Scînteia Tineretului, septembrie 1981 (Anul 37, nr. 10035-10060)

1981-09-01 / nr. 10035

SĂ FACEM TOTUL PENTRU A ASIGURA STRÎNGEREA LA TIMP, FĂRĂ PIERDERI, A RECOLTEI DE TOAMNĂ! Campania de toamnă — o realitate a cîmpului ce impu­ne exigentă, responsabilitate, fapte, efort maxim de muncă, înaltă calitate a lucrărilor. în­tregul sat este chemat să răs­pundă, printr-o plenară parti­cipare, la realizarea comple­xului volum de muncă impus de această perioadă agricolă. Pentru că, aşa cum subli­nia tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU la recenta Con­sfătuire de lucru pe proble­mele agriculturii „Dispunem de tot ce este necesar din punct de vedere material, avem mijloacele necesare, dis­punem de seminţe şi materia­lul necesar pentru a realiza ce ne-am propus în agricultură. Mai presus de toate, dispunem de forţa oamenilor muncii — muncitori, ţărani, cooperatori, specialişti. Aceasta este forţa principală, hotăritoare, oame­nii, cu care putem realiza orice". Atmosfera tonică, de muncă, pe care starea cîmpului o im­pune şi o generează toamna, cind roadele bogate aşteaptă drumul hambarelor, poate şi trebuie să mobilizeze întregul sat în vederea înfăptuirii mul­tiplelor sarcini din această pe­rioadă. Pentru că numai acolo unde s-a muncit cu simţ de răspundere, numai acolo unde s-au­ efectuat toate lucrările agricole la termenele optime şi de calitate — adică unde s-au respectat densităţile, so­iurile şi hibrizii, numărul pra­­şilelor şi al irigaţiilor, dozele de fertilizare sau chimizare — numai acolo producţiile medii la hectar au fost mari, pe mă­sura eforturilor, răsplătind din plin cheltuielile materiale, a­­ducînd şi beneficii. Iată de ce, analizînd cu spi­rit critic lipsurile din agricul­tură, recenta consfătuire de lucru a precizat, prin preţioa­sele indicaţii ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu, cadrul ge­neral de activitate , pentru stringerea şi depozitarea re­coltei de toamnă în bune con­diţii şi fără pierderi, cit şi pregătirea temeinică a pro­ducţiilor din anul viitor prin efectuarea la timp şi de ca­litate a insămînţărilor la griu, orz, legume, plante furajere de toamnă şi a arăturilor. In acest sens CU­VI­NT­ARE­A SECRETARULUI GENERAL AL PARTIDULUI SE CON­STITUIE CA UN VERITABIL ŞI COMPLET PROGRAM DE ACTIVITATE PENTRU TOA­TE ORGANELE ŞI UNITĂŢILE AGRICOLE, DE LA MINIS­TER ŞI PINA LA FERMA DE PRODUCŢIE, IMPLICIND IN ACEST CIRCUIT CU ŞI MAI MULTA RESPONSABILITA­TE ŞI SPECIALIŞTII DIN INVĂŢĂMÎNT ŞI CERCETA­RE. Pentru că, cu toate că la o serie de produse agroali­­mentare de bază obţinem sau prevedem importante sporuri faţă de anul trecut, ceea ce asigură o bună aprovizionare a populaţiei, in unele sectoare se înregistrează rezultate cu mult sub posibilităţi, datorate în principal deficienţelor or­ganizatorice, a modului şi sti­lului defectuos de muncă a cadrelor de conducere şi de specialitate, a indisciplinei şi slabei răspunderi. Iar toamna, ceea ce hotărăsc recoltele sunt faptele şi nu vorbele, oricit de autocritice ar fi ele. Pornind de la ceea ce a stabilit Con­gresul al XII-lea al partidului, planul naţional pentru agricul­tură, trebuie să facem totul pentru înfăptuirea sarcinilor ce revin acestei ramuri de bază a economiei naţionale, angajînd