Scînteia Tineretului, martie 1982 (Anul 38, nr. 10187-10214)

1982-03-22 / nr. 10206

Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXXVIII SERIA II NR. 10 206 6 PAGINI 50 BANI LUNI 22 MARTIE 1982 Cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Adunarea solemnă consacrată aniversării a 60 de ani de la crearea Uniunii Tineretului Comunist şi a 25 de ani de la înfiinţarea Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din România MĂREŢ PROGRAM DE MUNCA, DE GINDIRE ŞI ACŢIUNE REVOLUŢIONARA PENTRU TINARA GENERAŢIE Aniversarea a 60 de ani de la crearea Uniunii Tineretului Comunist şi a 25 de ani de la înfiinţarea Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din România a constituit şi con­tinuă să rămină acum, la nu­mai citeva zile de la Adunarea solemnă consacrată acestui eveniment, un moment de ex­cepţională Însemnătate, de profundă rezonanţă in viaţa ti­nerei generaţii a ţării, a între­gului nostru popor , un mo­ment care omagiază, de la înăl­ţimea de gund şi faptă a pre­zentului comunist al patriei, tradiţiile de luptă revoluţiona­ră, de eroism şi dăruire necon­diţionată, de abnegaţie şi sacri­ficiu in numele idealurilor celor mai scumpe ale clasei muncitoare, ale întregului popor prin care tineretul progresist al patriei s-a afirmat în contex­tul marilor bătălii de clasă îm­potriva exploatării, pentru li­bertate naţională şi socială, pentru făurirea noii societăţi ; un moment care cinsteşte, în egală măsură, prezenţa neobo­sită a tineretului in anii con­strucţiei socialiste a patriei în frontul muncii comune pentru progres, pentru învingerea di­ficultăţilor iniţiale, pentru fău­rirea unei baze tehnico-mate­­riale trainice, puternice, pentru edificarea măreţelor obiective pe care Ie presupune noua etapă de dezvoltare a ţării — societatea socialistă multilate­ral dezvoltată. Faptul că la această mare sărbătoare a tineretului patriei a participat secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu to­varăşa Elena Ceauşescu consti­tuie o nouă şi grăitoare dovadă a grijii constante, deosebite pe care partidul şi statul, conducă­torul iubit al naţiunii noastre o acordă în permanenţă tinerei generaţii, formării multilaterale a acesteia, devenirii sale exemplare pe coordonatele umanismului revoluţionar, ale unui viitor al marilor idealuri împlinite. In acelaşi timp, pre­zenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi a tovarăşei Elena Ceauşescu, alături de conferirea titlului de „Erou al Muncii So­cialiste“ Uniunii Tineretului Comunist şi decorarea Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comu­nişti din România cu Ordinul „23 August“ clasa I semnifică, o dată in plus, înalta apreciere de care tineretul patriei se bucură, confirmarea, şi de această dată, a unui adevăr esenţial care jalonează întrea­ga noastră existenţă şi deve­nire , munca şi viaţa tinerei generaţii se află constant in primul plan al preocupărilor conducătorului'' partidului şi statului, adevăr care ne umple inimile de bucurie, de înaltă mindrie patriotică şi care ne obligă, deopotrivă, la sporirea necontenită a eforturilor,­noas­tre constructive, a elanurilor noastre creatoare pentru a ne situa clipă de clipă, prin fie­care gind cutezător, prin fie­care faptă comunistă la alti­tudinea acestei deosebite aprecieri. Momentul culminant al Adunării solemne consacrate aniversării a 60 de ani de la crearea Uniunii Tineretului Co­munist şi a 25 de ani de la în­fiinţarea Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din România l-a constituit, desi­gur, cuvîntarea secretarului ge­neral al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cuvîntare care, prin excepţionala sa bo­găţie de­ idei, prin strălucita­­sinteză a întregii activităţi re­voluţionare a Uniunii Tinere­tului Comunist, desfăşurată sub directa conducere a partidului, prin clarviziunea cu care pre­zintă realităţile contemporane ale societăţii noastre şi ale lu­mii, prin ampla deschidere spre viitor, prin