Scînteia Tineretului, septembrie 1981 (Anul 37, nr. 10035-10060)

1981-09-15 / nr. 10047

„SCÂNTEIA TINERETULUI" pag. 3 (Urmare din pag. a 15-a) ştiinţifică şi inginerie tehnolo­gică, ale specialiştilor, maiştrilor şi muncitorilor din întreprinde­re pentru materializarea indica­ţiilor secretarului general al partidului. în acest context, to­varăşul Nicolae Ceauşescu este informat că au fost elaborate programe speciale care vor asi­gura o mai bună folosire a su­prafeţei întreprinderii. Se pre­cizează in această direcţie fap­tul că pină in prezent s-a elibe­rat si dotat tehnologic o supra­faţă de 25 000 mp, unde a fost realizată o creştere a capacită­ţii producţiei fizice de 840 bucăţi motoare electrice si 410 milioane lei aparataj electric de înaltă tensiune. Analizind macheta de dezvol­tare in continuare a unităţii, to­varăşul Nicolae Ceausescu a cerut specialiştilor să revadă proiectele de amplasare a noilor obiective prevăzute, situîndu-le in strînsă conexiune cu fabricile existente, si asigurînd spatiilor libere o destinaţie cit mai raţio­nală in viitor, în fabrica de maşini electrice rotative, se prezintă tovarăşului Nicolae Ceausescu diverse mo­toare electrice destinate auto­basculantelor de 100 tone, pre­cum si pentru acţionarea unor instalaţii din industriile chimi­că, petrolieră, metalurgică, o serie de tehnologii moderne, care îi ajută pe constructorii de maşini de aici,să realizeze pro­duse de înalt nivel tehnic. Secretarul general al partidu­lui este informat că preocuparea colectivului de aici pentru spo­rirea contribuţiei sale la satis­facerea cerinţelor economiei na­ţionale. pentru creşterea expor­tului şi reducerea importului s-a concretizat in ultimii ani In extinderea fabricaţiei motoare­lor de curent alternativ Dină la puteri de 2 500 kW si a­ celor de curent continuu pină la 1250 kW, în asimilarea a 23 tipuri de motoare de curent continuu pentru acţionări grele în indus­tria metalurgică. Gazdele subli­niază că în vederea ridicării pa­rametrilor produselor a fost ela­borat un amplu program de cer­cetare, la Înfăptuirea căruia participă împreună Specialiştii întreprinderii şi ai Centrului de cercetare ştiinţifică şi inginerie tehnologică, precum şi de la uneia institute politehnice din ţară. Dealtfel, la sfîrşitul anu­lui 1980, în Întreprindere pon­derea produselor noi şi repro­­iectate au ajuns la 69,3 la­­sută, produsele şi tehnologiile asimi­late contribuind la creşterea productivităţii muncii, reducerea cheltuielilor materiale, a impor­turilor, precum şi la lărgirea gamei de produse pentru ramuri de bază ale economiei noastre naţionale. Sunt, de asemenea, evidenţiate rezultatele obţinute in conceperea si realizarea unor produse complexe, cum sunt substaţiile de tracţiune urbane si cele pentru metrou, echipa­mentele de alimentare si acţio­nare pentru instalaţiile de foraj, acţionările reglabile tiristoriza­­te. Directorul unităţii precizează că in ultimii trei ani s-a reuşit ca prin reproiectări, prin intro­ducerea si extinderea unor teh­nologii avansate să se economi­sească 3 006 tone de metal, pre­cum şi însemnate cantităţi de alte materiale. Referindu-se la acţiunile întreprinse, gazdele precizează că in acest prim an din noul cincinal au fost intro­duse în fabricaţie motoare elec­trice din generaţia a treia, cu consumuri de materiale mai mici cu pină la o treime, com­parativ cu cele din prima gene­raţie, cu factori de putere mă­riţi si consumuri mai mici de energie electrică în funcţionare la beneficiari. Se vizitează în continuata fa­brica de locomotive, unde sunt prezentate in diferite faze de fabricaţie locomotive Diesel e­­lectrice de 2100 şi 3 000 CP cu parametri perfecţionaţi de func­ţionare, locomotive electrice de 8 100 kilovolţi, cu grad de inte­grare sporit şi se dau explica­ţii în legătură cu preocupările actuale ale colectivului de aici pentru realizarea unor tipuri noi de locomotive Diesel electrice, locomotive pentru manevră grea cu un singur post de conducere. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu sunt invitaţi să ia loc la pupitrul de comandă al unor locomotive cu care prilej se dau explicaţii in legătură cu modernizările aduse sau în curs de execuţie, cu pro­gramul de asimilare şi moderni­zare a acestor produse in în­tregul cincinal 1981—1985. Cu acest prilej, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a cerut specialiştilor să acorde in continuare o aten­ţie deosebită îmbunătăţirii cali­tăţii acestor produse complexe şi să revadă modul de amplasa­re a utilităţilor din cabina de co­mandă pentru a se crea un spa­ţiu mai mare celor care le vor manevra in timpul funcţionării. In continuare, se prezintă to­varăşului Nicolae Ceauşescu cele mai noi creaţii ale specia­liştilor români in domeniul mo­dernizării transportului : un va­gon de prima ramă electrică de 1 870 kW pentru tracţiune subur­bană aflată in fază finală de execuţie, mijloc de transport mult mai economic şi eficient pe distanţe mici, precum şi un ve­hicul experimental cu motor li­niar denumit „Romulin“ care urmează să fie utilizat pentru transportul urban. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a apreciat a­­ceste realizări şi a cerut condu­cerii întreprinderii şi ministeru­lui de resort să devanseze fabri­caţia ramelor electrice astfel in­cit intr-un timp cit mai scurt să se poată dota cu aceste mij­loace de transport liniile de cale ferată din oraşele despărţite de distanţe mici. In ce priveşte ve­hiculul „Romulin“ s-a cerut să se analizeze posibilitatea folosi­rii lui în zonele de centură ale marilor orașe din țară și îndeo­sebi ale Capitalei. Secretarului general al partidu­lui îi sunt prezentate în conti­nuare diferite tipuri­ de transfor­matoare de mare putere și spe­ciale, create în ultima perioadă. In acest cadru, se eviden­ţiază realizarea transformatoare­lor speciale de 50 MV­A pentru cuptoare cu capacitatea de 100 tone pe şarjă livrate combinate­lor siderurgice din Tirgovişte şi Călăraşi, precum şi a transfor­matorului de 30 MVA, pen­tru cuptoare de 50 tone pe şarjă, solicitat de întreprinderea de maşini grele Bucureşti. Se subliniază faptul că au fost de asemenea, asimilată şi livrată transformatoare speciale pentru alimentarea oţelăriilor, pentru cuptoare cu arc şi cu inducţie, pentru electroliza aluminiului, transformatoare antigrizutoa­se pentru mine şi pentru acţionări reglabile cu tiristoare, eliminin­­du-se complet importul la aces­te grupe de produse. Un loc deo­sebit îl ocupă în expoziţia pre­zentată cu acest prilej transfor­matorul de 1 000 kW, realizat cu bobine din folie de aluminiu, tehnologie de virf in fabricaţia transformatoarelor prin a cărei aplicare se obţine reducerea ga­baritului şi parametri tehnici şi funcţionali competitivi cu cei în­registraţi de firme Străine cu bogată experienţă. Este prezen­tată, apoi, o importantă realizare a Centrului local de cercetare ştiinţifică şi inginerie tehnologică — prima instalaţie electronică de cîntărire în hale industriale. Montată pe un pod rulant, insta­laţia permite cîntărirea operati­vă şi cu mare precizie a trans­formatoarelor electrice mari şi a subansamblelor acestora, ceea ce creează condiţii in vederea urmăririi reale şi operative a consumului de materiale active şi adincirii analizei vizind dimi­nuarea consumurilor specifice, reducerii cheltuielilor materiale ale produselor, cu implicaţii po­zitive asupra realizării indicato­rilor calitativi ai planului eco­nomic al fabricii. In laboratorul de Înaltă ten­siune al Centrului de cercetare ştiinţifică şi inginerie tehnologi­că sunt prezentate cîteva dintre cele mai noi şi semnificative produse create in acest an, prin­tre care se află transformatoare de măsură neconvenţionale, instalaţia de încercare a echi­pamentelor electrice, diferite tipuri de traductoare, con­vertoare. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu sunt invitaţi să asis­te la cea dinţii probă efec­tuată în cadrul laboratorului de încercări la înaltă tensiune in aer liber a unui separator de 110 volţi — primul de acest tip din industria electrotehnică, con­struit la indicaţia secretarului general al partidului. Inginerul Costin­ Rădulescu, directorul centrului, informează că prin darea în funcţiune a acestui laborator se creează condiţii pentru formarea unei cascade de transformatoare cu perforrrjanţe deosebite. In încheierea vizitei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a apreciat bunele rezultate obţinute in dez­voltarea şi diversificarea pro­ducţiei, in creşterea parametri­lor tehnico-funcţionali ai pro­duselor, cerînd conducerii Între­prinderii să acţioneze in conti­nuare pentru sporirea prestigiu­lui unităţii, pentru creşterea continuă a calităţii şi competiti­vităţii produselor, astfel incit a­­cestea să se situeze printre cele mai bune din lume. La plecarea din întreprindere, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în semn de dragoste şi Înaltă stimă, i se inminează machetele unor produse reprezentative, a­­flate in curs de asimilare la „Electroputere“ — rama electri­că suburbană de 1 870 kW și transformatorul de 250 MVA. Mijloc de septembrie, splen­didă zi de toamnă, întregul oraş a ţinut să iasă in întimpinarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi a tovarăşei Elena Ceauşescu. Oameni ai muncii de toate pro­fesiile, studenţi şi elevi, tineri şi vîrstnici, copii şi-au dat intîl­­nire pe arterele principale ale Craiovei pentru a-l saluta din adincul Inimilor lor pe conducă­torul partidului şi statului. Ei au ţinut să-şi exprime, prin emo­ţionante gesturi, bucuria de a-l avea din nou în mijlocul lor pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, să dea glas recunoştinţei pentru tot ceea ce face secretarul general al partidului, prin activitatea sa de fiecare zi, spre binele între­gului nostru popor. O adevărată explozie de entu­ziasm, de vigoare tinerească. In policromia impresionantă a locu­lui se disting nestematele, păs­trate din străbuni, splendorile portului și cintecului popular, cu care locuitorii acestor ţinuturi au intimpinat Întotdeauna oaspepi dragi, înalţilor oaspeţi le sunt oferite flori, le sint adresate urări de bun venit, de sănâtăte şi viaţă lungă. Corurile şi formaţiile ar­tistice de amatori au impînzit oraşul. Din loc in loc, coloana oficială este salutată de spor­tivi, ale căror mişcări armonioa­se, pline de graţie şi virtuozita­te, vroiau parcă să sugereze ti­nereţea nouă a Craiovei şi a Doljului întreg. Sînt exteriorizări impresio­nante ale bucuriei reîntîlnirii cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ale dragostei şi preţuirii cu care doljenii il înconjoară, asemeni întregului nostru popor, pe con­ducătorul partidului şi statului. După-amiază, vizita de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu in Dolj continuă în unităţi agricole de producţie şi cercetare. Elicopterul prezidenţial survo­lează cîmpia mănoasă din lunca Jiului, unde se observă pre­zenţa în cimp a mii şi mii de mecanizatori, ţărani cooperatori, alţi locuitori ai satelor, la recol­tarea culturilor tîrzii, legumelor şi culesul