întreaga putere de muncă şi creaţie a satului in bătălia pentru recolte tot mai mari şi mai eficiente. In această perioadă pre­zenţa tineretului patriei pe ogoarele unităţilor agricole de producţie la strinsul şi de­pozitatul operativ al recoltei ■de toamnă va fi desigur, la fel ca în ceilalţi ani, utilă şi eficientă. Pornind de la prin­cipalele comandamente de sezon, comitetele judeţene U.T.C. au detaliat şi desfăşu­rat, pe unităţi şi lucrări, parti­ciparea brigăzilor şi detaşa­mentelor de tineri — în special elevi şi studenţi , în raport de solicitări la culesul legumelor, fructelor, strugu­rilor, cartofilor, porumbului, la fabricile de industrializare şi conservare, in bazele de recepţie. Pină în prezent, mai ales în judeţele din sudul ţării şi din Cimpia Banatu­lui, tinerii au contribuit deja la strîngerea şi depozitarea a mii de tone din produsele toamnei, urmînd ca acest gen de acţiuni să se amplifice simţitor în decursul acestei luni. Trebuie remarcat, de asemenea, faptul că acolo unde tinerii cunosc minuirea utilajelor agricole, avind ates­tarea necesară, aceştia vor lucra în cadrul echipelor şi formaţiilor de mecanizatori sub îndrumarea directă a ce­lor cu experienţă. Campania de toamnă va împlini astfel un cadru nu numai al parti­cipării la strinsul recoltei ci şi un prilej pentru deprinderi profesionale folositoare in viaţă." ŞT. DORGOŞAN PROGRAMUL CAMPANIEI - PROGRAMUL ÎNTREGULUI SAT 1­ 0 Pînă in jurul datei de 10 septembrie să încheiem recoltatul la floarea soarelui şi la fasole 0 Strinsul po­rumbului — temeinic pregătit, operativ desfăşurat 0 A­­tenţie la recoltarea fără pierderi a sfeclei de zahăr, pen­tru asigurarea materiei prime necesare industrializării 0 Să intensificăm ritmul la strîngerea legumelor şi car­tofilor concomitent cu livrarea pentru fondul pieţei, pen­tru fabricile de conserve, cit şi pentru depozitele de iar­nă 0 Pentru toate culturile, flux neîntrerupt la transport şi depozitare corespunzătoare, astfel ca nimic din pro­ducţia agricolă să nu rămînă în cimp, pe pămînt 0 Să se acţioneze în formaţii mari, mecanizate, urmărindu-se realizarea vitezelor zilnice planificate pentru fiecare uti­­laj, pentru fiecare echipă 0 Identificarea şi recoltarea cu prioritate a suprafeţelor unde se vor efectua însămîn­­ţările de toamnă 0 Avem de semănat circa 4,5 milioane ha cu griu, orz, legume, furaje, păşuni 0 Pînă la 25 septembrie să se însămînţeze griul şi orzul în zona de deal, iar pînă la 15 octombrie în întreaga ţară, respec­­tîndu-se cu rigurozitate normele obligatorii de den­sitate . Sub nici un motiv, nici un hectar să nu rămînă nearat in această toamnă, pregătind temeinic recolta anului 1982. Din cronica întrecerii • NUMEROASE CO­LECTIVE ALE INDUS­TRIILOR PRAHOVENE, DÂMBOVIŢENE ŞI BU­­ZOIENE au încheiat cele opt luni din acest an, furnizînd economiei na­ţionale, în plus, importan­te bunuri materiale. Pro­ducătorii materialelor de construcţii, bunăoară, au pus la dispoziţa şantie­relor, peste prevederile acestei perioade, aproape 80 000 de tone ciment şi alte produse, in timp ce minerii de la Filipeştii de Pădure, Şotinga şi Ceptu­­ra au scos la suprafaţă şi livrat termocentralelor mai bine de 20 000 tone lignit, in plus faţă de prevederile la zi. Cu re­zultate bune păşesc