţionare profesională a ca­drelor şi ridicarea conştiinţei muncitoreşti a fiecărui munci­tor, maistru, subinginer şi ingi­ner în parte. Organizaţia de partid, organizaţia U.T.C., în care activează peste 1 500 de tineri, sindicatul, acţionează prin toate formele muncii po­litice şi educative pentru întă­rirea ordinii şi disciplinei, pen­tru creşterea interesului tu­turor în ridicarea calităţii produselor, în perfecţionarea ROMULUS LAL (Continuare in pag. a II-a) NADIA COMANECI ŞI ECHIPA ROMÂNIEI AU STRĂLUCIT DIN NOU, CUCERIND TITLURILE MONDIALE UNIVERSITARE! Peste 6 000 de spectatori au umplut pînă la refuz tribunele Palatului Sporturilor şi Culturii, ieri după-amiază, cind a fost programat primul concurs de gimnastică feminină din cadrul Universiadei ’81, cel rezervat întrecerii pe echipe şi clasamen­tului individual compus. Strălucind din nou şi demon­­strîndu-şi înalta valoare, gim­nastica feminină românească a repurtat un succes răsunător, cîştigînd ambele medalii de aur puse în joc, prin excepţionala campioană care a fost şi rămine Nadia Comăneci, şi prin com­portarea excelentă a celorlalte componente ale echipei, Dumi­­triţa Turner, Rodica Dunca şi Emilia Eberle. Concursul a debutat sub sem­nul dominării nete a reprezen­tantelor României care, evoluînd în primul schimb la sărituri, s-au detaşat la aproape un punct de principalele contracan­didate la titlu, gimnastele sovie­tice (29,65—28,60) ! Acest debut formidabil a fost posibil prin constanţa remarcabilă a fetelor noastre care, demn de amintit, au obţinut trei note de 9,80, una de 9,85, una de 9,90 şi una de 10. Apropo de primul „10“ al concursului, obţinut de multipla campioană Nadia Comăneci, tre­buie să subliniem dificultatea săriturii, înălţimea zborului şi precizia aterizării, la care s-a adăugat obişnuita ţinută ire­proşabilă a decanei de vîrstă şi de valoare a echipei române. Schimbul II ne-a ţinut cu răsuflarea oprită, pînă cînd Na­dia a depăşit momentul „ele­mentului Comăneci“ la paralele, element care-i crease atîtea di­ficultăţi în ultimele concursuri şi verificări. Dar, demonstrîn­­du-ne din nou capacitatea fără egal şi stăpînirea de sine, Nadia a trecut cu brio şi peste această barieră psihologică, reuşind un exerciţiu de 9,90. Şi, din nou, cotare înaltă pentru celelalte gimnaste românce : Turner — 9,80, Dunca — 9,80, Eberle — 9,90 ! Diferenţa faţă de echipa U.R.S.S. se măreşte la 1,55 punc­ (Continuare in pag. a IlI-a) BĂTĂLIA PENTRU GRÎU BISTRIŢA — NASAUD. O săptămînă decisivă La C.A.P. Milaş, ultima uni­tate din cadrul consiliului unic agroindustrial cooperatist şi de stat Urmeniş, avînd cea mai mare suprafaţă cultivată, 7 com­bine C. 12 dădeau bătălia sece­rişului orzului pe ultimele 10 ha din cele 300 semănate. Mecani­zatorii Iosif Negru, Ioan Bandi, Pompei Lotigan, Vaier Radu şi alţii din formaţia condusă de Iosif Toth aşteaptă cu nerăb­dare să încheie pentru a trece chiar în ziua respectivă la griu. — Nerăbdarea noastră, spune tînărul Zaharie Pintea puteţi să o înţelegeţi ca responsabili­tate pentru destinul recoltei de pe cele 600 ha cu griu. Acum cind îl vedem crescut, curat, copt pe aproape întreaga supra­faţă nu putem avea linişte de­cât atunci cind îl vom şti in depozit. In aşteptarea declanşării se­cerişului la griu, este şi tînăra şefă de fermă Margareta Şopte­­rean de la Delureni. O