Scînteia Tineretului, martie 1982 (Anul 38, nr. 10187-10214)
1982-03-22 / nr. 10206
Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXXVIII SERIA II NR. 10 206 6 PAGINI 50 BANI LUNI 22 MARTIE 1982 Cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Adunarea solemnă consacrată aniversării a 60 de ani de la crearea Uniunii Tineretului Comunist şi a 25 de ani de la înfiinţarea Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din România MĂREŢ PROGRAM DE MUNCA, DE GINDIRE ŞI ACŢIUNE REVOLUŢIONARA PENTRU TINARA GENERAŢIE Aniversarea a 60 de ani de la crearea Uniunii Tineretului Comunist şi a 25 de ani de la înfiinţarea Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din România a constituit şi continuă să rămină acum, la numai citeva zile de la Adunarea solemnă consacrată acestui eveniment, un moment de excepţională Însemnătate, de profundă rezonanţă in viaţa tinerei generaţii a ţării, a întregului nostru popor , un moment care omagiază, de la înălţimea de gund şi faptă a prezentului comunist al patriei, tradiţiile de luptă revoluţionară, de eroism şi dăruire necondiţionată, de abnegaţie şi sacrificiu in numele idealurilor celor mai scumpe ale clasei muncitoare, ale întregului popor prin care tineretul progresist al patriei s-a afirmat în contextul marilor bătălii de clasă împotriva exploatării, pentru libertate naţională şi socială, pentru făurirea noii societăţi ; un moment care cinsteşte, în egală măsură, prezenţa neobosită a tineretului in anii construcţiei socialiste a patriei în frontul muncii comune pentru progres, pentru învingerea dificultăţilor iniţiale, pentru făurirea unei baze tehnico-materiale trainice, puternice, pentru edificarea măreţelor obiective pe care Ie presupune noua etapă de dezvoltare a ţării — societatea socialistă multilateral dezvoltată. Faptul că la această mare sărbătoare a tineretului patriei a participat secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu constituie o nouă şi grăitoare dovadă a grijii constante, deosebite pe care partidul şi statul, conducătorul iubit al naţiunii noastre o acordă în permanenţă tinerei generaţii, formării multilaterale a acesteia, devenirii sale exemplare pe coordonatele umanismului revoluţionar, ale unui viitor al marilor idealuri împlinite. In acelaşi timp, prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi a tovarăşei Elena Ceauşescu, alături de conferirea titlului de „Erou al Muncii Socialiste“ Uniunii Tineretului Comunist şi decorarea Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din România cu Ordinul „23 August“ clasa I semnifică, o dată in plus, înalta apreciere de care tineretul patriei se bucură, confirmarea, şi de această dată, a unui adevăr esenţial care jalonează întreaga noastră existenţă şi devenire , munca şi viaţa tinerei generaţii se află constant in primul plan al preocupărilor conducătorului'' partidului şi statului, adevăr care ne umple inimile de bucurie, de înaltă mindrie patriotică şi care ne obligă, deopotrivă, la sporirea necontenită a eforturilor,noastre constructive, a elanurilor noastre creatoare pentru a ne situa clipă de clipă, prin fiecare gind cutezător, prin fiecare faptă comunistă la altitudinea acestei deosebite aprecieri. Momentul culminant al Adunării solemne consacrate aniversării a 60 de ani de la crearea Uniunii Tineretului Comunist şi a 25 de ani de la înfiinţarea Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din România l-a constituit, desigur, cuvîntarea secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cuvîntare care, prin excepţionala sa bogăţie de idei, prin strălucitasinteză a întregii activităţi revoluţionare a Uniunii Tineretului Comunist, desfăşurată sub directa conducere a partidului, prin clarviziunea cu care prezintă realităţile contemporane ale societăţii noastre şi ale lumii, prin ampla deschidere spre viitor, prin îndemnurile şi chemările fierbinţi