Scînteia Tineretului, octombrie 1981 (Anul 37, nr. 10061-10087)

1981-10-14 / nr. 10072

ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST Folosind din plin fiecare oră bună de lucru, intensificînd la maximum, zi şi noapte, activitatea SEMĂNATUL GRIULUI, ÎNCHEIAT ÎN ACEASTĂ SĂPTĂMÅNĂ! SITUAJIA INSĂMINTARII GRIULUI IN COOPERATIVELE AGRICOLE DE PRO­DUCŢIE (în procente) • La această dată griul a fost pus sub brazdă pe o suprafaţă repre­­zentînd 77 la sută din program. • în următoarele zile, pînă la sfârşitul acestei săptămîni semănatul griului trebuie urgent finalizat pe ultimele 498 mii de hectare. • Printr-o mobilizare puternică a forţelor este necesar să se asigure accelerarea însăminţărilor în judeţele rămase în urmă, aşa cum rezultă din datele înscrise p­e harta alăturată, trebuie întreprinse acţiuni energice în ju­deţele Mureş şi Hunedoara (din zona a IlI-a de cultură), Bihor, Caraş-Seve­­rin, Vrancea, Mehedinţi, Prahova, Argeş, Botoşani, Dîmboviţa (din zona a 11-a de cultură).­­ La fiecare unitate, din toate judeţele restanţele faţă de epoca optimă pot influenţa negativ nivelul recoltei din anul viitor. Or, stadiul semănatului la griu în judeţele mari producătoare (din zona I de cultură) trebuie să de­termine luarea unor măsuri hotărîtoare pentru eliminarea întîrzierilor ; iată un clasament al codaşilor (în paranteză situaţia semănatului — în procente — în cooperativele agricole la 12 şi respectiv 13 octombrie): TIMIŞ (52—53), ARAD (55—56), CALARASI (60—60), CONSTANŢA (63—63), DOLJ (65—72), GIURGIU (68—72), IALOMIŢA (73—73), TULCEA (74—74), OLT (73—76), TELEORMAN (72—77). „ Timpul înaintat, vremea ploioasă arată că acum fiecare oră din zi şi din noapte este deosebit de preţioasă în balanţa recoltei. Peste tot, imediat ce ploaia a încetat, să se acţioneze cu forţe sporite pentru reluarea imediată a semănatului, grăbindu-se la maximum lucrările la cules, eliberarea tere­nului, efectuarea arăturilor şi, în final, urgentarea insămînţărilor, astfel ca — în mod obligatoriu — cel tîrziu la sfîrşitul acestei săptămîni să se termine semănatul griului pe toate suprafeţele planificate. •­ Iti seara zile­ de 13 octombrie, judeţul Bacău a raportat Încheierea insămln­­ţărilor Judeţul Bacău a încheiat însămînţările de toamnă Oamenii muncii de ne­ogoa­rele judeţului Bacău au încheiat insămînţarea griului, orzului şi a celorlalte culturi de toamnă pe întreaga suprafaţă planifi­cată. Raportînd acest succes, în te­legrama adresată C.C. al P.C.R., tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, de Comitetul ju­deţean Bacău al P.C.R., se spune: Terminarea insămîn­tărilor într-o perioadă de timp mai scurtă decit în anii an­teriori se datoreşte efortului deosebit depus de oamenii mun­cii de pe ogoare, în primul rînd de către mecanizatori, însufleţiţi de chemările si îndemnurile mo­bilizatoare pe care ni le-ati a­­dresat cu prilejul Congresului ţărănimii şi al vizitelor de lucru pe care le-ati efectuat in jude­ţul nostru, în aceste zile, acţionînd in lu­mina indicaţiilor dumneavostră, date cu prilejul recentei vizite de lucru făcute în unităţile agricole din judeţul Călăraşi, eforturile tuturor celor ce muncesc pe ogoarele judeţului Bacău, în frunte cu comuniştii, sunt con­centrate spre strîngerea de pe cîmp a întregii producţii de po­rumb, sfeclă de zahăr, recolta­rea şi livrarea legumelor şi fruc­telor, stringerea în întregime a furajelor și executarea arături­lor adinei de toamnă. CINCINALUL NOII CALITATI , REDUCEREA CONSUMURILOR, CREŞTEREA PRODUCŢIEI O relaţie bine înţeleasă la întreprinderea de piese turnate din Cîmpina Despre întreprinderea de pie­se turnate Cimpina, în prezent se poate afirma că este una din