viilor, la eliberarea te­renului, arături şi insămintărî­n lucrări ce se desfăşoară într-un ritm susţinut, în drum spre Dăbuleni, se disting masivele plantaţii de pomi şi viţă de vie create în ultimii ani pe terenu­rile nisipoase, în mare parte necultivate în trecutul nu prea îndepărtat. In Întimpinarea secretarului general al partidului au venit Angelo Miculescu, viceprim-mi­­nistru al guvernului, ministrul agriculturii şi industriei alimen­tare, Ion Ceauşescu, adjunct al ministrului agriculturii şi indus­triei alimentare, Enache Sirbu, adjunct al ministrului, şeful De­partamentului de îmbunătăţiri funciare. După datină, un bâtrin şi o tinără din partea locului, îm­brăcaţi în frumoase costume ol­teneşti. Cu motive florale din zona etnofolclorică dunăreană, au invitat pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu să guste din tradiţio­nala pîine cu sare şi plosca cu roşioară de Dăbuleni. Grupuri de tineri şi tinere, pionieri şi şoimi ai patriei oferă buchete de flori, precum şi două mara­me Cesute cu migală şi gust ar­tistic de­­ gospodinele din sat, după meşteşugul transmis aici din străbuni. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu este invitat să viziteze mai întîi plantaţia de piersici, înfiinţată in primii ani de activitate a staţiunii. Deşi in al 13-lea an de producţie, livada arată bine, pro­­ducînd peste 7 000 kg la ha. Se trece apoi prin plantaţii tinere de măr, de soiuri diferite, care promit o producţie deosebit de bogată, fructele fiind mari, bine dezvoltate, prin plantaţii de viţă de vie, străbat perdele spe­ciale de protecţie, semn distinc­tiv pentru preocupările cercetă­torilor, atit in vederea creşterii continue a producţiilor, cit şi pentru menţinerea unui potenţial agrotehnic ridicat al terenului. Printre rindurile de pomi şi cl­iar de viţă de vie se observă si rlurile de secară masă verde. In­­săminţarea cu puţină vreme în urmă a secarei se înscrie intre măsurile special adoptate de spe­cialişti pentru prevenirea spulbe­rării nisipului, cit şi pentru în­­graşarea terenului prin incorpo­rarea,­in sol, după prima pra­­şilă.Oprindu-se într-o plantaţie­­de vie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu se interesează de densitatea bu­tucilor, cu privire la soiurile fo­losite, la consumul de forţă de muncă şi producţiile obţinute. Apreciind rezultatele obţinute, secretarul general al partidului indică să se reducă distanţele între rinduri, astfel incit planta­ţiile să permită creşterea gradu­lui de mecanizare a lucrărilor, ridicarea nivelului de eficienţă a irigaţiilor şi folosirea Îngrăşă­mintelor, reducerea perioadei de recuperare a investiţiilor. Următorul popas se face pe marginea unei foste dune de ni­sip, unde s-a amenajat un poli­gon experimental pentru studie­rea metodelor de irigare şi aver­tizare a udărilor pe terenurile ni­sipoase. Prof. dr. Petre Baniţă, direc­torul staţiunii, subliniază că cer­cetătorii din Dăbuleni realizea­ză, împreună cu colective­­le Universităţii din Craiova, lucrări complexe de ameliorare a solu­lui nisipos, care ocupă în ţara noastră 350 000 hectare. Rezulta­tul cercetărilor efectuate constă în introducerea de noi specii de plante pe nisipuri și în stabilirea unor tehnologii proprii originale, a căror respectare a transformat dunele de nisipuri în terenuri de fertilitate ridicată. Se cultivă in prezent, cu bune rezultate, pe ni­sipurile ameliorate, porumb, lu­­cernă, griu, tomate timpurii, car­tofi, pepeni, alte specii de plante şi au cunoscut o simţitoare dez­voltare plantaţiile superintensivat de piersic, viţă de vie şi măr. Sortimente care nu cu mulţi ani in urmă erau complet necunos­cute in partea locului. Apreciind rezultatele