Scînteia Tineretului, august 1982 (Anul 38, nr. 10320-10344)
1982-08-02 / nr. 10320
ÎN ÎNTÎMPINAREAMARII NOASTRE SĂRBĂTORI Întreprinderea „Electromagnetica1". Realizind o producţie industrială de 1,585 miliarde lei, deţine o pondere de 3,5 in ramura electrotehnică şi electronică. Face parte din Centrala Industrială de Echipamente de Telecomunicaţii şi Automatizări. Câteva date din fişa biografică a Întreprinderii „Electromagnetica“ care se impun de la sine Putem spune, afirmă directorul întreprinderii, inginer Victor Popescu, că tot ceea ce la marele forum comunist de acum 17 ani era doar un proiect îndrăzneţ, a devenit realitate vie, că tot ceea ce a fost atunci nădejde s-a transformat în certitudine. Evoluţia Întreprinderii „Electromagnetica se înscrie in dinamismul întregii industrii şi al industriei electrotehnice, ea capătînd un rol tot mai important in înzestrarea economiei, in promovarea progresului tehnic, în satisfacerea necesităţilorproductive şi ale populaţiei. Ca şi pentru întreaga industrie, perioada de după 1965 reprezintă o etapă de puternică dezvoltare a întreprinderii cinci, pe baza orientărilor celui de al IX-lea Congres al partidului, întreaga economie a cunoscut un puternic avînt in care promovarea și aplicarea noului a constituit o trăsătură definitorie. Drumul parcurs de mica întreprindere, al cărei profil se rezuma numai la asamblarea de piese telefonice aduse din import şi pînă la puternica şi moderna întreprindere de astăzi, cu o gamă variata de produse complexe, nu a fost ușor. Profilul actual al întreprinderii se poate spune că reprezintă o acumulare a eforturilor depuse, de-a lungul timpului de muncitori, cadrele tehnice, specialiști, care au lucrat și lucrează aici, reprezintă materializarea efortului de concepţie a acestora, care au creat în fapt, o unitate model, unicat al industriei româneşti. In perioada anilor 1965—1983 întreprinderea „Electromagnetica“ înregistrează cele mai înalte ritmuri de creştere, modernizare, şi diversificare a producţiei. Se introduc în fabricaţie noi produse, spune Victor Chirilă, secretar adjunct al comitetului de partid pe întreprindere, cum sunt centralele telefonice automate sistem Pentagontu, echipament de semnalizare pe locomotivă şi autostop, precum şi noi aparate de măsură. Punerea in fabricaţie a acestor produse, cu un adevă- zat grad de integrare, a asigurat ridicarea substanţială a nivelului tehnic al producţiei întreprinderii, a dat un nou avînt modernizării continue a producţiei, a determinat realizarea unor produse comparative şi competitive cu cele obţinute pe plan mondial. Prin punerea în fabricaţie a centralelor tip Pentaconta a daugă inginerul Mihai Fierbinţeanu, şeful secţiei cercetare ■ proiectare tehnologică, in anii 1969—1970, fabrica ia un ritm de dezvoltare, nemaiîntîlnit pînă acum. In ultimii 17 ani, toate produsele au fost înlocuite cu produse noi, ritmul de înnoire fiind in perioada aceasta de 16—25 lei sută pe an. După asimilarea sistemului Pentaconta care a demarat cu montarea în fabrică a unor echipamente cu subansamble aduse, din import, la un grad de integrare extrem de redus, azi gradul de integrare a depăşit 95 la sută. Realizarea efectivă a programelor de accelerare a introducerii progresului tehnic, perfecţionarea organizării proceselor de producţie, formarea profesională a personalului muncitor constituie coordonate de bază ale evoluţiei întreprinderii noastre in perioada actuală, a trecerii la o nouă calitate in întreaga