în luna septembrie lucră­torii unităţilor chimice, întreprinderii de utilaj petrolier din Tirgovişte şi de mecanică fină — Si­naia —, producătorii de frigidere de la Găeşti şi de aparataj electric — Titu, textiliştii de la Pu­cioasa şi Ploieşti — uni­tăţi care in perioada scursă din acest prim an al actualului cincinal au livrat în plus economiei naţionale produse estima­te de circa un sfert de miliard lei. • UN NOU PRODUS REPREZENTATIV AL INDUSTRIEI ROMA­NEŞTI CONSTRUCTOA­RE DE MAŞINI-UNELTE a intrat în fabricaţie la întreprinderea de maşini­­unelte şi agregate (I.M.U.A.) Bucureşti. Este vorba de maşina de gău­rit în coordonate, cu doi montanţi, tip GC2M-1200, destinată atelierelor me­canice şi sculăriilor, care asigură o precizie înaltă de lucru şi, deci, o cali­tate superioară in prelu­crarea pieselor , coroa­nelor, plăcilor, matrițelor, ca și a pieselor sudate sau turnate —, în special in faza de finisare. Se realizează astfel o familie nouă de mașini de gău­rit in coordonate de pre­cizie. Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST CREŞTEREA PRODUCTIVITĂŢII -obiectiv prioritar la fiecare loc de muncă In toate programele de activi­tate ale comitetului U.T.C. pe întreprindere şi ale birourilor organizaţiilor de tineret din sec­ţii figurează cu regularitate un obiectiv de cea mai mare impor­tanţă în întrecerea socialistă , creşterea productivităţii muncii şi sporirea pe această cale a efi­cienţei economice la fiecare loc de muncă. Sunt prevăzute astfel, lunar, măsuri concrete, acţiuni de amploare care vizează antre­narea tuturor tinerilor în desco­perirea şi punerea în valoare a rezervelor de mărire a producti­vităţii şi diminuare în paralel a cheltuielilor de producţie. Ingi­nerul Ioan Andrei, secretarul co­mitetului U.T.C., ne oferă cîteva dintre cele mai ilustrative exem­ple : — Iată, aceasta este secţia bu­nuri de consum, ne explică el, conducindu-ne într-o hală mo­dernă, înzestrată cu utilaje şi instalaţii de mare randament, din care o parte sunt executate chiar în întreprindere, prin auto­­utilaje. Aceasta este banda de montaj. Priviţi cu atenţie. Toţi, sau aproape toţi muncitorii sunt tineri. Uteciştii formează peste 90 la sută din colectiv. Putem spune că avem în faţa noastră o formaţie de muncă model. Dis­ciplină perfectă, ordine perfectă. Observaţi că nimeni nu se plimbă, nimeni nu-şi părăseşte locul de muncă, toţi îşi văd de treabă. Este exact ceea ce tre­buie pentru atingerea unei pro­■ .. !~a LA ÎNTREPRINDEREA METALURGICĂ DIN NĂDRAG ductivităţi ridicate. Or, aceşti ti­neri şi-au depăşit productivita­tea planificată pe 7 luni cu nu mai puţin de 238 000 lei.­­ Totuşi, numai prin ordine şi disciplină, factori esenţiali, desigur, în obţinerea unor ran­damente mari, nu s-ar fi atins o asemenea depăşire a nivelului planificat. Cu ce au venit în plus tinerii muncitori şi specia­lişti din această secţie, în­ bătă­lia productivităţii 1 — E mai bine să vi-l prezint pe tehnicianul Nicolae Jurca, specialist în­­ proiectarea matriţe­lor şi S.D.V.