adresate tineretului patriei, reprezintă un document de cea mai mare însemnătate teoretică şi practică, un autentic program de muncă, de gîndire revoluţionara şi de acţiune pentru tînăra generaţie care îşi regăseşte in toate aceste aprecieri şi îndemnuri tradiţiile şi proiectele de viitor, istoria şi devenirea sa prezentă, împlinirile şi năzuinţele, sensul profund al faptei sale trecute, prezente şi viitoare. Cuvintele rostite de secretarul -generalal partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, Id legătură cu participarea tineretului la toate evenimentele şi momentele importante din istoria poporului nostru, cu spiritul de dăruire şi sacrificiu al acestuia pentru împlinirea marilor idealuri ale libertăţii naţionale şi sociale, ale dreptăţii şi echităţii, aprecierile făcute referitor la semnificaţia constituirii Uniunii Tineretului Comunist, la numai un an de la făurirea partidului, la implicaţiile deosebite ale acestui eveniment in mişcarea de tineret din România, precum şi cele care jalonează prezenţa tineretului revoluţionar in marile înfruntări de clasă ce aveau să culmineze cu victoria revoluţiei socialiste proiectează in prim plan o tradiţie puternică, de amplă rezonanţă istorică cu care noi, tinerii României socialiste, ne mindrim şi pe care, sub aceeaşi conducere înţeleaptă a partidului comuniştilor, o continuăm zi de zi, prin fiecare faptă de muncă, prin fiecare idee creatoare, prin fiecare aspiraţie luminoasă. „In tot ce s-a realizat in patria noastră in anii construcţiei socialiste — spunea tovarăşul Nicolae Ceauşescu în cuvîntarea rostită la Adunarea solemnă — este prezentă munca, activitatea creatoare a organizaţiilor de tineret, a organizaţiilor revoluţionare, a întregului tineret, care, in strînsă unitate cu întregul popor, în cadrul Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste, înfăptuieşte neabătut politica internă şi externă a Partidului Comunist Român, politică ce corespunde pe deplin intereselor întregii naţiuni, bunăstării şi fericirii sale, întăririi continue a forţei economice a patriei, a independenţei şi suveranităţii na(CvpUmdT? -in pag. IV’jf VORNETIU OSTAHIE ,,La această dubla aniversare a organizaţiilor revoluţionare ale tineretului din patria noastră, tineretul trebuie sâ-şi manifeste şi mai puternic voinţa şi hotârirea revoluţionară de a fi in primele rinduri ale luptei și muncii poporului nostru pentru înfăptuirea Programului partidului, a hotăririlor Congresului al Xll-lea al partidului* NICOLAE CEAUSESCU po,).. .m-«: legâmînt de inimă şi conştiinţă Promotorii noului Prezent la Adunarea solemnă consacrată aniversării a 60 de ani de la crearea Uniunii Tineretului Comunist şi a 25 de ani de la înfiinţarea Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din România, am ascultat cu foarte mare interes cuvîntarea rostită de secretarul general al partidului nostru, preşedintele ţării, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, veritabil îndreptar al muncii noastre, formulind extrem de preţioase indicaţii ce vor contribui în chip decisiv la mai bunul mers al activităţii în toate domeniile de activitate în care sunt cuprinşi tinerii. Ca muncitor la una dintre cele mai mari întreprinderi din ţară — „23 August” din Capitală — am reţinut accentul deosebit care trebuie în continuare pus pe înfăptuirea unei noi calităţi, superioară a producţiei. Atit eu cit şi toţi tovarăşii mei de muncă vom depune eforturi susţinute în direcţia reducerii consumurilor materiale, a creşterii eficienţei economice. Nouă, tinerilor, ne revine înalta misiune de a fi promotori ai noului în toate domeniile de activitate. Suntem ferm hotărâţi să facem totul pentru îndeplinirea — cu toată responsabilitatea — a sarcinilor concrete reieşite din această magistrală cuvîntare, să muncim neobosit pentru obţinerea unor rezultate care să onoreze calitatea noastră de utecişti, care să dovedească