Scînteia Tineretului, septembrie 1981 (Anul 37, nr. 10035-10060)
1981-09-15 / nr. 10047
„SCÂNTEIA TINERETULUI" pag. 3 (Urmare din pag. a 15-a) ştiinţifică şi inginerie tehnologică, ale specialiştilor, maiştrilor şi muncitorilor din întreprindere pentru materializarea indicaţiilor secretarului general al partidului. în acest context, tovarăşul Nicolae Ceauşescu este informat că au fost elaborate programe speciale care vor asigura o mai bună folosire a suprafeţei întreprinderii. Se precizează in această direcţie faptul că pină in prezent s-a eliberat si dotat tehnologic o suprafaţă de 25 000 mp, unde a fost realizată o creştere a capacităţii producţiei fizice de 840 bucăţi motoare electrice si 410 milioane lei aparataj electric de înaltă tensiune. Analizind macheta de dezvoltare in continuare a unităţii, tovarăşul Nicolae Ceausescu a cerut specialiştilor să revadă proiectele de amplasare a noilor obiective prevăzute, situîndu-le in strînsă conexiune cu fabricile existente, si asigurînd spatiilor libere o destinaţie cit mai raţională in viitor, în fabrica de maşini electrice rotative, se prezintă tovarăşului Nicolae Ceausescu diverse motoare electrice destinate autobasculantelor de 100 tone, precum si pentru acţionarea unor instalaţii din industriile chimică, petrolieră, metalurgică, o serie de tehnologii moderne, care îi ajută pe constructorii de maşini de aici,să realizeze produse de înalt nivel tehnic. Secretarul general al partidului este informat că preocuparea colectivului de aici pentru sporirea contribuţiei sale la satisfacerea cerinţelor economiei naţionale. pentru creşterea exportului şi reducerea importului s-a concretizat in ultimii ani In extinderea fabricaţiei motoarelor de curent alternativ Dină la puteri de 2 500 kW si a celor de curent continuu pină la 1250 kW, în asimilarea a 23 tipuri de motoare de curent continuu pentru acţionări grele în industria metalurgică. Gazdele subliniază că în vederea ridicării parametrilor produselor a fost elaborat un amplu program de cercetare, la Înfăptuirea căruia participă împreună Specialiştii întreprinderii şi ai Centrului de cercetare ştiinţifică şi inginerie tehnologică, precum şi de la uneia institute politehnice din ţară. Dealtfel, la sfîrşitul anului 1980, în Întreprindere ponderea produselor noi şi reproiectate au ajuns la 69,3 lasută, produsele şi tehnologiile asimilate contribuind la creşterea productivităţii muncii, reducerea cheltuielilor materiale, a importurilor, precum şi la lărgirea gamei de produse pentru ramuri de bază ale economiei noastre naţionale. Sunt, de asemenea, evidenţiate rezultatele obţinute in conceperea si realizarea unor produse complexe, cum sunt substaţiile de tracţiune urbane si cele pentru metrou, echipamentele de alimentare si acţionare pentru instalaţiile de foraj, acţionările reglabile tiristorizate. Directorul unităţii precizează că in ultimii trei ani s-a reuşit ca prin reproiectări, prin introducerea si extinderea unor tehnologii avansate să se economisească 3 006 tone de metal, precum şi însemnate cantităţi de alte materiale. Referindu-se la acţiunile întreprinse, gazdele precizează că in acest prim an din noul cincinal au fost introduse în fabricaţie motoare electrice din generaţia a treia, cu consumuri de materiale mai mici cu pină la o treime, comparativ cu cele din prima generaţie, cu factori de putere măriţi si consumuri mai mici de energie electrică în funcţionare la beneficiari. Se vizitează în continuata fabrica de locomotive, unde sunt prezentate in diferite faze de fabricaţie locomotive Diesel electrice de 2100 şi 3 000 CP cu parametri perfecţionaţi de funcţionare, locomotive electrice de 8 100 kilovolţi, cu grad de integrare sporit şi se dau explicaţii în legătură cu preocupările actuale ale colectivului de aici pentru realizarea unor tipuri noi de locomotive Diesel electrice, locomotive pentru manevră grea cu un singur post de conducere. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu sunt invitaţi să ia loc la pupitrul de comandă al unor locomotive cu care prilej se dau explicaţii in legătură cu modernizările aduse sau în curs de execuţie, cu programul de asimilare şi modernizare a acestor produse in întregul cincinal 1981—1985. Cu acest prilej, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a cerut specialiştilor să acorde in continuare o atenţie deosebită îmbunătăţirii calităţii acestor produse complexe şi să revadă modul de amplasare a utilităţilor din cabina de comandă pentru a se crea un spaţiu mai mare celor care le vor manevra in timpul funcţionării. In continuare, se prezintă tovarăşului Nicolae Ceauşescu cele mai noi creaţii ale specialiştilor români in domeniul modernizării transportului : un vagon de prima ramă electrică de 1 870 kW pentru tracţiune suburbană aflată in fază finală de execuţie, mijloc de transport mult mai economic şi eficient pe distanţe mici, precum şi un vehicul experimental cu motor liniar denumit „Romulin“ care urmează să fie utilizat pentru transportul urban. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a apreciat aceste realizări şi a cerut conducerii întreprinderii şi ministerului de resort să devanseze fabricaţia ramelor electrice astfel incit intr-un timp cit mai scurt să se poată dota cu aceste mijloace de transport liniile de cale ferată din oraşele despărţite de distanţe mici. In ce priveşte vehiculul „Romulin“ s-a cerut să se analizeze posibilitatea folosirii lui în zonele de centură ale marilor orașe din țară și îndeosebi ale Capitalei. Secretarului general al partidului îi sunt prezentate în continuare diferite tipuri de transformatoare de mare putere și speciale, create în ultima perioadă. In acest cadru, se evidenţiază realizarea transformatoarelor speciale de 50 MVA pentru cuptoare cu capacitatea de 100 tone pe şarjă livrate combinatelor siderurgice din Tirgovişte şi Călăraşi, precum şi a transformatorului de 30 MVA, pentru cuptoare de 50 tone pe şarjă, solicitat de întreprinderea de maşini grele Bucureşti. Se subliniază faptul că au fost de asemenea, asimilată şi livrată transformatoare speciale pentru alimentarea oţelăriilor, pentru cuptoare cu arc şi cu inducţie, pentru electroliza aluminiului, transformatoare antigrizutoase pentru mine şi pentru acţionări reglabile cu tiristoare, eliminindu-se complet importul la aceste grupe de produse. Un loc deosebit îl ocupă în expoziţia prezentată cu acest prilej transformatorul de 1 000 kW, realizat cu bobine din folie de aluminiu, tehnologie de virf in fabricaţia transformatoarelor prin a cărei aplicare se obţine reducerea gabaritului şi parametri tehnici şi funcţionali competitivi cu cei înregistraţi de firme Străine cu bogată experienţă. Este prezentată, apoi, o importantă realizare a Centrului local de cercetare ştiinţifică şi inginerie tehnologică — prima instalaţie electronică de cîntărire în hale industriale. Montată pe un pod rulant, instalaţia permite cîntărirea operativă şi cu mare precizie a transformatoarelor electrice mari şi a subansamblelor acestora, ceea ce creează condiţii in vederea urmăririi reale şi operative a consumului de materiale active şi adincirii analizei vizind diminuarea consumurilor specifice, reducerii cheltuielilor materiale ale produselor, cu implicaţii pozitive asupra realizării indicatorilor calitativi ai planului economic al fabricii. In laboratorul de Înaltă tensiune al Centrului de cercetare ştiinţifică şi inginerie tehnologică sunt prezentate cîteva dintre cele mai noi şi semnificative produse create in acest an, printre care se află transformatoare de măsură neconvenţionale, instalaţia de încercare a echipamentelor electrice, diferite tipuri de traductoare, convertoare. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu sunt invitaţi să asiste la cea dinţii probă efectuată în cadrul laboratorului de încercări la înaltă tensiune in aer liber a unui separator de 110 volţi — primul de acest tip din industria electrotehnică, construit la indicaţia secretarului general al partidului. Inginerul Costin Rădulescu, directorul centrului, informează că prin darea în funcţiune a acestui laborator se creează condiţii pentru formarea unei cascade de transformatoare cu perforrrjanţe deosebite. In încheierea vizitei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a apreciat bunele rezultate obţinute in dezvoltarea