Scînteia Tineretului, august 1982 (Anul 38, nr. 10320-10344)

1982-08-02 / nr. 10320

ÎN ÎNTÎMPINAREAMARII NOASTRE SĂRBĂTORI Întreprinderea „Electromagne­tica1". Realizind o producţie in­dustrială de 1,585 miliarde lei, deţine o pondere de 3,5 in ramu­ra electrotehnică şi electronică. Face parte d­in Centrala Indus­trială de Echipamente de Tele­comunicaţii şi Automatizări. Câ­­teva date din fişa biografică a Întreprinderii „Electromagneti­ca“ care se impun de la sine Putem spune, afirmă directorul întreprinderii, inginer Victor Po­­pescu, că tot ceea ce la marele forum comunist de acum 17 ani era doar un proiect îndrăzneţ, a devenit realitate vie, că tot ceea ce a fost atunci nădejde s-a transformat în certitudine. Evo­luţia Întreprinderii „Electromag­netica se înscrie in dinamismul întregii industrii şi al industriei electrotehnice, ea capătînd un rol tot mai important in înzes­trarea economiei, in promovarea progresului tehnic, în satisfa­cerea necesităţilor­­productive şi ale populaţiei. Ca şi pentru în­treaga industrie, perioada de după 196­5 reprezintă o etapă de puternică dezvoltare a întreprin­derii cinci, pe baza orientărilor celui de al IX-lea Congres al partidului, întreaga economie a cunoscut un puternic avînt in care promovarea și aplicarea noului a constituit o trăsătură definitorie. Drumul parcurs de mica între­prindere, al cărei profil se rezu­ma numai la asamblarea de pie­se telefonice aduse din import şi pînă la puternica şi moderna în­treprindere de astăzi, cu o gamă variata de produse complexe, nu a fost ușor. Profilul actual al în­treprinderii se poate spune că reprezintă o acumulare a efor­turilor depuse, de-a lungul timpului de muncitori, cadrele tehnice, specialiști, care au lu­crat și lucrează aici, reprezintă materializarea efortului de con­cepţie a acestora, care au creat în fapt, o unitate model, unicat al industriei româneşti. In perioada anilor 1965—1983 întreprinderea „Electromagneti­ca“ înregistrează cele mai înalte ritmuri de creştere, modernizare, şi diversificare a producţiei. Se introduc în fabricaţie noi produ­se, spune Victor Chirilă, secre­tar adjunct al comitetului de partid pe întreprindere, cum sunt centralele telefonice automate sistem Pentagontu, echipament de semnalizare pe locomotivă şi autostop, precum şi noi aparate de măsură. Punerea in fabricaţie a acestor­ produse, cu un adevă- z­at grad de integrare, a asigurat ridicarea substanţială a nivelului tehnic al producţiei întreprinde­rii, a dat un nou avînt moderni­zării continue a producţiei, a determinat realizarea unor pro­duse comparative şi competitive cu cele obţinute pe plan mon­dial. Prin punerea în fabricaţie a centralelor tip Pentaconta a daugă inginerul Mihai Fierbin­­ţeanu, şeful secţiei cercetare ■ proiectare tehnologică, in anii 1969—1970, fabrica ia un ritm de dezvoltare, nemaiîntîlnit pînă­ a­­cum. In ultimii 17 ani, toate pro­dusele au fost înlocuite cu pro­duse noi, ritmul de înnoire fiind in perioada aceasta de 16—25 lei sută pe an. După asimilarea sis­temului Pentaconta care a de­marat cu montarea în fabrică a unor echipamente cu­ subansam­­ble aduse, din import, la un grad de integrare extrem de redu­s, azi gradul de integrare a depăşit 95 la sută. Realizarea efectivă a progra­melor de accelerare a introdu­cerii progresului tehnic, perfec­ţionarea organizării proceselor de producţie, formarea profe­sională a personalului muncitor constituie coordonate de bază ale evoluţiei întreprinderii noas­tre in perioada actuală, a trece­rii la o nouă calitate in