-urilor pentru bu­nuri de consum şi pe inginerul Tiberiu Crişan, secretarul orga­nizaţiei U.T.C. din compartimen­tul T.E.S.A., autorii principali ai unor îm­bunătăţiri tehnologice cu efecte imediate în procesul de producţie. Cei doi tineri ne pun in temă cu lucrarea lor. Este vorba des­pre reproiectarea unor repere şi schimbarea unor soluţii tehnolo­gice la un număr de cinci re­pere, înainte se turnau din fon­tă..Soluţia pusă la punct de ei prevede realizarea acestor re­pere prin ambutisare. Pe lingă creşterea productivităţii se ob­ţine şi o importantă economie de metal. Mai precis peste 60 tone anual. Ni se vorbeşte apoi des­pre o inovaţie ingenioasă, la fi­nalizarea căreia au participat maistrul principal Ioan Vitéz, maistrul Erwin Deb­oveni şi teh­nicianul Oskar Kubesch. Ei au conceput un dispozitiv complex cu care au echipat maşina de format lanț,, schimbind proce­deul tehnic vechi. Productivita- ROMULUS LAI. (Continuare în pag. a ll-a) ANUL XXXVII, SERIA II, NR. 10 035 4 PAGINI 30 BANI MARJI 1 SEPTEMBRIE 1981 • Mărturia de netă­găduit a istoriei noas­tre contemporane : TOT CEEA CE AM REALIZAT PÎNĂ ACUM ESTE REZULTATUL POLITICII PARTIDU­LUI NOSTRU, TOT CEEA CE NE PROPU­NEM SA REALIZĂM ÎȘI ARE CHEZĂȘIA ÎN AFIRMAREA CU PUTERE A ROLULUI CONDUCĂTOR AL PARTIDULUI COMU­NIST ROMÂN PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Delegaţia Adunării Naţionale a Republicii Zambia Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, luni, delega­ţia Adunării Naţionale a Repu­blicii Zambia, condusă de Ro­binson Mwaakwe Nabulyato, preşedintele Adunării, care a efectuat o vizită de prietenie in ţara noastră, la invitaţia Marii Adunări Naţionale. Din delegaţie au făcut parte deputaţii Saundres Chikwanda Zimba, Frederick Shumb­a Ha­­punda, Ignatius Bulanda Ngosa, Mubita Albert Limbo, Denny Honey Kappandula. La întrevedere au participat Nicolae Giosan, preşedintele Marii Adunări Naţionale, Con­stantin Teodorescu şi Decebal Urdea, deputaţi. A fost prezent D. B. Moombe, însărcinat cu afaceri ad-interim al Republicii Zambia in ţara noastră. Exprimînd gratitudinea sa şi a membrilor delegaţiei pentru pri­mire, preşedintele Adunării Na­ţionale zambiene a transmis to­varăşului Nicolae Ceauşescu un salut cordial şi urări prieteneşti din partea preşedintelui Repu­blicii Zambia, dr. Kenneth Da­vid Kaunda, iar poporului roman prieten succese tot mai mari in edificarea noii societăţi. Mulţumind pentru salut şi urările ce i-au fost adresate, to­varăşul Nicolae Ceauşescu a transmis, la rândul său, pre­şedintelui Republicii Zambia calde urări de sănătate şi feri­cire personală, de progres şi prosperitate pentru poporul Zam­bian prieten. In cadrul întrevederii au fost evocate cu satisfacţie bunele re­laţii de prietenie şi colaborare româno-zambiene, care au cu­noscut un curs mereu ascendent şi au cuprins în ultimii ani tot mai multe domenii de activitate. S-a exprimat convingerea că şi In viitor se vor lărgi şi­ diversi­fica aceste relaţii pe plan poli­tic, economic, tehnico-ştiinţific şi in alte domenii de interes co­mun, pe baza înţelegerilor con­venite cu prilejul dialogului la cel mai înalt nivel de la Bucu­reşti şi Lusaka. în acest cadru, a fost subliniat rolul parlamen­tarilor români şi zambieni în adîncirea raporturilor româno­­zambiene, spre binele ambelor ţări şi popoare, al cauzei păcii şi înţelegerii în Europa, în Afri­ca şi în întreaga lume. A avut loc, de asemenea, un schimb de vederi in probleme actuale ale vieţii internaţionale. In