îndemnurile şi che­mările fierbinţi adresate tine­retului patriei, reprezintă un document de cea mai mare în­semnătate teoretică şi prac­tică, un autentic program de muncă, de gîndire revoluţiona­ra şi de acţiune pentru tînăra generaţie care îşi regăseşte in toate aceste aprecieri şi în­demnuri tradiţiile şi proiectele de viitor, istoria şi devenirea sa prezentă, împlinirile şi năzuin­ţele, sensul profund al faptei sale trecute, prezente şi viitoare. Cuvintele rostite de secreta­rul -general­­al partidului, to­varăşul Nicolae Ceauşescu, Id­ legătură cu participarea tine­retului la toate evenimentele şi momentele importante din is­toria poporului nostru, cu spi­ritul de dăruire şi sacrificiu al acestuia pentru împlinirea ma­rilor idealuri ale libertăţii na­ţionale şi sociale, ale dreptăţii şi echităţii, aprecierile făcute referitor la semnificaţia consti­tuirii Uniunii Tineretului Co­munist, la numai un an de la făurirea partidului, la impli­caţiile deosebite ale acestui eveniment in mişcarea de ti­neret din România, precum şi cele care jalonează prezenţa ti­neretului revoluţionar in ma­rile înfruntări de clasă ce aveau să culmineze cu victoria revoluţiei socialiste proiectea­ză in prim plan o tradiţie pu­ternică, de amplă rezonanţă is­torică cu care noi, tinerii României socialiste, ne min­­drim şi pe care, sub aceeaşi conducere înţeleaptă a parti­dului comuniştilor, o continuăm zi de zi, prin fiecare faptă d­e muncă, prin fiecare idee crea­toare, prin fiecare aspiraţie lu­minoasă. „In tot ce s-a realizat in pa­tria noastră in anii construc­ţiei socialiste — spunea to­varăşul Nicolae Ceauşescu în cuvîntarea rostită la Adunarea solemnă — este prezentă mun­ca, activitatea creatoare a or­ganizaţiilor de tineret, a orga­nizaţiilor revoluţionare, a în­tregului tineret, care, in strînsă unitate cu întregul popor, în cadrul Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste, înfăptuieşte neabătut politica internă şi ex­ternă a Partidului Comunist Român, politică ce corespunde pe deplin intereselor întregii naţiuni, bunăstării şi fericirii sale, întăririi continue a forţei economice a patriei, a indepen­denţei şi suveranităţii na­(CvpUmd­T? -in pag. IV’jf VORNETIU OSTAHIE ,,La această dubla aniversare a organizaţiilor revoluţionare ale tineretului din patria noastră, tineretul trebuie sâ-şi manifeste şi mai puternic voinţa şi hotârirea revoluţionară de a fi in primele rinduri ale luptei și muncii poporului nostru pentru înfăptuirea Programului partidului, a hotăririlor Congresului al Xll-lea al partidului­* NICOLAE CEAUSESCU po,).. .m-«: legâmînt de inimă şi conştiinţă Promotorii noului Prezent la Adunarea so­lemnă consacrată aniversării a 60 de ani de la crearea Uniunii Tineretului Comu­nist şi a 25 de ani de la în­fiinţarea Uniunii Asociaţii­lor Studenţilor Comunişti din România, am ascultat cu foarte mare interes cuvîn­tarea rostită de secretarul general al partidului nostru, preşedintele ţării, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, ve­ritabil îndreptar al muncii noastre, formulind extrem de preţioase indicaţii ce vor contribui în chip decisiv la mai bunul mers al activităţii în toate domeniile de acti­vitate în care sunt cuprinşi tinerii. Ca muncitor la una dintre cele mai mari întreprinderi din ţară — „23 August” din Capitală — am reţinut ac­centul deosebit care trebuie în continuare pus pe înfăp­tuirea unei noi calităţi, supe­rioară a producţiei. Atit eu cit şi toţi tovarăşii mei de mun­că vom depune eforturi susţi­nute în direcţia reducerii consumurilor materiale, a creşterii eficienţei economice. Nouă, tinerilor, ne revine înalta misiune de a fi pro­motori ai noului în toate do­meniile de activitate. Suntem­ ferm hotărâţi să facem totul pentru îndeplinirea — cu toată responsabilitatea — a sarcinilor concrete reieşite din această magistrală cuvîn­tare, să muncim neobosit pentru obţinerea unor rezul­tate care să onoreze calita­tea noastră de utecişti, care