Scînteia Tineretului, august 1981 (Anul 37, nr. 10010-10034)

1981-08-01 / nr. 10010

Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXXVII, SERIA II, Nr. 10010­ 6 PAGINI 30 BANI SIMBÄTA 1 AUGUST 1981 INTILNIREA PRIETENEASCĂ DINTRE TOVĂRĂŞII NICOLAE CEAUŞESCU SI LEONID BREJNEV 9 . La 31 iulie în Crimeea a avut loc o intilnire intre tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar ge­neral al P.C.R., preşedintele Re­publicii Socialiste România, şi tovarăşul Leonid Brejnev, se­cretar general al C.C. al P.C.U.S., preşedintele Prezi­diului Sovietului Suprem al U.R.S.S. In cursul convorbirii, tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi L. I. Brej­nev au acordat o atenţie deo­sebită celor mai importante di­recţii ale colaborării româno-so­­vietice. Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist al Uniunii Sovietice îşi propun ca şi în viitor să lărgească şi să ridice calitatea relaţiilor reciproce, să întărească prietenia româno-so­­vietică pe baza principiilor ega­lităţii în drepturi, respectării in­dependenţei şi suveranităţii na­ţionale, ale solidarităţii socia­liste. In actualul cincinal schimbu­rile comerciale dintre România şi Uniunea Sovietică urmează să crească de circa două ori, în comparaţie cu cincinalul an­terior. Totodată, există încă re­zerve importante pentru adînci­­rea colaborării economice. Par­ticiparea României la construc­ţia unor conducte de gaze de pe teritoriul U.R.S.S., a centralei atomo-electrice din sudul Ucrai­nei, a unor întreprinderi pentru extracţia minereului de fier, pre­cum şi a altor obiective îi va permite să obţină din Uniunea Sovietică cantităţi suplimentare de gaze, energie electrică şi alte produse. De asemenea, s-au discutat probleme privitoare la posibilităţile livrării de pietrol din Uniunea Sovietică. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Leonid Brejnev au examinat cele mai actuale probleme ale politicii internaţionale. Ei au subliniat că actuala agravare a situaţiei din lume afectează interesele tuturor ţărilor şi tu­turor continentelor. Este ne­cesar să se acţioneze împotriva agravării situaţiei internaţionale, pentru reluarea şi continuarea politicii de pace, destindere şi colaborare, pentru soluţionarea pe cale paşnică a problemelor litigioase dintre state. Hotărirea N.A.T.O. privind amplasarea de noi arme nucleare cu rază medie de acţiune în Europa determină intensificarea cursei înarmărilor. Aceasta apa­să ca o povară grea pe umerii popoarelor, împiedică eforturile lor creatoare, soluţionarea pro­blemelor stringente. Abordarea raţională şi responsabilă de că­tre guverne a problemelor li­mitării şi încetării cursei înar­mărilor, în primul rînd a celor nucleare, înfăptuirea de mă­suri de încredere şi dezan­gajare în domeniul militar — iată în ce direcţie trebuie să fie îndreptată, în primul rind, in prezent activitatea de politică externă. Nu trebuie să rămână în afara atenţiei nici o iniţiativă menită să ducă — pe baza prin­cipiilor egalităţii şi securităţii egale — la slăbirea confruntării militare. Republica Socialistă România şi Uniunea Sovietică sunt adepte forme ale înfăptuirii integrale şi necondiţionate a principiilor şi înţelegerilor realizate la Confe­rinţa istorică de la Helsinki, a cărei a şasea aniversare este marcată în aceste zile. A fost exprimată speranţa, că statele semnatare ale Actului final vor face totul ca, la reluarea lucră­rilor reuniunii de la Madrid, să se ajungă la înţelegeri cu pri­vire la dezvoltarea relaţiilor dintre statele participante la in­tilnire, la convocarea conferin­ţei europene privind măsuri de încredere şi dezarmare, la asigu­rarea continuităţii procesului început la Helsinki. Rezultate bogate şi rodnice ar putea da unirea posibilităţi­lor tehnico-ştiinţifice şi de altă natură ale