Scînteia Tineretului, octombrie 1982 (Anul 38, nr. 10371-10396)
1982-10-01 / nr. 10371
ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST Campania agricolă de toamnă FRONT LARG DE ACŢIUNE, MAXIMĂ MOBILIZARE DE FORŢE PE OGOARE Porumbul a fost recoltat de pe 1015312 ha — media realizărilor pe ţară : 48 la sută ; • judeţe fruntaşe: IAŞI — 94%, BOTOŞANI — 78%, Sectorul agricol ILFOV — 74%, OLT — 70%, MEHEDINŢI — 65%, BACAU — 64%, DOLJ — 60%, HUNEDOARA — 59%; • judeţe cu realizări sub media pe ţară : CARAŞSEVERIN — 24%, SATUMARE — 25%, BIHOR — 34%, VASLUI — 37%, PRAHOVA — 37%, NEAMŢ, GALAŢI, TULCEA — 39%, DÎMBOVIŢA — 41%, CONSTANŢA — 43% şi toate judeţele (exceptind Hunedoara) din zona a treia de cultură. Trebuia însă specificat că, dacă la recoltat s-au înregistrat în ultimele zile avansuri substanţiale, totuşi livrările la fondul de stat şi F.N.C. sunt foarte scăzute, chiar pentru judeţele fruntaşe aceste valori fiind nesemnificative în raport cu suprafeţele culese. Astfel, judeţul IAŞI realizează la fondul de stat 13 procente din plan, iar la PNC (numai din cooperativele agricole) 48 de procente, şi BOTOŞANI cu 4 şi respectiv 25 la sută din I.A.S. şi 1 la sută (!) din C.A.P. Concluzia : în cîmp se află importante cantităţi de recoltă adunată, dar încă netrasportată în hambare şi baze de recepţie. STADIUL ÎNSĂMÎNŢĂRILOR LA GRÎU - SECARĂ (în procente la data de 29 septembrie 1982) Griul a fost insamintat pe 363640 ha media realizărilor pe fârâ: 16 la sută începînd de acum bătălia pentru semănatul griului trebuie amplificată la cotele maxime deoarece în următoarele 10—15 zile (în zona de centru şi nordul ţârii chiar mai devreme!) acţiunea trebuie încheiată pentru încadrarea lucrărilor în epoca optimă. O menţiune, datorită condiţiilor de climă şi a sarcinilor ce revin agricultorilor in realizarea unor recolte sporite în anul viitor, o atenţie deosebită trebuie acordată calităţii şi respectării normelor agrotehnice obligatorii (mai ales densitatea şi soiurile folosite). Este necesară o concentrare mai activă de forţe în acest sector al viitoarelor producţii, deoarece vitezele zilnice nu au depăşit (în medie pe ţară) 39 de procente în ziua de 29 septembrie a.c., în judeţe ca Dolj, Teleorman, Sectorul agricol Ilfov, Ialomiţa, Călăraşi, Tulcea, Brăila, Timiş, Arad, Bihor, Galaţi, Vrancea, Vaslui, Braşov neatingindu-se nici măcar această valoare în raport de graficele zonale şi potențialul tehnic angajat la însâmînţări. Proiectul de lege privind protecţia plantelor cultivate şi a pădurilor şi regimul pesticidelor în interesul sporirii recoltelor, calităţii produselor şi pentru protecţia mediului înconjurător Ieri a fost dat publicităţii spre dezbatere, proiectul de Lege privind protecţia plantelor cultivate şi a pădurilor şi regimul pesticidelor, act normativ prin care se urmăreşte introducerea şi generalizarea unui sistem integrat de prevenire şi combatere a bolilor, dăunătorilor şi buruienilor din culturile agricole, plantaţii pomiviticole, păşuni, fineţe şi păduri, prin îmbinarea mijloacelor chimice cu cele biologice, fizico-mecanice şi agro-fitotehnice, precum şi prin crearea unor soiuri de plante rezistente la boli şi dăunători. Scopul principal al acestoracţiuni de amploare este, pe lingă sporirea cantităţii şi calităţii produselor agroalimentare, evitarea pierderilor, apărarea sănătăţii populaţiei, menţinerea calităţii solului şi protecţia mediului înconjurător. Trebuie subliniat, de la bun început, aşa cum înscrie şi primul articol al legii că asigurarea protecţiei plantelor cultivate şi a pădurilor împotriva dăunătorilor, bolilor şi buruienilor constituie o problemă de interes naţional, o obligaţie pentru organele de stat, organizaţiile cooperatiste şi celelalte organizaţii obşteşti, pentru toţi cetăţenii, această activitate fiind realizată în condiţii şi cu mijloace care să garanteze ocrotirea mediului înconjurător, păstrarea calităţilor