Scînteia Tineretului, octombrie 1981 (Anul 37, nr. 10061-10087)
1981-10-14 / nr. 10072
ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST Folosind din plin fiecare oră bună de lucru, intensificînd la maximum, zi şi noapte, activitatea SEMĂNATUL GRIULUI, ÎNCHEIAT ÎN ACEASTĂ SĂPTĂMÅNĂ! SITUAJIA INSĂMINTARII GRIULUI IN COOPERATIVELE AGRICOLE DE PRODUCŢIE (în procente) • La această dată griul a fost pus sub brazdă pe o suprafaţă reprezentînd 77 la sută din program. • în următoarele zile, pînă la sfârşitul acestei săptămîni semănatul griului trebuie urgent finalizat pe ultimele 498 mii de hectare. • Printr-o mobilizare puternică a forţelor este necesar să se asigure accelerarea însăminţărilor în judeţele rămase în urmă, aşa cum rezultă din datele înscrise pe harta alăturată, trebuie întreprinse acţiuni energice în judeţele Mureş şi Hunedoara (din zona a IlI-a de cultură), Bihor, Caraş-Severin, Vrancea, Mehedinţi, Prahova, Argeş, Botoşani, Dîmboviţa (din zona a 11-a de cultură). La fiecare unitate, din toate judeţele restanţele faţă de epoca optimă pot influenţa negativ nivelul recoltei din anul viitor. Or, stadiul semănatului la griu în judeţele mari producătoare (din zona I de cultură) trebuie să determine luarea unor măsuri hotărîtoare pentru eliminarea întîrzierilor ; iată un clasament al codaşilor (în paranteză situaţia semănatului — în procente — în cooperativele agricole la 12 şi respectiv 13 octombrie): TIMIŞ (52—53), ARAD (55—56), CALARASI (60—60), CONSTANŢA (63—63), DOLJ (65—72), GIURGIU (68—72), IALOMIŢA (73—73), TULCEA (74—74), OLT (73—76), TELEORMAN (72—77). „ Timpul înaintat, vremea ploioasă arată că acum fiecare oră din zi şi din noapte este deosebit de preţioasă în balanţa recoltei. Peste tot, imediat ce ploaia a încetat, să se acţioneze cu forţe sporite pentru reluarea imediată a semănatului, grăbindu-se la maximum lucrările la cules, eliberarea terenului, efectuarea arăturilor şi, în final, urgentarea insămînţărilor, astfel ca — în mod obligatoriu — cel tîrziu la sfîrşitul acestei săptămîni să se termine semănatul griului pe toate suprafeţele planificate. • Iti seara zile de 13 octombrie, judeţul Bacău a raportat Încheierea insămlnţărilor Judeţul Bacău a încheiat însămînţările de toamnă Oamenii muncii de neogoarele judeţului Bacău au încheiat insămînţarea griului, orzului şi a celorlalte culturi de toamnă pe întreaga suprafaţă planificată. Raportînd acest succes, în telegrama adresată C.C. al P.C.R., tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, de Comitetul judeţean Bacău al P.C.R., se spune: Terminarea insămîntărilor într-o perioadă de timp mai scurtă decit în anii anteriori se datoreşte efortului deosebit depus de oamenii muncii de pe ogoare, în primul rînd de către mecanizatori, însufleţiţi de chemările si îndemnurile mobilizatoare pe care ni le-ati adresat cu prilejul Congresului ţărănimii şi al vizitelor de lucru pe care le-ati efectuat in judeţul nostru, în aceste zile, acţionînd in lumina indicaţiilor dumneavostră, date cu prilejul recentei vizite de lucru făcute în unităţile agricole din judeţul Călăraşi, eforturile tuturor celor ce muncesc pe ogoarele judeţului Bacău, în frunte cu comuniştii, sunt concentrate spre strîngerea de pe cîmp a întregii producţii de porumb, sfeclă de zahăr, recoltarea şi livrarea legumelor şi fructelor, stringerea în întregime a furajelor și executarea arăturilor adinei de toamnă. CINCINALUL NOII CALITATI , REDUCEREA CONSUMURILOR, CREŞTEREA PRODUCŢIEI O relaţie bine înţeleasă la întreprinderea de piese turnate din Cîmpina Despre întreprinderea de piese turnate Cimpina, în prezent se poate afirma