aştep­tare care nu se va prelungi mai mult de o zi, cînd cele 5 com­bine trimise la griu în I.A.S. Mihaşi vor intra în lanurile cooperativei. Dar pînă atunci vor să încheie cu cei aproape 100 de cooperatori, tineri şi vîrstnici, cu cele 50 de atelaje proprii ale membrilor coopera­tori transportul finului şi al pa­ielor de orz. Pentru ea, pentru mecaniza­torii Teofil Vid­a, Traian Bă­­lean, Vasile Urminişan, orice încheiere este şi un început, căci în agricultură lucrările se succed iar altele se­ suprapun. Vorbim de seceriş dar în egală măsură putem vorbi şi despre arături, despre semănatul cul­turilor succesive care se desfă­şoară cu conştiinţa că, orice zi intirziere se converteşte în re­zultate ce diminuează valoarea eforturilor. Griul este pe prim plan la Silivaş, Şopteriu, Urmeniş, Orosfaia unde secerişul a în­ceput. — Lucrăm cu toate forţele valide la recoltatul griului, ne informează tovarăşul Aurel Florean, directorul S.M.A. — De ce vorbiţi de forţe valide ? — Azi combinele funcţionează şi sper ca şi în zilele următoa­re. Am fost print­ intervenţii în alte judeţe să completăm nece­sarul de curele pentru combine, lucru ce ar fi trebuit să-l asi­gure din timp baza judeţeană de aprovizionare. O combină stă însă la Silivaş deoarece s-a gripat motorul. Lipsesc unele piese. După cum vedeţi la transportul paielor sunt mobili­zate şi atelajele cooperatorilor. Dar şi cele 15 remorci care stau pe butuci din lipsă de cau­ciucuri ar fi un ajutor foarte mare la transport. Lipsa anvelopelor în discuţie se simte in parcela „frunte“ aparţinătoare de C.A.P. Silivaş. „ Ca să nu stea combinele cu buncărele pline, ne infor­mează Vasile Răzoare, le des­cărcăm pe prelate. Nu se risi­peşte griul, dar, oricum, încăr­catul este o muncă in plus. Insuficienţa mijloacelor de transport, dublată şi de o insu­ficientă antrenare a forţelor existente, se evidenţiază şi la C.A.P. Milaş. Dacă in celelalte unităţi eliberatul palelor de orz se apropie de sfîrşit, aici abia s-a realizat 20 la sută. O pro­blemă a cărei soluţionare tre­buie găsită de conducerea C.U.A.S.C. Dar în primul rind de către conducerea cooperati­vei şi nu in ultimă instanţă de către organizaţia comunală U.T.C., întărită în aceste zile cu zeci de elevi aflaţi în vacan­ţă. In măsura în care spunem că secerişul griului în judeţul Bistriţa Năsăud abia a început, în aceeaşi măsură putem spune că săptămînă in care ne aflăm trebuie declarată de către bis­­triţeni săptămînă griului. Recu­nosc specialiştii, recunoaşte fie­care locuitor al satului că la­nurile sunt coapte şi zilele care au mai rămas pînă sîmbătă sunt hotărâtoare pentru recoltat. MIRCEA BORDA VASLUI:Cu toată capacitatea­ reparat ca să putem lucra cu toată capacitatea. Norocul nos­tru este că avem un şef de sec­ţie, Vasile Manole, extrem de priceput care toata ziua este lingă combineri şi intervine me­reu acolo unde estte nevoie“. Principala problemă este să nu se piardă nici o oră de lu­cru. Oamenii îşi fac norma, nu este nici o abatere de la această regulă. Ar mai fi însă o pro­blemă : sirma. Intrig timp vine şi sirma, iar peste o oră balo­­tiera începe să lucreze. Coope­rativa mai are şi o balotieră cu sfoară, lucrează şi ea, dar mai sunt de strins paie de la orz... Ora 10 , pe tarlaua Curteni, unde ne aflăm, se încheie de re­coltat întreaga suprafaţă de grîu — 70 ha. Ultimul tractor cu remorcă pleacă plin cu grîu spre bază. Este însoţit de elevii care, la Olteneşti ca şi în alte sate, lucrează la lopătatul şi descărcatul griului în bazele de recepţie. Cum la Curteni griul s-a terminat, c­ombinele sunt dirijate spre lanul apropiat, aparţinînd fermei nr. 1. Pînă în seară urmează să se încheie încă 100 ha de grîu.. Cînd întreaga suprafaţă se va recolta, combi­nele vor trece la ferma nr. 2 . 