încă o dată — prin fapte — capacitatea tinerilor de a înfăptui neabătut politica partidului nostru, de ridicare a patriei pe tot mai înalte culmi de progres şi civilizaţie. IOAN PĂUN, muncitor, secretar adjunct al Comitetului U.T.C. de la întreprinderea „23 August“ — Bucureşti Neţărmurită grijă pentru om Ascultînd memorabila cuvîntare rostită de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU la marea Adunare solemnă consacrată aniversării a 60 de ani de la crearea Uniunii Tineretului Comunist şi a 25 de ani de la înfiinţarea Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din România, am rămas profund impresionată de vibrantele cuvinte prin care se arăta că întărirea frăţiei tinerilor de toate naţionalităţile de pe întregul cuprins al patriei reprezintă o preocupare permanentă a partidului, a organizaţiei noastre, revoluţionare de tineret. Efectele acestei • preocupări, sint vizibile în orice ’ colţ al ţării,, in toate întreprinderile . şi şcolile, în toate facultăţi,le. in Institutele de . cerce• tari. Oriunde.?. Eu, ca ' studentă şi, deci, ca fostă elevă, ştiu că, nu există nici un fel de deosebire între . condiţiile ce sunt oferite tinerilor români, maghiari sau germani de a învăţa, de a munci, de a se realiza în funcţie de posibilităţile şi aspiraţiile lor. Ce altă dovadă mai elocventă decit aceasta, pentru neţărmurita grijă pentru om, promovată şi probată practic de Partidul Comunist Român, de secretarul sau general, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, bărbatul a cărui întreagă viaţă şi activitate a fost consacrată numai şi numai binelui întregului popor, fiecărui om care trăieşte în România. Sunt hotărită — şi, desigur, aceasta este dorinţa tuturor studenţilor României — să ieuncesc,tot mai mult, să mă pregătesc şi mai temeinic, astfel incit să fiu la înălţimea minunatelor condiţii de învăţătură de care dispunem, graţie înţeleptei politici a partidului şi statului nostru, de ridicare necontenită a pregătirii tinerilor ţării. RENATE BINDER, studentă, Facilitatea de filologie — Sibiu Interviul tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU acordat grupului de ziare „Brabant Pers“ din Olanda După cum s-a mai anunţat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, in ziua de 3 martie a.c. pe publicistul Jehan Kuypers, comentator de politică externă la grupul de ziare „Brabant Pers" din Olanda, căruia i-a acordat următorul interviu : ÎNTREBARE: Domnule preşedinte, dumneavoastră aţi făcut multe vizite şi aţi călătorit mult. Aveţi contacte permanente cu şefi de state şi personalităţi politice din întreaga lume. V-am ruga ca — in contextul frecventelor discuţii privind relaţiile dintre S.U.A. şi U.R.S.S. şi a problemei poloneze — să faceţi o apreciere asupra situaţiei internaţionale actuale şi a perspectivelor pe care le întrevedeţi. RĂSPUNS: În relaţiile internaţionale s-a ajuns la o încordare deosebit de gravă. Se poate spune că acesta este un rezultat al marilor schimbări petrecute pe arena mondială în raportul de forţe, o consecinţă a continuării politicii sferelor de influenţă, de reîmpărţire a acestor zone, a politicii de forţă şi dictat. In acelaşi timp, încă nu s-a ajuns la un nou echilibru, ca urmare a schimbărilor ce s-au produs pe plan internaţional, a apariţiei de noi forţe, de noi grupări de state, care reclamă un rol mai important în viaţa internaţională. Aş menţiona, printre aceste schimbări, lichidarea deplină a vechiului sistem colonial, apariţia unui mare număr de state independente, afirmarea poziţiei ţărilor in curs de dezvoltare, a ţărilor nealiniate şi, în general, a ţărilor mici şi mijlocii. Aceste ţări doresc să-şi asigure o independenţă cit mai deplină şi să participe mai activ la soluţionarea problemelor internationale in spiritul principiilor egalităţii in drepturi, respectului independenţei, suveranităţii şi neamestecului în treburile