noastră activitate. „Sunt tot atitea dimensiuni, spune Dumitru Gheorghe, secretar de partid, de care se ţine cont de fiecare dintre noi. In ultima perioadă, am abordat asimilarea in fabricaţie a centralelor electronice pe baza cercetărilor originale, a instiutului de specialitate C.C.S.I.T.T. Centralele de tip electronic de instituţie vor înnoi fabricaţia întreprinderii noastre in următorii ani, contribuind la efortul de încadrare a întreprinderii in sarcina de reducere a consumului de materii prime şi materiale“. „17 ani au mai însemnat pentru Întreprinderea „Electromagnetica", adaugă. Dima Nicolae, secretar adjunct al comitetului de partid, triplarea suprafeţelor de producţie, zestrea tehnică de producţie, numărul de personal. Anul 1968 este o dată de referinţă pentru întreprindere. A început dezvoltarea suprafeţelor de producţie prin construirea unei noi hale industriala pe patru nivele de producţie. Da asemenea s-a format, şi este in dezvoltare profilul de producţie electronic, apărind şi nuanţindu-se şi profilul de calificare a forţei de muncă de la asamblări de circuite electronice la testări pe mijloace moderne de verificare a produselor comandate de calculatoare“. ..Electromagnetica“ avea însă nevoie de muncitori, maiştri, tehnicieni, ingineri şi alte cadre de specialitate, conştienţi de faptul că policalificarea, capacitatea de a trece mai uşor de la o specialitate la alta conduce la o nouă calitate în caracterul diviziunii muncii, dar şi la dezvoltarea liberă a personalităţii umane. De acmi conducerea a sprijinit activitatea desfăşurată în cadrul şcolii profesionale şi apoi al liceului industrial, repartizînd lucrări din planul de producţie spre a fi executate de elevi în cadrul procesului instructiv-productiv. Evoluţia ascendentă a intreprinderii a cărei activitate se desfăşoară la înfiinţare, în anul 1930, intr-un modest atelier in care munceau 30 de oameni, pînă la puternica uzină ,,Electromagnetica“ de astăzi, în profilul industrial al căreia se numără aparatura de telecomunicaţii şi elemente de automatizări cu un înalt grad de complexitate, a impus crearea unui grup şcolar propriu, în scopul pregătirii forţei de muncă calificată necesară realizării in condiţii optime a sarcinilor de producţie. De asemeneai, ■ dacă înurmă cu zece ani exportul produselor se realiza intr-o singure, ţară, astăzi ne putem mîndri că produsele au fost exportate in peste 14 ţări. Alături de comunişti, un sprijin de nădejde in munca de educare a tinerei generaţii in pregătirea profesională şi politică a tinerilor îl joacă organizaţiile U.T.C. de la „Electromagnetica“. „Tinerii de la noi, ne spune secretarul comitetului U.T.C. pe întreprindere, Dumitru, Suciu, se bucură de aprecierea unanimă a întregului colectiv, pentru contribuţia însemnată pe care o aduc la realizarea planului de producţie, la înfăptuirea tuturor succeselor care stau la baza prestigiului de necontestat al întreprinderii. Sentimente deosebite încearcă astăzi grupul foştilor colegi care au urmat studiul Politehnicii în anii cincinalului de după Congresul al IX-lea al partidului şi, astăzi ocupă importante funcţii la „Electromagnetica , inginer Victor Chirilă, Dumitru Constantinescu, Adriana Stănescu, Dan Badea. Aceştia, şi nu numai ei, îşi aduc aminte de cei 10 ani lumină ca de o perioadă substanţială care coincide cu anii formării şi afirmării lor ca specialişti de frunte, ca oameni cu o înaltă conştiinţă profesională, puternic angajaţi in transpunerea