Scînteia Tineretului, iulie 1981 (Anul 37, nr. 9983-10009)
1981-07-22 / nr. 10001
Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST Rezultatele întrecerii socialiste pe primele şase luni ale anului Continuăm să publicăm rezultatele obţinute de alte colective fruntaşe de oameni ai muncii din întreprinderi industriale, de pe şantiere de construcţii, din transporturi şi din unităţi agricole, din domeniul circulaţiei mărfurilor şi al prestărilor de servicii, din centrale industriale şi din institutele de cercetare ştiinţifică şi inginerie tehnologică şi de proiectare, în întrecerea socialistă desfăşurată pe primul semestru al anului 1981. Potrivit punctajului general, stabilit pe baza nivelului de realizare a planului la indicatorii prevăzuţi în criteriile de organizare a întrecerii socialiste, la sfîrşitul lunii iunie *) pe primele locuri se clasează : a) Indicatorii privind producţia netă, productivitatea muncii, costurile de producţie şi beneficiile sunt calculaţi pe cinci luni. IN DOMENIUL EXTRACŢIEI ŢIŢEIULUI ŞI GAZULUI METAN Locul I: Schela de extracţie Comăneşti, judeţul Bacău, cu 871,8 puncte. Principalii indicatori ele plan au fost depăşiţi cu : 58,7 la sută la producţia netă, 10,4 la sută la producţia fizică, 9,1 la sută la producţia-marfă vîndută şi încasată, 56,9 la sută la productivitatea muncii ; cheltuielile materiale la 1 000 lei producţiemarfă au fost reduse cu 10,7 la sută. Locul II : Schela de extracţie Zemeş, judeţul Bacău. Locul III : întreprinderea de extracţie a gazului metan din Mediaş, judeţul Sibiu. IN DOMENIUL PRODUCERII ENERGIEI ELECTRICE ŞI TERMICE Locul I : întreprinderea electrocentrale Brăila, cu 526,3 puncte. Principalii indicatori de plan au fost depăşiţi cu : 6,7 la sută la producţia de energie electrică la bornele generatoarelor, cu 6,7 la sută graficul da putere la dispoziţia sistemului energetic naţional, cu 10 la sută la productivitatea muncii ; întreprinderea a redus consumul de combustibil convenţional cu 0,8 la sută, iar cheltuielile planificate cu 1,8 la sută. Locul II : întreprinderea electrocentrale Galaţi. Locul III: întreprinderea electrocentrale Bucureşti. IN INDUSTRIA METALURGIEI NEFEROASE Locul I : întreprinderea de aluminiu Slatina, cu 767,5 puncte. Principalii indicatori de plan au fost depăşiţi cu : 8,1 la sută la producţia netă, 6,9 la sută la export, 8,4 la sută la beneficii ; consumurile normate de materii prime au fost reduse cu 3,4 la sută, iar cheltuielile materiale la 1 000 lei producţie-marfă cu 2,1 la sută. Locul II: întreprinderea de alumină Oradea. Locul III : întreprinderea metalurgică Laromet Bucureşti. IN UNITĂŢILE PRODUCĂTOARE DE MAŞINI ŞI APARATAJE ELECTRICE, MOTOARE ŞI MATERIALE ELECTROTEHNICE Locul I : întreprinderea de frigidere din Găeşti, judeţul Dîmboviţa, cu 965,1 puncte. Principalii indicatori de plan au fost depăşiţi cu : 2,2 la sută la producţia netă şi la productivitatea muncii, 2,3 la sută la producţia fizică, 61,1 la sută la export ; consumurile normate de energie electrică şi combustibili au fost reduse cu 10 la sută. Locul II : întreprinderea de motoare electrice din Piteşti. Locul III : întreprinderea de celule electrice din Băileşti, judeţul Dolj. IN UNITĂŢILE PRODUCĂTOARE DE RULMENŢI ŞI ORGANE DE ASAMBLARE, MAŞINI-UNELTE, MECANICA FINA ŞI SCULE Locul I : întreprinderea