interne. In acest context, desigur, ţările mari — Uniunea Sovietică şi Statele Unite — continuă să aibă un rol important în viaţa internaţională; trebuie să spunem insă că ele nu mai pot să soluţioneze singure problemele complexe cu care se confruntă omenirea, fără participarea şi a celorlalte state, fără a ţine seama de interesele noilor grupări, de noile forţe care se afirmă pe plan internaţional. Multe din conflictele existente sunt, de fapt, un rezultat direct al acestor probleme. De aceea, se impune ca o necesitate vitală soluţionarea cit mai rapidă, prin tratative, a conflictelor existente, renunţinduse la calea militară, la forţă şi la ameninţarea cu forţa. Este necesar să se acţioneze pentru soluţionarea politică, prin tratative, a problemelor deosebit de grave care s-au creat ca rezultat al cursei înarmărilor şi al decalajelor mari dintre ţările bogate şi cele sărace. De fapt, se poate spune că, în actuala situaţie internaţională, contradicţiile dintre ţările bogate şi ţările sărace constituie factorul cel mai important, care poate să ducă — dacă se va acţiona pentru soluţionarea acestor probleme şi realizarea noii ordini economice internaţionale — la o politică de destindere şi de pace sau, dacă nu, să contribuie la o agravare şi mai mare a vieţii internaţionale. Consider că evenimentele din Polonia sunt probleme strict interne ale Poloniei, determinate de o serie de factori interni şi, îndeosebi, de greşelile săvîrşite. Dar trebuie spus că anumite cercuri din exterior Încearcă să folosească această situaţie pentru a determina atit agravarea situaţiei din Polonia, cit şi a relaţiilor intre Est şi Vest — cum se spune de regulă — ceea ce duce, de fapt, la o nouă încordare in viaţa internaţională, îndeosebi in Europa. De aceea, după părerea noastră, este necesar să nu se întreprindă nimic care ar putea duce la o agravare a situaţiei din Polonia, să nu se întreprindă măsuri de sancţiuni economice sau de altă natură. Dimpotrivă, ţările europene ar trebui să acţioneze în direcţia ajutorării Poloniei in depăşirea greutăţilor, aceasta constituind un factor important pentru dezvoltarea ei economico-socială, care trebuie să continue pe calea socialistă. In acelaşi timp, aceasta ar avea — şi are — o importanţă deosebită pentru securitatea, destinderea şi pacea in Europa şi în întreaga lume. In acest context, noi considerăm că trebuie făcut totul pentru ca Reuniunea de la Madrid să se încheie cu rezultate cit mai pozitive, să se asigure convocarea unei conferinţa pentru încredere şi dezarmare, cit şi continuitatea reuniunilor de tipul celei de la Madrid, începute după reuniunea de la Helsinki. Este în interesul ţă rilor europene să păstrăm şi să dezvoltăm acest cadru organizat — de convorbiri, de tratative. Europa este vita interesată într-o politică de destindere, de colaborare, de pace. Ţările europene trebuie să realizeze o colaborare — aş putea spune chiar o unitate — mai strînsă între ele, unitate bazată, desigur, pe orânduirile lor sociale, pe independenţa naţională a fiecărei ţări. Ţările europene trebuie să pornească de la faptul că dezvoltarea economicosocială şi independenţa fiecăreia sunt legate de dezvoltarea şi independenţa tuturor statelor europene, de păstrarea Europei ca un continent al păcii şi securităţii, de o politică mai independentă a Europei în viaţa internaţională, de o contribuţie mai puternică a continentului nostru la soluţionarea problemelor complexe ale vieţii internaţionale. Consider că — cu toate aspectele grave manifestate in viaţa internaţională — există posibilitatea depăşirii acestor greutăţi, a reluării politicii de destindere şi dezvoltării unei colaborări multilaterale, egale dintre toate statele. ÎNTREBARE: Din moment ce convorbirile de la Geneva au început, credeţi, domnule preşedinte, că marile demonstraţii şi acţiuni împotriva armelor nucleare şi pentru pace care au avut loc