in viaţă a celor mai măreţe programe şi proiecte de înscriere a României pe drumul progresului tehnic, al eficienţei şi competitivităţii. ARETA SANDRU „ELECTROMAGNETICA“ FILE DE BIOGRAFIE Din cronica întrecerii • ÎNCEPUTUL lunii august A FOST MARCAT ÎN ÎNTREAGĂ ŢARA prin noi succese în întrecerea socialistă, succese pe care oamenii muncii de la oraşe şi sate la dedică aniversării marii sărbători naţionale a eliberării patriei. Astfel, constructorii de maşini din judeţul Mureş au realizat peste prevederile primelor şapte luni , 230 tone utilaje, instalaţii tehnologice şi aparate destinate industriei chimice, prelucrării ţiţeiului, industrializării lemnului, industriei celulozei şi hîrtiei şi altor ramuri. De remarcat că în această perioadă nomenclatoarele întreprinderilor constructoare de maşini din judeţul Mureş s-au îmbogăţit cu 150 noi tipuri de produse. • ACORDIND O MARE ATENŢIE CREŞTERII PRODUCTIVITĂŢII MUNCII, colectivele unităţilor industriale din judeţul Neamţ au realizat suplimentar, in perioada 1 ianuarie — 31 iulie, o producţie marfă in valoare de 100 milioane lei. Principalii autori ai bilanţului pozitiv cu care industria judeţului Neamţ păşeşte in luna august sunt : Combinatul de fire şi fibre sintetice Săvineşti, Întreprinderea forestieră de exploatare şi transport, Întreprinderea de volvatir Tirgu-Neamţ, întreprinderea de transporturi auto Neamţ, întreprinderea de industrializarea sfeclei de zahăr Roman şi altele. 9 SONDORII DIN CADRUL TRUSTULUI PETROLULUI DIN PITEŞTI, care îşi desfăşoară activitatea in perimetrele judeţelor Argeş, Vilcea şi Dîmboviţa desfăşoară o susţinută activitate pentru punerea in valoare a unor noi zăcăminte de ţiţei şi gaze naturale. Potrivit bilanţului pe primele şapte luni, harnicii petrolişti din această parte a ţării şi-au depăşit sarcinile la indicatorul foraj de explorare, depăşire care reprezintă echivalentul a patru sonde de adîncime medie. Prin acest succes, sondorii Trustului din Piteşti şi-au onorat angajamentul asumat în cinstea Zilei de 23 August. • ÎNCEPUTUL lunii august A IMPRIMAT UN RITM ŞI MAI ÎNALT ÎNTRECERII SOCIALISTE. Acţionind în continuare sub deviza mobilizatoarei chemări patriotice a „ţării cu mai mult ţiţei“, sondorii Schelei de foraj din Zemeş au finalizat duminică două noi sonde, întregind, astfel, succesele din acest an. In perioada ianuarie-iulie, petroliştii Schelei Zemeş, care s-au aflat printre protagoniştii întrecerii socialiste, au depăşit cu aproape 11 la sută prevederile la forajul de cercetare şi cu 6,5 la sută pe cele ale forajului la mare adîncime. De asemenea, ei au redus costul lucrărilor cu 2,4 la sută şi au diminuat cu 17,5 la sută consumurile normate de energie electrică şi combustibil. REZULTATE BUNE AU CONSEMNAT ÎN ACEASTA PRIMA DUMINICA DIN AUGUST şi unităţile cu activitate continuă din judeţul Dîmboviţa. Combinatul de lianţi şi azbociment Fieni şi celelalte unităţi producătoare de materiale pentru construcţii din zonă, au livrat în plus şantierelor de locuinţe ciment, prefabricate din beton şi alte produse pentru ridicarea a circa 120 de apartamente, iar minerii de la Şotinga au expediat Termocentralei de la Doiceşti mai bine de 200 tone lignit. Proletari din toate ţările, unie-vă! AUGUST - O LUNA CU UN VOLUM MARE DE MUNCĂ PE OGOARE Eforturi stăruitoare pentru efectuarea la timp şi de calitate a tuturor lucrărilor Ultima lună de vară reprezintă pentru lucrătorii ogoarelor o perioadă in care se desfăşoară multiple activităţi si