510 ha de grîu. împreună cu primarul mergem la cooperativa Agricolă de pro­ducţie Tîrzii, aceeaşi comună Olteneşti. La Sediu nu-l aflăm pe preşedintele cooperativei care, ca toţi­ gospodarii, se află cum este şi cazul la combine, la punctul numit Şesul Craseni! „Recoltăm de ieri, cu 3 combine. Dacă una stă înseamnă că am pierdut o treime, din viteza zil­nică planificată, ceea ce nu ne putem permite“. „Avem griu bun, ne-au spus, şi combinerii Petru Zota şi Gică Panaite. Cel puţin 100 kg peste plan se va obţine la fiecare, hectar şi grija noastră este ca, nici un bob să nu se piardă“. MARIANA BRAESCU Este dimineaţă devreme dar soarele este atît de puternic in­cit rouă se zvintă repede, griul se bate de la prima probă şi tînăra ingineră Maria Nicolescu, şefa fermei nr. 1, hotărăşte , gata, toate combinele în lan. Cele 6 Glorii intră pe rind în grîu. Cel mai tînăr combiner Aurel Luca , el şi ceilalţi — Mihai Codreanu, Ion Stoiano­­glu, Liviu Papuc, Ion Urican, Ion Maxim — sînt un lan de dimi­neaţa pînă seara. „Toată atenţia o dăm organizării, ne zice pri­marul comunei Olteneşti, Con­stantin Buhuşi. Se defectează mereu cîte ceva şi, chiar dacă este un fleac, trebuie repede Un deceniu de înaintare fermă pe calea progresului şi civilizaţiei LA CHIRNOGI, ÎNTR-O DIMINEAŢA 7­I A AGRICULTURII ROMÂNEŞTI Batem pas larg, pe pămintul întins şi neted ca o vatră de ţest. Doar că locul de sub picioa­re nu-i tare, bătătorit de foc ca vatra, ci moale şi reavăn şi în­miresmat, să-l stringi la piept, cernoziom curat, untul Terrei, cel dătător de viaţă. Batem pas larg, pe locul care geografic ar fi marcat de nişte coordonate ce înseamnă 26 de grade şi 34 de minute longitudine estică şi 44 de grade şi 15 minute latitudine nordică. Reţin amănuntul din partea specialistei Aurica Vinti­­lă, şi-mi este greu să-l identific în întinderea de porumb ridicat de­ un stat de om pe cer. „Mi s-a fixat fără să vreau în memorie — se dezvinovăţeşte ea. îmi a­­mintesc cum, la fiecare început de an şcolar, învăţătorul nostru ne spunea : Comuna Chirnogi este aşezată pe ultimul fragment al terasei a IV-a a Dunării, la 7 km de fluviu şi alţi 7 km de oraşul Olteniţa. Ea este cuprinsă între coordonatele... Cred că n-am să uit niciodată semnele astea“. Ceva mă îndeamnă s-o întreb pe Aurica Vintilă ce alte amin­tiri mai are. Mă priveşte cam nedumerită şi pufneşte în rîs. Rîde cu tot chipul. Şi are drep­tate. La vîrsta ei — să nu i-o divulgăm totuşi, n-ar fi... cava­lereşte, dar vă asigur că este tînără, foarte tînără — încă nu şi-au făcut loc amintirile ; sau, cel puţin, nu acelea grele, sta­tornice, care se aşază ca droj­dia pe fundul inimii. . Ce să-şi amintească ea, la urma urmei ? — şcoala generală în comună, liceul la Olteniţa, facultatea la Bucureşti, şi retur. Pe cînd alţii... * Aurică Muşat era în 1957 acti­vist (prim-secretar) al comitetu­lui U.T.C. al fostului raion Olte­niţa. De