fizice, chimice şi biologice ale solului, menţinerea echilibrului biologic şi apărarea sănătăţii omului. In acest sens, legea notează distinct obligaţiile ce revin factorilor de răspundere din acest domeniu — Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerul Silviculturii, Ministerul Industriei Chimice, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Educaţiei şi învăţămintului, Ministerul Comerţului Interior, Academia de ştiinţe agricole şi silvice, Uniunea Centrală a Cooperativelor de Producţie, Achiziţie şi Desfacere a Mărfurilor — precum şi principalele măsuri ale acestei activităţi pentru materializarea practică şi pozitivă a dispoziţiilor legale. Astfel, pentru a se atinge scopul final — creşterea susţinută a recoltelor, a calităţii acestora şi protecţia mediului înconjurător — este necesar : extinderea şi generalizarea cultivării unor soiuri şi hibrizi rezistenţi la atacul bolilor şi dăunătorilor, tratarea seminţelor şi a materialului săditor, respectarea rotaţiei şi a asolamentelor, administrarea uniformă şi echilibrată a îngrăşămintelor, efectuarea lucrărilor de distrugere a buruienilor, asigurarea densităţii optime, extinderea metodelor fizice şi biologice de combatere, limitarea utilizării produselor chimice şi excluderea celor dăunătoare pentru om, perfecţionarea şi generalizarea sistemelor de prognoză şi avertizare, dezvoltarea cercetării şi realizarea unui sortiment de pesticide cu eficacitate ridicată şi cu consumuri reduse de materii prime şi energetice, crearea de echipamente multifuncţionale care să permită efectuarea unei game cit mai largi de lucrări agricole, inclusiv de protecţie a plantelor. Este de remarcat, în acest context, faptul că în cadrul sistemului integrat de prevenire şi combatere a dăunătorilor, bolilor şi buruienilor, tratamentele chimice vor fi aplicate îndeosebi în perioadele anterioare ȘTEFAN DORGOŞAN (Continuare in pag. a. 11-a) Priv!Stari cain toate, țările, uniți-vă! ANUL XXXVIII, SERIA II, Nr. 10 371 4 PAGINI 50 BANI VINERI 1 OCTOMBRIE 1982 PULSUL MUNCII PE UN TRASEU AL VREDNICIEI Partea de nord a judeţului Giurgiu, la o sfoară de inimă distantă de Capitală, se poate numi comuna Dragomireşti Vale. Aşa cum se poate numi, în continuare Bicu, ori Joiţa, în Dragomireşti intri făcind o abatere la dreapta de pe magistrala Bucureşti-Piteşti. Nu te desparţi bine de asfaltul „răscolit“ încă de pneuri turistice, că imediat simţi cum te împresoară febra unei atmosfere deosebite. Este febra - sever ce s-a râsfrînt tot anul în tulpina plantelor, iar care acum, în momentul rodului copt, împlinit, s-a mutat în oameni. Cu aceeaşi putere, cu aceeaşi intensitate. Anume, pentru ca oamenii să se poată măsura cu puterea roadelor toamnei — şi, să învingă, în acest ultim asalt de un an agricol. Elevi, studenţi, muncitori, funcţionari redevin, în acest anotimp — alături de consătenii lor — ţărani. Adică acei oameni a căror primă şi ultimă însuşire constă intr-o nedezminţită vrednicie. Secvenţele de mai jos se vor tocmai o măsură a pulsului muncii de pe un astfel de traseu al vredniciei ţărăneşti. CHEIA UNEI HARŢI SENTIMENTALE Cel dinţii om cu care luăm legătura in Dragomireşti Vale este tovarăşa ing. prof. ANA MEŞTERU, directoarea Liceului agroindustrial din localitate. „Pe noi ne-aţi intilnit în prima campanie de învăţămînt , ne spune dinsa. Pot susţine că nu există o lucrare în această campanie agricolă la care să nu fie implicaţi elevii liceului nostru“. Apoi, la rugămintea reporterului, tovarăşa Meşteru reface din memorie, cu mintea şi cu inima, harta sentimentală , a acestei zile de muncă, peste care soarele ninge miere blinda. Notăm : 888 de elevi în actualul an şcolar. Din aceştia, 88 lucrează în salariile I.L.F. Militari. Ceilalţi 800 se află, în exclusivitate, pe pămînturile I.A.S. Ciorogîrla — întinse de-a lungul mai multor comune din judeţ — unitate cu care şcoala întreţine relaţii dintre cele mai