care solicită, in aceeaşi măsură ca şi pină acum, o maximă concentrare de forme. Desigur, principala obligaţie încă din primele zile ale lui august o constituie ÎNCHEIEREA GRABNICA A SECERIŞULUI in toate judeţele ţârii şi livrarea cantităţilor de gni contractate la fondul de stat. Este mai mult decit necesar ca în unităţile agricole din Moldova, Transilvania şi nordul tării să se ia toate măsurile tehnico-organizatorice care să permită, indiferent de evoluţia vremii, strîngerea şi depozitarea griului în următoarele 3-4 zile, adică in cel mai scurt timp. Dealtfel, in aceste zone au sosit utilaje in ajutor din sudul ţării, utilaje care trebuie astfel organizate şi folosite în langa seceriş incit să dea maximum de randament la recoltare. Producţia bună de pe cele peste 300 mii ha cu grîu rămase nesecerate trebuie să ajungă imediat în hambare pentru a evita pierderile ! Se impune aceeaşi operativitate si la eliberarea terenurilor de paie in vederea EFECTUĂRII ARATURILOR ADINCI DE VARA. Se remarcă însă tendinţa ca, după seceriş, aceste două lucrări din fluxul tehnologic continuu al campaniei de vară să fie lăsate pe planul secund, diminuindu-se simţitor ritmurile de realizare. Mai bine de jumătate de milion de hectare sunt incă acoperite de paie, rămase în urma combinelor, ca să nu mai amintim făptui că arăturile adinei — lucrare hotărîtoare pentru nivelul producţiilor viitoare — au demarat foarte timid. Este absolut necesar să se treacă de urgenţă la constituirea formaţiilor de mecanizatori in schimburi prelungite şi chiar două schimburi, care să efectueze arăturile adinei, zi şi noapte, pe terenurile care au fost cultivate cu cereale păioase. Realizarea producţiei de cereale din anul viitor de(Continuare în pag. a IV-a) Există destul de mulţi oameni singuri, care aşteaptă mereu un partener visat, pe care şi l-au imaginat după modelul personajelor din filmele sau cărţile cu subiectele eroice sau amoroase şi el nu vine, se lasă mereu aşteptat şi-n această stare destul de mulţi se grăbesc să creadă că mult visatul se poate ascunde sub masca primului venit. După cum sunt destul de mulți oameni care-şi fac din singurătate un fel de profesie sentimentală. Fie că au obosit să aştepte, fie că au ajuns in starea de a-şi procura bucuriile din companii trecătoare, din mici aventuri care mor înainte de a se apropia de pâmîntul solid al prieteniei. De multe ori a accepta compania unui om pe care îl cunoşti cam cit îl cunoşti şi pe impiegatul de mişcare ieşit în faţa trenului care staţionează cîteva minute într-o staţie, înseamnă a te preda pe mina oricui, fără să ştii ce te poate aştepta după aceea. Unde v-ati cunoscut ? La o cafea, intr-un magazin, intr-o gară, pe stradă, îrntr-un grup, şi întrebarea judecătorului sau a ofiţerului de miliţie vine ca o ghilotină care taie orit de urmă de îndoială, orice speranţă că din intîlnirea respectivă s-ar mai fi putut naşte şi altceva. Fiind prea multă lume care se predă cuvintelor primului venit am încercat să vedem cum se ajunge la o caricatură a prieteniei, care, la cîteva ore după ce-a început, nu poate să-ţi lase decit gustul amar al singurătăţii. PENELOPA RENUNŢA IA AŞTEPTAT ŞI VINE LĂ CHEE L-am invitat pe un prieten să-mi ţină companie. In ClujNapoca, vremea rea alunga lumea de pestrăzi şi-o înghesuia prin cinematografe, in cofetării şi-n casele mai călduroase. Nu era ispitit de ideea de-a deveni, măcar pentru o seară sau două, amorez de profesie, avea ceva de citit şi-n plus zicea