şi diversificarea producţiei, in creşterea parametrilor tehnico-funcţionali ai produselor, cerînd conducerii Întreprinderii să acţioneze in continuare pentru sporirea prestigiului unităţii, pentru creşterea continuă a calităţii şi competitivităţii produselor, astfel incit acestea să se situeze printre cele mai bune din lume. La plecarea din întreprindere, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în semn de dragoste şi Înaltă stimă, i se inminează machetele unor produse reprezentative, aflate in curs de asimilare la „Electroputere“ — rama electrică suburbană de 1 870 kW și transformatorul de 250 MVA. Mijloc de septembrie, splendidă zi de toamnă, întregul oraş a ţinut să iasă in întimpinarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi a tovarăşei Elena Ceauşescu. Oameni ai muncii de toate profesiile, studenţi şi elevi, tineri şi vîrstnici, copii şi-au dat intîlnire pe arterele principale ale Craiovei pentru a-l saluta din adincul Inimilor lor pe conducătorul partidului şi statului. Ei au ţinut să-şi exprime, prin emoţionante gesturi, bucuria de a-l avea din nou în mijlocul lor pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, să dea glas recunoştinţei pentru tot ceea ce face secretarul general al partidului, prin activitatea sa de fiecare zi, spre binele întregului nostru popor. O adevărată explozie de entuziasm, de vigoare tinerească. In policromia impresionantă a locului se disting nestematele, păstrate din străbuni, splendorile portului și cintecului popular, cu care locuitorii acestor ţinuturi au intimpinat Întotdeauna oaspepi dragi, înalţilor oaspeţi le sunt oferite flori, le sint adresate urări de bun venit, de sănâtăte şi viaţă lungă. Corurile şi formaţiile artistice de amatori au impînzit oraşul. Din loc in loc, coloana oficială este salutată de sportivi, ale căror mişcări armonioase, pline de graţie şi virtuozitate, vroiau parcă să sugereze tinereţea nouă a Craiovei şi a Doljului întreg. Sînt exteriorizări impresionante ale bucuriei reîntîlnirii cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ale dragostei şi preţuirii cu care doljenii il înconjoară, asemeni întregului nostru popor, pe conducătorul partidului şi statului. După-amiază, vizita de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu in Dolj continuă în unităţi agricole de producţie şi cercetare. Elicopterul prezidenţial survolează cîmpia mănoasă din lunca Jiului, unde se observă prezenţa în cimp a mii şi mii de mecanizatori, ţărani cooperatori, alţi locuitori ai satelor, la recoltarea culturilor tîrzii, legumelor şi culesul viilor, la eliberarea terenului, arături şi insămintărîn lucrări ce se desfăşoară într-un ritm susţinut, în drum spre Dăbuleni, se disting masivele plantaţii de pomi şi viţă de vie create în ultimii ani pe terenurile nisipoase, în mare parte necultivate în trecutul nu prea îndepărtat. In Întimpinarea secretarului general al partidului au venit Angelo Miculescu, viceprim-ministru al guvernului, ministrul agriculturii şi industriei alimentare, Ion Ceauşescu, adjunct al ministrului agriculturii şi industriei alimentare, Enache Sirbu, adjunct al ministrului, şeful Departamentului de îmbunătăţiri funciare. După datină, un bâtrin şi o tinără din partea locului, îmbrăcaţi în frumoase costume olteneşti. Cu motive florale din zona etnofolclorică dunăreană, au invitat pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu să guste din tradiţionala pîine cu sare şi plosca cu roşioară de Dăbuleni. Grupuri de tineri şi tinere, pionieri şi şoimi ai patriei oferă buchete de flori, precum şi două marame Cesute cu migală şi gust artistic de gospodinele din sat, după meşteşugul transmis aici din străbuni. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu este invitat să viziteze mai întîi plantaţia de piersici, înfiinţată in primii ani de activitate a staţiunii. Deşi in al 13-lea an de producţie, livada arată bine, producînd peste 7 000 kg la ha. Se trece apoi prin plantaţii tinere de măr, de soiuri diferite, care promit o producţie deosebit de bogată, fructele fiind mari, bine dezvoltate, prin plantaţii de viţă de vie, străbat perdele speciale de protecţie, semn distinctiv pentru preocupările cercetătorilor, atit in vederea creşterii continue a producţiilor, cit şi pentru menţinerea unui potenţial agrotehnic ridicat al terenului. Printre rindurile de pomi şi cliar de viţă de vie se observă si rlurile de secară masă verde. Insăminţarea cu puţină vreme în urmă a secarei se înscrie intre măsurile special adoptate de specialişti pentru prevenirea spulberării nisipului, cit şi pentru îngraşarea terenului prin incorporarea,in sol, după prima praşilă.Oprindu-se într-o plantaţiede vie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu se interesează de densitatea butucilor, cu privire la soiurile folosite, la consumul de forţă de muncă şi producţiile obţinute. Apreciind rezultatele obţinute, secretarul general al partidului indică să se reducă distanţele între rinduri, astfel incit plantaţiile să permită creşterea gradului de mecanizare a lucrărilor, ridicarea nivelului de eficienţă a irigaţiilor şi folosirea Îngrăşămintelor, reducerea perioadei de recuperare a investiţiilor. Următorul popas se face pe marginea unei foste dune de nisip, unde s-a amenajat un poligon experimental pentru studierea metodelor de irigare şi avertizare a udărilor pe terenurile nisipoase. Prof. dr. Petre Baniţă, directorul staţiunii, subliniază că cercetătorii din Dăbuleni realizează, împreună cu colectivele Universităţii din Craiova, lucrări complexe de ameliorare a solului nisipos, care ocupă în ţara noastră 350 000 hectare. Rezultatul cercetărilor efectuate constă în introducerea de noi specii de plante pe nisipuri și în stabilirea unor tehnologii proprii originale, a căror respectare a transformat dunele de nisipuri în terenuri de fertilitate ridicată. Se cultivă in prezent, cu bune rezultate, pe nisipurile ameliorate, porumb, lucernă, griu, tomate timpurii, cartofi, pepeni, alte specii de plante şi au cunoscut o simţitoare dezvoltare plantaţiile superintensivat de piersic, viţă de vie şi măr. Sortimente care nu cu mulţi ani in urmă erau complet necunoscute in partea locului. Apreciind rezultatele de pină acum, obţinute atit pe cele aproape 3 000 de ha pe care îşi desfăşoară activitatea nemijlocit cercetătorii staţiunii ca şefi de ferme, organizatori şi conducători ai producţiei, cit şi în unităţile ce aplică rezultatele cercetătorilor din Dăbuleni, secretarul general al partidului recomandă conducerii Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, şi Academiei de ştiinţe agricole şi silvice să acţioneze pentru extinderea lucrărilor de ameliorare pe noi suprafeţe, cu terenuri nisipoase, atit in Oltenia, cit şi in alte zone ale ţarii, astfel incit să se asigure creşterea fertilităţii solului, să crească producţia de cereale, plante tehnice, de fructe, legume şi struguri la nivelul celor stabilite prin plan. Totodată, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat necesitatea suplimentării pentru anul viitor a programului de cultură la cartofii tineri pe nisipurile din Dolj cu cel puţin 2 000 de hectare, iar la pepeni verzi, care valorifică foarte bine astfel de terenuri, cu 1000 de hectare. In continuarea vizitei sunt prezentate parcele experimentale, unde, sub directa îndrumare a specialiştilor, se aplică metode diverse de irigare , prin aspersiune, prin picurare şi subterană, se experimentează cultura căpşunilor printre rindurile de viţă de vie, a unor arbuşti fructiferi, cum sunt coacăzul şi mutul. Secretarul general al partidului recomandă că asemenea experienţe să se efectueze pe suprafeţe mai mari, de minimum 50 hectare, spre a se putea desprinde cele mai bune concluzii, etit asupra tehnologiilor de udare, dar mai ales asupra eficienţei metodelor adoptate. In această privinţă, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a insistat asupra necesităţii extinderii irigaţiilor prin brazde şi canale mai scurte, în raport de situaţia terenului respectiv, organizarea activităţii pe ferme nu numai la pomi şi viţă de vie, ci şi la griu, porumb, legume şi furaje, experienţa pozitivă urmând să fie extinsă, generalizată în cooperativele de producţie şi fermele întreprinderilor de stat cu terenuri nisipoase. „Irigarea prin picurare, precum şi cea subterană