de pină acum, obţinute atit pe cele a­­proape 3 000 de ha pe care îşi desfăşoară activitatea nemijlocit cercetătorii staţiunii ca şefi de ferme, organizatori şi conducă­tori ai producţiei, cit şi în uni­tăţile ce aplică rezultatele cerce­tătorilor din Dăbuleni, secretarul general al partidului recomandă conducerii Ministerului Agricul­turii şi Industriei Alimentare, şi Academiei de ştiinţe agricole şi silvice să acţioneze pentru extin­derea lucrărilor de ameliorare pe noi suprafeţe, cu terenuri nisi­poase, atit in Oltenia, cit şi in alte zone ale ţarii, astfel incit să se asigure creşterea fertilităţii solului, să crească producţia de cereale, plante tehnice, de fruc­te, legume şi struguri la nivelul celor stabilite prin plan. Totodată, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat necesita­tea suplimentării pentru anul viitor a programului de cultură la cartofii tineri pe nisipurile din Dolj cu cel puţin 2 000 de hectare, iar la pepeni verzi, care valorifică foarte bine astfel de terenuri, cu 1000 de hectare. In continuarea vizitei sunt pre­zentate parcele experimentale, unde, sub directa îndrumare a specialiştilor, se aplică metode diverse de irigare , prin asper­­siune, prin picurare şi subtera­nă, se experimentează cultura căpşunilor printre rindurile de viţă de vie, a unor arbuşti fruc­tiferi, cum sunt coacăzul şi mu­tul. Secretarul general al partidu­lui recomandă că asemenea ex­perienţe să se efectueze pe su­prafeţe mai mari, de minimum 50 hectare, spre a se putea des­prinde cele mai bune concluzii, etit asupra tehnologiilor de uda­re, dar mai ales asupra eficien­ţei metodelor adoptate. In a­­ceastă privinţă, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a insistat asupra ne­cesităţii extinderii irigaţiilor prin brazde şi canale mai scurte, în raport de situaţia te­renului respectiv, organizarea activităţii pe ferme nu numai la pomi şi viţă de vie, ci şi la griu, porumb, legume şi furaje, expe­rienţa pozitivă urmând să fie ex­tinsă, generalizată în coope­rativele de producţie şi fer­mele întreprinderilor de stat cu terenuri nisipoase. „Iri­garea prin picurare, precum şi cea subterană prin conducte este bona. Acestea au insă apli­cabilitate redusă. De aceea este nevoie ca specialiştii să se­­ ocupe mai mult de studierea şi extinderea Irigării prin brazde şi canale, mai eficientă sub multi­ple aspecte“ , a precizat tovară­şul Nicolae Ceauşescu. Secretarul general al partidu­lui a indicat, totodată, să se studieze condiţiile optime de ve­getaţie a plantaţiilor de pomi şi viţă de vie, in condiţiile de aici, înlocuirea lor, după perioa­da de îmbătrînire, cu plante anuale, in principal porumb, cartofi, tomate, pepeni verzi, pe baza unor asolamente de lungă durată. Gazdele prezintă rezultatele obţinute in cadrul staţiunii de administrare a îngrăşămintelor lichide, odată cu apa de irigaţie, înscrisă in programul de cerce­tare al staţiunii, acţiunea aminti­tă vizează producerea şi folo­sirea îngrăşămintelor organo-mi­­nerale pe nisipuri şi alte soluri cU fertilitate redusă, sărace. La aceasta iau parte, alături de unităţile cu terenuri nisipoase, Combinatul chimic Craiova, nu­ v­ afieroase staţiuni de cercetare din ţară. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu recomandă specialiştilor să îm­bunătăţească actuala soluţie, să fie împiedicate pierderile de apă şi reduse consumurile de ener­gie. , , Analizind situaţia actuală a sistemului Sadova-Corabia, se­cretarul general a! partidului cere conducerii Ministerului Agriculturii şi Industriei Ali­mentare să studieze posibilitatea extinderii lui şi pe terenurile nisipoase rămase neirigate in această zonă, concomitent cu în­cheierea acţiunii de nivelare şi fertilizare. In acest sens, indică ministerului de resort, Direcţiei generale a agriculturii judeţului Dolj, specialiştilor staţiunii din Dăbuleni să dezvolte pe terenu­rile nisipoase un puternic sector zootehnic, dimensionat la un nivel care să asigure, la consu­mul de masă verde şi alte furaje ce pot fi obţinute în zonă, can­tităţi sporite de carne, lapte şi alte produse animaliere, să con­tribuie la îmbunătăţirea gradu­lui de fertilitate a solului, ridicarea pe această bază a eficienţei economice a in­vestiţiilor, creşterea venituri­lor unităţilor agricole de stat şi cooperatiste. Se recoman­dă, de asemenea, studierea şi realizarea în scurt timp a unor ambarcaţiuni cu care să se poată transporta pe canalele sistemului de irigaţii substanţele chimice, producţia principală şi secunda­ră, alte materiale necesare des­făşurării activităţii din unităţi, să se fundamenteze studiul şi realizarea in zonă a unei le­gături feroviare cu oraşul Cora­bia pentru scurtarea distanţelor de transport, reducerea consu­mului de combustibili, a cheltu­ielilor materiale, pentru preve­nirea deprecierii producţiei. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu se opreşte la marginea unei par­cele de porumb, unde inginerul cercetător Chiriachiţa Constan­­tinescu informează că, prin asi­gurarea densităţii de 80 000 plan­te la hectar şi prin aplicarea udărilor la termenele şi in volu­mele de apă programate, admi­nistrarea de Îngrăşăminte în doze şi sortimente ştiinţific dimensio­nate, se obţin în acest an pe ni­sipuri 12 000 kg porumb boabe la hectar. In încheierea vizitei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu felicită colec­tivul staţiunii centrale de cer­cetări pentru cultura plantelor pe nisipuri, pe locuitorii comunei Dăbuleni pentru rezultatele do­­bindite pină acum şi ie urează noi succese, multă sănătate şi fericire. Vizita de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu a continuat în comuna Birca, viitor oraş agro­industrial al judeţului Dolj. La coborirea din elicopter, pe un te­ren aflat la intrarea in localitate, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi tovarăşi din conducerea de partid şi de stat, sunt întîm­­pinăţi de Marin Caplsizu, mi­nistru secretar de stat la Mi­nisterul Agriculturii şi In­dustriei Alimentare, şeful De­partamentului industriei ali­mentare, Flores Bădeancă, pre­şedintele Consiliului unic agro­industrial de stat şi cooperatist Birca, de activişti de partid şi de stat. Pe un traseu de aproape cinci kilometri, mii şi mii de locuitori au făcut tovarăşului Nicolae Ceauşescu o primire deosebit de călduroasă, Birca fiind pregătită de sărbă­toare, ca niciodată pină acum. După obiceiul locului, toate gar­durile au fost acoperite cu fru­moase covoare doljene, cu steaguri şi flood, în centrul co­munei, dominat de construcţii noi, moderne, precum şi de cîte­va expoziţii, o gardă de onoare, alcătuită din membri ai gărzilor patriotice şi formaţiuni de pre­gătire a tineretului pentru a­­pararea patriei prezintă onorul conducătorului partidului şi sta­tului. Secretarul general al parti­dului este invitat, apoi, să guste din pithc şi sare, din plosca cu vin, într-o atmosferă de puternic entuziasm, tineri şi tinere, pio­nieri şi şoimi ai patriei, oferă tovarăşului Nicolae Ceauşescu frumoase buchete de flori. Secretarul general al partidu­lui este informat de Ion Dimian, directorul general al Direcţiei agricole judeţene, despre reali­zările de pină acum, precum şi despre perspectivele de dezvol­tare a agriculturii judeţului, in legătură cu modul de folosire a fondului funciar, structura ac­tuală şi de viitor a culturilor, creşterea producţiei vegetale, le­gumicole şi animaliere. Din su­prafaţa arabilă a judeţului, circa 40 la sută reprezintă teren iri­gat. Producţiile de griu şi secară, cele de sfeclă de zahăr, floarea­­soarelui şi porumb pentru boabe au înregistrat, an de an, impor­tante creşteri. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, apreciind rezultatele obţinute de lucrătorii ogoarelor doljene, re­comandă să se acorde cea mai mare atenţie respectării tehnolo­giilor la fiecare cultură, în special a densităţii optime, pentru ca pe această bază să sporească pro­ducţiile la unitatea de suprafaţă. Secretarul general al partidului recomandă, totodată, factorilor de răspundere să insiste asupra unei mai bune corelări între di­namica creşterii producţiei agri­cole totale şi cea a livrărilor la fondul de stat. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a cerut ca şi in viitor să se acorde o atenţie susţinută creşterii mai accentuate a efec­tivelor de taurine şi porcine. S-a subliniat importanţa extinderii culturii lucernei şi pe terenurile nisipoase favorabile acestei culturi care contribuie, în acelaşi timp, la îmbunătăţirea fertilită­ţii solului şi s-a indicat să se ia toate măsurile pentru asigurarea bazei furajere, in vederea creş­terii efectivului de animale şi sporirii producţiei de lapte, car­ne, ouă, lină şi piei. Secretarul general al partidu­lui este informat despre rezulta­tele obţinute de cooperatorii, me­canizatorii, ceilalţi lucrători ai ogoarelor care îşi desfăşoară ac­tivitatea in perimetrul comunei Birca. La griu, de exemplu, s-au obţinut in medie 5 000 kg la hec­tar, la porumb producţiile vor depăşi 8 000 kg la hectar, iar la sfecla de zahăr se prevede ob­ţinerea a peste 37 tone la hectar. Se vizitează in continuare standul unde sunt expuse o va­rietate de sortimente produse de industria alimentară. Este de asemenea prezentat stadiul lucrărilor agricole din ac­tuala campanie de toamnă, ară­­tîndu-se că întreaga activitate este organizată în flux continuu, potrivit recomandărilor de la re­centa consfătuire de lucru pe probleme de agricultură. Secretarul general al partidu­lui se prinde in horă, alături de locuitorii acestei frumoase aşe­zări, in acordurile unei frumoa­se melodii populare olteneşti. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la despărţirea de locuitorii co­munei Birca, le spune : „Dragi tovarăşi, vă transmit un salut călduros, va felicităm pentru re­zultatele obţinute şi vă doresc multă sănătate, succese tot mai mari in întreaga activitate ! Să faceţi totul pentru a aduce o contribuţie tot mai n-­are la dez­voltarea agriculturii, la întărirea patriei noastre socialiste ! Multă sănătate !“, în uralele şi ovaţiile miilor de cetăţeni, secretarul general al partidului străbate artera prin­cipală a comunei. Buni gospo­dari, locuitorii comunei Birca şi-au ridicat case noi, multe din­tre ele cu două etaje, cu gos­podării frumos întreţinute, cu grădini din care Îşi asigură in Întregime nevoile de consum şi livrează la fondul de stat în­semnate cantităţi de legume şi plante tehnice, păsări, produse animaliere. Ei şi-au adus şi Îşi aduc, de asemenea, contribuţia la creşterea puterii economice, la mai buna gospodărire a lo­calităţii. Cu impresia bună produsă de expoziţiile prezentate, s-a trecut la vizitarea cimpului. Terenurile cultivate cu porumb, cu sfeclă de zahăr, apărtinind unităţilor agricole din această localitate, au întărit concluzia despre hăr­nicia, priceperea şi buna orga­nizare a muncii in consiliu­ unic agroindustrial. Oprindu-se intr-un lan de porumb, în care — deşi era seară — maşinile lucrau din plin, secretarul ge­neral al partidului a apreciat modul cum este organizată acti­vitatea la strîngerea