că recunoaşte prea multă lume ca să facă o asemenea glumă. I-am spus ca fac pariu că se poate prezenta şi actor şi inginer silvic şi ospătar şi tot ţi-o să-l recunoască nimeni, ba, dimpotrivă, fetele ar fi mult mai incântate decit sa ştie că e scriitor. Asta l-a înfuriat peste măsură, a zis că nu se poate, că din cinci persoane cel puţin două îl vor recunoaşte. A acceptat pariul şi ne-am instalat în cafeneaua Expres din Piaţa Mihai Viteazul, chinuind două ceşti în care primisem ceva care ar fi trebuit să fie cafea. Oameni grăbiţi intraţi in fugă la o cafea in picioare, femei venite de la piaţă şi poposind la raionul de dulciuri, pensionari cuminţi care-şi sorbeau tremurind cafeaua. Pe la ora 11.20 a apărut şi Penelopa, pe numele ei adevărat Enikő Balasz, însoţită de o prietenă. Ne-am terminat cele două cafete, am mai luat două şi ne-am mutat la masa lor. Ne-am cunoscut de la un foc de ţigară. Poftim, mersi, nu ştiţi unde este cinematograful Cultural (de fapt nici nu ştiu dacă in Cluj-Napoca există un asemenea cinematograf) şi ea ne-a răspuns zîmbind, mai mult lui decit mie, deşi eu întrebasem, că nu ştie, că ea nu este din oraş. Dar de unde ? Din Satu Mare. O, frumos oraş, am zis eu, am şi eu acolo un prieten, mare şef. Mare, ce păcat că nu ne-am cunoscut înainte, că aş fi avut nevoie de el. Păi acum ce-are ? Enikő se mută la Cluj-Napoca. Şi-a dat demisia de la o întreprindere de tricotaje, pentru că prietenul ei, încă militar în termen, e clujean şi peste citeva luni, cind va fi trecut in rezervă, se vor căsători şi vrea ca venirea lui s-o prindă în Cluj- Napoca. Am zis hai să facem cunoştinţă, ne-am spus numele şi ne-am zimbit, şi pe urmă am fost asaltaţi de întrebări. Voi cu ce vă ocupaţi, ce faceţi pe aici, cu ce treburi, ciţi ani avem. Am mai scăzut vreo 5 la virstă, am zis că suntem din Bistriţa şi lucrăm la un mare restaurant şi am venit să ne sărbătorim o aniversare. Aşa-i, a zis ea, în oraşele mici n-ai cum să te distrezi, te cunoaşte toată lumea, te bîrfeşte, n-ai unde să mergi să vezi un teatru, un film mai ca lumea. Şi băieţii n-au nici muzică. Cealaltă fată tăcea şi sorbea rar din cafeaua aproape rece. Oricum, nu ne băga in seamă şi nu punea întrebări. Cind o chestionam eu răspundea monosilabic şi privea in ceaşcă. Enikő era mult mai prietenoasă. CORNEL NISTORESCU (Continuare in pag. a IV-a) NE CUNOASTEM DIN VEDERE... _________________________________________________________________________________________________ ANUL XXXVII, SERIA II, Nr. 10 320 6 PAGINI 50 BANI LUNI 2 AUGUST 1982 MESAJUL TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU adresat gazetei „Lupta C. F. R." cu prilejul împlinirii a 50 de ani de la apariţie îmi este deosebit de plăcut ca, la aniversarea semicentenarului gazetei „Lupta C.F.R.“, să adresez întregului colectiv redacţional, activului său de corespondenţi şi colaboratori, tuturor celor care o scriu şi tipăresc, precum şi cititorilor săi, un cordial salut tovărăşesc, revoluţionar, precum şi cele mai bune urări. Doresc, totodată, Sil felicit călduros colectivul gazetei pentru înalta distincţie ce i-a fost conferită — „Ordinul Muncii" clasa I. Apărută in anul 1932, ca organ al Comitetului Central de acţiune a ceferiştilor din condiţiile creşterii valului luptelor revoluţionare, organizate şi conduse de partid, împotriva politicii antipopulare şi antinaţionale a cercurilor guvernante burghezo-moşiereşti — gazeta „Lupta C.F.R.