Scînteia Tineretului, mai 1982 (Anul 38, nr. 10241-10266)

1982-05-01 / nr. 10241

„SCINTESA TINERETULUI" pag. 2 Marea adimare papilară din Capitală Jeanu, Cornel Onescu, Ion Ursu, Richard Winter, Marin Enache. Din prezidiu au făcut parte, de asemenea, vechi militanţi ai mişcării comuniste şi muncitoreşti din ţara noastră, reprezentanţi ai unor organizaţii de masă şi obşteşti, ai unor mari întreprinderi din Capitală, muncitori, personalităţi ale vieţii noastre ştiinţifice şi culturale. In sală erau prezenţi membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, membri de partid cu stagiu in ilegalitate, conducători de instituţii centrale, organizaţii de masă şi obşteşti, generali şi ofiţeri, activişti de partid şi de stat, oamenii ai muncii din întreprinderi şi instituiţii bucureştene. Au participat reprezentanţi ai Federaţiei Sindicale Mondiale şi ai Confederaţiei Internaţionale a Sindicatelor Arabe, precum şi ■reprezentanţi ai unor centrale sindicate din R. P. Bulgaria, R. S. Cehoslovacă, Cuba, R. D. Germană, R. S. Mongolă, R. P. Polonă, R. P. Ungară, U.R.S.S., Angola, Franţa, Irak şi Siria. La adunare au participat, de asemenea, şefi de misiuni diplomatice acreditaţi la Bucureşti, membri ai cornului diplomatic, corespondenţi ai presei străine. Sala a îmbrăcat un aspect festiv, sărbătoresc. Deasupra tribunei oficiale se afla portretul tovarăşului Nicolae Ceauşescu, încadrat de drapele roşii şi tricolore. Dedesubt era înscrisă urarea : „Trăiască Partidul Comunist Român, în frunte cu secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu !“ Pe un mare panou, aşezat pe fundalul scenei, era reprezentat globul pămîntesc, străjuit de ramuri înflorite, şi de inscripţia „1 Mai — Ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, ziua frăţiei muncitorilor de pretutindeni“. Pe laturile imensei săli, erau, de asemenea, înscrise urări scumpe întregului nostru popor : „Ceauşescu — P.C.R. !“, „Ceauşescu şi poporul !“, „Ceauşescu — România — Pace !“, „Stima noastră şimîndria — Ceauşescu — România !“, „Trăiască unitatea de nezdruncinat a întregului nostru popor, în cadrul Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste !“, „Trăiască harnicul şi talentatul nostru popor, constructor al societăţii socialiste multilateral dezvoltate !“, „Trăiască patria noastră liberă şi independentă. Republica Socialistă România !“ O altă urare exprima dorinţa fierbinte a comuniştilor, a întregului nostru popor, de întărire a solidarităţii şi colaborării între partidele comuniste şi muncitoreşti, între toate ţările socialiste între forţele revoluţionare, progresiste, democratice şi antiimperialiste. Urările la adresa partidului şi secretarului său general, a patriei socialiste şi a eroicului nostru popor, erau scandate cu însufleţire de miile de participanţi la adunare. In atmosfera de vibrant patriotism, au răsunat solemn acordurile Imnului de Stat al Republicii Socialiste România. Deschizint adunarea, tovarăşul Gheorghe Pană, membru al Comitetului Politic Executiv al P.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului municipal Bucureşti al P.C.R., primarul general al Capitalei, a spus : Mult stimate şi iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu. Mult stimată tovarăşă Elena Ceauşescu, Stimaţi tovarăşi, Este pentru noi o mare cinste şi onoare să salutăm, cu deosebită stimă şi respect, prezenţa la adunarea populară din Capitală dedicată sărbătoririi zilei de 1 Mai, Ziua solidarităţii internaţionale a oamenilor muncii, a celui mai iubit fiu al poporului nostru, conducătorul clarvăzător şi încercat al partidului şi statului, proeminentă personalitate a lumii contemporane, militantul revoluţionar consecvent pentru triumful cauzei socialismului, progresului şi păcii în întreaga lume, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. (Aplauze puternice, urale; se scandează „Ceauşescu — P.C.R.!