să dovedească încă o dată — prin fapte — capacitatea ti­nerilor de a înfăptui neabă­tut politica partidului nos­tru, de ridicare a patriei pe tot mai înalte culmi de pro­gres şi civilizaţie. IOAN PĂUN, muncitor, secretar adjunct al Comitetului U.T.C. de la întreprinderea „23 August“ — Bucureşti Neţărmurită grijă pentru om Ascultînd memorabila cu­vîntare rostită de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU la marea Adunare solemnă con­sacrată aniversării a 60 de ani de la crearea Uniunii Ti­neretului Comunist şi a 25­ de ani de la înfiinţarea Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Co­­munişti din România, am ră­mas profund impresionată de vibrantele cuvinte prin care se arăta că întărirea frăţiei tinerilor de toate naţionali­tăţile de pe întregul cuprins al patriei reprezintă o pre­ocupare permanentă a parti­dului, a organizaţiei noas­tre, revoluţionare de tineret. Efectele­ acestei • preocupări, sint vizibile în orice ’ colţ al ţării,, in toate întreprinderile . şi şcolile, în toate facultăţi­­,le. in Institutele de . cerce­­• tari. Oriunde.?. Eu, ca ' stu­dentă şi, deci, ca fostă elevă, ştiu că, nu există nici un fel de deosebire între . condiţiile ce­ sunt oferite tinerilor ro­mâni, maghiari sau germani de a învăţa, de a munci, de a se realiza în funcţie de po­sibilităţile şi aspiraţiile lor. Ce altă dovadă mai eloc­ventă decit aceasta, pentru neţărmurita grijă pentru om, promovată şi probată prac­tic de Partidul Comunist­ Român, de secretarul sau ge­neral, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, bărbatul a că­­rui întreagă viaţă şi activi­tate a fost consacrată numai şi numai binelui întregului popor, fiecărui om care­ tră­ieşte în România. Sunt hotărită — şi, desigur, aceasta este dorinţa tuturor studenţilor României — să ieuncesc,tot mai mult, să mă pregătesc şi mai­­ temeinic, astfel incit să fiu la înălţi­mea minunatelor condiţii de învăţătură de care dispunem, graţie înţeleptei politici a partidului şi statului nostru, de ridicare necontenită a pregătirii tinerilor ţării. RENATE BINDER, studentă, Facilitatea de filo­logie — Sibiu Interviul tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU acordat grupului de ziare „Brabant Pers“ din Olanda După cum s-a mai anunţat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, in ziua de 3 martie a.c. pe publicistul Jehan Kuypers, comentator de politică externă la grupul de ziare „Brabant Pers" din Olanda, căruia i-a acordat următorul interviu : ÎNTREBARE: Domnule pre­şedinte, dumneavoastră aţi făcut multe vizite şi aţi că­lătorit mult. Aveţi contacte permanente cu şefi de state şi personalităţi politice din întreaga lume. V-am ruga ca — in contextul frecventelor discuţii privind relaţiile din­tre S.U.A. şi U.R.S.S. şi a problemei poloneze — să fa­ceţi o apreciere asupra situa­ţiei internaţionale actuale şi a perspectivelor pe care le întrevedeţi. RĂSPUNS: În relaţiile inter­naţionale s-a ajuns la o încor­dare deosebit de gravă. Se poate spune că acesta este un rezultat al marilor schimbări petrecute pe arena mondială în raportul de forţe, o consecinţă a continuării politicii sferelor de influenţă, de reîmpărţire a acestor zone, a politicii de forţă şi dictat. In acelaşi timp, încă nu s-a ajuns la un nou echilibru, ca urmare a schimbărilor ce s-au produs pe plan internaţional, a apariţiei de noi forţe, de noi grupări de state, care reclamă un rol mai important în viaţa internaţională. Aş menţiona, printre aceste schimbări, lichi­darea deplină a vechiului sis­tem colonial, apariţia unui mare număr de state independente, afirmarea poziţiei ţărilor in curs de dezvoltare, a ţărilor ne­aliniate şi, în general, a ţărilor mici şi mijlocii. Aceste ţări do­resc să-şi asigure o indepen­denţă cit mai deplină şi să par­ticipe mai activ la soluţiona­rea problemelor internationale in spiritul principiilor egalită­ţii in drepturi, respectului in­dependenţei, suveranităţii şi neamestecului