statelor cu sisteme sociale diferite pentru soluţio­narea problemei energetice. A­­ceasta ar permite o utilizare mai raţională a potenţialelor existen­te şi accelerarea activităţii de punere in valoare a noi surse de energie. în legătură cu aceasta a fost evidenţiată actualitatea propunerilor ţărilor socialiste cu privire la convocarea unei con­ferinţe general-europene con­sacrate problemelor energeticii, care să examineze totalitatea a­­cestor probleme din regiune, în perioada următoare şi în pers­pectivă. România şi Uniunea Sovietică sunt gata să-şi aducă contribuţia la asigurarea succe­sului unei asemenea conferinţe, întilnirea dintre tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Leonid Brejnev s-a desfăşurat într-o atmosferă prietenească, sinceră. La convorbiri au participat to­varăşii : Ştefan Andrei, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., mi­nistrul afacerilor externe al Re­publicii Socialiste România, Con­stantin Mitea, consilier al secre­tarului general al P.C.R., pre­ședintelui Republicii Socialiste România, Andrei Gromiko, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., ministrul afa­cerilor externe al U.R.S.S., și Anatoli Blatov, consilier al secretarului general al C.C. al P.C.U.S. PLECAREA DIN CAPITALĂ Vineri dimineaţa, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a plecat in Uniunea Sovietică, la invitaţia tovarăşului Leonid Ilici Brejnev, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, preşedin­tele Prezidiului Sovietului Su­prem al U.R.S.S. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu este însoţit de tovarăşii Ştefan Andrei, membru supleant al Co­mitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., ministrul aface­rilor externe, Constantin Mitea, membru al C.C. al P.C.R., con­silier al secretarului general al partidului, preşedintelui repu­blicii. La plecare, pe aeroportul Oto­­peni, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost condus de tovarăşă Elenă Ceauşescu, de tovarăşii Iosif Banc, Emil Bobu, Cornel Bur­tică, Lina Ciobanu, Ion Coman, Nicolae Constantin, Constantin Dăscălescu, Ion Dincă, Janos Fazekas, Cornelia Filipas, Gheor­­ghe Oprea, Gheorghe Pană, Ion Păţan, Aneta Spornic, Virgil Trofin, Emilian Dobrescu, Petru Enache, Mihai Gere, Suzana Gâ­­dea,­­Ion Ioniţă, Ana Mureşan, Elena Nae, Constantin Olteanu, Cornel Onescu, Richard Winter, Nicu Ceauşescu. A fost de faţă V.I. Drozdenko, ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti. Un grup de pionieri a oferit tovarăşului Nicolae Ceauşescu buchete de flori. La sosirea în Crimeea, pe ae­roportul din Simferopol, tovară­șul Nicolae Ceaușescu a fost in­­timpinat si salutat cu căldură de Anatoli Blatov, consilier al se­cretarului general al C.C. al P.C.U.S., precum si de Viktor Sergheevici Makarenko, prim­­secretar al Comitetului regional Crimeea al P.C. din Ucraina, de alti conducători ai organelor lo­cale de partid și de stat. ★ REÎNTOARCEREA IN PATRIE Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, s-a întors, vineri seara, din Uniunea Sovietică, unde a făcut o vizită la invitaţia tovarăşului Leonid Ilici Brejnev, secretar general al Comitetului Central al P.C.U.S., preşedintele Prezi­diului Sovietului Suprem al U.R.S.S. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost însoţit de tovarăşii Şte­fan Andrei, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., ministrul afaceri­lor externe, Constantin Mitea, membru al C.C. al P.C.R., con­silier al secretarului general al partidului, preşedintelui repu­blicii. în întîmpinare, pe aeroportul Otopeni, au venit tovarăşa Elena Ceauşescu, tovarăşii Iosif Banc, Emil Bobu, Cornel Burtică, Lina Ciobanu, Ion Co­man, Nicolae Constantin, Con­stantin Dăscălescu, Ion Dincă, Janos Fazekas, Cornelia Filipaş, Gheorghe Oprea, Gheorghe Pană, Ion Păţan, Aneta Spor­nic, Virgil Trofin, Emilian Do­brescu, Petru Enache, Mihai Gere, Ion Ioniţă, Ana Mureşan, Elena Nae, Constantin Olteanu, Cornel Onescu, Richard Winter, Nicu Ceauşescu. Era de faţă ambasadorul Uni­unii Sovietice la Bucureşti, V. I. Drozdenko. Tovarăşului Nicolae Ceauşescu i-au fost oferite buchete de flori. ★ La plecare de la reşedinţa unde au avut loc convorbirile, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost salutat cu căldură de tova­răşii Leonid Brejnev, Andrei Gromiko, Anatoli Blatov, consi­lier al secretarului general al C.C. al P.C.U.S. Pe aeroportul Simferopol, to­varăşul Nicolae Ceauşescu a fost condus de V. S. Makarenko, prim-secretar al Comitetului re­gional Crimeea al P.C. din Ucraina, de alți conducători ai organelor locale de partid și de stat. August —o lună a participării ample a tinerilor la munca pe ogoare TOATE FOSTELE MOBILIZATE LA EFECTUAREA LUCRĂRILOR PRIORITARE1 Odată cu debutul lunii august ne aflăm în­tr-o perioadă cînd, pentru toţi lucrătorii ogoa­relor, în centrul atenţiei trebuie să se situeze realizarea importantelor sarcini de producţie stabilite la nivelul fiecărui sector de activitate, în toate unităţile agricole. Astfel, o necesitate de prim ordin este aceea ca pretutindeni să se acţioneze la nivelul maxim al posibilităţilor pentru îndeplinirea programelor din campania de vară, recuperîndu-se­ în scurt timp întîrzierile la executarea lucrărilor agricole prioritare. lată de ce, avind in vedere volumul sporit de lucrări din această perioadă, se impun mobilizarea şi organizarea tuturor forţelor la realizarea şi depăşirea obiectivelor determinan­te pentru obţinerea producţiilor prevăzute. • IN LEGUMICULTURA, pe baza graficelor concrete de recoltare şi livrare a producţiei, trebuie să se desfăşoare ample acţiuni de strîngere a legumelor • în acest sector, toţi tinerii satelor sunt chemaţi ca, printr-un puter­nic şi insufleţitor efort, să asigure culesul şi expedierea operativă a produselor legumicole. • Peste tot în zonele unde seceta excesivă a diminuat rezervele de umiditate solicitate de dezvoltarea plantelor sunt necesare măsuri ur­gente şi hotărîtoare pentru a asigura funcţio­narea la nivelul cerinţelor a tuturor sistemelor de IRIGAŢII • SECERIŞUL GRIULUI trebuie în­cheiat grabnic pe ultimele suprafeţe din jude­ţele din centrul şi nordul ţării, iar pentru li­vrarea integrală a producţiei contractate la fondul de stat, eliberarea terenurilor prin strin­­gerea şi depozitarea paielor, efectuarea ARA­TURILOR DE VARA, este absolută nevoie de in­tervenţia unor mari forţe mecanice şi umane care să elimine cit mai repede decalajele apărute la executarea acestor lucrări priori­tare . IN SECTOARELE ZOOTEHNICE se impun măsuri practice pentru completarea bazei­­furajere aşa incit să fie strinse toate resursele vegetale, acordindu-se cea mai mare atenţie realizării indicatorilor de plan şi onorării inte­grale a contractelor de livrare a producţiilor animaliere la fondul de stat. Pentru lucrătorii din agricultură, pentru fie­care tînăr al satului nu există sarcină de mai mare răspundere decit aceea de a acţiona cu hotărîre spre îndeplinirea exemplară a obiecti­velor de maximă urgenţă din acest important sector. Ca întotdeauna, făcind dovada unei înalte conştiinţe patriotice, tinerii, organizaţiile U.T.C. trebuie să se înscrie în primele rînduri ale eforturilor impuse acum pentru stringerea roa­delor şi buna pregătire a campaniei de toamnă ! ALTE RELATĂRI ÎN PAGINA A V-A Judeţul Bacău a încheiat recoltatul griului TELEGRAMĂ ADRESATĂ TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU Lucrătorii ogoarelor judeţu­lui Bacău au încheiat, în ziua de 31 iulie, recoltarea griului pe întreaga suprafaţă de 51100 ha. Odată cu re­coltatul, întreprinderile