strînse. Lucrările la care sînt antrenaţi elevii : recoltat manual porumb şi sfeclă, arpagic, adunat porumbul din urma combinelor, tăieri şi dirijări în livada de pomi, strîngerea legumelor de pe lotul şcolar. Reţinem de pe această hartă punctele de maximă concentrare de forţe: fermele 2—3 Domneşti — recoltat arpagic ; ferma 3 Zurbaua (şef, inginerul Marin Roşu) — recoltat sfeclă furajeră ; ferma 5 .Joiţa (şef, inginerul Ion Brabete) — rectificat porumb după CARP—4 . ION ANDREIŢA (Continuare in pap. a IlI-a) CRONICA DE CAMPANIE Din noua arhitectură a municipiului Focşani Foto : N. MOLDOVEANU ŞTIINŢĂ • TEHNICĂ * PRODUCŢIE Cînd tinerii răspund solicitărilor maşinilor şi nu invers Mişcarea „Ştiinţă—Tehnică—Producţie“ este — după cum buna se cunoaşte — o acţiune de masă care asigură antrenarea tineretului la realizarea sarcinilor de cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehnologică şi introducere a progresului tehnic. Prin ea se urmăreşte — prin acţiuni permanente de propagandă, informare şi documentare — cunoaşterea de către tineri a celor mai noi cuceriri ale gândirii umane, realizarea de acţiuni practice de creaţie şi valorificare a creaţiei tehnico-ştiinţifice a tinerilor, cunoaşterea, sprijinirea şi stimularea tinerilor cu idei, înclinaţii şi preocupări deosebite în domeniul cercetării. Un rol deosebit în realizarea acestor obiective îl au comisiile judeţene pentru creaţia tehnico-ştiinţifică a tineretului, ca organizator şi conducător al acestei mişcări în teritoriul judeţului, ca îndrumător al comisiilor similare municipale şi orăşeneşti, In funcţie de coordonator al activităţii comisiilor profesional-ştiinţifice din cadrul comitetelor U.T.C. din unităţile de cercetare, proiectare şi producţie, şcoli şi facultăţi. Fie-ne scuzată această pentru unii mult prea lungă introducere privind obiectivele mişcării „Ştiinţă — Tehnică — Producţie“, în documentările noastre am constatat, însă că ele nu prea sunt cunoscute ! Astfel zilele trecute am făcut un raid prin citeva unităţi economice ale judeţului Vrancea, respectiv în întreprinderea de scule şi elemente hidraulice, întreprinderea de vase emailate, întreprinderea de tricotaje şi Filatura de lină pieptănată. Informaţiile culese de reporter pot fi grupate, datorită elementelor caracteristice comune, in trei mari probleme, la care se adaugă problemele înseşi ale comisiei judeţene. ACŢIUNI PERMANENTE DE PROPAGANDĂ - UN OBIECTIV PERMANENT NEREALIZAT Nu mică ne-a fost mirarea cînd în toate cele patru unităţi economice am constatat că nu se face nimic în scopul informării şi documentării tehnico-ştiinţifice. Ni s-a argumentat că nu avem de-a face cu unităţi de cercetare. De acord, numai că mişcarea „Ştiinţă — Tehnică — Producţie“ nu se adresează numai tinerilor din institutele de cercetare, iar modalităţile de îndeplinire a acestui obiectiv sunt la îndemâna tuturor celor care vor să muncească şi-şi iau în serios atribuţiile. Căci ce este imposibil în realizarea unor cursuri de informare şi completare a cunoştinţelor tehnice de specialitate, de iniţiere în tehnica documentării ştiinţifico-tehnice, de iniţiere în metodologia activităţii de cercetare, creaţie şi brevetare ? Cit de greu se organizează serile de ştiinţă şi tehnică, intîlnirile şi dezbaterile cu oamenii de ştiinţă, specialiştii din cercetare, proiectare, producţie şi învăţămînt? Nu este foarte uşor, dar nici greu atîta timp cit există preocupare, cînd acţiunile vizate depăşesc propria preocupare a tînărului specialist, atîta timp cit organizaţia este interesată in atragerea şi stimularea tuturor categoriilor de tineri la activitatea de creaţie. REALIZAREA DE ACŢIUNI PRACTICE DE CREAŢIE ÎNTRE COMODITATE ŞI MINIMA REZISTENŢA Şi iarăşi ne-am mirat cînd am constatat că realizarea de acţiuni practice înseamnă numai preluarea spre rezolvare, de către tineri şi colective de tineri a unor teme şi sarcini din planurile unităţilor. Seface