prin conducte este bona. Acestea au insă aplicabilitate redusă. De aceea este nevoie ca specialiştii să se ocupe mai mult de studierea şi extinderea Irigării prin brazde şi canale, mai eficientă sub multiple aspecte“ , a precizat tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Secretarul general al partidului a indicat, totodată, să se studieze condiţiile optime de vegetaţie a plantaţiilor de pomi şi viţă de vie, in condiţiile de aici, înlocuirea lor, după perioada de îmbătrînire, cu plante anuale, in principal porumb, cartofi, tomate, pepeni verzi, pe baza unor asolamente de lungă durată. Gazdele prezintă rezultatele obţinute in cadrul staţiunii de administrare a îngrăşămintelor lichide, odată cu apa de irigaţie, înscrisă in programul de cercetare al staţiunii, acţiunea amintită vizează producerea şi folosirea îngrăşămintelor organo-minerale pe nisipuri şi alte soluri cU fertilitate redusă, sărace. La aceasta iau parte, alături de unităţile cu terenuri nisipoase, Combinatul chimic Craiova, nu v afieroase staţiuni de cercetare din ţară. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu recomandă specialiştilor să îmbunătăţească actuala soluţie, să fie împiedicate pierderile de apă şi reduse consumurile de energie. , , Analizind situaţia actuală a sistemului Sadova-Corabia, secretarul general a! partidului cere conducerii Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare să studieze posibilitatea extinderii lui şi pe terenurile nisipoase rămase neirigate in această zonă, concomitent cu încheierea acţiunii de nivelare şi fertilizare. In acest sens, indică ministerului de resort, Direcţiei generale a agriculturii judeţului Dolj, specialiştilor staţiunii din Dăbuleni să dezvolte pe terenurile nisipoase un puternic sector zootehnic, dimensionat la un nivel care să asigure, la consumul de masă verde şi alte furaje ce pot fi obţinute în zonă, cantităţi sporite de carne, lapte şi alte produse animaliere, să contribuie la îmbunătăţirea gradului de fertilitate a solului, ridicarea pe această bază a eficienţei economice a investiţiilor, creşterea veniturilor unităţilor agricole de stat şi cooperatiste. Se recomandă, de asemenea, studierea şi realizarea în scurt timp a unor ambarcaţiuni cu care să se poată transporta pe canalele sistemului de irigaţii substanţele chimice, producţia principală şi secundară, alte materiale necesare desfăşurării activităţii din unităţi, să se fundamenteze studiul şi realizarea in zonă a unei legături feroviare cu oraşul Corabia pentru scurtarea distanţelor de transport, reducerea consumului de combustibili, a cheltuielilor materiale, pentru prevenirea deprecierii producţiei. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu se opreşte la marginea unei parcele de porumb, unde inginerul cercetător Chiriachiţa Constantinescu informează că, prin asigurarea densităţii de 80 000 plante la hectar şi prin aplicarea udărilor la termenele şi in volumele de apă programate, administrarea de Îngrăşăminte în doze şi sortimente ştiinţific dimensionate, se obţin în acest an pe nisipuri 12 000 kg porumb boabe la hectar. In încheierea vizitei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu felicită colectivul staţiunii centrale de cercetări pentru cultura plantelor pe nisipuri, pe locuitorii comunei Dăbuleni pentru rezultatele dobindite pină acum şi ie urează noi succese, multă sănătate şi fericire. Vizita de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu a continuat în comuna Birca, viitor oraş agroindustrial al judeţului Dolj. La coborirea din elicopter, pe un teren aflat la intrarea in localitate, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi tovarăşi din conducerea de partid şi de stat, sunt întîmpinăţi de Marin Caplsizu, ministru secretar de stat la Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, şeful Departamentului industriei alimentare, Flores Bădeancă, preşedintele Consiliului unic agroindustrial de stat şi cooperatist Birca, de activişti de partid şi de stat. Pe un traseu de aproape cinci kilometri, mii şi mii de locuitori au făcut tovarăşului Nicolae Ceauşescu o primire deosebit de călduroasă, Birca fiind pregătită de