“). Salutăm, cu adine respect şi înaltă consideraţie, prezenţa la adunarea noastră a tovarăşei Elena Ceauşescu. (Puternice aplauze). Adresăm un salut călduros celorlalţi tovarăşi din conducerea partidului şi statului nostru prezenţi la adunare. (Aplauze). Folosim acest prilej pentru a saluta, de asemenea, pe reprezentanţii Corpului diplomatic, precum şi pe oaspeţii străini care iau parte la adunarea noastă populară. (Aplauze). Anul acesta, sârbâtorim ziua de 1 Mai in condiţiile în care întregul nostru popor, strins unit in jurul partidului, al secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, înfăptuieşte neabătut hotăririle Congresului al Xll-lea, sarcinile calitativ superioare ale actualului cincinal, înregistrînd succese de seamă in măreaţa operă de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism. Oamenii muncii din Capitală, acţionind cu toate forţele pentru îndeplinirea sarcinilor şi angajamentelor asumate în întrecerea socialistă, au realizat suplimentar o producţie-toarfă industrială în valoare de peste 700 milioane Iei. Au fost îndeplinite şi de(Continuare in pag. a III-a). (Urmare din pag. I) FAPTELE NOASTRE DE MUNCA LA PUTEREA DRAGOSTEI NOASTRE DE ŢARĂ „Ţara de piatră“ — o nouă geografie, un nou destin Secole de-a rindul, Apusenii, întreaga viaţă a acestor locuri purtătoare de neasemuite legende s-au aflat sub semnul aurului. Mineri din tata-n fiu, locuitorii Abrudului şi ai Zlatnei, ai Roşiei Montane şi ai celorlalte localităţi situate aici in „Ţara de piatră“, au răscolit, munţii, stinca de stincă, in căutare de noi comori. Şi, iată, cind se credea că această lume a aurarilor se află la apus şi că îndelungata tradiţie făurită de cei care aduceau la lumină preţiosul metal este pe punctul de a fi Întreruptă, peste bătrînele culmi muntoase ce s-au clătinat ani In şir la suflul puternic al exploziilor căutătorilor de metale preţioase, urnind să se aştearnă liniştea, cind se credea că minerii de astăzi sint poate ultimii moţi care îmbrăţişează aici străvechea profesie predată ca o ştafetă din generaţie în generaţie, visele tuturor au renăscut. Şi dacă cel mai adesea, pînă acum, doar intimplarea, norocul da a întilni un filon, întreţineau speranţele oamenilor, astăzi întreaga lor muncă, toate idealurile ce le călăuzesc paşii au drept suport nenumărate certitudini, legile aspre din trecut ale muncii de miner fiind înlocuite şi aici cu noile legi ale progresului tehnic, ale muncii libere ce are drept principal tel continua înflorire a ţării şi a bunăstării fiecăruia dintre noi in parte. Practic, astăzi aproape toţi Munţii Apuseni sînt un imens şantier. Sau mai exact spus in fiecare vîrf, pe aproape toate crestele, se construieşte, de cele mai multe ori împotriva vitregiilor naturii, împotriva a tot felul de greutăţi fiecare pas de munte cucerit echivalind aici cu o victorie. Pînă şi Combinatul minier al cuprului Roşia-Poeni, cu toate cele 7 linii de prelucrare, cine va avea in final, cu laboratoare şi ateliere, cu grupuri sociale se ridică tot pe o astfel de culme muntoasă. Apoi, la Ruginiş, pe o altă înălţime, se află cariera, unde işi desfăşoară activitatea sute de oameni, nenumărate utilaje care desfac zacămintul de cupru din chingile de piatra şi pămint in care este strips. La Girde, se construieşte un abataj, la Dealul Piciorului Uzina pilot, la Gura Roşiei o staţie de trecere a apei. Drumuri, tunele se fac pretutindeni, porţi largi de trecere fiind deschise spre toate zările. Şi toate acestea pentru a aduce la lumină zăcămintele cuprifere din adîncurile masivului de piatră roşie, pentru a