şi care continuă intr-un număr însemnat de ţări din Europa, inclusiv in România, ar necesita o intensificare ? RĂSPUNS : Ca urmare a continuării împărţirii Europei în blocuri militare opuse, s-au acumulat pe continentul nostru imense cantităţi de arme, inclusiv armamentul atomic. După cum este cunoscut, urmează să fie amplasate noi rachete americane cu rază medie de acţiune în Vest, şi să se dezvolte rachetele sovietice. Trebuie să spunem că, atit rachetele americane, cit şi cele sovietice privesc nemijlocit Europa şi creează noi pericole pentru însăşi existenţa şi viaţa pe continentul nostru. De aceea, noi considerăm că trebuie să se facă totul pentru a opri amplasarea noilor rachete americane cu rază medie de acţiune şi pentru retragerea şi distrugerea rachetelor cu rază medie de acţiune, sovietice. In perspectivă să se acţioneze in direcţia diminuării pînă la eliminarea completă a rachetelor nucleare din Europa. Aceasta corespunde intereselor tuturor ţărilor europene. De aceea, noi am salutat şi considerăm că sunt importante tratativele privind problema rachetelor, care au Început la Geneva. Din păcate, ele se desfăşoară încă destul de greoi. De aceea, România consideră — şi a făcut propuneri în acest sens — că statele europene trebuie să participe, intr-o formă sau alta, la aceste tratative; ele privesc direct toate , ţările europene. Cu atit mai mult este necesar ca popoarele europene să continue să ac- • ţioneze cu toată forţa pentru •, a determina încheierea cu suc- ces a acestor tratative, oprirea , amplasării noilor rachete şi trecerea la retragerea şi dis- trugerea celor existente. Intr-adevăr, marile demonstraţii care au avut loc în multe state europene, inclusiv cele din România, au avut — după părerea mea — o mare însemnătate in începerea tratativelor de la Geneva. Este necesar ca, în actualele împrejurări, să se intensifice aceste manifestări şi demonstraţii. Ele trebuie să capete forme şi mai active, pentru a determina rezultate pozitive legate de aceste rachete, de dezarmare, in general, şi de o politică de destindere şi de pace. Este un joc viitorul Europei, al generaţiilor de azi şi de mîine. Este, de fapt, un joc însăşi viaţa — creaţia supremă a naturii — iar în numele vieţii, al dreptului fundamental al oamenilor de a trăi liberi trebuie să facem totul, să dăm o nouă am- ploare mişcărilor pentru pace. .. pentru dezarmare. ÎNTREBARE: Vil rugăm să ne spuneţi ce perspective se întrevăd in regiunea Balcanilor şi care este stadiul actual al relaţiilor României cu ţă- r rile din această zonă ? RĂSPUNS: După cum este cunoscut, in trecut Balcanii erau consideraţi un „butoi de pulbere”. Din fericire, în ultimii ani situaţia între ţările balcanice a cunoscut o îmbunătăţire, deşi trebuie să spunem că există încă multe probleme ce urmează să fie soluţionate, printre care şi problema Ciprului. Noi ne pronunţăm — şi în ce priveşte Balcanii — pentru soluţionarea pe calea tratativelor a problemelor existente, pentru dezvoltarea unei colaborări multilaterale şi realizarea unei regiuni fără arme nucleare, ca o parte a înfăptuirii unei Europe fără armament atomic. Trebuie să menţionez că România întreţine relaţii bune cu toate ţările din Balcani, fără deosebire de orînduirea lor socială. Ne pronunţăm pentru realizarea unei intilniri la nivel inau a şefilor de state şi guverne din Balcani, pentru discutarea împreună a noilor paşi ce trebuie întreprins in direcţia depăşirii unor probleme existente, a dezvoltării încrederii, colaborării şi cooperării economice, tehnico-ştiinţifice, cit şi in direcţia dezarmării şi înfăptuirii unei zone fără arme atomice în Balcani. Considerăm că, în actualele împrejurări, este posibil şi necesar să se realizeze o asemenea întîlnire. Aceasta ar corespunde intereselor tuturor ţărilor din Balcani, dar şi intereselor Europei, a celorlalte zone din vecinătate — mă refer la Orientul