recoltei. To­varăşul Nicolae Ceauşescu a recomandat lucrătorilor prezenţi un timp să recolteze cu multă atenţie, să regleze bine maşinile pentru a evita pierderile de re­coltă, să transporte operativ producţia obţinută şi să efectue­ze imediat celelalte lucrări spe­cifice din această toamnă. O im­presie la fel de bună au produs lanurile de porumb In cultura a ll-a, care, a spus secretarul ge­neral al partidului, trebuie să fie lăsat să ajungă la maturi­tate. în imediata apropiere, pe o tarla cultivată cu sfeclă da zahăr, tovarășul Nicolae Ceauşescu a dat o bună aprecie­re modului in care s-a lucrat, ceea ce a făcut la starea de vegetaţie, densitatea culturii, producţia ce se estimează sâ fie dintre cele mai bune. Interesin­­du-se de conţinutul de zahăr al rădăcinilor la această dată, secretarul general al partidului a cerut specialiştilor din unităţile agricole din cadrul Consiliului unic agroindustrial Birca să re­colteze şi să livreze producţia conform graficelor stabilite cu întreprinderile prelucrătoare, ast­fel ca în momentul recoltării să se asigure un cit mai mare procent de zahăr. De ase­menea, aici, un lan, s-a in­dicat conducerii Ministerului Agriculturii şi Industriei Ali­mentare să ia toate măsurile pentru a asigura aprovizionarea şi funcţionarea corespunzătoare a întreprinderilor de producere a zahărului, indeplinindu-se, astfel, in cele mai bune condiţii, programele de aprovizionare a populaţiei. ...Era aproape ora 8 seara când tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cei­lalţi tovarăşi din conducerea partidului s-au despărţit de lo­cuitorii comunei Birca. Mii şi mii de oameni l-au ovaţionat pe secretarul general al partidului, mulţumindu-i din inimă pentru cinstea pe care le-a făcut-o, asi­­gurîndu-i că vor face totul pen­tru a îndeplini indicaţiile trans­mise lucrătorilor ogoarelor pri­vind obţinerea de recolte tot mai n­ari, spre binele lor şi al în­tregii noastre naţiuni. Seara, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi conducători de partid şi de stat s-au întors in municipiul reşedinţă a jude­ţului Dolj. După ore de intensă şi rodnică analiză, prima zi a vizitei s-a în­cheiat — asemenea tuturor intil­­nirilor de lucru ale secretarului general al partidului — cu un bilanţ extrem de bogat. Ea a marcat un nou şi important mo­ment în viaţa unităţilor vizita­te, aprecierile şi indicaţiile to­varăşului Nicolae Ceauşescu stimulînd aceste colective in eforturile lor consacrate obţi­nerii unor rezultate tot mai bune, ridicării întregii activităţi la cote superioare de calitate şi eficienţă. Pe parcursul vizitei, secretarul general al partidului s-a oprit, in repetate rinduri, în secţii şi ateliere de producţie, a stat de vorbă cu numeroşi muncitori, discutînd cu ei probleme ale ac­tivităţii şi vieţii lor, i-a felici­tat pentru felul cum muncesc, le-a urat noi succese in viitor, multă sănătate şi fericire. Pretutindeni, în halele de pro­ducţie, pe aleile întreprinderilor, t­nde s-a aflat ca oaspete, tova­răşul Nicolae Ceauşescu a fost înconjurat Cu cele mai alese sen­timente de dragoste şi stimă, oa­menii i-au mulţumit, din inimă, pentru vizita efectuată, i-au ex­primat bucuria de a-l vedea­ din nou în mijlocul lor, de a-l asculta cuvintul cald, insufleţi­­tor. Ei l-au asigurat pe secre­tarul general al­ partidului că vor face totul pentru înfăptuirea exemplară a recomandărilor şi orientărilor date, pentru realiza­rea sarcinilor ce le revin in ac­tuala etapă de dezvoltare a ju­deţului, a întregii ţări, pentru progresul neîntrerupt al econo­miei naţionale, al patriei, pentru edificarea României socialiste de astăzi, a României comuniste de unimne. MARTI ÎN SEPTEMBRIE 1981

Next