de construcţii aeronautice Braşov, cu 2 213,2 puncte. Principalii indicatori de producţie au fost depăşiţi cu : 16,8 la sută la producţia netă, 34 la sută la producţia-marfă vîndută şi încasată şi la beneficii, 17,1 la sută la productivitatea muncii ; cheltuielile materiale la 1 000 lei producţie-marfă au, fost reduse cu 3,7 la sută. (Continuare in pag. a II-a) ANUL XXXVII, SERIA II, Nr. 10 001 4 PAGINI 30 BANI MIERCURI 22 IULIE 1981 La întreprinderea mecanică Orăştie Gîndirea tehnică, sursă de creştere a competitivităţii şi productivităţii • De la obiecte de uz casnic, la maşini-unelte de înaltă tehnicitate - un drum lung cu întinderea Europei • „Prin forţe proprii" - o dimensiune a conştiinţei muncitoreşti, dar şi a organizării superioare a activităţii 9 Convingerea directorului Mircea Botea : „Fiecare cadru tehnic şi fiecare muncitor poate şi trebuie să fie un creator de tehnică nouă, un inovator îndrăzneţ" 9 Calitatea produselor se măsoară după criteriile de apreciere ale celor mai exigenţi beneficiari din ţară şi de peste hotare. Doar cu patru ani în urmă, actuala întreprindere mecanică din Orăştie, pe atunci unitate de industrie locală, mai scotea încă din modestele sale ateliere obiecte de uz casnic, de mică valoare şi fără prea multe pretenţii tehnice. Astăzi, chiar şi muncitorii, proveniţi din vechiul colectiv rămîn impresionaţi de saltul calitativ făcut de produsele lor, intr-un timp atît de scurt. „Este vorba de fapt, apreciază maistrul Ioan Niţu, de la linia de strunguri SR—250, de trecerea de la manufactură la industria complexă a construcţiilor de maşini sau, dacă vreţi, de la „fabricarea“ cleştilor şi ciocanelor, la prese de mare forţă şi maşini-unelte de înaltă tehnicitate şi complexitate. Transformarea s-a făcut rapid şi din mers, printr-o concentrare maximă a voinţei, a ambiţiei noastre muncitoreşti de a demonstra că ne stă în putinţă să depăşim o stare de lucruri, să apropiem propriile noastre aspiraţii. Prin investiţiile alocate de stat, prin creşterea de citeva ori a colectivului, îndeosebi prin încadrarea in muncă a unui mare număr de tineri şi calificarea lor corespunzătoare, prin stimularea puternică a creaţiei tehnico-ştiinţifice la nivelul exigenţelor actuale, am reuşit să ne îndeplinim an de an sarcinile de plan, dar şi ceea ce noi înşine ne-am propus. Aşa se face că astăzi ne aliniem cu cinste şi demnitate între unităţileconstructoare de maşini cu prestigiu din ţară.“ Pe primul semestru al acestui an, colectivul muncitoresc de la I.M. Orăştie şi-a realizat, intr-adevăr, în mod exemplar planul de producţie la toţi indicatorii, după cum urmează : la producţia globală — 103,3 la sută ; la producţia marfă — 100,5 la sută ; la producţia netă — 103 la sută ; la export , — 297 la sută. Pare a fi cel mai bun semestru — după cum se exprimă maistrul Ioan Susan de la secţia prese — din scurta istorie a întreprinderii, atît prin nivelul şi calitatea producţiei date cit mai ales prin crearea premiselor optime pentru activitatea din semestrul doi. — Triplarea, aproape, a producţiei la export vă dă, desigur, o mare satisfacţie, mai ales că marfa exportată aduce economiei naţionale devize libere. Cum aţi reuşit o asemenea performanţă ? — Aş putea spune că exclusiv prin calitatea superioară a produselor oferite pe piaţa externă, consideră maistrul