abstracţie de posibilitatea şi necesitatea organizării unor concursuri şi expoziţii de creaţie tehnico-ştiinţifică, a unor simpozioane, seminarii, colocvii, sesiunii de comunicări tehnico-ştiinţifice sau, dacă denumirea pare prea pompoasă, comunicări intercolegiale, consfătuiri de lucru, schimburi de experienţă, activităţi de cluburi şi cercuri ştiinţifice şi tehnico-aplicative. De asemenea, nu poate fi acceptată ca scuză nici opinia tovarăşului Doru Isofăchescu, secretar al Comitetului judeţean Vrancea al U.T.C. cum că acest gen de activităţi nu se poate face în absenţa unei case a ştiinţei şi tehnicii pentru tineret. Pentru că un club presupune în primul rînd pasiune, preocupare, şi abia mai în ultim rînd un spaţiu neapărat. Dacă vrem, spaţii se găsesc. Chiar şi in sediul comitetului U.T.C., chiar şi în secţii , în afara orelor de program, sau, şi alte formule pot fi găsite... în ceea ce priveşte preluarea temelor, acestea sunt preluate, uneori intr-un număr prea mare — de exemplu la MIOARA VERGU (Continuare în pag. a ll-a) Foto : V. TANASOF Activitate intensă la secţia transformatori mari din cadrul Întreprinderii „Electroputere‘‘ din Craiova EFORTURILE BRIGADIERILOR, SUSŢINUTE PROMPT DE CEILALŢI FACTORI CU RESPONSABILITĂŢI In Ostrovul Mare al Dunării, acolo unde se înalţă marele sistem hidroenergetic şi de navigaţie „Porţile de Fier“ 11, odată cu intrarea în ultimul trimestru al anului 1982, se poate afirma că a fost declanşată „numărătoarea inversă“ în vederea punerii în funcţiune a primelor hidroagregate. Peste aproximativ un an, hidrocentrala ■ de la Porţile de Fier 11 urmează să se înscrie in rîndul furnizorilor de energie electrică ai sistemului energetic naţional, apropiind astfel înfăptuirea unui obiectiv de importanţă majoră in acest deceniu — obţinerea în cel mai scurt timp a deplinei independenţe energetice a patriei. Constructorii şi mentorii, conştienţi de marile răspunderi ce le revin, hotăriţi să-şi respecte angajamentele asumate in faţa secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, susţin in aceste zile bune de lucru examene dificile, grăbind ritmul de execuţie pentru crearea condiţiilor optime de muncă in perioada sezonului rece. Integraţi plenar acestui efort colectiv, brigadierii Şantierului naţional al tineretului, care, aşa după cum este cunoscut, au preluat spre execuţie un important volum de lucrări, au păşit în ultimul trimestru al anului cu un bilanţ remarcabil de realizări, bilanţ asupra căruia ne propunem să ne oprim în cadrul anchetei noastre. Din datele ce ne-au fost puse la dispoziţie de către Traian Iruţic, comandantul şantierului naţional al tineretului, am reţinut că brigadierii se înscriu pe perioada derulată din acest an cu o depăşire de 15 la sută a planului valoric, expresie directă a unei organizări superioare a producţiei şi a muncii, a utilizării cu eficienţă sporită a bazei tehnico-materiale, a ridicării nivelului calitativ al forţei de muncă şi asigurării unor condiţii optime de muncă şi viaţă pentru brigadierii Realizări remarcabile au fost obţinute şi la indicatorii planului fizic — confecţionat şi monetat cofraje (106 la sută), fasonat şi montat armături (108 la sută), umpluturi (132 la sută), excavaţii (188 la sută) şi montat utilaje (119 la sută). Un singur indicator — turnat betoane — nu a fost îndeplinit, decit in proporţie de 84 la sută. Fără discuţie, aceste procente se impun a fi comentate pe scurt. Citeva explicaţii ne sunt oferite de inginerul Emil Timofte, şeful şantierului naţional al ti Pe şantierul hidrocentralei Porţile de Fier Ii neretului . „Depăşirea principalilor indicatori fizici are ca suport organizarea superioară a muncii la fiecare loc de producţie, buna conlucrare cu toţi factorii de răspundere, corelarea ritmului de execuţie cu necesităţile (în special la excavaţii şi umpluturi), precum şi preocuparea ca fiecare brigadier să-şi realizeze şi să depăşească sarcinile