“ şi-a consacrat, încă de la primul număr, întreaga activitate slujirii cu devotament a intereselor fundamentale ale clasei noastre muncitoare, ale muncitorimii ceferiste. „Lupta C.F.R.“ a avut un rol important in pregătirea politică şi organizarea marilor bătălii de clasă din 1933, împreună cu celelalte publicaţii editate de partidul nostru comunist în anii grei ai ilegalităţii, gazeta a militat cu înflăcărare pentru răspindirea cuvintului partidului în rindurile oamenilor muncii de la căile ferate, pentru mobilizarea lor in marile bătălii sociale împotriva exploatării, a reacţiunii şi fascismului, împotriva războiului, pentru libertate naţională şi dreptate socială. După eliberare, în anii construcţiei socialiste, gazeta a desfăşurat o activitate susţinută pentru antrenarea largă a oamenilor muncii din transporturi şi telecomunicaţii in marile acţiuni desfăşurate de partid pentru refacerea şi reconstrucţia ţării, pentru instaurarea puterii populare şi transformarea revoluţionară a societăţii româneşti, pentru făurirea orînduirii noi, socialiste pe pămintul patriei. Aniversarea gazetei „Lupta C.F.R.“ are loc în condiţiile in care întregul nostru popor — mai hotărit şi mai unit ca oricind in jurul partidului — desfăşoară o intensă activitate pentru înfăptuirea neabătută a actualului cincinal, a hotăririlor Congresului al Xll-lea, care au deschis o etapă nouă, superioară în dezvoltarea economică şi socială a României. Importantele obiective pe care le avem de realizat in această perioadă pun sarcini de mare răspundere in faţa întregului nostru popor, chemat să asigure dezvoltarea puternică a forţelor de producţie şi a bazei energetice şi de materii prime, buna gospodărire şi valorificarea cu eficienţă maximă a tuturor resurselor materiale şi umane ale ţării, sporirea necontenită a avuţiei socialiste — temelia sănătoasă şi sigură a creşterii nivelului general de viaţă şi civilizaţie al întregii naţiuni. în acest cadru, sarcini şi răspunderi deosebite revin şi muncitorimii ceferiste, tuturor oamenilor muncii din domeniul transporturilor şi telecomunicaţiilor. Pornind de la rolul şi însemnătatea deosebită a transporturilor şi telecomunicaţiilor în înfăptuirea Programului partidului şi in desfăşurarea cu succes a întregii activităţi economice şi sociale din ţara noastră, partidul şi statul nostru socialist au acordat şi acordă o atenţie de prim ordin acestui important sector al economiei naţionale, se preocupă permanent de dedarea lui cu mijloace moderne, cu o temeinică bază tehnică şi materială. Este o îndatorire şi o obligaţie de cea mai mare răspundere a oamenilor muncii din transporturi şi telecomunicaţii ca , în calitatea luide proprietari, producători şi beneficiari , să asigure folosirea cu înalt randament şi eficienţă maximă a acestei baze tehnico-materiale, a tuturor mijloacelor tehnice şi instalaţiilor încredinţate de societate, să acorde o atenţie deosebită bunei întreţineri şi bunei funcţionări a acestora, fiind conştienţi că orice dereglare sau neajuns in acest domeniu poate influenţa negativ bunul mers al activităţii in alte sectoare, în întreaga economie naţională. Lupta pentru o calitate nouă, superioară în toate domeniile construcţiei socialiste din patria noastră cere muncitorimii ceferiste, tuturor celor ce muncesc în acest sector, să acţioneze cu toate forţele pentru organizarea cit mai raţională şi eficientă a transporturilor, prin utilizarea intensivă a mijloacelor din dotare, reducerea susţinută a consumurilor de orice fel — in primul rind, de combustibil şi energie, de piese de schimb — prin creşterea operativităţii şi calităţii întregii activităţi de transporturi şi telecomunicaţii. Este de înţeles că toate aceste probleme trebuie să se afle permanent şi în centrul preocupărilor gazetei „Lupta C.F.R.”