Laurian Lucoi, pentru care în întreprinderea noastră se desfăşoară o intensă activitate pe două planuri : permanenta perfecţionare profesională a cadrelor şi ridicarea conştiinţei muncitoreşti a fiecărui muncitor, maistru, subinginer şi inginer în parte. Organizaţia de partid, organizaţia U.T.C., în care activează peste 1 500 de tineri, sindicatul, acţionează prin toate formele muncii politice şi educative pentru întărirea ordinii şi disciplinei, pentru creşterea interesului tuturor în ridicarea calităţii produselor, în perfecţionarea ROMULUS LAL (Continuare in pag. a II-a) NADIA COMANECI ŞI ECHIPA ROMÂNIEI AU STRĂLUCIT DIN NOU, CUCERIND TITLURILE MONDIALE UNIVERSITARE! Peste 6 000 de spectatori au umplut pînă la refuz tribunele Palatului Sporturilor şi Culturii, ieri după-amiază, cind a fost programat primul concurs de gimnastică feminină din cadrul Universiadei ’81, cel rezervat întrecerii pe echipe şi clasamentului individual compus. Strălucind din nou şi demonstrîndu-şi înalta valoare, gimnastica feminină românească a repurtat un succes răsunător, cîştigînd ambele medalii de aur puse în joc, prin excepţionala campioană care a fost şi rămine Nadia Comăneci, şi prin comportarea excelentă a celorlalte componente ale echipei, Dumitriţa Turner, Rodica Dunca şi Emilia Eberle. Concursul a debutat sub semnul dominării nete a reprezentantelor României care, evoluînd în primul schimb la sărituri, s-au detaşat la aproape un punct de principalele contracandidate la titlu, gimnastele sovietice (29,65—28,60) ! Acest debut formidabil a fost posibil prin constanţa remarcabilă a fetelor noastre care, demn de amintit, au obţinut trei note de 9,80, una de 9,85, una de 9,90 şi una de 10. Apropo de primul „10“ al concursului, obţinut de multipla campioană Nadia Comăneci, trebuie să subliniem dificultatea săriturii, înălţimea zborului şi precizia aterizării, la care s-a adăugat obişnuita ţinută ireproşabilă a decanei de vîrstă şi de valoare a echipei române. Schimbul II ne-a ţinut cu răsuflarea oprită, pînă cînd Nadia a depăşit momentul „elementului Comăneci“ la paralele, element care-i crease atîtea dificultăţi în ultimele concursuri şi verificări. Dar, demonstrîndu-ne din nou capacitatea fără egal şi stăpînirea de sine, Nadia a trecut cu brio şi peste această barieră psihologică, reuşind un exerciţiu de 9,90. Şi, din nou, cotare înaltă pentru celelalte gimnaste românce : Turner — 9,80, Dunca — 9,80, Eberle — 9,90 ! Diferenţa faţă de echipa U.R.S.S. se măreşte la 1,55 punc (Continuare in pag. a IlI-a) BĂTĂLIA PENTRU GRÎU BISTRIŢA — NASAUD. O săptămînă decisivă La C.A.P. Milaş, ultima unitate din cadrul consiliului unic agroindustrial cooperatist şi de stat Urmeniş, avînd cea mai mare suprafaţă cultivată, 7 combine C. 12 dădeau bătălia secerişului orzului pe ultimele 10 ha din cele 300 semănate. Mecanizatorii Iosif Negru, Ioan Bandi, Pompei Lotigan, Vaier Radu şi alţii din formaţia condusă de Iosif Toth aşteaptă cu nerăbdare să încheie pentru a trece chiar în ziua respectivă la griu. — Nerăbdarea noastră, spune tînărul Zaharie Pintea puteţi să o înţelegeţi ca responsabilitate pentru destinul recoltei de pe cele 600 ha cu griu. Acum cind îl vedem crescut, curat, copt pe aproape întreaga suprafaţă nu putem avea linişte decât atunci cind îl vom şti in depozit. In aşteptarea