asigura din rezervele proprii o tot mai mare parte din necesarul de cupru al economiei. , Pentru a grăbi momentul începerii extracţiei şi al preparării minereurilor de aici de la Roşia-Poeni, moment ce se pare că va fi mult apropiat faţă de data prevăzută în grafic, colectivele de muncă din 10 unităţi de construcţii montaj, peste 1 700 de tineri , la care se vor adăuga şi în această vară, ca de fiecare dată de la deschiderea lucrărilor, citeva sute de brigadieri din judeţul Alba , se întrec in a finaliza cit mai grabnic şi în condiţii de calitate sporită, obiectivele preluate spre execuţie. Pînă la această dată, colectivele de muncitori şi specialişti care-şi desfăşoară activitatea in cariera de la Ruginiş au un avans, la acţiunile de decopertă, de aproape 200 000 tona steril. Constructorii din cadrul T.C.H. Valea Sebeşului, care execută barajul de la Girde şi alte lucrări miniere importante şi-au depăşit, de asemenea, sarcinile, in primul trimestru, executînd un volum de lucrări suplimentare in valoare de peste 1 125 000 lei. Totodată, la total lucrări de construcţii-montaj, volumul lucrărilor executate peste prevederi in primul trimestru şi in această lună se ridică la mai mult de 3 milioane lei. Şi cu angajamentele asumate de tineri, de întreg colectivul şantierului, de muncitori şi specialiştii Combinatului mider al cuprului Roşia Poeni, unitate ale cărei prime capacităţi vor fi puse la funcţiune în luna septembrie a acestui an, au fost îndeplinite. Peste tot, la fiecare loc de muncă se înregistrează depăşiri ale, sarcinilor stabilite în graficul de execuţie. Dar, iată, odată cu venirea noului anotimp, atît constructorii, cit şi mentorii, toţi factorii cu răspunderi în realizarea acestui important obiectiv al economiei noastre şi-au intensificat eforturile, racordindu-şi toate forţele la cerinţa de a scurta cu mai mult timpul necesar execuţiei fiecărei capacităţi in parte. Ceea ce înseamnă că prima linie de preparare a minereului, cu o capacitate de 7 500 tone pe zi, va fi pusă în funcţiune la termenul stabilit, în acest scop în carieră fiind decopertată o suprafaţă de sub care a ieşit la lumina zilei peste 400 000 tone minereu. NICOLAE MILITARU In hala de montaj general a Întreprinderii de maşini unelte şi agregate Bucureşti, acolo unde au căpătat dimensiuni definitive nenumărate produse de mare performanţă şiunde s-a finalizat cel mai mare strung carusel fabricat în aceaată parte a Europei, formaţia de tineret condusă de utecistul Vasile Tufiş lucrează într-un ritm neobişnuit la montarea şi finisarea unei noi maşini în premieră. Abia putem schimba citeva cuvinte cu cîţiva dintre cei unsprezece membri ai formaţiei fruntaşe. — De ce atita grabă ? — Pentru că in curind aceasta maşină la care lucrăm va pleca spre Paris, la tîrgul internaţional, ne spune Constantin Pătraşcu, şi ea va fi însoţită chiar de către şeful echipei noastre, Vasile Tufiş. Până în ajunul zilei de 1 Mai vrem să fim cu toate pregătirile încheiate. Dar să facem cunoştinţă cu noul produs. Este vorba despre o maşină de rectificat în coordonate RC-960, realizată în colaborare cu Institutul de cercetări I.C.S.I.T. „Titan“. Este o maşină de înaltă precizie, comparabilă cu cele mai bune de pe piaţa mondială. Pină acum ea se aducea din import cu cheltuieli valutare foarte mari. „ Am încredinţat proiectarea acestei maşini-performanţă unui grup de tineri specialişti şi muncitori de inaltă calificare, coordonat de inginerul Gheorghe Radu, secretar al organizaţiei U.T.C., mărturiseşte inginerul Gheorghe Ionescu, şeful atelierului de proiectări. Tinerii ingineri Octavian Lăceanu şi Culiţă Matei s-au ocupat de proiectarea părţii electrice şi pot afirma cu mare satisfacţie că ei au trecut cu accea un