. Folosind mijloacele specifice presei, gazeta trebuie să militeze susţinut pentru înfăptuirea in cele mai bune condiţii a politicii partidului şi statului nostru in transporturi şi telecomunicaţii, pentru perfecţionarea activităţii şi realizarea neabătută a tuturor sarcinilor ce revin acestui sector in cadrul planului cincinal, afirmindu-se tot mai puternic ca o tribună activă de răspîndire a experienţei înaintate, de promovare a noului, de combatere fermă a lipsurilor şi neajunsurilor ce se mai manifestă in acest domeniu Prin întreaga sa activitate, gazeta trebuie să contribuie activ la optimizarea transporturilor, la creşterea siguranţei şi regularităţii circulaţiei, la întronarea hotărita a unui înalt spirit de ordine şi disciplină in toate domeniile şi la toate nivelurile. In acelaşi timp, este necesar ca gazeta să-şi sporească şi mai mult aportul la promovarea susţinută în munca şi viaţa oamenilor muncii din transporturi a principiilor eticii şi echităţii socialiste, la dezvoltarea răspunderii şi a conştiinţei lor politice, la educarea revoluţionară, in spiritul partiotismului socialist, al dragostei şi devotamentului faţă de ţară, partid şi popor, al muncii fără preget pentru progresul şi înflorirea patriei socialiste. Gazeta trebuie să stimuleze şi să cultive permanent in rindurile acestui puternic detaşament al clasei noastre muncitoare — cu vechi şi frumoase tradiţii revoluţionare — dorinţa şi hotărârea de a se situa permanent, prin întreaga sa activitate, în primele rînduri ale luptei pentru înfăptuirea politicii interne şi externe a partidului şi statului, pentru afirmarea nobilelor idealuri ale poporului nostru, de colaborare şi înţelegere între naţiuni, de dezarmare, securitate şi pace in întreaga lume. îmi exprim convingerea că această aniversare va constitui pentru întregul colectiv redacţional un imbold de a acţiona cu şi mai multă hotăr'îre in vederea perfecţionării continue a întregii sale activităţi, a realizării in condiţii tot mai bune a marilor cerinţe şi sarcini ce îi revin în lumina istoricelor hotăriri ale Congresului al Xll-lea, a Programului partidului de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism. Cu această convingere urez redactorilor, corespondenţilor, colaboratorilor şi cititorilor gazetei „Lupta C.F.R.", precum şi întregii muncitorimi ceferiste şi tuturor oamenilor muncii din transporturi şi telecomunicaţii noi succese in activitatea viitoare, multă sănătate si fericire. NICOLAE CEAUSESCU A DECRET PREZIDENŢIAL privind conferirea „Ordinului Muncii“ clasa I gazetei „Lupta C. F. R.“ Pentru contribuţia adusă la înfăptuirea politicii partidului şi statului de construire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră, la educarea lucrătorilor din transporturi şi telecomunicaţii în spiritul concepţiei revoluţionare a Partidului Comunist Român. Cu prilejul aniversării a 50 de ani de la apariţia primului număr al gazetei „Lupta C.F.R.“, Preşedintele Republicii Socialiste România decretează: Articol unic. — Se conferă „Ordinul Muncii“ clasa I gazetei ..Lupta C.F.R.“. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România BUCUREŞTI ! Iarna. Capitala noastră pare o gravură iscată din trăsături umarne, dominată de orgile translucide ale acoperişurilor , care-şi aruncă prapurii zdrenţuiţi de gheaţă deasupra trotuarelor. Deasupra urbei trec trîmbe afumate şi cerul jos * vrea să strivească acoperişurile, altă dată căzute şi ele pebrinci, acum, de la etajul nu ştiu al cîtulea, aflate în nouri. In treizeci de ani de construcţie şi reconstrucţie metamor- ’ fozeie lui produc stupori celor ce au trăit aici cu o jumă- tate de secol înainte şi s-au întors. Unde era Tarapanaua s-au ridicat buildingul, unde era Tirgul de oale, iată Universalul cu 7 etaje de transatlantic care seara pe la 7 în acest anotimp dispare şi el în sfumatura lui februarie, ca şi cind ar intra in apele cerului. De la treapta gîştii, Bucureştii au ajuns la , scara rulantă şi de la calul cu muscal care trăgea o tăgîrţă de birjă ostenită, bucureşteanul şi-a permis un metrou cu aspectul unui casălot ce se strecoară paraleil cu Dîmboviţa spre uzinele mărginaşe. Primăvara, canefasul multicolor ci * caselor ce par a avea aripi din cauza balcoanelor, dind ilu- zia unui Start de gîşte sălbatice plecate spre ţărmuri mai calde. Se împodobeşte cu rufe multicolore şi cu arbori înfloriţi în grădinile evitate de un urbanism poetic. Mitică suferă fără grădină şi nemaiputînd să ia din spaţiile adiacente îşi mută . Semiramidele la etajul opt, în ghivece, jardiniere și iarna, ca acum un sere de sticlă după care umblă primarii de sector să le spargă pentru că se strică estetica blocurilor. De la pre- k pereacul cu porumbei guruitori s-a trecut la lift (cineva mi-a , povestit un lucru demn de o antologie a bucuriei : un stră- z mutat din vreo Ghence sau Văcăreşti, ajuns în locuinţa sa cea nouă, de bucurie că a scăpat de cişmeaua din curte, de noroi şi de lemne şi cărbuni s-a dat în ascensor, fără in- trerupere, de dimineaţă pînă seara, făcîndu-l inutilizabil, dar asta nu a mai supărat pe nimeni). Oraşul lui Bucur cel ce-a poposit cu o turmă de oi pe un deal, mai păstrează în seme- T ţia lui verticală caracteristicile unui oraş de cimpie pentru că viscolele sunt aduse de vînturi negentile, în viteză din Băkrăgan, dăruindu-ne vagoane întregi de omăt care transformă această aşezare omenească intr-o carte poştală hibernală şi feerică staţie lacustră la topirea zăpezii. Bucureştii sunt dăruiţi primăverii şi, toamnei vind aerul e ? roz sau are oboseala melancolică a trandafirilor de pe bulevardele sale, între extazul odorifer al lui avril şi pastelul său y alb, şi rugul pomilor din octombrie sufletul nostru se lumi- i nează şi se întunecă. Vara, grădinile de pe dealurile ce nu au fost incă topite de măcinarea ploilor, curg cascadele unor in- ^ finite grădini, deslănţuite in horbote. Atunci eu mi-amintesc de pădurile Cotroceniîor care au dispărut in holocaustul tim- * purilor, acele suave, albastre harfe pe care nu le vom mai vedea niciodată, în care numai cu o sută şi ceva de ani sau mai puţin încă mai alergau cerbi şi jupîniţe. De sus de pe dealul Arsenalului ce se pregăteşte să primească noul car- tier rezidenţial, spre seară se pot zări turlele de chihlimbari ale vechilor biserici sub care au ars milioane de luminări afumind siluetele aurii de sfinţi... ! Dar nopţile ? Trebuie să fi trăit o viaţă aici ca să înţelegi ce înseamnă culoarea violet a cerului de după miezul nopţii, i velurul întunecat in care rătăcesc bijuteriile argintii ale con- » stelaţilior şi strania lună, ca un copil fe patrusprezece zile, şi rece, cum zicea [fiatele nostru poet, Mihai Eminescu... y EUGEN BARBU !