agri­cole de stat au depăşit livră­rile către fondul de stat, iar cooperativele agricole de pro­ducţie au predat pină acum peste 85 la sută din sarcinile stabilite. In telegrama adresată cu acest prilej tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, se­cretar general al Partidului Comunist Român, Comitetul judeţean Bacău al P.C.R. subliniază : Terminarea cam­paniei de seceriş într-o pe­rioadă de timp mai scurtă decât în anii anteriori se da­­toreşte efortului deosebit depus de oamenii muncii de pe ogoare, însufleţiţi de che­mările şi îndemnurile mobili­zatoare pe care ni le-aţi adresat cu prilejul Congresu­lui ţărănimii şi la recentul forum democratic al clasei muncitoare, al vizitelor de lucru pe care le-aţi efectuat in judeţul nostru. In aceste zile — se spune în telegramă — eforturile sunt concentrate la ară­turile de vară, recolta­rea şi livrarea legumelor, stringerea în întregime a­­ furajelor, recoltarea în bune condiţii a culturilor de in pentru fibră şi ulei, floarea­­soarelui, sfeclă de zahăr şi altele. In acelaşi timp, sîntem plenar angajaţi in înfăp­tuirea orientărilor pe care ni le-aţi dat privind dezvoltarea şi modernizarea zootehniei, sporirea efectivelor de ani­male şi a producţiei anima­liere, astfel ca, până la finele anului, să realizăm efectivele planificate, precum şi cele­lalte sarcini ce ne revin din programul de măsuri stabilit pentru dezvoltarea şi moder­nizarea­­ acestui sector. PATRIOTISMUL- identitatea revoluţionară a omului nou în constelaţia valorilor funda­mentale care alcătuiesc profilul moral al omului nou patriotis­mul ocupă, fără îndoială, un loc central, constituindu-se intr-un adevărat suport ideatic şi afec­tiv al motivaţiilor, iniţiativelor şi acţiunilor fiecăruia dintre noi. A-ţi iubi ţara în care te-ai năs­cut, în care trăieşti, munceşti şi aspiri reprezintă, desigur, sen­timentul cel mai înălţător care dă sens şi consistenţă existen­ţei noastre. Trăsătură definitorie a spiritualităţii poporului nos­tru, probată prin nenumărate pilde de eroism nemuritor de-a lungul întregii sale istorii, pa­triotismul capătă în condiţiile PATRIA - METAFORĂ TUTELARĂ A MUNCII ŞI CREAŢIEI NOASTRE timpului pe care îl trăim un conţinut specific ale cărui com­ponente esenţiale se revendică de la vocaţia constructivă a pre­zentului, de la marile idealuri care animă fiinţa fiecăruia din­tre noi, fiinţă ridicată de noua societate la puterea unei adevă­rate forţe creatoare de destin şi istorie. Mai mult decit oricind altăda­tă, patriotismul reprezintă o do­minantă, o permanenţă a exis­tenţei, gindirii şi activităţii fie­cărui fiu al acestui pămînt , pentru că eroismul, prin care se exprimă cel mai bine sentimen­tul patriotic, a devenit o atitu­dine cotidiană, un fapt care marchează viaţa de fiecare zi a tuturor celor care la locul lor de muncă — în uzine, pe ogoa­re, in şcoli, laboratoare, institu­te de cercetări — fac dovada unei conştiinţe revoluţionare în­cleştate în lupta cu timpul, cu tot ceea ce este vechi, perimat C. OSTAHIE (Continuare in pag. a IV-a) GENERAŢII Unde sunt armatele dacilor luptind în munţi Au fost sorbite de un nour de aur, De ochiul albastru al lui Zamolxis, Sau şi acum mărşuiesc undeva în univers, într-o buclă a timpului, Pe un drum plin de praf ? Unde sunt armatele române, cele care au luptat cu turcii, cu nemţii, Ce a rămas după ele ? A rămas sufletul patriei . Adică ceva ce nu se vede, se simte,­ Ne face să fim un popor, Ceva ce nu se vede, o memorie colectivă, Dragostea de patrie, transmisă din generaţie în generaţie. Luptătorii lui Decebal sînt îngropaţi undeva în adincul amintirilor mele Atît de vii, puternici şi liberi, încit eu sînt cel mai viteaz soldat. Nici un duşman să nu îndrăznească să se apropie de patria mea. MARA NICOARA OPINIA LITERARĂ 51 ARTISTICĂ

Next