unităţile de profil cu eficienţă economică crescîndă de la o lună la alta. Realizările obţinu­te în acest an o demonstrează din plin, mai ales ţinînd cont că, încă de la prima şarjă, uni­tatea s-a confruntat cu mari di­ficultăţi, înregistrind an de an restanţe la producţia fizică, de­păşind sistematic cheltuielile de producţie. Astfel, doar anul tre­cut întreprinderea a rămas da­toare principalilor beneficiari cu o producţie de peste 18 mili­oane lei, cheltuielile de produc­ţie fiind depăşite cu peste 12 milioane lei. — Adevărul este, ne mărturi­sea directorul unităţii, inginerul Virgiliu Marinescu, că intîmpi­­nam multiple greutăţi din par­tea furnizorilor noştri. Tot atît de adevărat însă este că dacă ne-am fi încadrat de la început în consumurile planificate ne-am fi onorat la timp con­tractele. Vă vorbesc din experi­enţă şi prin prisma bunelor re­zultate din acest an, între reali­zarea ritmică a producţiei fizice şi încadrarea în consumurile planificate, permanenta reduce­re a acestora şi a cheltuielilor materiale există o legătură per­fectă, dar şi perfectibilă. Este pe deplin posibil să creşti cali­tativ şi cantitativ producţia diminuind corespunzător chel­tuielile pe tona de produs. Mă­suri hotărîtoare pe linia redu­cerii costurilor de producţie am luat încă de anul trecut, reorga­nized cursurile de perfecţiona­re profesională, insisted in ca­drul acestora pe particularităţile fiecărui loc de muncă, pe mo­dul cum fiecare, concret, la lo­cul său de muncă poate contri­bui mai mult la diminuarea cheltuielilor. Totodată, în tri­mestrul I s-a trecut la aplica­rea fermă a unor măsuri stabi­lite de adunarea generală a oa­menilor muncii de februarie. Una din problemele dificile o constituia o serie de utilaje re­lativ noi care nu răspundeau întru totul cerinţelor producţiei. — Fără falsă modestie, ne in­formează tinărul ingeer Petru Haşeganu, şef secţie schimb mecano-energetic, în această direcţie o contribuţie hotărîtoa­re au avut-o tinerii din cadrul secţiei noastre, în marea lor majoritate aceste utilaje fiind fie readaptate, fie realizate in­tegral prin autoutilaje. Astfel, prin modernizările aduse liniilor de turnare, respectiv prin înlo­cuirea transportoarelor suspen­date cu un sistem complex de conveioare şi maşini de scutu­rat şi presat se obţine — pe lingă o creştere de 12 la sută a productivităţii muncii şi a pro­ducţiei — şi o reducere cu 10 la sută a pierderilor de materi­ale (care astfel pot fi şi re­circulate de 3—4 ori), consumu­rile energetice se reduc în me­die cu 8 la sută, pierderile teh­nologice scăzind cu peste o cin­cime. Doar în acest an s-au economisit astfel 1 500 tone ni­sipuri, peste 600 tone pămînturi­ de formare, circa 12 tone fero­aliaje, 600 mw/oră, 300 000 m.c. gaze, la care se adaugă bineîn­ţeles diminuarea efortului fizic. Contribuţia tinerilor la toate a­­cestea a fost decisivă, după cum EMIL STANCIU (Continuare în pag. a 11-a) ANUL XXXVII, SERIA II, NR. 10 072 4 PAGINI 30 BANI MIERCURI 14 OCTOMBRIE 1981 CAMPANIA AGRICOLĂ I proba de foc a vieţii de organizaţie la sate COVASNA — Recoltarea cartofilor de pe întreaga suprafaţă cultivată Oamenii muncii din agricultura judeţului Covasna — români şi maghiari — au încheiat una din cele mai importante lucrări ale campaniei de toamnă — recolta­rea cartofilor de pe întreaga su­prafaţă­ cultivată, producţiile ob­ţinute permiţînd judeţului să onoreze integral obligaţiile con­tractuale la cartofi. In telegrama trimisă C.C. AL P.C.R., tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU se spune : Mili­tînd cu hotărîre pentru traduce­rea în viaţă a sarcinilor de mare răspundere patriotică şi cetăţe­nească pe care ni le-aţ­ trasat organele