examen greu. — Examenul tinerilor este şi examenul maşinii. Cum şi-a trecut ea probele ? — Expusă pentru prima dată, la Tirgul internaţional de la Leipzig, maşina de rectificat în coordonate a fost considerată vedeta pavilionului românesc, întrunind toate elogiile specialiştilor. Acum, în producţie, rezultatele concrete sunt adevărate performante şi de unde pină acum importam, de aici înainte vom exporta noi asemenea maşini fabricate în întregime în ţară. Pe planşetele proiectanţilor — şi secretarul comitetului U.T.C. pe întreprindere, Grigore Ştefan, nu-i numeşte pe inginerii Ion Niculescu, Severian Tenţu, Viorel Urban şi Zoica Petraşcu — au mai fost materializate în cinstea zilei de 1 Mai, ca urmare a indicaţiilor secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, alte citeva maşini unelte in premieră : maşina de găurit în coordonate MGC -1200 care se importa la un preţ de 4 milioane lei bucata şi maşina orizontală de alezat şi frezat tip AFP-200, complet indigenizată, adică fără nici o componentă de import. ‘ — Prin realizarea acesteia din urmă şi punerea ei în fabricaţie de serie, apreciază muncitorul Marin Mardare, şeful echipei de montaj care lucrează la ea. economia naţională economiseşte importante sume valutare, o singură maşină costind peste 200 milioane lei. Cei care au gândit, au elaborat şi proiectat întreaga documentaţie, între care şi inginerul Gabriel Atanasiu, adaugă : „ In afară de aceasta Industria constructoare de maşini va fi echipată cu o întreagă familie de maşini-unelte de performanţe la nivel mondial, care înseamnă înaltă precizie, calitate şi productivitate ridicate. La finalizarea lor au contribuit, cu partea de automatizare, colegii de la I.P.A. şi F.E.A. Bucureşti. Sărbătoarea muncii îi găseşte pe tinerii de la I.M.U.A.B., pe ceilalţi muncitori şi specialişti cu sentimentul datoriei împlinite, dar în acelaşi timp angajaţi în efortul de a duce şi mai departe creaţia proprie, nu numai pentru înlocuirea importului, dar şi pentru înzestrarea industriei noastre cu maşini şi agregate la nivelul exigenţelor producţiei moderne, indeplinindu-şi astfel una din principalele sarcini ce ie revin în actualul cincinal. ROMULUS LAL Inscripţie pe fişa unei maşini-performanţă Foto : GH. CUCU întreprinderea de celule electrice prefabricate Băileşti se constituie, în primul rind, drept o puternică cetate industrială, clădită in anii construcţiei socialiste, în vatra de pline a marii cîmpii oltene. Apoi, prin produsele de înaltă tehnicitate, pe care le execută într-o gamă mereu diversificată, în măsură, să satisfacă cerinţele, şi exigenţele beneficiarilor interni şi externi, prin realizările prestigioase pe care tînărul său colectiv le prezintă la fiecare perioadă de bilanţ, întreprinderea se înscrie ca un exemplu autentic al posibilităţilor de exprimare şi, in acelaşi timp, de afirmare ale industriei româneşti. Cu toate că nu au trecut prea mulţi ani de cind fiii truditorilor ogoarelor din zona Băileşti,, pătrundeau cu sfială pe poarta acestei unităţi economice doljene , cu toate că ne găsim în faţa unui colectiv de muncă tînăr ca virală, dar şi ca experienţă, încercarea de a defini specificul muncii sale este destul de dificilă. Ei, tinerii electricieni şi lăcătuşi, se exprimă cel mai bine prin limbajul muncii, adică acea exprimare care rămâne inconvertibilă in cuvinte, în faţa realizărilor, de zi cu zi, ale acestor tineri, puterea verbului rămîne precară. Faptele lor de muncă topesc în ele acea intensă stare de conştiinţă, acea inepuizabilă aspiraţie spre desăvîrşire, ridicate la puterea dragostei de ţară. Argumente şi exemple se găsesc chiar recentele succese pe care acest tînăr colectiv le raportează în cinstea marii sărbători a muncii : livrarea către beneficiarii de peste hotare a ultimelor posturi electrice de transformare prevăzute in contractele economice pentru primul semestru al anului 1982, deci cu un avans de peste două luni , realizarea cu o săptămină mai devreme a planului producţiei fizice pe primele patru luni şi cu cinci zile a producţiei marfă, cheltuielile materiale au fost diminuate cu circa 100 000 lei, iar volumul beneficiilor este cu 12 la sută mai mare, decit cel planificat. Gheorghe Lilea şi Ion Boboloiu, lăcătuşi, Alexandra Virban şi Diniţa Trîncă, electricieni, de la ate,lierul P.T.E., sunt doar câţiva, dintre cei peste 360 de utecişti ce-şi pun semnătura pe produsele destinate industriei româneşti, sau care se bucură de o frumoasă apreciere în: U.R.S.S., Egipt, Turcia, Siria, Nigeria, citeva din ţările in care se exportă celulele electrice prefabricate, produse la Băileşti„In cinstea zilei de 1 Mai — ne spunea cu justificată mindrie tînărul inginer Ilariu Bistriceanu — am reuşit să introducem în fabricaţie o nouă gamă de celule electrice destinate echipării instalaţiilor de foraj, sporind astfel la 19 numărul familiilor de astfel de sortimente necesare celor mai diverse ramuri, şi sectoare ale economiei noastre naţionale. Realizatorii acestor noi produse, deosebit de pretenţioase, sunt în marea lor majoritate tineri, din rindul lor detaşîndu-se electricienii Ion Nuţă şi Constantin Dişa — la atelierul circuite secundare şi lăcătuşii Marin Babă şi Victor Dobre — la atelierul circuite primare. Desigur, nu ne vom opri la acest număr de produse asimilate, hotărirea noastră fiind de a executa, noi şi noi produse pentru a elimina importul şi a le oferi pe piaţa externă“. Să nu se creadă cumva că aceşti tineri sunt numai buni executanţi. Ei sunt şi organizatori lucizi ai procesuluitehnologic, ai întregii activităţi. Realizările amintite au ca suport şi o serie de valoroase iniţiative uteciste, ce ne-au fost prezentate pe larg de Nicu Bonea, secretarul organizaţiei de tineret. Intre acestea se pot aminti iniţiativele „Să lucrăm o zi pe lună cu electrozi economisiţi", „Utilaj în grija utecistullui“ şi organizarea „Liniei de montaj a tineretului“, condusă de Nicolae Burchioitt, una din cele mai bune linii de montaj a întreprinderii. Realizări şi iniţiative, oameni şi fapte exemplare de muncă ce compun un sugestiv tablou al activităţii unui tînăr colectiv de muncă, animat de dorinţa de a realiza mai mult şi mai bine, cu convingerea că fiecare succes înregistrat, multiplicat la scara întregii economii, înseamnă un pas înainte pe drumul mereu ascendent al patriei noastre spre progres şi bunăstare. ION D. CECO Tineri ce se exprimă cel mai bine prin limbajul muncii SÍMB AT A 1 MAI 1982 Spectacol festiv In prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a tovarăşei Elena Ceauşescu, a celorlalţi tovarăşi din conducerea de partid şi de stat, după încheierea adunării consacrate sărbătoririi zilei de 1 Mai, a avut loc un spectacol festiv, organizat de Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste, Consiliul Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România, Comitetul Central al U.T.C. şi Consiliul Naţional al Organizaţiei Pionierilor, impreună cu Comitetul municipal Bucureşti al P.C.R. Pe marea scenă a Palatului Sporturilor şi Culturii şi-au dat întilnire pentru a aduce un fierbinte omagiu zilei de 1 Mai, marii sărbători a muncii şi a celor ce muncesc, artişti de frunte ai teatrelor bucureştene, cunoscute formaţii muzicale profesioniste şi de amatori, ansambluri folclorice, un mare număr de interpreţi din întreprinderi şi instituţii, din institute de invâţămint superior şi din şcoli. Cuprinzătoare sinteză artistică, spectacolul festiv, a reprezentat, in acelaşi, timp, un