întreaga noastră activitate. „Sunt tot atitea dimensiuni, spune Dumi­tru Gheorghe, secretar de partid, de care se ţine cont de fiecare dintre noi. In ultima perioadă, am abordat asimilarea in fabri­caţie a centralelor electronice pe baza cercetărilor originale, a in­stiutului de specialitate C.C.S.I.T.T. Centralele de tip electronic de instituţie vor în­noi fabricaţia întreprinderii noastre in următorii ani, con­tribuind la efortul de încadrare a întreprinderii in sarcina de reducere a consumului de mate­rii prime şi materiale“. „17 ani au mai însemnat pen­tru Întreprinderea „Electromag­netica", adaugă. Dima Nicolae, secretar adjunct al comitetului de partid, triplarea suprafeţelor de producţie, zestrea tehnică de producţie, numărul de personal. Anu­l 1968 este o dată de refe­rinţă pentru­ întreprindere. A început dezvoltarea suprafeţelor de producţie prin construirea unei noi hale industriala pe pa­tru nivele de producţie. Da ase­menea s-a format, şi este in dez­voltare profilul de producţie electronic, apărind şi nuanţin­­du-se şi profilul de calificare a forţei de muncă de la asamblări de circuite electronice la tes­tări pe mijloace moderne de ve­rificare a produselor comandate de calculatoare“. ..Electromagnetica“ avea însă nevoie de muncitori, maiştri, tehnicieni, ingineri şi alte cadre de specialitate, conştienţi de faptul că policalificarea, capaci­tatea de a trece mai uşor de la o specialitate la alta conduce la o nouă calitate în caracterul di­viziunii muncii, dar şi la dezvol­tarea liberă a personalităţii umane. De acmi conducerea a sprijinit­­ activitatea desfăşurată în cadrul şcolii profesionale şi apoi al liceului industrial, re­­partizînd lucrări din planul de producţie spre a fi executate de elevi în cadrul procesului in­structiv-productiv. Evoluţia as­cendentă a intreprinderii a cărei activitate se desfăşoară la înfiin­ţare, în anul 1930, intr-un mo­dest atelier in care munceau 30 de oameni, pînă la puternica uzi­nă ,,Electromagnetica“ de astăzi, în profilul industrial al căreia se numără aparatura de telecomu­nicaţii şi elemente de automati­zări cu un înalt grad d­e com­plexitate, a impus crearea unui grup şcolar propriu, în scopul pregătirii forţei de muncă cali­ficată necesară realizării in con­diţii optime a sarcinilor de pro­ducţie. De asemeneai, ■ dacă în­­urmă cu zece ani exportul pro­duselor se realiza intr-o singure, ţară, astăzi ne putem mîndri că produsele au fost exportate in peste 14 ţări. Alături de comunişti, un spri­jin de nădejde in munca de edu­care a tinerei generaţii in pre­gătirea profesională şi politică a tinerilor îl joacă organizaţiile U.T.C. de la „Electromagnetica“. „Tinerii de la noi, ne spune secre­tarul comitetului U.T.C. pe în­treprindere, Dumitru, Suciu, se bucură de aprecierea unanimă a întregului colectiv, pentru con­tribuţia însemnată pe care o aduc la realizarea planului de producţie, la înfăptuirea tuturor succeselor care stau la baza prestigiului de necontestat al în­treprinderii. Sentimente deose­bite încearcă astăzi grupul foşti­lor colegi care au urmat studiul Politehnicii în anii cincinalului de după Congresul al IX-lea al partidului şi, astăzi ocupă impor­tante funcţii la „Electromagne­tica , inginer Victor Chirilă, Du­mitru Constantinescu, Adriana Stănescu, Dan Badea. Aceştia, şi nu numai ei, îşi aduc aminte d­e cei 10­ ani lumină ca de o pe­rioadă substanţială care coincide cu anii formării şi afirmării lor ca specialişti de frunte, ca oa­meni cu o înaltă conştiinţă pro­fesională, puternic angajaţi in