Scînteia Tineretului, septembrie 1981 (Anul 37, nr. 10035-10060)
1981-09-01 / nr. 10035
SĂ FACEM TOTUL PENTRU A ASIGURA STRÎNGEREA LA TIMP, FĂRĂ PIERDERI, A RECOLTEI DE TOAMNĂ! Campania de toamnă — o realitate a cîmpului ce impune exigentă, responsabilitate, fapte, efort maxim de muncă, înaltă calitate a lucrărilor. întregul sat este chemat să răspundă, printr-o plenară participare, la realizarea complexului volum de muncă impus de această perioadă agricolă. Pentru că, aşa cum sublinia tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU la recenta Consfătuire de lucru pe problemele agriculturii „Dispunem de tot ce este necesar din punct de vedere material, avem mijloacele necesare, dispunem de seminţe şi materialul necesar pentru a realiza ce ne-am propus în agricultură. Mai presus de toate, dispunem de forţa oamenilor muncii — muncitori, ţărani, cooperatori, specialişti. Aceasta este forţa principală, hotăritoare, oamenii, cu care putem realiza orice". Atmosfera tonică, de muncă, pe care starea cîmpului o impune şi o generează toamna, cind roadele bogate aşteaptă drumul hambarelor, poate şi trebuie să mobilizeze întregul sat în vederea înfăptuirii multiplelor sarcini din această perioadă. Pentru că numai acolo unde s-a muncit cu simţ de răspundere, numai acolo unde s-au efectuat toate lucrările agricole la termenele optime şi de calitate — adică unde s-au respectat densităţile, soiurile şi hibrizii, numărul praşilelor şi al irigaţiilor, dozele de fertilizare sau chimizare — numai acolo producţiile medii la hectar au fost mari, pe măsura eforturilor, răsplătind din plin cheltuielile materiale, aducînd şi beneficii. Iată de ce, analizînd cu spirit critic lipsurile din agricultură, recenta consfătuire de lucru a precizat, prin preţioasele indicaţii ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu, cadrul general de activitate , pentru stringerea şi depozitarea recoltei de toamnă în bune condiţii şi fără pierderi, cit şi pregătirea temeinică a producţiilor din anul viitor prin efectuarea la timp şi de calitate a insămînţărilor la griu, orz, legume, plante furajere de toamnă şi a arăturilor. In acest sens CUVINTAREA SECRETARULUI GENERAL AL PARTIDULUI SE CONSTITUIE CA UN VERITABIL ŞI COMPLET PROGRAM DE ACTIVITATE PENTRU TOATE ORGANELE ŞI UNITĂŢILE AGRICOLE, DE LA MINISTER ŞI PINA LA FERMA DE PRODUCŢIE, IMPLICIND IN ACEST CIRCUIT CU ŞI MAI MULTA RESPONSABILITATE ŞI SPECIALIŞTII DIN INVĂŢĂMÎNT ŞI CERCETARE. Pentru că, cu toate că la o serie de produse agroalimentare de bază obţinem sau prevedem importante sporuri faţă de anul trecut, ceea ce asigură o bună aprovizionare a populaţiei, in unele sectoare se înregistrează rezultate cu mult sub posibilităţi, datorate în principal deficienţelor organizatorice, a modului şi stilului defectuos de muncă a cadrelor de conducere şi de specialitate, a indisciplinei şi slabei răspunderi. Iar toamna, ceea ce hotărăsc recoltele sunt faptele şi nu vorbele, oricit de autocritice ar fi ele. Pornind de la ceea ce a stabilit Congresul al XII-lea al partidului, planul naţional pentru agricultură, trebuie să facem totul pentru înfăptuirea sarcinilor ce revin acestei ramuri de bază a economiei naţionale, angajînd întreaga putere de muncă şi creaţie a satului in bătălia pentru recolte tot mai mari şi mai eficiente. In această perioadă prezenţa tineretului patriei pe ogoarele unităţilor agricole de producţie la strinsul şi depozitatul operativ al recoltei ■de toamnă va fi desigur, la fel ca în ceilalţi ani, utilă şi eficientă. Pornind de la principalele comandamente de sezon, comitetele judeţene U.T.C. au detaliat şi desfăşurat, pe unităţi şi lucrări, participarea brigăzilor şi detaşamentelor de tineri — în special elevi şi studenţi , în raport de solicitări la culesul legumelor, fructelor, strugurilor, cartofilor, porumbului, la fabricile de industrializare şi conservare, in bazele de recepţie. Pină în prezent, mai ales în judeţele din sudul ţării şi din Cimpia Banatului, tinerii au contribuit deja la strîngerea şi depozitarea a mii de tone din produsele toamnei, urmînd ca acest gen de acţiuni să se amplifice simţitor în decursul acestei luni. Trebuie remarcat, de asemenea, faptul că acolo unde tinerii cunosc minuirea utilajelor agricole, avind atestarea necesară, aceştia vor lucra în cadrul echipelor şi formaţiilor de mecanizatori sub îndrumarea directă a celor cu experienţă. Campania de toamnă va împlini astfel un cadru nu numai al participării la strinsul recoltei ci şi un prilej pentru deprinderi profesionale folositoare in viaţă." ŞT. DORGOŞAN PROGRAMUL CAMPANIEI - PROGRAMUL ÎNTREGULUI SAT 1 0 Pînă in jurul datei de 10 septembrie să încheiem recoltatul la floarea soarelui şi la fasole 0 Strinsul porumbului — temeinic pregătit, operativ desfăşurat 0 Atenţie la recoltarea fără pierderi a sfeclei de zahăr, pentru asigurarea materiei prime necesare industrializării 0 Să intensificăm ritmul la strîngerea legumelor şi cartofilor concomitent cu livrarea pentru fondul pieţei, pentru fabricile de conserve, cit şi pentru depozitele de iarnă 0 Pentru toate culturile, flux neîntrerupt la transport şi depozitare corespunzătoare, astfel ca nimic din producţia agricolă să nu rămînă în cimp, pe pămînt 0 Să se acţioneze în formaţii mari, mecanizate, urmărindu-se realizarea vitezelor zilnice planificate pentru fiecare utilaj, pentru fiecare echipă 0 Identificarea şi recoltarea cu prioritate a suprafeţelor unde se vor efectua însămînţările de toamnă 0 Avem de semănat circa 4,5 milioane ha cu griu, orz, legume, furaje, păşuni 0 Pînă la 25 septembrie să se însămînţeze griul şi orzul în zona de deal, iar pînă la 15 octombrie în întreaga ţară, respectîndu-se cu rigurozitate normele obligatorii de densitate . Sub nici un motiv, nici un hectar să nu rămînă nearat in această toamnă, pregătind temeinic recolta anului 1982. Din cronica întrecerii • NUMEROASE COLECTIVE ALE INDUSTRIILOR PRAHOVENE, DÂMBOVIŢENE ŞI BUZOIENE au încheiat cele opt luni din acest an, furnizînd economiei naţionale, în plus, importante bunuri materiale. Producătorii materialelor de construcţii, bunăoară, au pus la dispoziţa şantierelor, peste prevederile acestei perioade, aproape 80 000 de tone ciment şi alte produse, in timp ce minerii de la Filipeştii de Pădure, Şotinga şi Ceptura au scos la suprafaţă şi livrat termocentralelor mai bine de 20 000 tone lignit, in plus faţă de prevederile la zi. Cu rezultate bune păşesc în luna septembrie lucrătorii unităţilor chimice, întreprinderii de utilaj petrolier din Tirgovişte şi de mecanică fină — Sinaia —, producătorii de frigidere de la Găeşti şi de aparataj electric — Titu, textiliştii de la Pucioasa şi Ploieşti — unităţi care in perioada scursă din acest prim an al actualului cincinal au livrat în plus economiei naţionale produse estimate de circa un sfert de miliard lei. • UN NOU PRODUS REPREZENTATIV AL INDUSTRIEI ROMANEŞTI CONSTRUCTOARE DE MAŞINI-UNELTE a intrat în fabricaţie la întreprinderea de maşiniunelte şi agregate (I.M.U.A.) Bucureşti. Este vorba de maşina de găurit în coordonate, cu doi montanţi, tip GC2M-1200, destinată atelierelor mecanice şi sculăriilor, care asigură o precizie înaltă de lucru şi, deci, o calitate superioară in prelucrarea pieselor , coroanelor, plăcilor, matrițelor, ca și a pieselor sudate sau turnate —, în special in faza de finisare. Se realizează astfel o familie nouă de mașini de găurit in coordonate de precizie. Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST CREŞTEREA PRODUCTIVITĂŢII -obiectiv prioritar la fiecare loc de muncă In toate programele de activitate ale comitetului U.T.C. pe întreprindere şi ale birourilor organizaţiilor de tineret din secţii figurează cu regularitate un obiectiv de cea mai mare importanţă în întrecerea socialistă , creşterea productivităţii muncii şi sporirea pe această cale a eficienţei economice la fiecare loc de muncă. Sunt prevăzute astfel, lunar, măsuri concrete, acţiuni de amploare care vizează antrenarea tuturor tinerilor în descoperirea şi punerea în valoare a rezervelor de mărire a productivităţii şi diminuare în paralel a cheltuielilor de producţie. Inginerul Ioan Andrei, secretarul comitetului U.T.C., ne oferă cîteva dintre cele mai ilustrative exemple : — Iată, aceasta este secţia bunuri de consum, ne explică el, conducindu-ne într-o hală modernă, înzestrată cu utilaje şi instalaţii de mare randament, din care o parte sunt executate chiar în întreprindere, prin autoutilaje. Aceasta este banda de montaj. Priviţi cu atenţie. Toţi, sau aproape toţi muncitorii sunt tineri. Uteciştii formează peste 90 la sută din colectiv. Putem spune că avem în faţa noastră o formaţie de muncă model. Disciplină perfectă, ordine perfectă. Observaţi că nimeni nu se plimbă, nimeni nu-şi părăseşte locul de muncă, toţi îşi văd de treabă. Este exact ceea ce trebuie pentru atingerea unei pro■ .. !~a LA ÎNTREPRINDEREA METALURGICĂ DIN NĂDRAG ductivităţi ridicate. Or, aceşti tineri şi-au depăşit productivitatea planificată pe 7 luni cu nu mai puţin de 238 000 lei. Totuşi, numai prin ordine şi disciplină, factori esenţiali, desigur, în obţinerea unor randamente mari, nu s-ar fi atins o asemenea depăşire a nivelului planificat. Cu ce au venit în plus tinerii muncitori şi specialişti din această secţie, în bătălia productivităţii 1 — E mai bine să vi-l prezint pe tehnicianul Nicolae Jurca, specialist în proiectarea matriţelor şi S.D.V.-urilor pentru bunuri de consum şi pe inginerul Tiberiu Crişan, secretarul organizaţiei U.T.C. din compartimentul T.E.S.A., autorii principali ai unor îmbunătăţiri tehnologice cu efecte imediate în procesul de producţie. Cei doi tineri ne pun in temă cu lucrarea lor. Este vorba despre reproiectarea unor repere şi schimbarea unor soluţii tehnologice la un număr de cinci repere, înainte se turnau din fontă..Soluţia pusă la punct de ei prevede realizarea acestor repere prin ambutisare. Pe lingă creşterea productivităţii se obţine şi o importantă economie de metal. Mai precis peste 60 tone anual. Ni se vorbeşte apoi despre o inovaţie ingenioasă, la finalizarea căreia au participat maistrul principal Ioan Vitéz, maistrul Erwin Deboveni şi tehnicianul Oskar Kubesch. Ei au conceput un dispozitiv complex cu care au echipat maşina de format lanț,, schimbind procedeul tehnic vechi. Productivita- ROMULUS LAI. (Continuare în pag. a ll-a) ANUL XXXVII, SERIA II, NR. 10 035 4 PAGINI 30 BANI MARJI 1 SEPTEMBRIE 1981 • Mărturia de netăgăduit a istoriei noastre contemporane : TOT CEEA CE AM REALIZAT PÎNĂ ACUM ESTE REZULTATUL POLITICII PARTIDULUI NOSTRU, TOT CEEA CE NE PROPUNEM SA REALIZĂM ÎȘI ARE CHEZĂȘIA ÎN AFIRMAREA CU PUTERE A ROLULUI CONDUCĂTOR AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Delegaţia Adunării Naţionale a Republicii Zambia Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, luni, delegaţia Adunării Naţionale a Republicii Zambia, condusă de Robinson Mwaakwe Nabulyato, preşedintele Adunării, care a efectuat o vizită de prietenie in ţara noastră, la invitaţia Marii Adunări Naţionale. Din delegaţie au făcut parte deputaţii Saundres Chikwanda Zimba, Frederick Shumba Hapunda, Ignatius Bulanda Ngosa, Mubita Albert Limbo, Denny Honey Kappandula. La întrevedere au participat