şi organizaţiile de par­tid, toţi lucrătorii din agricultura judeţului acţionează ferm pentru crearea fondului de marfă la co­tele prevăzute, pentru îndeplini­rea tuturor obligaţiilor noastre către stat, către populaţie, în vederea asigurării acesteia cu produse agroalimentare îndestu­lătoare. In prezent în spiritul Indica­ţiilor şi înflăcăratelor dumnea­voastră îndemnuri, toate forţele umane şi materiale sunt mobili­zate pentru recoltarea fără pier­deri şi în timp optim a sfeclei de zahăr, ne concentrăm atenţia asupra arăturilor de toamnă, pe care vrem să le terminăm pină la sfîrşitul lunii octombrie, re­coltării furajelor pentru ca nive­lul asigurat să ne permită livra­rea unor cantităţi şi altor ju­deţe. TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU s-a întîlnit cu tovarăşul Rodney Arismendi, secretar general al P. C. din Uruguay Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, s-a întîlnit, marţi, cu tovarăşul Rodney A­­rismendi, secretar general al Partidului Comunist din Uru­guay, care, la invitaţia C.C. al P.C.R., face o vizită în ţara noastră. La primire a participat tova­răşul Dumitru Turcuş, adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R. A fost de faţă Ricardo Sax­­lung, responsabil cu problemele de presă şi radio al C.C. al Partidului Comunist din Uru­guay, în timpul convorbirii s-a fă­cut o informare reciprocă cu privire la activitatea şi preocu­pările celor două partide şi a avut loc un schimb de vederi referitor la stadiul actual şi dez­voltarea în continuare a relaţii­lor dintre P.C.R. şi P.C. din Uruguay, precum şi asupra unor probleme ale situaţiei interna­ţionale, ale mişcării comuniste şi muncitoreşti. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşul Rodney Arismendi şi-au exprimat satisfacţia faţă de evoluţia raporturilor de strînsă prietenie, solidaritate şi colaborare dintre cele două partide, caracterizate prin stimă, înţelegere şi respect reciproc şi au reafirmat hotărîrea comună de a se acţiona şi în Viitor pen­tru amplificarea şi diversificarea acestor relaţii, in­ interesul prie­teniei dintre cele două popoare, al cauzei generale a democra­ţiei, independenţei naţionale şi progresului social, al înţelegerii şi colaborării internaţionale. Secretarul general al Partidu­lui Comunist din Uruguay a dat o înaltă apreciere succeselor ob­ţinute de poporul român în pro­păşirea economică şi socială a patriei. In timpul convorbirii au fost examinate probleme privind si­tuaţia internaţională actuală, a­­preciindu-se că in prezent se impune mai mult ca oricînd unirea eforturilor partidelor co­muniste şi muncitoreşti, ale tu­turor forţelor progresiste şi de­mocratice, pentru diminuarea încordării din viaţa internaţio­nală, pentru reluarea şi conti­nuarea politicii de destindere, pace şi respect al independen­ţei naţionale, pentru soluţiona­rea pe cale politică, prin trata­tive, a stărilor de încordare şi conflict din diferite zone ale globului, a tuturor problemelor care confruntă omenirea, în in­teresul general al păcii, cola­borării şi înţelegerii intre po­poare. S-a relevat, totodată, ne­cesitatea intensificării luptei tu­turor popoarelor împotriva po­liticii imperialiste, colonialiste şi neocolonialiste, de dominaţie şi asuprire naţională, pentru respectarea dreptului fiecărui popor de a decide, fără nici un amestec din afară, asupra pro­priului său destin. De ambele părţi a fost exprimată îngrijo­rarea faţă de actuala cursă a inarmărilor şi a fost manifesta­tă hotărîrea celor două partide de a acţiona, împreună cu toate forţele progresiste, revoluţionare şi democratice, pentru stoparea acestei curse, pentru trecerea la măsuri concrete de dezarmare, şi în primul