transpunerea in viaţă a celor mai măreţe programe şi proiecte de înscriere a României pe dru­mul progresului tehnic, al efi­cienţei şi competitivităţii. ARETA SANDRU „ELECTROMAGNETICA“ FILE DE BIOGRAFIE Din cronica întrecerii • ÎNCEPUTUL lunii au­gust A FOST MARCAT ÎN ÎNTREAGĂ ŢARA prin noi suc­cese în întrecerea socialistă, suc­cese pe care oamenii muncii de la oraşe şi sate la dedică ani­versării marii sărbători naţiona­le a eliberării patriei. Astfel, constructorii de maşini din ju­deţul Mureş au realizat peste prevederile primelor şapte luni , 230 tone utilaje, instalaţii teh­nologice şi aparate destinate in­dustriei chimice, prelucrării ţi­ţeiului, industrializării lemnului, industriei celulozei şi hîrtiei şi altor ramuri. De remarcat că în această perioadă nomenclatoare­le întreprinderilor constructoare de maşini din judeţul Mureş s-au îmbogăţit cu 150 noi tipuri de produse. • ACORDIND O MARE A­­TENŢIE CREŞTERII PRODUC­TIVITĂŢII MUNCII, colectivele unităţilor industriale din judeţul Neamţ au realizat suplimentar, in perioada 1 ianuarie — 31 iu­lie, o producţie marfă in valoare de 100 milioane lei. Principalii autori ai bilanţului pozitiv cu care industria judeţului Neamţ păşeşte in luna august sunt : Combinatul de fire şi fibre sin­tetice Săvineşti, Întreprinderea forestieră de exploatare şi trans­port, Întreprinderea de volvatir Tirgu-Neamţ, întreprinderea de transporturi auto Neamţ, între­prinderea de industrializarea sfeclei de zahăr Roman şi altele. 9 SONDORII DIN CADRUL TRUSTULUI PETROLULUI DIN PITEŞTI, care îşi desfăşoară ac­tivitatea in perimetrele judeţelor Argeş, Vilcea şi Dîmboviţa des­făşoară o susţinută activitate pentru punerea in valoare a u­­nor noi zăcăminte de ţiţei şi gaze naturale. Potrivit bilanţului pe primele şapte luni, harnicii petrolişti din această parte a ţării şi-au depăşit sarcinile la in­dicatorul foraj de explorare, de­păşire care reprezintă echivalen­tul a patru sonde de adîncime medie. Prin acest succes, sondo­rii Trustului din Piteşti şi-au o­­norat angajamentul asumat în cinstea Zilei de 23 August. • ÎNCEPUTUL lunii au­gust A IMPRIMAT UN RITM ŞI MAI ÎNALT ÎNTRECERII SOCIALISTE. Acţionind în con­tinuare sub deviza mobilizatoarei chemări patriotice a „ţării cu­ mai mult ţiţei“, sondorii Schelei de foraj din Zemeş au finalizat duminică două noi sonde, între­gind, astfel, succesele din acest an. In perioada ianuarie-iulie, petroliştii Schelei Zemeş, care s-au aflat printre protagoniştii întrecerii socialiste, au depăşit cu aproape 11 la sută prevede­rile la forajul de cercetare şi cu 6,5 la sută pe cele ale forajului la mare adîncime. De asemenea, ei au redus costul lucrărilor cu 2,4 la sută şi au diminuat cu 17,5 la sută consumurile normate de energie electrică şi combustibil.­­ REZULTATE BUNE AU CONSEMNAT ÎN ACEASTA PRIMA DUMINICA DIN AU­GUST şi unităţile cu activitate continuă din judeţul Dîmboviţa. Combinatul de lianţi şi azboci­ment Fieni şi celelalte unităţi producătoare de materiale pen­tru construcţii din zonă, au li­vrat în plus şantierelor de lo­cuinţe ciment, prefabricate din beton şi alte produse pentru ri­dicarea a circa 120 de aparta­mente, iar minerii de la Şotinga au expediat Termocentralei de la Doiceşti mai bine de 200 tone lignit. Proletari din toate ţările, unie-vă! AUGUST - O LUNA CU UN VOLUM MARE DE MUNCĂ PE OGOARE Eforturi stăruitoare pentru efectuarea la timp şi de calitate a tuturor lucrărilor Ultima lună de vară repre­zintă pentru lucrătorii ogoare­lor o perioadă in care se des­făşoară multiple activităţi