imn închinat Partidului Comunist Român, un cald şi vibrant elogiu adus tovarăşului Nicolae Ceauşescu, cel mai iubit fiu al poporului român, conducătorul preţuit şi respectat al partidului şi statului, de numele căruia se leagă marile realizări ale României ultimilor ani. Cintecelor străbătute de un puternic fior patriotic li se alătură versuri dedicate marii sărbători : „E ziua muncii şi a celor care / Făcură ţara-ntreagă giuvaer / Care-au luptat in frunte cu Partidul / Liber s-avem o patrie sub cer“... „Acum, cinci porţi de aur în faţă ne deschid / Şi-n armonie ţara răspunde vast chemări» / Să fim o odă vie, un imn pentru Partid şi pentru Ceauşescu, viteaz cârmaci al ţării“. O suită de momente artistice emoţionante se succed intr-o evocare a acelei perioade cind muncitorimea română a fost printre primele detaşamente proletare din lume care au sărbătorit ziua de 1 Mai. Pe fundalul scenei, transformat într-un imens ecran, sa perindă imagini elocvente ale luptelor de clasă purtate de muncitorii din România, mereu în fruntea celor mai progresiste forţe ale ţării, nn lupta pentru dreptate socială şi independenţă, împotriva fascismului şi imperialismului. Este evocată marea demonstraţie antifascistă şi antirăzboinică din Bucureşti desfăşurată la 1 Mai 1939 în organizarea şi sub conducerea unor încercaţi militanţi comunişti, între care s-a aflat, ilustrîndu-şi încă o dată spiritul revoluţionar, marile calităţi organizatorice, curajul şi eroismul comunist, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Elogiul muncii pline de entuziasm şi dăruire, pusă în slujba progresului şi prosperităţii României socialiste se face auzit în întreaga secvenţă intitulată sugestiv „Partid şi ţară — o singură voinţă“ : „E sărbătoarea muncii-n ţara muncii , în clocotul uzinelor, pe şantiere / Un imn al braţelor care înalţă / Duratei temelie şi putere“. Urmează un moment ale cărui, profunde semnificaţii izvorăsc din dorinţa de pace, prietenie şi colaborare a clasei noastre muncitoare, a întregului popor, exprimată cu claritate şi consecvenţă de cel mai autorizat reprezentant al naţiunii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu: „E glasul României, glas de pace / Din năzuinţi de veacuri triumfind / Chemarea-i a partidului, prin timp / Vestind tot mai inuit cuvîntul nostru / încununat de-al demnităţii nimic“. Muzica şi dansul însoţesc şi vntregesc prin mijloace specifice versuri de mare putere expresivă :„Ne înfrăţim cu naţiile toate / In luptapentru pace şi dreptate / Pentru independenţă şi securitate / Chemînd la lupta pentru dezarmare / Fiece ţară, de la mica mare / Popoarele să vie-ntreo unire / Să dăm planetei altă înflorire / Şi să triumfe-al păcii cald cuvânt / Şi să stirpim războiul paramirt !“, întreaga scenă «sta inundată apoi de voioşia şi dinamismul pionierilor şi şoimilor patriei, ce compun un semnificativ tablou al copilăriei lipsit» de griji. Este simbolul dragostei şi recunoştinţei tineretului României socialiste faţă de partid şi secretarul său general, pentru minunatele condiţii de viaţă şi de învăţătură, de pregătire prin muncă şi pentru muncă, premisă certă a formării generaţiilor viitoare, care vor asigura înfăptuirea amplului program de dezvoltare multilaterală a ţării. Spectacolul festiv continuă cu o suită de cintece şi jocuri populare româneşti şi ale naţionalităţilor conlocuitoare, care aduc în scenă frumuseţea portului popular din cele mai reprezentative vetre folclorice ale ţării. Ritmurile specifice ale căluşului, ale jocurilor moldoveneşti sau oşeneşti, ale ceardacului şi dansurilor germane se împletesc intr-o armonioasă imagine, ce sugerează viaţa şi munca înfrăţită a tuturor locuitorilor ţării — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţii, acţiunea