că este una din unităţile de profil cu eficienţă economică crescîndă de la o lună la alta. Realizările obţinute în acest an o demonstrează din plin, mai ales ţinînd cont că, încă de la prima şarjă, unitatea s-a confruntat cu mari dificultăţi, înregistrind an de an restanţe la producţia fizică, depăşind sistematic cheltuielile de producţie. Astfel, doar anul trecut întreprinderea a rămas datoare principalilor beneficiari cu o producţie de peste 18 milioane lei, cheltuielile de producţie fiind depăşite cu peste 12 milioane lei. — Adevărul este, ne mărturisea directorul unităţii, inginerul Virgiliu Marinescu, că intîmpinam multiple greutăţi din partea furnizorilor noştri. Tot atît de adevărat însă este că dacă ne-am fi încadrat de la început în consumurile planificate ne-am fi onorat la timp contractele. Vă vorbesc din experienţă şi prin prisma bunelor rezultate din acest an, între realizarea ritmică a producţiei fizice şi încadrarea în consumurile planificate, permanenta reducere a acestora şi a cheltuielilor materiale există o legătură perfectă, dar şi perfectibilă. Este pe deplin posibil să creşti calitativ şi cantitativ producţia diminuind corespunzător cheltuielile pe tona de produs. Măsuri hotărîtoare pe linia reducerii costurilor de producţie am luat încă de anul trecut, reorganized cursurile de perfecţionare profesională, insisted in cadrul acestora pe particularităţile fiecărui loc de muncă, pe modul cum fiecare, concret, la locul său de muncă poate contribui mai mult la diminuarea cheltuielilor. Totodată, în trimestrul I s-a trecut la aplicarea fermă a unor măsuri stabilite de adunarea generală a oamenilor muncii de februarie. Una din problemele dificile o constituia o serie de utilaje relativ noi care nu răspundeau întru totul cerinţelor producţiei. — Fără falsă modestie, ne informează tinărul ingeer Petru Haşeganu, şef secţie schimb mecano-energetic, în această direcţie o contribuţie hotărîtoare au avut-o tinerii din cadrul secţiei noastre, în marea lor majoritate aceste utilaje fiind fie readaptate, fie realizate integral prin autoutilaje. Astfel, prin modernizările aduse liniilor de turnare, respectiv prin înlocuirea transportoarelor suspendate cu un sistem complex de conveioare şi maşini de scuturat şi presat se obţine — pe lingă o creştere de 12 la sută a productivităţii muncii şi a producţiei — şi o reducere cu 10 la sută a pierderilor de materiale (care astfel pot fi şi recirculate de 3—4 ori), consumurile energetice se reduc în medie cu 8 la sută, pierderile tehnologice scăzind cu peste o cincime. Doar în acest an s-au economisit astfel 1 500 tone nisipuri, peste 600 tone pămînturi de formare, circa 12 tone feroaliaje, 600 mw/oră, 300 000 m.c. gaze, la care se adaugă bineînţeles diminuarea efortului fizic. Contribuţia tinerilor la toate acestea a fost decisivă, după cum EMIL STANCIU (Continuare în pag. a 11-a) ANUL XXXVII, SERIA II, NR. 10 072 4 PAGINI 30 BANI MIERCURI 14 OCTOMBRIE 1981 CAMPANIA AGRICOLĂ I proba de foc a vieţii de organizaţie la sate COVASNA — Recoltarea cartofilor de pe întreaga suprafaţă cultivată Oamenii muncii din agricultura judeţului Covasna — români şi maghiari — au încheiat una din cele mai importante lucrări ale campaniei de toamnă — recoltarea cartofilor de pe întreaga suprafaţă cultivată, producţiile obţinute permiţînd judeţului să onoreze integral obligaţiile contractuale la cartofi. In telegrama trimisă C.C. AL P.C.R., tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU se spune : Militînd cu hotărîre pentru traducerea în viaţă a sarcinilor de mare răspundere patriotică şi cetăţenească pe care ni le-aţ trasat