rind de dezarmare nucleară, pentru împiedicarea amplasării de noi rachete în Eu­ropa, distrugerea celor existen­te, oprirea producerii şi stocării armei cu neutroni. S-a relevat, de asemenea, necesitatea lichi­dării subdezvoltării şi edificării unei noi ordini economice in­ternaţionale, care să asigure dezvoltarea liberă, de sine stă­tătoare, a fiecărei naţiuni. In acest context, a fost reliefată însemnătatea luptei unite a tu­turor forţelor politice, a po­poarelor din America Latină îm­potriva imperialismului, colonia­lismului şi neocolonialismului, pentru prefaceri revoluţionare, pentru dreptul de a dispune da propriile bogăţii naţionale, pen­tru dezvoltarea democratică şi independentă. A fost reafirmată hotărîrea Partidului Comunist Român şi Partidului Comunist din Uru­guay de a milita pentru extin­derea conlucrării dintre partide­le comuniste şi muncitoreşti, pe baza respectării dreptului lor da a-şi elabora linia politică ţinînd seama de condiţiile specifice în care îşi desfăşoară activitatea, pentru întărirea colaborării din­tre forţele progresiste, antiimpe­­rialiste de pretutindeni, în ve­derea înfăptuirii idealurilor de pace, securitate şi independenţă, progres şi bunăstare ale po­poarelor. Intîlnirea s-a desfășurat in­tr-o atmosferă cordială, de caldă prietenie. TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU a primit scrisorile de acreditare a ambasadorului Statelor Unite ale Americii Preşedintele Republicii Socia­liste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, marţi dimi­neaţa, pe David B. Funderburk, care­­şi-a prezentat scrisorile de acreditare in calitate de amba­sador extraordinar şi plenipoten­ţiar al Statelor Unite ale Ameri­­cii în ţara noastră. înmînînd scrisorile de acredi­tare, ambasadorul David B. Fun­derburk a transmis tovarăşului Nicolae Ceauşescu si tovarăşei Elena Ceauşescu din partea pre­şedintelui S.U.A., Ronald Rea­gan, cele mai bune urări perso­nale, iar poporului român urări de succes în dezvoltarea patriei, în continuare preşedintele Nicolae Ceauşescu şi ambasado­rul Statelor Unite ale Americii au prezentat scurte alocuţiuni. După prezentarea scrisorilor de acreditare, preşedintele Nicolae Ceauşescu a avut o con­vorbire cordială cu ambasadorul David B. Funderburk. La solemnitate şi convorbire au participat Ştefan Andrei, mi­nistrul afacerilor externe, şi Sil­viu Curticeanu, secretar prezi­denţial şi al Consiliului de Stat. Au fost, de asemenea, prezenți membri ai Ambasadei S.U.A. la București. Oamenii muncii din întreaga ţară îşi manifestă deplina aprobare, profunda satisfacţie şi sprijin activ faţa de masurile stabilite pentru combaterea practicilor de specula şi tendinţelor de suprastocare ACTIVITATE RITMICA, ÎN NOTA FIREASCA A BUNEI APROVIZIONĂRI In magazinele şi pieţele Capitalei In cursul zilei de ieri, ne-am aflat din nou printre unităţile de aprovizionare a populaţiei cu produse agroalimentare, ur­mărind modul cum se desfă­şoară activitatea comercială. Reţinem, ca şi în zilele anteri­oare, aceeaşi preocupare pen­tru asigurarea tuturor mărfu­rilor necesare consumului zil­nic. Iată, la complexul din blocul 51 Pantelimon, unitatea alimentară cea mai mare din ţară, care deserveşte zilnic mii şi mii de oameni, remarcăm In cadrul tuturor raioanelor de desfacere mărfuri suficiente, expuse ordonat în rafturi, per­sonalul­­e având grijă să comple­teze fondul de vinzare ori de cite ori este nevoie. „Azi, ne informează şeful de unitate, George Georgescu, am primit cantităţi corespunzătoare de ulei, zahăr, făină, telemea, caşcaval, ouă, vin, bere, alte produse superioare solicitate. Am fost anunţat că soseşte şi maşina cu produse din carne.