cadrul discuţiilor s-a relevat necesitatea de a se acţiona pen­tru oprirea înrăutăţirii climatu­lui mondial, pentru soluţionarea pe cale politică, prin tratative, a­­ stărilor de încordare şi conflict existente în diferite zone ale lu­mii, pentru încetarea cursei înar­mărilor şi reducerea cheltuielilor militare, pentru reluarea şi întă­rirea cursului spre destindere, pace şi independenţă, ceea ce co­respunde pe deplin intereselor fundamentale şi aspiraţiilor legi­time ale popoarelor. In acest cadru, a fost reliefată însemnătatea luptei pentru in­dependenţa Namibiei, împotriva politicii rasiste agresive a gu­vernului minoritar din Africa de Sud. S-a relevat, totodată, fap­tul că interesele păcii şi destin­derii reclamă lichidarea subdez­voltării şi instaurarea unei noi ordini economice internaţionale, precum şi întărirea colaborării şi solidarităţii ţărilor în curs de dezvoltare pentru valorificarea mai largă a posibilităţilor de care dispun, pentru o contribu­ţie mai mare în lupta împotriva politicii imperialiste, de forţă şi dictat, pentru promovarea unor relaţii de deplină egalitate intra state, de respect al independen­ţei naţionale, al dreptului fiecă­rui popor de a-şi făuri destinele aşa cum le doresc. întrevederea s-a desfăşurat in­tr-o atmosferă cordială, priete­nească. Ministrul industriei şi resurselor miniere din R.A. Egipt Luni, 31 august, preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit pe Taha Zaky, ministrul industriei şi resurselor miniere din R. A. Egipt, aflat intr-o vi­zită în ţara noastră. La întrevedere a luat parte tovarăşul Ioan Avram, ministrul industriei construcţiilor de ma­şini. Au participat Ion Iosefide, ambasadorul României la Cairo, şi Mohammed Wafic Hosny, ambasadorul R. A. Egipt la Bucureşti. Ministrul egiptean a arătat că ii revine deosebita onoare de a transmite tovarăşului Nicolae Ceauşescu un cald salut şi cele mai cordiale urări de sănătate şi fericire din partea preşedin­telui Republicii Arabe Egipt, Anwar El Sadat, a guvernului şi a poporului egiptean. In acelaşi timp, oaspetele a dat o înaltă apreciere succeselor obţi­nute de poporul român în dez­voltarea economică şi socială a patriei. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţumit şi a rugat să se trans­mită preşedintelui Anwar El Sadat, guvernului şi poporului egiptean prieten salutul său călduros împreună cu cele mai bune urări de progres şi prospe­ritate. In cadrul intrevederii s-au evocat cu satisfacţie bunele re­laţii dintre România şi Egipt care­­cunosc o dezvoltare rodni­că, pe multiple planuri, pe baza importantelor măsuri stabilite cu prilejul intîlnirilor la nivel înalt de la Bucureşti şi Cairo. S-a apreciat că există premise pentru lărgirea în continuare a cooperării economice româno­­egiptene, inclusiv constituirea de societăţi mixte în diverse sectoare de activitate. Abordindu-se unele probleme ale situaţiei internaţionale ac­tuale s-a relevat necesitatea re­luării şi continuării politicii de destindere, pace şi respect al independenţei naţionale, soluţio­nării pe cale politică, prin trata­tive, a stărilor de încordare şi conflict, creării unui climat de­ securitate şi largă colaborare în­tre toate popoarele lumii. întrevederea a decurs intr-o atmosferă cordială. Delegaţia