si care solicită, in aceeaşi mă­sură ca şi pină acum, o ma­ximă concentrare de forme. Desigur, principala obligaţie încă din primele zile ale lui august o constituie ÎNCHEIE­REA GRABNICA A SECERI­ŞULUI in toate judeţele ţârii şi livrarea cantităţilor de gni contractate la fondul de stat. Este mai mult decit necesar ca în unităţile agricole din Mol­dova, Transilvania şi nordul tării să se ia toate măsurile tehnico-organizatorice care să permită, indiferent de evoluţia vremii, strîngerea şi depozita­rea griului în următoarele 3-4 zile, adică in cel mai scurt timp. Dealtfel, in aceste zone au sosit utilaje in ajutor din sudul ţării, utilaje care trebuie astfel organizate şi folosite în lan­ga seceriş incit să dea ma­ximum de randament la re­coltare. Producţia bună de pe cele peste 300 mii ha cu grîu rămase nesecerate tre­buie să ajungă imediat în hambare pentru a evita pier­derile ! Se impune aceeaşi operati­vitate si la eliberarea terenu­rilor de paie in vederea EFECTUĂRII ARATURILOR ADINCI DE VARA. Se re­marcă însă tendinţa ca, după seceriş, aceste două lucrări din fluxul tehnologic conti­nuu al campaniei de vară să fie lăsate pe planul secund, diminuindu-se simţitor ritmu­rile de realizare. Mai bine de jumătate de milion de hectare sunt incă acoperite de paie, rămase în urma­ combinelor, ca să nu mai amintim făptui că arăturile adinei — lucrare hotărîtoare pentru nivelul producţiilor viitoare — au de­marat foarte timid. Este abso­lut necesar să se treacă de urgenţă la constituirea forma­ţiilor de mecanizatori in schimburi prelungite şi chiar două schimburi, care să efec­tueze arăturile adinei, zi şi noapte, pe terenurile care au fost cultivate cu cereale pă­­ioase. Realizarea producţiei de cereale din anul­ viitor de­(Continuare în pag. a IV-a) Există destul de mulţi oameni singuri, care aşteaptă mereu un partener visat, pe care şi l-au imaginat după modelul perso­najelor din filmele sau cărţile cu subiectele eroice sau amoroa­se şi el nu vine, se lasă mereu aşteptat şi-n această stare des­tul de mulţi se grăbesc să crea­dă că mult visatul se poate as­cunde sub masca primului ve­nit. După cum sunt destul de mulți oameni care-şi fac din singurătate un fel de profesie sentimentală. Fie că au obosit să aştepte, fie că au ajuns in starea de a-şi procura bucuriile din companii trecătoare,­­ din mici aventuri care mor înainte de a se apropia de pâmîntul so­lid al prieteniei. De multe ori a accepta compania unui om pe care îl cunoşti cam cit îl cunoşti şi pe impiegatul de mişcare ieşit în faţa trenului care staţionea­ză cîteva minute într-o staţie, înseamnă a te preda pe mina oricui, fără să ştii ce te poate aştepta după aceea. Unde v-ati cunoscut ? La o cafea, intr-un magazin, intr-o gară, pe stradă, îrntr-un grup, şi întrebarea ju­decătorului sau a ofiţerului de miliţie vine ca o ghilotină care taie orit de urmă de îndoială, o­­rice speranţă că­ din intîlnirea respectivă s-ar­ mai fi putut naşte şi altceva. Fiind prea multă lume care se predă cu­vintelor primului venit am în­cercat să vedem cum se ajunge la o caricatură a prieteniei, care, la cîteva ore după ce-a început, nu poate să-ţi lase decit gus­tul amar al singurătăţii. PENELOPA RENUNŢA IA AŞTEPTAT ŞI VINE LĂ CHEE L-am invitat pe un prieten să-mi ţină companie. In Cluj­Napoca, vremea rea alun­ga lumea de pe­­străzi şi-o în­ghesuia prin cinematografe, in cofetării şi-n casele mai căldu­roase. Nu era ispitit de ideea de-a deveni, măcar pentru o seară sau două, amorez de pro­fesie, avea ceva de citit şi-n plus