Scînteia Tineretului, februarie 1983 (Anul 39, nr. 10475-10498)
1983-02-01 / nr. 10475
„SCINTEIA TINERETULUI" pag. 2 MĂRTURII ALE ÎNALTEI STIME ŞI PREŢUIRI ȘI A PERSONALITĂŢII PREŞEDINTELUI ROMÂNIEI Telegrame şi mesaje de felicitare adresate tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu prilejul aniversării a 50 de ani de activitate revoluţionară şi a zilei de naştere Cu prilejul împlinirii a 50 de ani de activitate revoluţionară şi aniversării zilei de naştere a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în aceste zile sărbătoreşti sosesc din toate colţurile lumii telegrame adresate de conducători de state şi partide, de personalităţi ale vieţii politice internaţionale prin care este omagiat preşedintele României şi în care i se transmit totodată ,urări de sănătate şi fericire personală, de bunăstare pentru poporul român. Aceste telegrame se constituie în adevărate mărturii ale recunoaşterii prestigiului politicii externe de pace şi colaborare a ţării noastre, înaltei aprecieri a personalităţii proeminente a preşedintelui României pentru contribuţia sa deosebit de valoroasă la apărarea păcii, pe glob, la cauza independenţei, înţelegerii şi progresului la edificarea unei lumi mai drepte şi mai bune pe planeta noastră. Au trimis telegrame : Fernando Belaunde Terry, preşedintele Republicii Peru ; Anker Joergensen, preşedintele Partidului Social-Democrat din Danemarca ; Athos Fava, secretar general al Partidului Comunist din Argentina ; Farouk Al-Kaddoumi, şeful Departamentului politic al Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei ; Maria Luisa Solozbal, secretar general al Partidului Socialist Unificat din Argentina; Simon Alberto Lazara, preşedintele Partidului Socialist Unificat din Argentina; Manuel Mora Valverde, secretar general al Partidului Avangarda Populară din Costa Rica ; Ali Nasser Mohammad, secretar general al Partidului Socialist Yemenit, preşedintele Consiliului Suprem al Poporului, prim-ministru ; Jan Debrouwere, secretar naţional al Comitetului Central al Partidului Comunist din Belgia ; Georges Haoui, secretar general al C.C. al Partidului Comunist Libanez; Lectoral Chandramun, președintele Comitetului Central al Partidului Comunist din Mauritius ; Senator Rolando Brena Pantoja, președinte ; Jorge Hurtado Pozo, secretar general; Alberto Salom Echeverria, secretar general al Partidului Socialist Costarican ; Victor Granda Aguilar, secretar general al Comitetului Central al Partidului Socialist Revoluționar Ecuadorian; Yannis Banias, secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Grecia — interior ; Pompeyo Marquez, secretar general al Mişcării pentru socialism (M.A.S.) din Venezuela ; Jose Figueres Ferrer, preşedintele Partidului Eliberarea Naţională din Costa Rica, fost preşedinte al Republicii Costa Rica ; Anselme Sule, prim-secretar al Partidului Radical din Chile; Sirimaro R. D. Bandaranaike, preşedintele Partidului Libertăţii din Sri Lanka; Gheorghios Macros, preşedintele Grupării de Centru din Grecia ; Hans-Dietrich Genscher, ministrul federal de externe al Republicii Federale Germania ; Luis Echeverria Alvarez, el preşedinte al Mexicului, directorul general al Centrului de studii economice al lumii a treia ; Evanghelos Averoff-Tossitsa, preşedintele Partidului Noua Democraţie ; Edward M. Kennedy ; Glenn T. Seaborg, laureat al Premiului Nobel — S.U.A. ; Edward Heath, fost prim-ministru al Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord ; Wilhelm Haferkamp, vicepreşedinte al Comisiei Executive a Comunităţii Economice Europene; David Steel, liderul Partidului Liberal din Marea Britanie, , membru al Parlamentului ; John Edwin Mroz, preşedintele Institutului pentru studierea securității Est-West New York. TELEGRAMĂ Tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român Preşedintele Republicii Socialiste România Doresc să vă mulţumesc pentru mesajul de condoleanţe pe care aţi binevoit să mi-l adresaţi cu prilejul încetării din viaţă a vicepreşedintelui Kang Riang Uk. KIM IR SEN Secretar general al Comitetului Central al Partidului Muncii din Coreea, Președintele Republicii Populare Democrate Coreene La galeria de artă fotografică din Capitală s-a deschis luni, o expoziţie de fotografii semnate de doi cunoscuţi artişti mexicani , Carlos Somontes şi Edgar Landrou de Guevara. 7V MARŢI, 1 FEBRUARIE PROGRAMUL I 11,00 Telex. 11,05 Profesiunile cincinalului. 11,30 Roman-foileton. ..Docherii“ — episodul 9. 12,10 Actualitatea economică. 12,20 Tragerea de amortizare ADAS. 12,30 Tezaur folcloric. 16,00 închiderea programului. 16,00 Telex. 16,05 Viaţa şcolii. 