organele şi organizaţiile de partid, toţi lucrătorii din agricultura judeţului acţionează ferm pentru crearea fondului de marfă la cotele prevăzute, pentru îndeplinirea tuturor obligaţiilor noastre către stat, către populaţie, în vederea asigurării acesteia cu produse agroalimentare îndestulătoare. In prezent în spiritul Indicaţiilor şi înflăcăratelor dumneavoastră îndemnuri, toate forţele umane şi materiale sunt mobilizate pentru recoltarea fără pierderi şi în timp optim a sfeclei de zahăr, ne concentrăm atenţia asupra arăturilor de toamnă, pe care vrem să le terminăm pină la sfîrşitul lunii octombrie, recoltării furajelor pentru ca nivelul asigurat să ne permită livrarea unor cantităţi şi altor judeţe. TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU s-a întîlnit cu tovarăşul Rodney Arismendi, secretar general al P. C. din Uruguay Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, s-a întîlnit, marţi, cu tovarăşul Rodney Arismendi, secretar general al Partidului Comunist din Uruguay, care, la invitaţia C.C. al P.C.R., face o vizită în ţara noastră. La primire a participat tovarăşul Dumitru Turcuş, adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R. A fost de faţă Ricardo Saxlung, responsabil cu problemele de presă şi radio al C.C. al Partidului Comunist din Uruguay, în timpul convorbirii s-a făcut o informare reciprocă cu privire la activitatea şi preocupările celor două partide şi a avut loc un schimb de vederi referitor la stadiul actual şi dezvoltarea în continuare a relaţiilor dintre P.C.R. şi P.C. din Uruguay, precum şi asupra unor probleme ale situaţiei internaţionale, ale mişcării comuniste şi muncitoreşti. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşul Rodney Arismendi şi-au exprimat satisfacţia faţă de evoluţia raporturilor de strînsă prietenie, solidaritate şi colaborare dintre cele două partide, caracterizate prin stimă, înţelegere şi respect reciproc şi au reafirmat hotărîrea comună de a se acţiona şi în Viitor pentru amplificarea şi diversificarea acestor relaţii, in interesul prieteniei dintre cele două popoare, al cauzei generale a democraţiei, independenţei naţionale şi progresului social, al înţelegerii şi colaborării internaţionale. Secretarul general al Partidului Comunist din Uruguay a dat o înaltă apreciere succeselor obţinute de poporul român în propăşirea economică şi socială a patriei. In timpul convorbirii au fost examinate probleme privind situaţia internaţională actuală, apreciindu-se că in prezent se impune mai mult ca oricînd unirea eforturilor partidelor comuniste şi muncitoreşti, ale tuturor forţelor progresiste şi democratice, pentru diminuarea încordării din viaţa internaţională, pentru reluarea şi continuarea politicii de destindere, pace şi respect al independenţei naţionale, pentru soluţionarea pe cale politică, prin tratative, a stărilor de încordare şi conflict din diferite zone ale globului, a tuturor problemelor care confruntă omenirea, în interesul general al păcii, colaborării şi înţelegerii intre popoare. S-a relevat, totodată, necesitatea intensificării luptei tuturor popoarelor împotriva politicii imperialiste, colonialiste şi neocolonialiste, de dominaţie şi asuprire naţională, pentru respectarea dreptului fiecărui popor de a decide, fără nici un amestec din afară, asupra propriului său destin. De ambele părţi a fost exprimată îngrijorarea faţă de actuala cursă a inarmărilor şi a fost manifestată hotărîrea celor două partide de a acţiona, împreună cu toate forţele progresiste, revoluţionare şi democratice, pentru stoparea acestei curse, pentru trecerea la măsuri concrete de dezarmare, şi