individuale de producţie. Cu toate eforturile depuse nu am reuşit să turnăm volumele de betoane, stabilite prin convenţie, cauzele acestei nerealizări explicîndu-se în primul rimă prin reasigurarea ritmică cu materii prime şi materiale (ciment, betoane, motorină), lipsa unor mijloace de mică mecanizare, dar şi prin utilizarea necorespunzătoare a fondului de timp (93 la sută), înregistrindu-se un mare număr de absenţe (15 050 ore-om), ponderea deţinind-o absenţele nemotivate (4 300 ore) şi concediile fără retribuţie (6 450 ore). Nu este de neglijat nici slaba pregătire profesională a celor care lucrează la turnat betoane, expresie a unei insuficiente preocupări a celor care recrutează forţa de munca pentru a atrage tineri cu o bună pregătire şi în structura solicitată de şantier. Dealtfel, noi, ca dulgheri, folosim timplari, iar ca fierari betonişti utilizăm lăcătuşi, meserii înrudite, este adevărat, dar asta nu este suficient, fiecare meserie avind particularităţile ei". Aşadar, brigadierii de la Porţile de Fier II se străduiesc şi in ansamblu reuşesc să-şi respecte obligaţiile asumate, hotăriţi fiind ca in luna decembrie să atingă, cotele finale (43 in aval) la blocul de montaj şi la blocurile I şi II şi, respectul, cotele 21,35 la blocurile 111 şi IV de la centrala română. Pentru a reuşi acest lucru trebuie insă ca şi ceilalţi factori cu responsabilităţi să-şi respecte obligaţiile. Ne referim în primul rând la cei care au obligaţia în asigurarea ritmică a şantierului cu betoane în cantităţile şi structura solicitate, a celorlalte materiale, precum şi a mijloacelor de mică mecanizare. „Cum în perioada următoare , a ţinut să ne precizeze comandantul şantierului naţional al tineretului, Traian Niţu — mai sunt necesari circa 100 dulgheri, 100 fierari betonişti, 70 betonişti, 90 lăcătuşi şi 70 sudori, solicităm comitetelor judeţene U.T.C. care au sarcini în domeniul recrutării acestor efective să urgenteze acţiunea, dar să respecte şi structura solicitată. Numai în acest fel şi în anul 1982 şantierul nostru va reuşi să se situeze pe un loc fruntaş în întrecerea cu celelalte şantiere, vom reuşi să ne respectăm cuvintul şi ■ angajamentul de brigadieri“. ION D. CUCU dtinşio) LA UN TÎNAR ANOTIMP Dimineţi de toamnă Dintrţţ toate dimineţile anului, ’ ale lunii septembrie mi se par cele mai pline de personalitate. Nu e doar misterul pocnetului mugurilor, nici povara petalelor, nici seninul oglinzilor zăpezii, ci şi vara şi iarna in aceeaşi boabă de strugure învinsă de prima brumă. Frigul îmbracă ziua în cea dinţii cămaşă a lui, subţire. Dar cărările scrise în rouă dulce înfrigurată duc tot spre vară. Am urcat fiecare un deal înceţoşat, toamna. Măcar o dată in viaţă am ţinut un drumeag cu colb umezit, trezit în susurul unui piriu scund, călcînd, noi, printr-o iarbă jilavă ca blana unui viţel ce suge laptele ultimelor otăvi, ca apoi, scuturînd ceţurile de pe umeri, să trezim aripile soarelui întinse pe o culme cu păduri de fag sau stejar. Intrarea în toamnă este această buchisire a frigului, şcolirea în ceţurile lui subţiri, ridicat însă dintre ele, cu forţă, de lumina unei zile de aur. Urcarea pe drumeagul de deal al toamnei este urcarea în fruct. Dacă frigul coboară în pajiştea unde multe flori nu se mai împlinesc, căldura triumfă însă motava cosită. Frunza de porumb învaţă un cîntec brun, transformînd lanul într-o fierărie unde sunt lucraţi, la foc continuu, dinţii cu care cucuruzul, desfăcut din pănuşa învinsă, în poduri de casă, va lătra iarna ori de cite ori aceasta va deveni prea îndrăzneaţă. Căldura lui iulie este acum culoare, în mărul livezii. Pădurea începe să afirme iarăşi, încă o dată, că Natura are mai multe culori şi nuanţe de culori de cite poate să închipuie mintea omenească şi de cite pot să obţină eprubetele lui. Insă cel mai muți, în septembrie, se întimplă că omul învaţă să stăpînească ziua. OLIMPIU NUŞFELEAN (Continuare in pag. a II-a*