parlamentară din Japonia Preşedintele Republicii Socia­liste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, luni, de­legaţia parlamentară din Japo­nia, condusă de Gamri Yamas­­hita, preşedintele Comitetului de conducere al lucrărilor Dietei japoneze, care, la­ invitaţia Marii Adunări Naţionale, a efectuat o vizită în ţara noastră. Din delegaţie au făcut parte Tsuruo Yamaguchi, Hideyoshi Hirose, Mitsuo Higashinaka, membri ai Comitetului de con­ducere al lucrărilor Dietei, pre­cum şi Hideo Shindo, directorul Direcţiei pentru comisii a Ca­merei Reprezentanţilor. La întrevedere au luat parte Nicolae Giosan, preşedintele Marii Adunării Naţionale, Stan Soare, preşedintele Grupului român din Uniunea interparla­mentară, preşedintele Comisiei pentru învăţămint, ştiinţă şi cul­tură, şi Mihai Drăgănescu, mem­bru al Comisiei pentru industrie şi activitate economico-finan­­ciară a M.A.N. * A fost de­ faţă Yazuru Mura­kami, ambasadorul Japoniei la Bucureşti Conducătorul delegaţiei, mul­ţumind pentru întrevederea a­­cordată, a transmis tovarăşului Nicolae Ceauşescu un cald salut din partea parlamentului şi a po­porului japonez, iar poporului român noi succese în dezvolta­rea multilaterală a patriei. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a adresat, la rîndul său, cele mai bune urări parlamentarilor din Japonia, întregului popor ja­ponez prieten. în timpul întrevederii s-a re­levat că raporturile româno-ja­­poneze cunosc un curs ascendent prin dezvoltarea schimburilor economice, tehnico-ştiinţifice şi culturale, prin lărgirea colabo­rării bilaterale şi a conlucrării in­ternaţionale. S-a subliniat im­portanta deosebită a vizitei e­­fecutate in Japonia de tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu, vizită care a dat un nou impuls relaţiilor ro­­mâno-japoneze, şi s-a apreciat că sunt posibilităţi pentru extin­derea în continuare a acestor raporturi, spre binele ambelor ţări şi popoare, al cauzei păcii, destinderii şi cooperării intre toate popoarele lumii. Schimbul de vederi în proble­me internaţionale a scos în evi­denţă necesitatea intensificării eforturilor , tuturor statelor şi popoarelor pentru oprirea agra­vării situaţiei politice mondiale, pentru soluţionarea problemelor conflictuale­ din diferite zone ale globului numai pe cale paş­nică, prin tratative. De ambele părţi s-a subliniat rolul îndem­nat pe care îl au parlamentele, parlamentarii în strîngerea le­găturilor de prietenie şi colabo­rare între ţări şi popoare, în in­tensificarea eforturilor ce se în­treprind în direcţia consolidării păcii, înfăptuirii unor măsuri concrete de dezarmare, şi in special de dezarmare nucleară, democratizării vieţii internaţio­nale şi edificării unei noi ordini economice mondiale. întrevederea a decurs intr-o atmosferă cordială, prietenească. CONSTRUCŢIILE ŞCOLARE în preajma deschiderii noului an de învăţămînt Apropiata deschidere a noului an de invăţămînt imprimă acestor zile un ritm aparte. Uniformele şi rechizitele sînt deja intens solicitate. Pe şan­tierele construcţiilor şcolare lucrările se precipită. Ultimele retuşuri trebuie terminate, astfel incit la 15 septembrie şcolile noi sau numai reparaţiile capitale la cele existente să fie terminate. Ce unităţi noi de învăţămînt vor