în primul rind de dezarmare nucleară, pentru împiedicarea amplasării de noi rachete în Europa, distrugerea celor existente, oprirea producerii şi stocării armei cu neutroni. S-a relevat, de asemenea, necesitatea lichidării subdezvoltării şi edificării unei noi ordini economice internaţionale, care să asigure dezvoltarea liberă, de sine stătătoare, a fiecărei naţiuni. In acest context, a fost reliefată însemnătatea luptei unite a tuturor forţelor politice, a popoarelor din America Latină împotriva imperialismului, colonialismului şi neocolonialismului, pentru prefaceri revoluţionare, pentru dreptul de a dispune da propriile bogăţii naţionale, pentru dezvoltarea democratică şi independentă. A fost reafirmată hotărîrea Partidului Comunist Român şi Partidului Comunist din Uruguay de a milita pentru extinderea conlucrării dintre partidele comuniste şi muncitoreşti, pe baza respectării dreptului lor da a-şi elabora linia politică ţinînd seama de condiţiile specifice în care îşi desfăşoară activitatea, pentru întărirea colaborării dintre forţele progresiste, antiimperialiste de pretutindeni, în vederea înfăptuirii idealurilor de pace, securitate şi independenţă, progres şi bunăstare ale popoarelor. Intîlnirea s-a desfășurat intr-o atmosferă cordială, de caldă prietenie. TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU a primit scrisorile de acreditare a ambasadorului Statelor Unite ale Americii Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, marţi dimineaţa, pe David B. Funderburk, careşi-a prezentat scrisorile de acreditare in calitate de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Statelor Unite ale Americii în ţara noastră. înmînînd scrisorile de acreditare, ambasadorul David B. Funderburk a transmis tovarăşului Nicolae Ceauşescu si tovarăşei Elena Ceauşescu din partea preşedintelui S.U.A., Ronald Reagan, cele mai bune urări personale, iar poporului român urări de succes în dezvoltarea patriei, în continuare preşedintele Nicolae Ceauşescu şi ambasadorul Statelor Unite ale Americii au prezentat scurte alocuţiuni. După prezentarea scrisorilor de acreditare, preşedintele Nicolae Ceauşescu a avut o convorbire cordială cu ambasadorul David B. Funderburk. La solemnitate şi convorbire au participat Ştefan Andrei, ministrul afacerilor externe, şi Silviu Curticeanu, secretar prezidenţial şi al Consiliului de Stat. Au fost, de asemenea, prezenți membri ai Ambasadei S.U.A. la București. Oamenii muncii din întreaga ţară îşi manifestă deplina aprobare, profunda satisfacţie şi sprijin activ faţa de masurile stabilite pentru combaterea practicilor de specula şi tendinţelor de suprastocare ACTIVITATE RITMICA, ÎN NOTA FIREASCA A BUNEI APROVIZIONĂRI In magazinele şi pieţele Capitalei In cursul zilei de ieri, ne-am aflat din nou printre unităţile de aprovizionare a populaţiei cu produse agroalimentare, urmărind modul cum se desfăşoară activitatea comercială. Reţinem, ca şi în zilele anterioare, aceeaşi preocupare pentru asigurarea tuturor mărfurilor necesare consumului zilnic. Iată, la complexul din blocul 51 Pantelimon, unitatea alimentară cea mai mare din ţară, care deserveşte zilnic mii şi mii de oameni, remarcăm In cadrul tuturor raioanelor de desfacere mărfuri suficiente, expuse ordonat în rafturi, personalule având grijă să completeze fondul de vinzare ori de cite ori este nevoie. „Azi, ne informează şeful de unitate, George Georgescu, am primit cantităţi corespunzătoare de ulei, zahăr, făină, telemea, caşcaval, ouă, vin, bere, alte produse superioare solicitate. Am fost anunţat că soseşte şi maşina cu produse din carne.