Nicolae Giosan, preşedintele Marii Adunări Naţionale, Constantin Teodorescu şi Decebal Urdea, deputaţi. A fost prezent D. B. Moombe, însărcinat cu afaceri ad-interim al Republicii Zambia in ţara noastră. Exprimînd gratitudinea sa şi a membrilor delegaţiei pentru primire, preşedintele Adunării Naţionale zambiene a transmis tovarăşului Nicolae Ceauşescu un salut cordial şi urări prieteneşti din partea preşedintelui Republicii Zambia, dr. Kenneth David Kaunda, iar poporului roman prieten succese tot mai mari in edificarea noii societăţi. Mulţumind pentru salut şi urările ce i-au fost adresate, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a transmis, la rândul său, preşedintelui Republicii Zambia calde urări de sănătate şi fericire personală, de progres şi prosperitate pentru poporul Zambian prieten. In cadrul întrevederii au fost evocate cu satisfacţie bunele relaţii de prietenie şi colaborare româno-zambiene, care au cunoscut un curs mereu ascendent şi au cuprins în ultimii ani tot mai multe domenii de activitate. S-a exprimat convingerea că şi In viitor se vor lărgi şi diversifica aceste relaţii pe plan politic, economic, tehnico-ştiinţific şi in alte domenii de interes comun, pe baza înţelegerilor convenite cu prilejul dialogului la cel mai înalt nivel de la Bucureşti şi Lusaka. în acest cadru, a fost subliniat rolul parlamentarilor români şi zambieni în adîncirea raporturilor românozambiene, spre binele ambelor ţări şi popoare, al cauzei păcii şi înţelegerii în Europa, în Africa şi în întreaga lume. A avut loc, de asemenea, un schimb de vederi in probleme actuale ale vieţii internaţionale. In cadrul discuţiilor s-a relevat necesitatea de a se acţiona pentru oprirea înrăutăţirii climatului mondial, pentru soluţionarea pe cale politică, prin tratative, a stărilor de încordare şi conflict existente în diferite zone ale lumii, pentru încetarea cursei înarmărilor şi reducerea cheltuielilor militare, pentru reluarea şi întărirea cursului spre destindere, pace şi independenţă, ceea ce corespunde pe deplin intereselor fundamentale şi aspiraţiilor legitime ale popoarelor. In acest cadru, a fost reliefată însemnătatea luptei pentru independenţa Namibiei, împotriva politicii rasiste agresive a guvernului minoritar din Africa de Sud. S-a relevat, totodată, faptul că interesele păcii şi destinderii reclamă lichidarea subdezvoltării şi instaurarea unei noi ordini economice internaţionale, precum şi întărirea colaborării şi solidarităţii ţărilor în curs de dezvoltare pentru valorificarea mai largă a posibilităţilor de care dispun, pentru o contribuţie mai mare în lupta împotriva politicii imperialiste, de forţă şi dictat, pentru promovarea unor relaţii de deplină egalitate intra state, de respect al independenţei naţionale, al dreptului fiecărui popor de a-şi făuri destinele aşa cum le doresc. întrevederea s-a desfăşurat intr-o atmosferă cordială, prietenească. Ministrul industriei şi resurselor miniere din R.A. Egipt Luni, 31 august, preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit pe Taha Zaky, ministrul industriei şi resurselor miniere din R. A. Egipt, aflat intr-o vizită în ţara noastră. La întrevedere a luat parte tovarăşul Ioan Avram, ministrul industriei construcţiilor de maşini. Au participat Ion Iosefide, ambasadorul României la Cairo, şi Mohammed Wafic Hosny, ambasadorul R. A. Egipt la Bucureşti. Ministrul egiptean a arătat că ii revine deosebita onoare de a transmite tovarăşului Nicolae Ceauşescu un cald salut şi cele mai cordiale urări de sănătate şi fericire din partea preşedintelui Republicii Arabe Egipt, Anwar El Sadat, a guvernului şi a poporului egiptean. In acelaşi timp, oaspetele a dat o înaltă apreciere succeselor obţinute de poporul român în dezvoltarea economică şi socială a patriei. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţumit şi a rugat să se transmită preşedintelui Anwar El Sadat, guvernului şi poporului egiptean prieten salutul său călduros împreună cu cele mai bune urări de progres şi prosperitate. In cadrul intrevederii s-au evocat cu satisfacţie bunele relaţii dintre România şi Egipt carecunosc o dezvoltare rodnică, pe multiple planuri, pe baza importantelor măsuri stabilite cu prilejul intîlnirilor la nivel înalt de la Bucureşti şi Cairo. S-a apreciat că există premise pentru lărgirea în continuare a cooperării economice românoegiptene, inclusiv constituirea de societăţi mixte în diverse sectoare de activitate. Abordindu-se unele probleme ale situaţiei internaţionale actuale s-a relevat necesitatea reluării şi continuării politicii de destindere, pace şi respect al independenţei naţionale, soluţionării pe cale politică, prin tratative, a stărilor de încordare şi conflict, creării unui climat de securitate şi largă colaborare între toate popoarele lumii. întrevederea a decurs intr-o atmosferă cordială. Delegaţia parlamentară din Japonia Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, luni, delegaţia parlamentară din Japonia, condusă de Gamri Yamashita, preşedintele Comitetului de conducere al lucrărilor Dietei japoneze, care, la invitaţia Marii Adunări Naţionale, a efectuat o vizită în ţara noastră. Din delegaţie au făcut parte Tsuruo Yamaguchi, Hideyoshi Hirose, Mitsuo Higashinaka, membri ai Comitetului de conducere al lucrărilor Dietei, precum şi Hideo Shindo, directorul Direcţiei pentru comisii a Camerei Reprezentanţilor. La întrevedere au luat parte Nicolae Giosan, preşedintele Marii Adunării Naţionale, Stan Soare, preşedintele Grupului român din Uniunea interparlamentară, preşedintele Comisiei pentru învăţămint, ştiinţă şi cultură, şi Mihai Drăgănescu, membru al Comisiei pentru industrie şi activitate economico-financiară a M.A.N. * A fost de faţă Yazuru Murakami, ambasadorul Japoniei la Bucureşti Conducătorul delegaţiei, mulţumind pentru întrevederea acordată, a transmis tovarăşului Nicolae Ceauşescu un cald salut din partea parlamentului şi a poporului japonez, iar poporului român noi succese în dezvoltarea multilaterală a patriei. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a adresat, la rîndul său, cele mai bune urări parlamentarilor din Japonia, întregului popor japonez prieten. în timpul întrevederii s-a relevat că raporturile româno-japoneze cunosc un curs ascendent prin dezvoltarea schimburilor economice, tehnico-ştiinţifice şi culturale, prin lărgirea colaborării bilaterale şi a conlucrării internaţionale. S-a subliniat importanta deosebită a vizitei efecutate in Japonia de tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu, vizită care a dat un nou impuls relaţiilor româno-japoneze, şi s-a apreciat că sunt posibilităţi pentru extinderea în continuare a acestor raporturi, spre binele ambelor ţări şi popoare, al cauzei păcii, destinderii şi cooperării intre toate popoarele lumii. Schimbul de vederi în probleme internaţionale a scos în evidenţă necesitatea intensificării eforturilor , tuturor statelor şi popoarelor pentru oprirea agravării situaţiei politice mondiale, pentru soluţionarea problemelor conflictuale din diferite zone ale globului numai pe cale paşnică, prin tratative. De ambele părţi s-a subliniat rolul îndemnat pe care îl au parlamentele, parlamentarii în strîngerea legăturilor de prietenie şi colaborare între ţări şi popoare, în intensificarea eforturilor ce se întreprind în direcţia consolidării păcii, înfăptuirii unor măsuri concrete de dezarmare, şi in special de dezarmare nucleară, democratizării vieţii internaţionale şi