fi date în fo­losinţă la 15 septembrie? Am solicitat răspuns la această întrebare inspectoratelor şcolare judeţene, în cursul unui raid efectuat în aceste zile. UNITATI MODERNE IN MEDIUL RURAL In judeţul Galaţi, de un aport substanţial din partea construc­torilor se bucură în acest an şcolile de la sate. Astfel se vor da în folosinţă noi săli de cla­să, în comunele Iveşti, Fîrţă­­neşti, Vlădeşti, Braniştea. Săli de clasă spaţioase şi luminoase care vor răspunde şi situaţiei create prin creşterea numărului de elevi. In municipiul Galaţi, in car­tierul Dunărea, se află in sta­diul de finisare un local cu 16 săli de clasă care se va numi Şcoala generală nr. 43.­ Elevii mai mari vor beneficia în aceas­tă toamnă de un local nou al Liceului industrial nr. 5. Se lu­crează încă la tencuielile exte­rioare, iar constructorul ne asi­gură că și acestea vor fi termi­nate in zilele premergătoare în­ceperii noului an școlar. Nici localurile existente nu au fost uitate. In prezent se execu­tă reparaţii capitale la 9 şcoli generale şi reparaţii curente la 67 unităţi de Invăţămînt. Cele 21 de şcoli la care încă se mai lu­crează vor fi şi ele gata în cu­­rind. ŞCOLI NOI IN CARTIERE NOI Aşteptată cu multă nerăbdare, finalizarea construcţiei noilor şcoli generale din cartierul Pa­las, municipiul Constanţa, va re­zolva o problemă stringentă. Nu­mărul de elevi crescut mult în acest cartier nou depăşea posibi­lităţile existente, astfel incit în ultimii ani se învăţa la Şcoala generală nr. 19 în trei schim­buri. Şcoli noi se vor deschide și EMILIA VASILIU (Continuare in part. a ll-a) NEVOIA DE POEZIE EMIL BRUMARU 7 Cu­­i-e teamă de poezie ? Poate deveni poezia, prin nu­­­­mărul prea mare al cărţilor, o calamitate în stare să alar-­­ meze ca, de exemplu, o invazie de zarnacadele ? ! Din arbori se fac şi traverse şi cărţi. Peste unele călătorim­­ cu trenul, peste celelalte cu sufletul. Lipsa unei singure cărţi,­­ ca şi lipsa unei singure traverse, poate să ducă la cele mai­­ grave accidente. Cine îşi asumă, deci, înfiorătorul risc al neapa- t riţiei unui volum de poezie ? Fiindcă, orice am face, versu­­­­rile nu pot fi tipărite pe fluturi ci pe hîrtie, deşi în primul­­ caz difuzarea lor ar fi mai lesnicioasă.­­ Cărţile de poezie au ceva miraculos. In adolescenţă le­­ pipăiam coperţile lucioase c-o voluptate pe care degetele­­ mele n-au mai ştiut s-o găsească nicăieri. Uneori, după-a-­­ miaza, in odăi întunecoase şi grave le parfumam (ţin minte ! un Baudelaire !) cu coji de portocală şi-apoi le inspiram­­ adine literele gracile, tandre, divine, pînă la delir. Iar noaptea­­ dormeam cu dinsele in pat. Cărţile de poezie, aş îndrăzni să­­ spun acum, la altă vîrstă, nici n-au nevoie să fie citite d­­e iubite orbeşte, aşa cum iubeşti o femeie. 4 Visez vremea cind cetăţenii, frumoşi şi longilini, ar scoate, la­­ o eventuală razie celestă, un Ioc de buletinul de identitate, I din buzunarele lor aurii, o carte de versuri. Fiecare şi-ar fi­, ţ pari primul său volum la 14 ani Apoi, la intervale mai mult­­ sau mai puţin fixe, ei ar trebui să şi-l rescrie, adăugîndu-i­­ mereu noi raze, noi fintîni. Cine n-ar reuşi, ar dispare brusc !­­ O carte de poezie, sînt sigur, poate salva viaţa unui om.­­ Măcar pe-a celui care-a scris-o.

Next