declanşării secerişului la griu, este şi tînăra şefă de fermă Margareta Şopterean de la Delureni. O aşteptare care nu se va prelungi mai mult de o zi, cînd cele 5 combine trimise la griu în I.A.S. Mihaşi vor intra în lanurile cooperativei. Dar pînă atunci vor să încheie cu cei aproape 100 de cooperatori, tineri şi vîrstnici, cu cele 50 de atelaje proprii ale membrilor cooperatori transportul finului şi al paielor de orz. Pentru ea, pentru mecanizatorii Teofil Vida, Traian Bălean, Vasile Urminişan, orice încheiere este şi un început, căci în agricultură lucrările se succed iar altele se suprapun. Vorbim de seceriş dar în egală măsură putem vorbi şi despre arături, despre semănatul culturilor succesive care se desfăşoară cu conştiinţa că, orice zi intirziere se converteşte în rezultate ce diminuează valoarea eforturilor. Griul este pe prim plan la Silivaş, Şopteriu, Urmeniş, Orosfaia unde secerişul a început. — Lucrăm cu toate forţele valide la recoltatul griului, ne informează tovarăşul Aurel Florean, directorul S.M.A. — De ce vorbiţi de forţe valide ? — Azi combinele funcţionează şi sper ca şi în zilele următoare. Am fost print intervenţii în alte judeţe să completăm necesarul de curele pentru combine, lucru ce ar fi trebuit să-l asigure din timp baza judeţeană de aprovizionare. O combină stă însă la Silivaş deoarece s-a gripat motorul. Lipsesc unele piese. După cum vedeţi la transportul paielor sunt mobilizate şi atelajele cooperatorilor. Dar şi cele 15 remorci care stau pe butuci din lipsă de cauciucuri ar fi un ajutor foarte mare la transport. Lipsa anvelopelor în discuţie se simte in parcela „frunte“ aparţinătoare de C.A.P. Silivaş. „ Ca să nu stea combinele cu buncărele pline, ne informează Vasile Răzoare, le descărcăm pe prelate. Nu se risipeşte griul, dar, oricum, încărcatul este o muncă in plus. Insuficienţa mijloacelor de transport, dublată şi de o insuficientă antrenare a forţelor existente, se evidenţiază şi la C.A.P. Milaş. Dacă in celelalte unităţi eliberatul palelor de orz se apropie de sfîrşit, aici abia s-a realizat 20 la sută. O problemă a cărei soluţionare trebuie găsită de conducerea C.U.A.S.C. Dar în primul rind de către conducerea cooperativei şi nu in ultimă instanţă de către organizaţia comunală U.T.C., întărită în aceste zile cu zeci de elevi aflaţi în vacanţă. In măsura în care spunem că secerişul griului în judeţul Bistriţa Năsăud abia a început, în aceeaşi măsură putem spune că săptămînă in care ne aflăm trebuie declarată de către bistriţeni săptămînă griului. Recunosc specialiştii, recunoaşte fiecare locuitor al satului că lanurile sunt coapte şi zilele care au mai rămas pînă sîmbătă sunt hotărâtoare pentru recoltat. MIRCEA BORDA VASLUI:Cu toată capacitatea reparat ca să putem lucra cu toată capacitatea. Norocul nostru este că avem un şef de secţie, Vasile Manole, extrem de priceput care toata ziua este lingă combineri şi intervine mereu acolo unde estte nevoie“. Principala problemă este să nu se piardă nici o oră de lucru. Oamenii îşi fac norma, nu este nici o abatere de la această regulă. Ar mai fi însă o problemă : sirma. Intrig timp vine şi sirma, iar peste o oră balotiera începe să lucreze. Cooperativa mai are şi o balotieră cu sfoară, lucrează şi ea, dar mai sunt de strins paie de la orz... Ora 10 , pe tarlaua Curteni, unde