edificării unei noi ordini economice mondiale. întrevederea a decurs intr-o atmosferă cordială, prietenească. CONSTRUCŢIILE ŞCOLARE în preajma deschiderii noului an de învăţămînt Apropiata deschidere a noului an de invăţămînt imprimă acestor zile un ritm aparte. Uniformele şi rechizitele sînt deja intens solicitate. Pe şantierele construcţiilor şcolare lucrările se precipită. Ultimele retuşuri trebuie terminate, astfel incit la 15 septembrie şcolile noi sau numai reparaţiile capitale la cele existente să fie terminate. Ce unităţi noi de învăţămînt vor fi date în folosinţă la 15 septembrie? Am solicitat răspuns la această întrebare inspectoratelor şcolare judeţene, în cursul unui raid efectuat în aceste zile. UNITATI MODERNE IN MEDIUL RURAL In judeţul Galaţi, de un aport substanţial din partea constructorilor se bucură în acest an şcolile de la sate. Astfel se vor da în folosinţă noi săli de clasă, în comunele Iveşti, Fîrţăneşti, Vlădeşti, Braniştea. Săli de clasă spaţioase şi luminoase care vor răspunde şi situaţiei create prin creşterea numărului de elevi. In municipiul Galaţi, in cartierul Dunărea, se află in stadiul de finisare un local cu 16 săli de clasă care se va numi Şcoala generală nr. 43. Elevii mai mari vor beneficia în această toamnă de un local nou al Liceului industrial nr. 5. Se lucrează încă la tencuielile exterioare, iar constructorul ne asigură că și acestea vor fi terminate in zilele premergătoare începerii noului an școlar. Nici localurile existente nu au fost uitate. In prezent se execută reparaţii capitale la 9 şcoli generale şi reparaţii curente la 67 unităţi de Invăţămînt. Cele 21 de şcoli la care încă se mai lucrează vor fi şi ele gata în curind. ŞCOLI NOI IN CARTIERE NOI Aşteptată cu multă nerăbdare, finalizarea construcţiei noilor şcoli generale din cartierul Palas, municipiul Constanţa, va rezolva o problemă stringentă. Numărul de elevi crescut mult în acest cartier nou depăşea posibilităţile existente, astfel incit în ultimii ani se învăţa la Şcoala generală nr. 19 în trei schimburi. Şcoli noi se vor deschide și EMILIA VASILIU (Continuare in part. a ll-a) NEVOIA DE POEZIE EMIL BRUMARU 7 Cui-e teamă de poezie ? Poate deveni poezia, prin numărul prea mare al cărţilor, o calamitate în stare să alar- meze ca, de exemplu, o invazie de zarnacadele ? ! Din arbori se fac şi traverse şi cărţi. Peste unele călătorim cu trenul, peste celelalte cu sufletul. Lipsa unei singure cărţi, ca şi lipsa unei singure traverse, poate să ducă la cele mai grave accidente. Cine îşi asumă, deci, înfiorătorul risc al neapa- t riţiei unui volum de poezie ? Fiindcă, orice am face, versurile nu pot fi tipărite pe fluturi ci pe hîrtie, deşi în primul caz difuzarea lor ar fi mai lesnicioasă. Cărţile de poezie au ceva miraculos. In adolescenţă le pipăiam coperţile lucioase c-o voluptate pe care degetele mele n-au mai ştiut s-o găsească nicăieri. Uneori, după-a- miaza, in odăi întunecoase şi grave le parfumam (ţin minte ! un Baudelaire !) cu coji de portocală şi-apoi le inspiram adine literele gracile, tandre, divine, pînă la delir. Iar noaptea dormeam cu dinsele in pat. Cărţile de poezie, aş îndrăzni să spun acum, la altă vîrstă, nici n-au nevoie să fie citite de iubite orbeşte, aşa cum iubeşti o femeie. 4 Visez vremea cind cetăţenii, frumoşi şi longilini, ar scoate, la o eventuală razie celestă, un Ioc de buletinul de identitate, I din buzunarele lor aurii, o carte de versuri. Fiecare şi-ar fi, ţ pari primul său volum la 14 ani Apoi, la intervale mai mult sau mai puţin fixe, ei ar trebui să şi-l rescrie, adăugîndu-i mereu noi raze, noi fintîni. Cine n-ar reuşi, ar dispare brusc ! O carte de poezie, sînt sigur, poate salva viaţa unui om. Măcar pe-a celui care-a scris-o.