“ Solicitanţii, deşi sunt mulţi, îşi fac în ordine cumpărăturile. Totul se desfăşoară în nota de civilizată deservire, fără pier­dere de timp. Aceleaşi aspecte le întîlnim şi în unitatea din Ştefan cel Mare nr. 154, bloc 37, unde ne-am aflat în jurul prînzului. „încă din prima zi de după apa­riţia Decretului privind măsuri pentru prevenirea şi combaterea unor fapte care afectează buna aprovizionare a populaţiei, am introdus sistemul de vinzare în sala de autoservire. Aceeaşi cantitate de produse care se epuiza în mai puţin de o oră, acum se vinde în 7 ore. Vedeţi şi dumneavoastră, mărfurile stau stive, iar cumpărători sunt puţini. Azi am primit 850 kg preparate din carne, conserve de peşte, mălai superior şi extrafin, băuturi ş.a. Am­orga­(Continuare In pag. a 11-a) f­­ Ştiinţa mondială în slujba păcii şi progresului Ne sunt încă vii în memorie aprecierile de înaltă valoare umanistă referitoare la peri­colul pe care-l reprezintă cursa înarmărilor, exprimate în cadrul unor recente mani­festări ştiinţifice şi politice naţionale şi internaţionale . Congresul internaţional de istorie a ştiinţei, Simpozionul internaţional „Oamenii de şti­inţă şi pacea“, cel de-al II- lea Congres naţional de chi­mie. Ideile din Mesajul adre­sat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, din a cărui iniţia­tivă şi sub al cărui înalt pa­tronaj a fost organizat Sim­pozionul amintit, a trezit un puternic ecou în inimile noastre, a avut un larg răsu­net internaţional. Apelul pe care participanţii la Simpo­zion l-au adresat oamenilor de ştiinţă din întreaga lume, difuzarea Mesajului ca docu­ment de lucru la Organizaţia Naţiunilor Unite, sunt o dova­dă în acest sens. Largul ecou de care amin­team îşi găseşte in aceste zile concretizarea în aceea că, în cadrul adunărilor generale ale oamenilor muncii din institute de cercetare, pe lin­gă dezbaterea problemelor specifice se remarcă poziţia unanimă, concertată de a face front comun împotriva peri­colului războiului, adeziunea tuturor de a găsi de urgenţă formele adecvate de coopera­re naţională şi internaţională potrivit vocaţiei umaniste a ştiinţei. In acest mod s-au exprimat toţi cei ce au luat cuvîntul in adunarea genera­lă a oamenilor muncii din Institutul central de chimie. Iată in acest sens cîteva opinii : Radu Giurcă, şef laborator — Institutul de energetică chimică şi biochimică: „Din­­totdeauna menirea savantului, a omului de ştiinţă a fost a­­ceea de a-şi consacra toate forţele progresului şi bună­stării. Datorită descoperirilor şi realizărilor din ştiinţă şi tehnică au ajuns în actualul stadiu de dezvoltare. Dar, pe lingă aceasta, nu putem ră­­mîne indiferenţi cînd un uriaş potenţial de cercetare, cînd realizări de excepţie ale ge­niului uman sînt dirijate nu pentru dezvoltare, pentru li­chidarea înapoierii şi subnu­triţiei, ci pentru crearea unor sisteme tot mai sofisticate de distrugere. Acreditarea, deci, că noile arme din arsenalele unor ţări sunt „curate“, că ele servesc „doar echilibrului“, este pe atît de dăunătoare, pe cit este de aberantă. Iată de ce oamenii de ştiinţă din în­treaga lume trebuie să facă tot ce depinde de ei pentru a opri această uriaşă cheltuială de forţe umane şi materiale. Ideea din Mesajul adresat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu participanţilor la Simpozionul internaţional „Oamenii de ştiinţă şi pacea“ de a crea un front larg al oamenilor de ştiinţă din toate sectoarele, care să acţioneze cu hotărîre pentru ca ştiinţa să fie utili­zata exclusiv în scopuri paş­nice, constituirea unui comi­tet naţional „Oamenii de şti­inţă şi pacea“, consider că va avea un rol hotărîtor în acest efort multilateral“. ALEXANDRU STROE (Continuare in pag. a II-a)

Next