în treburile in­terne. In acest context, desigur, ţă­rile mari — Uniunea Sovietică şi Statele Unite — continuă să aibă un rol important în viaţa internaţională; trebuie să spu­nem insă că ele nu mai pot să soluţioneze singure problemele complexe cu care se confrun­tă omenirea, fără participarea şi a celorlalte state, fără a ţine seama de interesele noilor gru­pări, de noile forţe care se a­­firmă pe plan internaţional. Multe din conflictele exis­tente sunt, de fapt, un rezultat direct al acestor probleme. De aceea, se impune ca o necesi­tate vitală soluţionarea cit mai rapidă, prin tratative, a con­flictelor existente, renunţindu­­se la calea militară, la forţă şi la ameninţarea cu forţa. Este­ necesar să se acţioneze pentru soluţionarea politică, prin tra­tative, a problemelor deosebit de grave care s-au creat ca re­zultat al cursei înarmărilor şi al decalajelor mari dintre ţă­rile bogate şi cele sărace. De fapt, se poate spune că, în ac­tuala situaţie internaţională, contradicţiile dintre ţările bo­gate şi ţările sărace constituie factorul cel mai important, care poate să ducă — dacă se va acţiona pentru soluţionarea a­­cestor probleme şi realizarea noii ordini economice interna­ţionale — la o politică de des­tindere şi de pace sau, dacă nu, să contribuie la o agravare şi mai mare a vieţii internaţio­nale. Consider că evenimentele din Polonia sunt probleme strict in­terne ale Poloniei, determinate de o serie de factori interni şi, îndeosebi, de greşelile săvîrşi­­te. Dar trebuie spus că anumi­te cercuri din exterior Încearcă să folosească această situaţie pentru a determina atit agra­varea situaţiei din Polonia, cit şi a relaţiilor intre Est şi Vest — cum se spune de regulă — ceea ce duce, de fapt, la o nouă încordare in viaţa inter­naţională, îndeosebi in Europa. De aceea, după părerea noas­tră, este necesar să nu se în­treprindă nimic care ar putea duce la o agravare a situaţiei din Polonia, să nu se întreprin­dă măsuri de sancţiuni econo­mice sau de altă natură. Dim­potrivă, ţările europene ar tre­bui să acţioneze în direcţia a­­jutorării Poloniei in depăşirea greutăţilor, aceasta constituind un factor important pentru dezvoltarea ei economico-so­­cială, care trebuie să continue pe calea socialistă. In acelaşi timp, aceasta ar avea — şi are — o importanţă deosebită pen­tru securitatea, destinderea şi pacea in Europa şi în întreaga lume. In acest context, noi consi­derăm că trebuie făcut totul pentru ca Reuniunea de la Ma­drid să se încheie cu rezultate cit mai pozitive, să se asigure convocarea unei conferinţa pentru încredere şi dezarmare, cit şi continuitatea reuniunilor de tipul celei de la Madrid, începute după reuniunea de­ la Helsinki. Este în interesul ţă­­ rilor europene să păstrăm şi să dezvoltăm acest cadru orga­nizat — de convorbiri, de tra­­tative. Europa este vita­ interesată într-o politică de destindere, de colaborare, de pace. Ţările europene trebuie să realizeze o colaborare — aş putea spune chiar o unitate — mai strînsă între ele, unitate bazată, desi­gur, pe orânduirile lor sociale, pe independenţa naţională a fiecărei ţări. Ţările europene trebuie să pornească de la fap­tul că dezvoltarea economico­­socială şi independenţa fiecă­reia sunt legate de dezvoltarea şi independenţa tuturor state­lor europene, de păstrarea Eu­ropei ca un continent al păcii şi securităţii, de o politică mai independentă a Europei în via­ţa internaţională, de o contri­buţie mai puternică a conti­nentului nostru la soluţionarea problemelor complexe ale vie­ţii internaţionale. Consider că — cu toate as­pectele grave manifestate in viaţa internaţională — există posibilitatea depăşirii acestor greutăţi, a reluării politicii de destindere şi dezvoltării unei colaborări multilaterale, egale d­intre toate statele. ÎNTREBARE: Din moment ce convorbirile de la Geneva au început, credeţi, domnule preşedinte, că marile demon­straţii şi acţiuni împotriva ar­melor nucleare şi pentru pace