zicea că re­cunoaşte prea multă lume ca să facă o aseme­nea glumă. I-am spus ca fac pa­riu că se poate prezenta şi ac­tor şi inginer silvic şi ospătar şi tot ţi-o să-l recunoască ni­meni, ba, dimpotrivă, fetele ar fi mult mai incântate decit sa ştie că e scriitor. Asta l-a în­furiat peste măsură, a zis că nu se poate, că din cinci persoane cel puţin două îl vor recunoaşte. A acceptat pariul şi ne-am in­stalat în cafeneaua Expres din Piaţa Mihai Viteazul, chinuind două ceşti în care primisem ceva care ar fi trebuit să fie ca­fea. Oameni grăbiţi intraţi in fugă la o cafea in picioare, fe­mei venite de la piaţă şi po­posind la raionul de dulciuri, pensionari cuminţi care-şi sor­beau tremurind cafeaua. Pe la ora 1­1.20 a apărut şi Penelopa, pe numele ei adevărat Enikő Balasz, însoţită de o prietenă. Ne-am terminat cele două cafe­te, am mai luat două şi ne-am mutat la­ masa lor. Ne-am cu­noscut de la un foc de ţigară. Poftim, mersi, nu ştiţi unde este cinematograful Cultural (de fapt nici nu ştiu dacă in Cluj-Napo­­ca există un asemenea cinema­tograf) şi ea ne-a răspuns zîm­­bind, mai mult lui decit mie, deşi eu întrebasem, că nu ştie, că ea nu este din oraş. Dar de unde ? Din Satu Mare. O,­ fru­mos oraş, am zis eu, am şi eu acolo un prieten, mare şef. Mare, ce păcat că nu ne-am cu­noscut înainte, că aş fi avut ne­voie de el. Păi acum ce-are ? Enikő se mută la Cluj-Napoca. Şi-a dat demisia de la o între­prindere de tricotaje, pentru că prietenul ei, încă militar în ter­men, e clujean şi peste citeva luni, cind va fi trecut in rezer­vă, se vor căsători şi vrea ca venirea lui s-o prindă în Cluj- Napoca. Am zis hai să facem cunoştinţă, ne-am spus numele şi ne-am zimbit, şi pe urmă am fost asaltaţi de întrebări. Voi cu ce vă ocupaţi, ce faceţi pe aici, cu ce treburi, ciţi ani avem. Am mai scăzut vreo 5 la virstă, am zis că suntem din Bistriţa şi lu­crăm la un mare restaurant şi am venit să ne sărbătorim o a­­niversare. Aşa-i, a zis ea, în o­­raşele mici n-ai cum să te dis­trezi, te cunoaşte toată lumea, te bîrfeşte, n-ai unde să mergi să vezi un teatru, un film mai ca lumea. Şi băieţii n-au nici muzică. Cealaltă fată tăcea şi sorbea rar din cafeaua aproape rece. Oricum, nu ne băga in seamă şi nu punea întrebări. Cind o chestionam eu răspundea monosilabic şi privea in ceaşcă. Enikő era mult mai prietenoasă. CORNEL NISTORESCU (Continuare in pag. a IV-a) NE CUNOASTEM DIN VEDERE... _________________________________________________________________________________________________ ANUL XXXVII, SERIA II, Nr. 10 320 6 PAGINI 50 BANI LUNI 2 AUGUST 1982 MESAJUL TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU adresat gazetei „Lupta C. F. R." cu prilejul împlinirii a 50 de ani de la apariţie îmi este deosebit de plăcut ca, la aniversarea semicentenarului gazetei „Lupta C.F.R.“, să adresez întregului colectiv redacţional, activului său de corespondenţi şi colaboratori, tuturor celor care o scriu şi tipăresc, precum şi cititori­lor săi, un cordial salut tovărăşesc, revoluţionar, precum şi cele mai bune urări. Doresc, totodată, Sil felicit călduros colectivul gazetei pentru înalta distincţie ce i-a fost conferită — „Ordi­nul Muncii" clasa I. Apărută in anul 1932, ca organ al Comitetului Central de acţiune a ceferiştilor d­in condiţiile creşterii valului luptelor revoluţionare, organi­zate şi conduse de partid, împotriva politicii antipopulare şi antinaţionale a cercurilor guver­nante burghezo-moşiereşti — gazeta „Lupta C.F.R.