Mijlociu şi Mediterana, în general — ar constitui o contribuţie la cauza destinderii şi păcii în întreaga lume. ÎNTREBARE: In presa occidentală se scrie atit despre succesele economice ale României, cit şi despre unele greutăţi intimpinate. Aţi fi atit de amabil, Excelenţă, să faceţi o apreciere pentru cetăţenii olandezi asupra dezvoltării actuale a ţării dumneavoastră, răspunzind şi acelora care vorbesc despre existenţa unei crize? Care sunt marile probleme economico-sociale care vă preocupă? RĂSPUNS : Intr-adevăr, România a obţinut succese importante în dezvolta (Continuare in pag. VI) Energia romantismului revoluţionar îndemnul adresat de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU tuturor tinerilor tării — „învăţaţi să fiţi revoluţionari şi să rămineţi revoluţionari !“ — înseamnă, pentru muncitorii ogoarelor, Îndemnul de a nu precupeţi vreun efort in munca desfăşurată pentru înfăptuirea unei noi, veritabile revoluţii agrare. Climatul în care ne desfăşurăm activitatea — alături, români şi maghiari —, condiţiile tehnice, precum şi stimularea materială a muncii din agricultură dovedesc, laolaltă, grija neţărmurită pe care partidul, secretarul său general o acordă creşterii producţiei agricole în vederea sporirii avuţiei naţionale, a bunăstării întregului popor. Stă în puterea noastră, a tinerilor, ca — urmind înalta pildă de neobosită şi rodnică activitate revoluţionară a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU — să dovedim că romantismul revoluţionar, propriu vîrstei noastre, constituie o inepuizabilă sursă de energie creatoare pe care trebuie să o investim în tot ceea ce întreprindem. Sint hotărît ca, de îndată ce voi ajunge la locul meu de muncă, acasă, in Covasna, să depun — împreună cu toţi tovarăşii mei — eforturi şi mai susţinute pentru ca tot ceea ce ne-a îndemnat să înfăptuim tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU să devină, în cel mai scurt timp, fapte şi, implicit, rezultate pe măsura acestor fapte. HEGY PETRU, mecanizator, C.A.P. • Covasna Organizaţie Erou Nu poate fi o mincrie mai mare pentru membrii unei organizaţii revoluţionare decit aceea de a se şti făcînd parte dintr-o Organizaţie Erou. La fel cum nu poate fi o dovadă de mai mare încredere şi preţuire din partea partidului faţă de tinerii ţării decit aceea ca — prin hotârirea întiiului Om al ţării — să acorde Uniunii Tineretului Comunist înaltul titlu de Erou al Muncii Socialiste. In aceste clipe de intensă emoţie, trăite plenar de toţi uteciştii României, doresc să dau glas celor mai sincereşi mai calde gînduri de dragoste şi mulţumire adresate preşedintelui ţării, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, acela care — in fruntea partidului şi poporului — se îngrijeşte părinteşte de soarta şi viitorul tinerei generaţii. Baza materială de care dispun şcolile, ca şi gratuitatea invăţămintului şi a manualelor reprezintă cele mai edificatoare, exemple de grijă a partidului pentru elevii ţării. Iniţierea de către tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU a marelui festival „Cintarea României”, avintul luat de creaţia artistică şi de cea tehnico-ştiinţifică în ultima vreme sunt noi şi noi expresii ale preţuirii acordate de şeful statului nostru puterii de creaţie a tinerilor. Promotor consecvent al unei politici de pace în lume, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU se gîndeşte in fiecare clipă la viitorul tinerilor şi copiilor din ţară şi de pe întregul glob pământesc. Numai o pace trainică poate oferi şansa unei dezvoltări plenare a tinerilor, numai liniştea care trebuie să domnească pe planetă ne poate asigura un viitor pe măsura aspiraţiilor noastre. Ţin, de aceea, să mulţumesc, in numele tuturor elevilor ţârii, secretarului general al partidului pentru eforturile făcute în direcția instaurării păcii pe pămint. GABRIEL STANCU, elev, Liceul industrial nr. 1 — last