care au avut loc şi care con­tinuă intr-un număr însem­nat de ţări din Europa, inclu­siv in România, ar necesita o intensificare ? RĂSPUNS : Ca urmare a continuării împărţirii Europei în blocuri militare opuse, s-au acumulat pe continentul nostru imense cantităţi de arme, in­clusiv armamentul atomic. După cum este cunoscut, ur­mează să fie amplasate noi ra­chete americane cu rază me­die de acţiune în Vest, şi să se dezvolte rachetele sovietice. Trebuie să spunem că, atit ra­chetele americane, cit şi cele sovietice privesc nemijlocit Europa şi creează noi pericole pentru însăşi existenţa şi viaţa pe continentul nostru. De a­­ceea, noi considerăm că trebuie să se facă totul pentru a opri amplasarea noilor rachete a­­mericane cu rază medie de ac­ţiune şi pentru retragerea şi distrugerea rachetelor cu rază medie de acţiune, sovietice. In perspectivă să se acţioneze in direcţia diminuării pînă la e­­liminarea completă a rachete­lor nucleare din Europa. A­­ceasta corespunde intereselor tuturor ţărilor europene. De aceea, noi am salutat şi considerăm că sunt importante tratativele privind problema rachetelor, care au Început la Geneva. Din păcate, ele se des­făşoară încă destul de greoi. De aceea, România consideră — şi a făcut propuneri în a­­cest sens — că statele europe­ne trebuie să participe, intr-o formă sau alta, la aceste tra­tative; ele privesc direct toate , ţările europene. Cu atit mai mult este necesar ca popoare­le europene să continue să ac- • ţioneze cu toată forţa pentru •, a determina încheierea cu suc-­­ ces a acestor tratative, oprirea , amplasării noilor rachete şi trecerea la retragerea şi dis-­­ trugerea celor existente. Intr-adevăr, marile demon­straţii care au avut loc în mul­te state europene, inclusiv cele din România, au avut — după părerea mea — o mare însem­nătate in începerea tratative­lor de la Geneva. Este necesar ca, în actualele împrejurări, să se intensifice aceste manifes­tări şi demonstraţii. Ele tre­buie să capete forme şi mai active, pentru a determina re­zultate pozitive legate de a­­ceste rachete, de dezarmare, in general, şi de o politică de destindere şi de pace. Este un joc viitorul Europei, al genera­ţiilor de azi şi de mîine. Este, de fapt, un joc însăşi viaţa — creaţia supremă a naturii — iar în numele vieţii, al dreptu­lui fundamental al oamenilor de­ a trăi liberi trebuie să fa­cem totul, să dăm o nouă am-­­ ploare mişcărilor pentru pace. .. pentru dezarmare. ÎNTREBARE: Vil rugăm să ne spuneţi ce perspective se întrevăd in regiunea Balcani­lor şi care este stadiul actual al relaţiilor României cu ţă- r rile din această zonă ? RĂSPUNS: După cum este cunoscut, in trecut Balcanii erau consideraţi un „butoi de pulbere”. Din fericire, în ulti­mii ani situaţia între ţările balcanice a cunoscut o îmbu­nătăţire, deşi trebuie să spu­nem că există încă multe pro­bleme ce urmează să fie solu­ţionate, printre care şi proble­ma Ciprului. Noi ne pronunţăm — şi în ce priveşte Balcanii — pentru so­luţionarea pe calea tratativelor a problemelor existente, pen­tru dezvoltarea unei colaborări­­ multilaterale şi realizarea unei regiuni fără arme nucleare, ca o parte a înfăptuirii unei Eu­rope fără armament atomic. Trebuie să menţionez că România întreţine relaţii bune cu toate ţările din Balcani, fără deosebire de orînduirea lor so­cială. Ne pronunţăm pentru realizarea unei intilniri la ni­vel inau­ a şefilor de state şi guverne din Balcani, pentru discutarea împreună a noilor paşi ce trebuie întreprins­ in direcţia depăşirii unor proble­me existente, a dezvoltării în­crederii, colaborării şi coope­rării economice, tehnico-ştiin­­ţifice, cit şi in direcţia dezar­mării şi înfăptuirii unei zone fără arme atomice în Balcani. Considerăm că, în actualele împrejurări, este posibil şi ne­cesar să se realizeze o aseme­nea întîlni­re. Aceasta ar cores­punde intereselor tuturor ţări­lor din Balcani, dar şi intere­selor Europei, a celorlalte zone din vecinătate — mă refer la Orientul Mijlociu şi Meditera­­na, în general — ar constitui o contribuţie la cauza destin­derii şi păcii în întreaga lume. ÎNTREBARE: In presa oc­cidentală se scrie atit despre succesele economice­­ ale României, cit şi despre unele greutăţi intimpinate. Aţi fi atit de amabil, Excelenţă, să faceţi o apreciere pentru ce­tăţenii olandezi asupra dez­voltării actuale a ţării dum­neavoastră, răspunzind şi a­­celora care vorbesc despre existenţa unei crize? Care sunt marile probleme econo­­mico-sociale care vă preo­cupă? RĂSPUNS : Intr-adevăr, România a obţinut succe­se importante în dezvolta­ (Continuare in pag. VI) Energia romantismului revoluţionar îndemnul adresat de tova­răşul NICOLAE CEAUŞESCU tuturor tinerilor tării — „în­văţaţi să­ fiţi revoluţionari şi să rămineţi revoluţionari !“ — înseamnă, pentru munci­torii ogoarelor, Îndemnul de a nu precupeţi vreun efort in munca desfăşurată pen­tru înfăptuirea unei noi, ve­ritabile revoluţii agrare. Climatul în care ne desfă­şurăm activitatea — alături, români şi maghiari —, con­diţiile tehnice, precum şi sti­mularea materială a muncii din agricultură dovedesc, la­olaltă, grija neţărmurită pe care partidul, secretarul său general o acordă creşterii producţiei agricole în vede­rea sporirii avuţiei naţiona­le, a bunăstării întregului popor. Stă în puterea noastră, a tinerilor, ca — urmind înalta pildă de neobosită şi rodnică activitate revoluţionară a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU — să dovedim că romantismul revoluţionar, propriu vîrstei noastre, con­stituie o inepuizabilă sursă de energie creatoare pe care trebuie să o investim în tot ceea ce întreprindem. Sint hotărît ca, de îndată ce voi ajunge la locul meu de muncă, acasă, in Covas­­na, să depun — împreună cu toţi tovarăşii mei — eforturi şi mai susţinute pentru ca tot ceea ce ne-a îndemnat să în­făptuim tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU să devină, în cel mai scurt timp, fapte şi, implicit, rezultate pe mă­sura acestor fapte. HEGY PETRU, mecanizator, C.A.P. • Covasna Organizaţie Erou Nu poate fi o mincrie mai mare pentru membrii unei organizaţii revoluţionare de­cit aceea de a se şti făcînd parte dintr-o Organizaţie­ Erou. La fel cum nu poate fi o dovadă de mai mare în­credere şi preţuire din par­tea partidului faţă de tinerii ţării decit aceea ca — prin hotârirea întiiului Om al ţării — să acorde Uniunii Tinere­tului Comunist înaltul titlu de Erou al Muncii Socialiste. In aceste clipe de intensă e­­moţie, trăite plenar de toţi uteciştii României, doresc să dau glas celor mai­ sincere­­şi mai calde gînduri de dragos­te şi mulţumire adresate pre­şedintelui ţării, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, a­­cela care — in fruntea parti­dului şi poporului — se în­grijeşte părinteşte de soarta şi viitorul tinerei generaţii. Baza materială de care dis­pun şcolile, ca şi gratuitatea invăţămintului şi a manua­lelor reprezintă cele mai edi­ficatoare, exemple de grijă a partidului pentru elevii ţării. Iniţierea de către tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU a marelui festival „Cintarea României”, avintul luat de creaţia artistică şi de cea tehnico-ştiinţifică în ultima vreme sunt noi şi noi expresii ale preţuirii acordate de şeful statului nostru puterii de creaţie a tinerilor. Promotor consecvent al unei politici de pace în lume, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU se gîndeşte in fiecare clipă la viitorul tine­rilor şi copiilor din ţară şi de p­e întregul glob pămân­tesc. Numai o pace trainică poate oferi şansa unei dez­voltări plenare a tinerilor, numai liniştea care trebuie să domnească pe planetă ne poate asigura un viitor pe măsura aspiraţiilor noastre. Ţin, de aceea, să mulţumesc, in numele tuturor elevilor ţârii, secretarului general al partidului pentru eforturile făcute în direcția instaurării păcii pe pămint. GABRIEL ST­AN­CU, elev, Liceul industrial nr. 1 — last

Next