“ Solicitanţii, deşi sunt mulţi, îşi fac în ordine cumpărăturile. Totul se desfăşoară în nota de civilizată deservire, fără pierdere de timp. Aceleaşi aspecte le întîlnim şi în unitatea din Ştefan cel Mare nr. 154, bloc 37, unde ne-am aflat în jurul prînzului. „încă din prima zi de după apariţia Decretului privind măsuri pentru prevenirea şi combaterea unor fapte care afectează buna aprovizionare a populaţiei, am introdus sistemul de vinzare în sala de autoservire. Aceeaşi cantitate de produse care se epuiza în mai puţin de o oră, acum se vinde în 7 ore. Vedeţi şi dumneavoastră, mărfurile stau stive, iar cumpărători sunt puţini. Azi am primit 850 kg preparate din carne, conserve de peşte, mălai superior şi extrafin, băuturi ş.a. Amorga(Continuare In pag. a 11-a) f Ştiinţa mondială în slujba păcii şi progresului Ne sunt încă vii în memorie aprecierile de înaltă valoare umanistă referitoare la pericolul pe care-l reprezintă cursa înarmărilor, exprimate în cadrul unor recente manifestări ştiinţifice şi politice naţionale şi internaţionale . Congresul internaţional de istorie a ştiinţei, Simpozionul internaţional „Oamenii de ştiinţă şi pacea“, cel de-al II- lea Congres naţional de chimie. Ideile din Mesajul adresat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, din a cărui iniţiativă şi sub al cărui înalt patronaj a fost organizat Simpozionul amintit, a trezit un puternic ecou în inimile noastre, a avut un larg răsunet internaţional. Apelul pe care participanţii la Simpozion l-au adresat oamenilor de ştiinţă din întreaga lume, difuzarea Mesajului ca document de lucru la Organizaţia Naţiunilor Unite, sunt o dovadă în acest sens. Largul ecou de care aminteam îşi găseşte in aceste zile concretizarea în aceea că, în cadrul adunărilor generale ale oamenilor muncii din institute de cercetare, pe lingă dezbaterea problemelor specifice se remarcă poziţia unanimă, concertată de a face front comun împotriva pericolului războiului, adeziunea tuturor de a găsi de urgenţă formele adecvate de cooperare naţională şi internaţională potrivit vocaţiei umaniste a ştiinţei. In acest mod s-au exprimat toţi cei ce au luat cuvîntul in adunarea generală a oamenilor muncii din Institutul central de chimie. Iată in acest sens cîteva opinii : Radu Giurcă, şef laborator — Institutul de energetică chimică şi biochimică: „Dintotdeauna menirea savantului, a omului de ştiinţă a fost aceea de a-şi consacra toate forţele progresului şi bunăstării. Datorită descoperirilor şi realizărilor din ştiinţă şi tehnică au ajuns în actualul stadiu de dezvoltare. Dar, pe lingă aceasta, nu putem rămîne indiferenţi cînd un uriaş potenţial de cercetare, cînd realizări de excepţie ale geniului uman sînt dirijate nu pentru dezvoltare, pentru lichidarea înapoierii şi subnutriţiei, ci pentru crearea unor sisteme tot mai sofisticate de distrugere. Acreditarea, deci, că noile arme din arsenalele unor ţări sunt „curate“, că ele servesc „doar echilibrului“, este pe atît de dăunătoare, pe cit este de aberantă. Iată de ce oamenii de ştiinţă din întreaga lume trebuie să facă tot ce depinde de ei pentru a opri această uriaşă cheltuială de forţe umane şi materiale. Ideea din Mesajul adresat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu participanţilor la Simpozionul internaţional „Oamenii de ştiinţă şi pacea“ de a crea un front larg al oamenilor de ştiinţă din toate sectoarele, care să acţioneze cu hotărîre pentru ca ştiinţa să fie utilizata exclusiv în scopuri paşnice, constituirea unui comitet naţional „Oamenii de ştiinţă şi pacea“, consider că va avea un rol hotărîtor în acest efort multilateral“. ALEXANDRU STROE (Continuare in pag. a II-a)