dimineaţa pînă noaptea bătea satele pe bicicletă, de al cărei ghidon era fixată o geantă din vinilin, iar în geantă se usca mai totdeauna o pline neagră şi rotundă de 1 kg. Bătea satele şi făcea muncă politică, arăta ţăra­nilor încotro dute drumul cel bun, iar seara, la­ camera oficia­lă, mirosea a pline de tirg şi ceapă locală, şi din cînd în cînd a vin aspru, stors toamna tîrziu, pe brumă. In preajma lui, în lungi ceasuri de taină, flăcăi din sat, tineri ca şi el, utemişti, ca­pabili să-şi lămurească tot nea­mul intr-o săptămînă să intre în gospodăria colectivă. Era Ion Cotoban, era Nicolae Popa, erau Felicia Stănilă, Gheorghe Stă­­nimir și Ilie Stănimir. Cei mai ION ANDREIŢA (Continuare in pag. a II-a) 5 MINUTE CU PERFORMERUL ZILEI NADIA: „E prima mea victorie acasă!“ Să ajungi la Nadia Co­maneci, la citeva minute după dubla victorie pe care şi-a trecut-o l­. palmares a­­seară, e greu. Să-i iei un in­terviu, e şi mai greu, dacă marea campioană n-ar fi — cum este ! — o... colegă de redacţie, deci, ca şi reporte­rul, o reprezentantă a „Scîn­­teii tineretului“. Iată-ne, deci, lingă Nadia, o Nadie îmbujorată şi radiind de AL. HORIA (Continuare în pag. a IlI-a) GAUDEAMUS Ora gimnasticii româneşti O sală caldă şi entuziastă, un pu­blic avizat în ale gimnasticii, o puz­derie de operatori şi fotoreporteri, ne­­maivorbind de zia­rişti — iată cadrul în care gimnastica feminină româ­nească a repurtat ieri cel mai clar şi mai răsunător suc­ces internaţional din ultimii ani, cu­cerind ambele ti­tluri mondiale uni­versitare puse în joc, prin străluci­toarea mare cam­pioană care este Nadia Comăneci — la individual com­pus, şi, împreună cu coechipierele ei Dumitriţa Turner, Rodica Dunca şi Emilia Eberle — la echipe. Faptul că aceste două me­dalii de aur vin după alte două, cu­cerite cu o zi îna­inte de gimnaştii noştri, ne permite să afirmăm că Universiada ’81 este „ora gimnasticii româneşti“, ceasul maturităţii depline şi impresionante. La „Polivalenţă“ au evoluat şi alţi campioni decât ctei ai României, au fost şi alte nume răsunătoare decit acelea ale gimnas­telor şi gimnaştilor noştri, dar la festi­vităţile de premie­re, cînd acorduri­le tradiţionalului „Gaudeamus igitur“ erau intonate pen­tru învingători, pe treapta cea mai înaltă a podiumu­lui de premiere se aflau — cu o singu­ră excepţie — stu­denţii sportivi ai României socia­liste ! E ora gimnasti­cii româneşti, ora bilanţului de ex­cepţie, ora culege­rii roadelor muncii, talentului şi a dîr­­zeniei exemplare. Gimnastica ne-a adus in două zile patru medalii de aur şi una de bronz, ceea ce în­seamnă o zestre ex­cepţională, pentru care nu există decit un cuvint de feli­citare : „MINU­NAT !“. Şi, pe acest fundal, se cuvine să amintim contri­buţiile celorlalţi sportivi români, care au urcat ieri pe podiumul de premiere : Petru Kuki, (argint) după o dispută electri­zantă în finala flo­­retiştilor, György Marko (argint), după un senzaţio­nal finiş în proba de 10 000 m şi Ru­­xandra Hociotă (bronz), reînnodînd o tradiţie, după a­­proape... 20 de ani, la sărituri in apă ! Iar luptătorii de greco-romane, cu alte medalii asigu­rate la această oră, dau astăzi asaltul spre „aur“. Şi, sun­tem­ siguri, vor reuşi ca întotdea­una ! HORIA ALEXANDRESCU • PETRU KUKI­SI GYÖRGY MARKO - MEDALII DE ARGINT • RUXANDRA HOCIOTĂ - MEDALIA DE BRONZ

Next