sărbătoare, ca niciodată pină acum. După obiceiul locului, toate gardurile au fost acoperite cu frumoase covoare doljene, cu steaguri şi flood, în centrul comunei, dominat de construcţii noi, moderne, precum şi de cîteva expoziţii, o gardă de onoare, alcătuită din membri ai gărzilor patriotice şi formaţiuni de pregătire a tineretului pentru apararea patriei prezintă onorul conducătorului partidului şi statului. Secretarul general al partidului este invitat, apoi, să guste din pithc şi sare, din plosca cu vin, într-o atmosferă de puternic entuziasm, tineri şi tinere, pionieri şi şoimi ai patriei, oferă tovarăşului Nicolae Ceauşescu frumoase buchete de flori. Secretarul general al partidului este informat de Ion Dimian, directorul general al Direcţiei agricole judeţene, despre realizările de pină acum, precum şi despre perspectivele de dezvoltare a agriculturii judeţului, in legătură cu modul de folosire a fondului funciar, structura actuală şi de viitor a culturilor, creşterea producţiei vegetale, legumicole şi animaliere. Din suprafaţa arabilă a judeţului, circa 40 la sută reprezintă teren irigat. Producţiile de griu şi secară, cele de sfeclă de zahăr, floareasoarelui şi porumb pentru boabe au înregistrat, an de an, importante creşteri. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, apreciind rezultatele obţinute de lucrătorii ogoarelor doljene, recomandă să se acorde cea mai mare atenţie respectării tehnologiilor la fiecare cultură, în special a densităţii optime, pentru ca pe această bază să sporească producţiile la unitatea de suprafaţă. Secretarul general al partidului recomandă, totodată, factorilor de răspundere să insiste asupra unei mai bune corelări între dinamica creşterii producţiei agricole totale şi cea a livrărilor la fondul de stat. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a cerut ca şi in viitor să se acorde o atenţie susţinută creşterii mai accentuate a efectivelor de taurine şi porcine. S-a subliniat importanţa extinderii culturii lucernei şi pe terenurile nisipoase favorabile acestei culturi care contribuie, în acelaşi timp, la îmbunătăţirea fertilităţii solului şi s-a indicat să se ia toate măsurile pentru asigurarea bazei furajere, in vederea creşterii efectivului de animale şi sporirii producţiei de lapte, carne, ouă, lină şi piei. Secretarul general al partidului este informat despre rezultatele obţinute de cooperatorii, mecanizatorii, ceilalţi lucrători ai ogoarelor care îşi desfăşoară activitatea in perimetrul comunei Birca. La griu, de exemplu, s-au obţinut in medie 5 000 kg la hectar, la porumb producţiile vor depăşi 8 000 kg la hectar, iar la sfecla de zahăr se prevede obţinerea a peste 37 tone la hectar. Se vizitează in continuare standul unde sunt expuse o varietate de sortimente produse de industria alimentară. Este de asemenea prezentat stadiul lucrărilor agricole din actuala campanie de toamnă, arătîndu-se că întreaga activitate este organizată în flux continuu, potrivit recomandărilor de la recenta consfătuire de lucru pe probleme de agricultură. Secretarul general al partidului se prinde in horă, alături de locuitorii acestei frumoase aşezări, in acordurile unei frumoase melodii populare olteneşti. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la despărţirea de locuitorii comunei Birca, le spune : „Dragi tovarăşi, vă transmit un salut călduros, va felicităm pentru rezultatele obţinute şi vă doresc multă sănătate, succese tot mai mari in întreaga activitate ! Să faceţi totul pentru a aduce o contribuţie tot mai n-are la dezvoltarea agriculturii, la întărirea patriei noastre socialiste ! Multă sănătate !“, în uralele şi ovaţiile miilor de cetăţeni, secretarul general al partidului străbate artera principală a comunei. Buni gospodari, locuitorii comunei Birca şi-au ridicat case noi, multe dintre ele cu două etaje, cu gospodării frumos întreţinute, cu grădini din care Îşi asigură in Întregime nevoile de consum şi livrează la fondul de stat însemnate cantităţi de legume şi plante tehnice, păsări, produse animaliere. Ei şi-au adus şi Îşi aduc, de asemenea, contribuţia la creşterea puterii economice, la mai buna gospodărire a localităţii. Cu impresia bună produsă de expoziţiile prezentate, s-a trecut la vizitarea cimpului. Terenurile cultivate cu porumb, cu sfeclă de zahăr, apărtinind unităţilor agricole din această localitate, au întărit concluzia despre hărnicia, priceperea şi buna organizare a muncii in consiliu unic agroindustrial. Oprindu-se intr-un lan de porumb, în care — deşi era seară — maşinile lucrau din plin, secretarul general al partidului a apreciat modul cum este organizată activitatea la strîngerea recoltei. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a recomandat lucrătorilor prezenţi un timp să recolteze cu multă atenţie, să regleze bine maşinile pentru a evita pierderile de recoltă, să transporte operativ producţia obţinută şi să efectueze imediat celelalte lucrări specifice din această toamnă. O impresie la fel de bună au produs lanurile de porumb In cultura a ll-a, care, a spus secretarul general al partidului, trebuie să fie lăsat să ajungă la maturitate. în imediata apropiere, pe o tarla cultivată cu sfeclă da zahăr, tovarășul Nicolae Ceauşescu a dat o bună apreciere modului in care s-a lucrat, ceea ce a făcut la starea de vegetaţie, densitatea culturii, producţia ce se estimează sâ fie dintre cele mai bune. Interesindu-se de conţinutul de zahăr al rădăcinilor la această dată, secretarul general al partidului a cerut specialiştilor din unităţile agricole din cadrul Consiliului unic agroindustrial Birca să recolteze şi să livreze producţia conform graficelor stabilite cu întreprinderile prelucrătoare, astfel ca în momentul recoltării să se asigure un cit mai mare procent de zahăr. De asemenea, aici, un lan, s-a indicat conducerii Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare să ia toate măsurile pentru a asigura aprovizionarea şi funcţionarea corespunzătoare a întreprinderilor de producere a zahărului, indeplinindu-se, astfel, in cele mai bune condiţii, programele de aprovizionare a populaţiei. ...Era aproape ora 8 seara când tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi tovarăşi din conducerea partidului s-au despărţit de locuitorii comunei Birca. Mii şi mii de oameni l-au ovaţionat pe secretarul general al partidului, mulţumindu-i din inimă pentru cinstea pe care le-a făcut-o, asigurîndu-i că vor face totul pentru a îndeplini indicaţiile transmise lucrătorilor ogoarelor privind obţinerea de recolte tot mai nari, spre binele lor şi al întregii noastre naţiuni. Seara, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi conducători de partid şi de stat s-au întors in municipiul reşedinţă a judeţului Dolj. După ore de intensă şi rodnică analiză, prima zi a vizitei s-a încheiat — asemenea tuturor intilnirilor de lucru ale secretarului general al partidului — cu un bilanţ extrem de bogat. Ea a marcat un nou şi important moment în viaţa unităţilor vizitate, aprecierile şi indicaţiile tovarăşului Nicolae Ceauşescu stimulînd aceste colective in eforturile lor consacrate obţinerii unor rezultate tot mai bune, ridicării întregii activităţi la cote superioare de calitate şi eficienţă. Pe parcursul vizitei, secretarul general al partidului s-a oprit, in repetate rinduri, în secţii şi ateliere de producţie, a stat de vorbă cu numeroşi muncitori, discutînd cu ei probleme ale activităţii şi vieţii lor, i-a felicitat pentru felul cum muncesc, le-a urat noi succese in viitor, multă sănătate şi fericire. Pretutindeni, în halele de producţie, pe aleile întreprinderilor, tnde s-a aflat ca oaspete, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost înconjurat Cu cele mai alese sentimente de dragoste şi stimă, oamenii i-au mulţumit, din inimă, pentru vizita efectuată, i-au exprimat bucuria de a-l vedea din nou în mijlocul lor, de a-l asculta cuvintul cald, insufleţitor. Ei l-au asigurat pe secretarul general al partidului că vor face totul pentru înfăptuirea exemplară a recomandărilor şi orientărilor date, pentru realizarea sarcinilor ce le revin in actuala etapă de dezvoltare a judeţului, a întregii ţări, pentru progresul neîntrerupt al economiei naţionale, al patriei, pentru edificarea României socialiste de astăzi, a României comuniste de unimne. MARTI ÎN SEPTEMBRIE 1981