“ şi-a consacrat, încă de la primul număr, întreaga activitate slujirii cu devotament a in­tereselor fundamentale ale clasei noastre mun­citoare, ale muncitorimii ceferiste. „Lupta C.F.R.“ a avut un rol important in pregătirea politică şi organizarea marilor bătălii de clasă din 1933, împreună cu celelalte publicaţii editate de partidul nostru comunist în anii grei ai ile­galităţii, gazeta a militat cu înflăcărare pentru răspindirea cuvintului partidului în rindurile oamenilor muncii de la căile ferate, pentru mo­bilizarea lor in marile bătălii sociale împotriva exploatării, a reacţiunii şi fascismului, împotriva războiului, pentru libertate naţională şi dreptate socială. După eliberare, în anii construcţiei socialiste, gazeta a desfăşurat o activitate susţinută pentru antrenarea largă a oamenilor muncii din trans­porturi şi telecomunicaţii in marile acţiuni des­­făşurate de partid pentru refacerea şi recon­­strucţia ţării, pentru instaurarea puterii popu­lare şi transformarea revoluţionară a societăţii româneşti, pentru făurirea orînduirii noi, so­cialiste pe păm­intul patriei. Aniversarea gazetei „Lupta C.F.R.“ are loc în condiţiile in care întregul nostru popor — mai hotărit şi mai unit ca oricind in jurul partidului — desfăşoară o intensă activitate pen­tru înfăptuirea neabătută a actualului cincinal, a hotăririlor Congresului al Xll-lea, care au deschis o etapă nouă, superioară în dezvoltarea economică şi socială a României. Importantele obiective pe care le avem de realizat in această perioadă pun sarcini de mare răspundere in faţa întregului nostru popor, chemat să asigure dez­voltarea puternică a forţelor de producţie şi a bazei energetice şi de materii prime, buna gos­­­podărire şi valorificarea cu eficienţă maximă a tuturor resurselor materiale şi umane ale ţării, sporirea necontenită a avuţiei socialiste — te­melia sănătoasă şi sigură a creşterii nivelului general de viaţă şi civilizaţie al întregii naţiuni. în acest cadru, sarcini şi răspunderi deosebite revin şi muncitorimii ceferiste, tuturor oame­nilor muncii din domeniul transporturilor şi te­lecomunicaţiilor. Pornind de la rolul şi însem­nătatea deosebită a transporturilor şi telecomu­nicaţiilor în înfăptuirea Programului partidului şi in desfăşurarea cu succes a întregii activi­tăţi economice şi sociale din ţara noastră, parti­dul şi statul nostru socialist au acordat şi acordă o atenţie de prim ordin aces­tui important sector al economiei naţionale, se preocupă permanent de dedarea lui cu mijloace moderne, cu o temeinică bază tehnică şi mate­rială. Este o îndatorire şi o obligaţie de cea mai mare răspundere a oamenilor muncii din trans­porturi şi telecomunicaţii ca , în calitatea lui­de proprietari, producători şi beneficiari , să asigure folosirea cu înalt randament şi eficienţă maximă a acestei baze tehnico-materiale, a tu­turor mijloacelor tehnice şi instalaţiilor încre­dinţate de societate, să acorde o atenţie deose­bită bunei întreţineri şi bunei funcţionări a acestora, fiind conştienţi că orice dereglare sau neajuns in acest domeniu poate influenţa nega­tiv bunul mers al activităţii in alte sectoare, în întreaga economie naţională. Lupta pentru o ca­litate nouă, superioară în toate domeniile con­strucţiei socialiste din patria noastră cere mun­citorimii ceferiste, tuturor celor ce muncesc în acest sector, să acţioneze cu toate forţele pen­tru organizarea cit mai raţională şi eficientă a transporturilor, prin utilizarea intensivă a mij­loacelor din dotare, reducerea susţinută a con­sumurilor de orice fel — in primul rind, de com­bustibil şi energie, de piese de schimb — prin creşterea operativităţii şi calităţii întregii acti­vităţi de transporturi şi telecomunicaţii. Este de înţeles că toate aceste probleme tre­buie să se afle permanent şi în centrul preo­cupărilor gazetei „Lupta C.F.R.”