ne aflăm, se încheie de recoltat întreaga suprafaţă de grîu — 70 ha. Ultimul tractor cu remorcă pleacă plin cu grîu spre bază. Este însoţit de elevii care, la Olteneşti ca şi în alte sate, lucrează la lopătatul şi descărcatul griului în bazele de recepţie. Cum la Curteni griul s-a terminat, combinele sunt dirijate spre lanul apropiat, aparţinînd fermei nr. 1. Pînă în seară urmează să se încheie încă 100 ha de grîu.. Cînd întreaga suprafaţă se va recolta, combinele vor trece la ferma nr. 2 . 510 ha de grîu. împreună cu primarul mergem la cooperativa Agricolă de producţie Tîrzii, aceeaşi comună Olteneşti. La Sediu nu-l aflăm pe preşedintele cooperativei care, ca toţi gospodarii, se află cum este şi cazul la combine, la punctul numit Şesul Craseni! „Recoltăm de ieri, cu 3 combine. Dacă una stă înseamnă că am pierdut o treime, din viteza zilnică planificată, ceea ce nu ne putem permite“. „Avem griu bun, ne-au spus, şi combinerii Petru Zota şi Gică Panaite. Cel puţin 100 kg peste plan se va obţine la fiecare, hectar şi grija noastră este ca, nici un bob să nu se piardă“. MARIANA BRAESCU Este dimineaţă devreme dar soarele este atît de puternic incit rouă se zvintă repede, griul se bate de la prima probă şi tînăra ingineră Maria Nicolescu, şefa fermei nr. 1, hotărăşte , gata, toate combinele în lan. Cele 6 Glorii intră pe rind în grîu. Cel mai tînăr combiner Aurel Luca , el şi ceilalţi — Mihai Codreanu, Ion Stoianoglu, Liviu Papuc, Ion Urican, Ion Maxim — sînt un lan de dimineaţa pînă seara. „Toată atenţia o dăm organizării, ne zice primarul comunei Olteneşti, Constantin Buhuşi. Se defectează mereu cîte ceva şi, chiar dacă este un fleac, trebuie repede Un deceniu de înaintare fermă pe calea progresului şi civilizaţiei LA CHIRNOGI, ÎNTR-O DIMINEAŢA 7I A AGRICULTURII ROMÂNEŞTI Batem pas larg, pe pămintul întins şi neted ca o vatră de ţest. Doar că locul de sub picioare nu-i tare, bătătorit de foc ca vatra, ci moale şi reavăn şi înmiresmat, să-l stringi la piept, cernoziom curat, untul Terrei, cel dătător de viaţă. Batem pas larg, pe locul care geografic ar fi marcat de nişte coordonate ce înseamnă 26 de grade şi 34 de minute longitudine estică şi 44 de grade şi 15 minute latitudine nordică. Reţin amănuntul din partea specialistei Aurica Vintilă, şi-mi este greu să-l identific în întinderea de porumb ridicat de un stat de om pe cer. „Mi s-a fixat fără să vreau în memorie — se dezvinovăţeşte ea. îmi amintesc cum, la fiecare început de an şcolar, învăţătorul nostru ne spunea : Comuna Chirnogi este aşezată pe ultimul fragment al terasei a IV-a a Dunării, la 7 km de fluviu şi alţi 7 km de oraşul Olteniţa. Ea este cuprinsă între coordonatele... Cred că n-am să uit niciodată semnele astea“. Ceva mă îndeamnă s-o întreb pe Aurica Vintilă ce alte amintiri mai are. Mă priveşte cam nedumerită şi pufneşte în rîs. Rîde cu tot chipul. Şi are dreptate. La vîrsta ei — să nu i-o divulgăm totuşi, n-ar fi... cavalereşte, dar vă asigur că este tînără, foarte tînără — încă nu şi-au făcut loc amintirile ; sau, cel puţin, nu acelea grele, statornice, care se aşază ca drojdia pe fundul inimii. . Ce să-şi amintească ea, la urma urmei ? — şcoala generală în comună, liceul la Olteniţa, facultatea la Bucureşti, şi retur. Pe cînd alţii... * Aurică Muşat era în 1957 activist (prim-secretar) al