lor unită, pusă în slujba înfloririi necontenite a patriei. Finalul spectacolului, caracterizat printr-o atmosferă de deosebită vibraţie, de fierbinte patriotism, reuneşte toate formaţiile artistice participante, intr-un cuprinzător tablou, intitulat semnificativ „Pentru partid, pentru popor, pentru iubitul conducător“. Se recită versuri, al căror conţinut ilustrează cu limpezime sentimentele tuturor cetăţenilor României socialiste ! „Trăim aceste fericite zile / Inscrise-n viaţa-ntregului popor ! Precum istoria înscrie-n file / Cu litere de aur mersul lor. Sînt zile ce în inimă aşteaptă / Şi care mărturii prin timp rămîn / Căci ne conduce-o forţă înţeleaptă / Partidul nostru Comunist Român“. In această atmosferă de puternică Însufleţire, interpreţii, împreună cu participanţii, scandează cu înflăcărare numele partidului şi al secretarului său general, exprimîndu-şi profunda etimă şi recunoştinţă faţă de conducătorul iubit al partidului şi statului nostru, hotărirea de a munci cu toată dăruirea pentru progresul continuu al României socialiste. Grupuri de pionieri au urcat la prezidiu pentru a împina tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu bucheta de flori. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu îi îmbrăţişează pe copii cu căldură, cu dragoste părintească. In încheierea spectacolului, întreaga asistenţă intonează „Internaţionala". Din partea conducerii de partid şi de stat, artiştilor, tuturor celor ce au contribuit la realizarea spectacolului festiv dedicat zilei de 1 Mai le-a fost oferit un frumos coş cu flori. Raport ostăşesc Ziua de 1 Mai şi Ziua tineretului sint intâmpinate de ostaşii ţării cu rezultate calitativ superioare in pregătirea de luptă, politică şi de specialitate. Cu succese importante cinstesc aceste sărbători şi militarii care lucrează în, economia naţională. • Răspunzînd cu însufleţire chemării partidului de a da ţării cit mai mult cărbune, ostaşii care lucrează in Valea Jiului raportează fe-rultate pe măsura angajamentelor asumate Pe primul trimestru al anului ei au scos la lumină peste 560.000 de tone de cărbune, sporind, împreuna cu, minerii din acest mare bazin carbonifer, zestrea energetică a ţării. Şi în bazinul carbonifer al Olteniei, ostaşii s-au dovedit a fi la înălţime. Subordonaţii maiorului Ştefan Para, locotenenţilor majori Vasile Lahner şi Virgil Cambrea se prezintă cu succese de seamă in îndeplinirea planului. Ca o recunoaştere a hărniciei ostăşeşti, organizaţiei U.T.C. de aici i-a fost imagnat Drapelul C.C. al U.T.C. • Pe şantierul Canalului Dunâre-Marea Neagră militarii apropie cu fiecare zi momentul cind primul vas va face legătura între Cernavodă şi Pontul Euxin. Ei s-au angajat să îndeplinească planul pe acest an puia la 1 decembrie. Pe primele trei lumi ale anului, ostaşii din subordinea maiorului Vasile Brătariu, locotenenţilor majori Gheorghe Velea, Iulian Popovici, Ioan Crişan şi Nicolae Vlad, locotenenţilor Dumitru Pasăre şi Mircea Birzanu au depăşit şi sarcinile de producţie cu 25 pină la 30 de procente. • Colectivul de ofiţeri, maiştri militari, subofiţeri, militari in termen şi personal muncitor civil din unitatea productivă unde munceşte căpitanul inginer Constantin Enăchescu întimpină apropiata sărbătoare a muncii cu însemnate realizări. Astfel, planul producţiei globale a fost îndeplinit cu 101 la sută, planul producţiei nete cu 101,42 la sută, cifră înscrisă, şi in dreptul creşterii productivităţii muncii la producţia netă, producţia de piese de schimb la cele 22 tipodimensiuni are o valoare de 155 379 lei, iar fabricaţiile şi reconditionările la piese de schimb şi subansamble au fost realizate in valoare de 277 1.15 lei şi, respectiv, 120 824 lei.