. Folosind mij­loacele specifice presei, gazeta trebuie să mili­teze susţinut pentru înfăptuirea in cele mai bune condiţii a politicii partidului şi statului nostru in transporturi şi telecomunicaţii, pen­tru perfecţionarea activităţii şi realizarea neabă­tută a tuturor sarcinilor ce revin acestui sector in cadrul planului cincinal, af­irmindu-se tot mai puternic ca o tribună activă de răspîndire a ex­perienţei înaintate, de promovare a noului, de combatere fermă a lipsurilor şi neajunsurilor ce se mai manifestă in acest domeniu Prin în­treaga sa activitate, gazeta trebuie să contribuie activ la optimizarea transporturilor, la creşterea siguranţei şi regularităţii circulaţiei, la întrona­rea hotărita a unui înalt spirit de ordine şi dis­ciplină in toate domeniile şi la toate nivelurile. In acelaşi timp, este necesar ca gazeta să-şi sporească şi mai mult aportul la promovarea susţinută în munca şi viaţa oamenilor muncii din transporturi a principiilor eticii şi echităţii socialiste, la dezvoltarea răspunderii şi a con­ştiinţei lor politice, la educarea revoluţionară, in spiritul partiotismului socialist, al dragostei şi devotamentului faţă de ţară, partid şi popor, al muncii fără preget pentru progresul şi în­florirea patriei socialiste. Gazeta trebuie să stimuleze şi să cultive per­manent in rindurile acestui puternic detaşament al clasei noastre muncitoare — cu vechi şi fru­moase tradiţii revoluţionare — dorinţa şi hotă­rârea de a se situa permanent, prin întreaga sa activitate, în primele rînduri ale luptei pentru înfăptuirea politicii interne şi externe a parti­dului şi statului, pentru afirmarea nobilelor idealuri ale poporului nostru, de colaborare şi înţelegere între naţiuni, de dezarmare, securitate şi pace in întreaga lume. îmi exprim convingerea că această aniversare va constitui pentru întregul colectiv redacţional un imbold de a acţiona cu şi mai multă hotă­­r'îre in vederea perfecţionării continue a întregii sale activităţi, a realizării in condiţii tot mai bune a marilor cerinţe şi sarcini ce îi revin în lumina istoricelor hotăriri ale Congresului al Xll-lea, a Programului partidului de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism. Cu această convingere urez redactorilor, co­respondenţilor, colaboratorilor şi cititorilor ga­zetei „Lupta C.F.R.", precum şi întregii munci­torimi ceferiste şi tuturor oamenilor muncii din transporturi şi telecomunicaţii noi succese in activitatea viitoare, multă sănătate si fericire. NICOLAE CEAUSESCU A DECRET PREZIDENŢIAL privind conferirea „Ordinului Muncii“ clasa I gazetei „Lupta C. F. R.“ Pentru contribuţia adusă la înfăptuirea politicii partidului şi statului de construire a societăţii so­cialiste multilateral dezvoltate în patria noastră, la educarea lucrătorilor din transporturi şi tele­comunicaţii în spiritul concepţiei revoluţionare a Partidului Comunist Român. Cu prilejul aniversării a 50 de ani de la apa­riţia primului număr al gazetei „Lupta C.F.R.“, Preşedintele Republicii Socialiste România decretează: Articol unic. — Se conferă „Ordinul Muncii“ clasa I gazetei ..Lupta C.F.R.“. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România BUCUREŞTI ! Iarna. Capitala noastră pare o gravură iscată din trăsături u­marne, dominată de orgile translucide ale acoperişurilor , care-şi aruncă prapurii zdrenţuiţi de gheaţă deasupra tro­­­­tuarelor. Deasupra urbei trec trîmbe afumate şi cerul jos * vrea să strivească acoperişurile, altă dată căzute şi ele pe­­­brinci, acum, de la etajul nu ştiu al cîtulea, aflate în nouri.­­ In treizeci de ani de construcţie şi reconstrucţie metamor- ’ fozeie lui produc stupori celor ce au trăit aici cu o ju­mă-­­ tate de secol înainte şi s-au întors. Unde era Tarapanaua s-a­u ridicat buildingul, unde era Tirgul de oale, iată Universalul cu 7 etaje de transatlantic care seara pe la 7 în acest anotimp­­ dispare şi el în sfumatura lui februarie, ca şi cind ar intra in­­ apele cerului. De la treapta gîştii, Bucureştii au ajuns la , scara rulantă şi de la calul cu muscal care trăgea o tăgîrţă­­ de birjă ostenită, bucureşteanul şi-a permis un metrou cu­­ aspectul unui casălot ce se strecoară paraleil cu Dîmboviţa­­ spre uzinele mărginaşe. Primăvara, canefasul multicolor ci * caselor ce par a avea aripi din cauza balcoanelor, dind ilu-­­ zia unui Start de gîşte sălbatice plecate spre ţărmuri mai­­ calde. Se împodobeşte cu rufe multicolore şi cu arbori înfloriţi­­ în grădinile evitate de un urbanism poetic. Mitică suferă fără­­ grădină şi nemaiputînd să ia din spaţiile adiacente îşi mută . Semiramidele la etajul opt, în ghivece, jardiniere și iarna, ca­­ acum un sere de sticlă după care umblă primarii de sector să­­ le spargă pentru că se strică estetica blocurilor. De la pre- k pereacul cu porumbei guruitori s-a trecut la lift (cineva mi-a , povestit un lucru demn de o antologie a bucuriei : un stră- z mutat din vreo Ghence sau Văcăreşti, ajuns în locuinţa sa­­ cea nouă, de bucurie că a scăpat de cişmeaua din curte,­­ de noroi şi de lemne şi cărbuni s-a dat în ascensor, fără in-­­ trerupere, de dimineaţă pînă seara, făcîndu-l inutilizabil, dar­­ asta nu a mai supărat pe nimeni). Oraşul lui Bucur cel ce-a­­ poposit cu o turmă de oi pe un deal, mai păstrează în seme- T ţia lui verticală caracteristicile unui oraş de cimpie pentru­­ că viscolele sunt aduse de vînturi negentile, în viteză din Bă­­k­răgan, dăruindu-ne vagoane întregi de omăt care transformă­­ această aşezare omenească intr-o carte poştală hibernală şi­­ feerică staţie lacustră la topirea zăpezii.­­ Bucureştii sunt dăruiţi primăverii şi, toamnei vind aerul e ? roz sau are oboseala melancolică a trandafirilor de pe bu­­­­levardele sale, între extazul odorifer al lui avril şi­ pastelul său y alb, şi rugul pomilor din octombrie sufletul nostru se lumi- i nează şi se întunecă. Vara, grădinile de pe dealurile ce nu au­­ fost incă topite de măcinarea ploilor, curg cascadele unor in- ^ finite grădini, deslănţuite in horbote. Atunci eu mi-amintesc­­ de pădurile Cotroceniîor care au dispărut in holocaustul tim- * purilor, acele suave, albastre harfe pe care nu le vom mai­­ vedea niciodată, în care numai cu o sută şi ceva de ani sau­­ mai puţin încă­ mai alergau cerbi şi jupîniţe. De sus de pe­­ dealul Arsenalului ce se pregăteşte să primească noul car-­­ tier rezidenţial, spre seară se pot zări turlele de chihlimbar­i ale vechilor biserici sub care au ars milioane de luminări­­ afumind­ siluetele aurii de sfinţi... ! Dar nopţile ? Trebuie să fi trăit o viaţă aici ca să înţelegi­­ ce înseamnă culoarea violet a cerului de după miezul nopţii, i velurul întunecat in care rătăcesc bijuteriile argintii ale con- » stelaţilior şi strania lună, ca un copil f­e patrusprezece zile,­­ şi rece, cum zicea [fiatele nostru poet, Mihai Eminescu... y EUGEN BARBU !

Next