comitetului U.T.C. al fostului raion Olteniţa. De dimineaţa pînă noaptea bătea satele pe bicicletă, de al cărei ghidon era fixată o geantă din vinilin, iar în geantă se usca mai totdeauna o pline neagră şi rotundă de 1 kg. Bătea satele şi făcea muncă politică, arăta ţăranilor încotro dute drumul cel bun, iar seara, la camera oficială, mirosea a pline de tirg şi ceapă locală, şi din cînd în cînd a vin aspru, stors toamna tîrziu, pe brumă. In preajma lui, în lungi ceasuri de taină, flăcăi din sat, tineri ca şi el, utemişti, capabili să-şi lămurească tot neamul intr-o săptămînă să intre în gospodăria colectivă. Era Ion Cotoban, era Nicolae Popa, erau Felicia Stănilă, Gheorghe Stănimir și Ilie Stănimir. Cei mai ION ANDREIŢA (Continuare in pag. a II-a) 5 MINUTE CU PERFORMERUL ZILEI NADIA: „E prima mea victorie acasă!“ Să ajungi la Nadia Comaneci, la citeva minute după dubla victorie pe care şi-a trecut-o l. palmares aseară, e greu. Să-i iei un interviu, e şi mai greu, dacă marea campioană n-ar fi — cum este ! — o... colegă de redacţie, deci, ca şi reporterul, o reprezentantă a „Scînteii tineretului“. Iată-ne, deci, lingă Nadia, o Nadie îmbujorată şi radiind de AL. HORIA (Continuare în pag. a IlI-a) GAUDEAMUS Ora gimnasticii româneşti O sală caldă şi entuziastă, un public avizat în ale gimnasticii, o puzderie de operatori şi fotoreporteri, nemaivorbind de ziarişti — iată cadrul în care gimnastica feminină românească a repurtat ieri cel mai clar şi mai răsunător succes internaţional din ultimii ani, cucerind ambele titluri mondiale universitare puse în joc, prin strălucitoarea mare campioană care este Nadia Comăneci — la individual compus, şi, împreună cu coechipierele ei Dumitriţa Turner, Rodica Dunca şi Emilia Eberle — la echipe. Faptul că aceste două medalii de aur vin după alte două, cucerite cu o zi înainte de gimnaştii noştri, ne permite să afirmăm că Universiada ’81 este „ora gimnasticii româneşti“, ceasul maturităţii depline şi impresionante. La „Polivalenţă“ au evoluat şi alţi campioni decât ctei ai României, au fost şi alte nume răsunătoare decit acelea ale gimnastelor şi gimnaştilor noştri, dar la festivităţile de premiere, cînd acordurile tradiţionalului „Gaudeamus igitur“ erau intonate pentru învingători, pe treapta cea mai înaltă a podiumului de premiere se aflau — cu o singură excepţie — studenţii sportivi ai României socialiste ! E ora gimnasticii româneşti, ora bilanţului de excepţie, ora culegerii roadelor muncii, talentului şi a dîrzeniei exemplare. Gimnastica ne-a adus in două zile patru medalii de aur şi una de bronz, ceea ce înseamnă o zestre excepţională, pentru care nu există decit un cuvint de felicitare : „MINUNAT !“. Şi, pe acest fundal, se cuvine să amintim contribuţiile celorlalţi sportivi români, care au urcat ieri pe podiumul de premiere : Petru Kuki, (argint) după o dispută electrizantă în finala floretiştilor, György Marko (argint), după un senzaţional finiş în proba de 10 000 m şi Ruxandra Hociotă (bronz), reînnodînd o tradiţie, după aproape... 20 de ani, la sărituri in apă ! Iar luptătorii de greco-romane, cu alte medalii asigurate la această oră, dau astăzi asaltul spre „aur“. Şi, suntem siguri, vor reuşi ca întotdeauna ! HORIA ALEXANDRESCU • PETRU KUKISI GYÖRGY MARKO - MEDALII DE ARGINT • RUXANDRA HOCIOTĂ - MEDALIA DE BRONZ