16,30 Clubul tinereţiiAlocuţiunile inaugurale au fost rostite de Silviu Comănescu, secretar al Asociaţiei Artiştilor Fotografi, şi de David Paredes Korber, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Mexicului la Bucureşti. lui. 17,00 Civica. 17,20 Cabinet profesional pentru lucrătorii din agricultură. 17,50 1001 de seri. 18,00 închiderea programului. 20,00 Telejurnal. 20.15 Forum politicoideologic. 20,35 De la arte la terter in opereta „Liliacul“ de Johann Strauss. 20,45 Teatru TV: „Hanul de la răscruce“, premieră TV. 22,00 Telejurnal. PROGRAMUL II 20,00 Telejurnal. 20.15 Salonul TV al artelor plastice. Omagiu partidului (II). 21,00 Mic dicţionar de operă şi balet. 22,00 Telejurnal. (Urmare din pag. I) societăţii noastre democratismul puterii şi statului s-a extins la întregul popor şi s-a făcut deplin şi definitiv trecerea de la o democraţie a majorităţii, la o democraţie a întregului popor, a întregii naţiuni socialiste, o democraţie reală a tuturor cetăţenilor patriei, tineri şi vîrstnici, fără deosebire de naţionalitate, în calitatea de reprezentant suprem al proprietarilor şi producătorilor, de organizator al vieţii comune a întregii naţiuni, statul este chemat, aşa cum arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu, „să asigure conducerea unitară, planificată a întregii activităţi economicosociale, a tuturor sectoarelor, realizarea echilibrului, a dezvoltării argnlonioase a societăţii, a concordanţei cit mai depline intre forţele de producţie şi relaţiile sociale". Neîndoios, rolul crescind şi sarcinile tot mai bogate ce revin statului socialist se regăsesc în sistemul funcţiilor sale interne şi externe, al căror conţinut se îmbogăţeşte în concordanţă cu fiecare etapă de evoluţie a societăţii socialiste şi, respectiv, cu fiecare etapă de evoluţie a lumii contemporane, în repetate rînduri, secretarul general al partidului a atras însă atenţia asupra faptului că statul nu este o abstracţie, nu este deasupra realităţilor economice şi sociale, ci, dimpotrivă, că el trebuie să fie implicat permanent in cunoaşterea şi soluţionarea tuturor problemelor pe care le ridică această realitate. De asemenea, tovarăşul Nicolae Ceauşescu insistă permanent in întreaga sa activitate teoretică şi practică asupra faptului că la ora actuală, mai mult ca oricind, intre creşterea şi întărirea rolului statului şi exercitarea largă a dreptului şi libertăţilor specifice democraţiei muncitoreşti şi socialiste există o legătură organică, o concordanţă perfectă care rezidă în faptul că pentru statul socialist democraţia reală, plenară este unica alternativă efectivă a sistemului său de organizare şi conducere. Iată de ce nu am putea încheia aceste rinduri decit punind o dată mai mul în evidenţă faptul că arhitectul genial şi garantul permanent al afirmării multilaterale a statului democraţiei muncitoreşti, socialiste este insuşi tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, ginditor şi militant revoluţionar de al cărui nume se leagă cea mai fertilă şi glorioasă epocă din întreaga noastră istorie, epoca Înfloririi multilaterale, libere, creatoare a tuturor forţelor naţiunii noastre socialiste, pentru binele, fericirea şi propăşirea intregului nostru popor. _________________________/ STATUL SOCIALIST * SPORIREA PRODUCŢIEI DE CĂRBUNE SI MINEREURI (Urmare din pag. I) ţionari, cit şi cadrele de conducere. Se stimulează astfel, in mod real, reducerea la strictul necesar a personalului neproductiv, precum şi creşterea răspunderii acestuia, concentrarea eforturilor sale spre soluţionarea efectivă şi operativă a tuturor problemelor tehnice şi organizatorice care determină bunul mers al producţiei, sporirea continuă a acestuia. Tineretul ţării, care numără mulţi membri în rîndul minerilor, care contribuie, de asemenea, pe şantierele naţionale de muncă patriotică de la Rovinari, Motru. Anina la înfăptuirea obiectivului de realizare a independenţei energetice a ţării, găseşte in orientările date de secretarul general al partidului, în sarcinile stabilite la recenta consfătuire de lucru, un timp larg de afirmare in muncă şi viaţă. Datoria sa, a organizaţiei sale revoluţionare, este de a răspunde îndemnurilor ce au fost adresate cu numeroase prilejuri de tovarăşul Nicolae Ceauşescu prin iniţiative şi fapte de muncă care să conducă, pretutindeni acolo unde se hotărăşte soarta producţiei miniere a ţării la îndeplinirea exemplară a sarcinilor ce le-au fost încredinţate. NOUA TINEREŢE A OLTENIŢEI (Urmare din pag. I) obiectiv ca un adevărat părinte, motiv pentru care i se zice, cu drag, „taica“) — a devenit de curind întreprinderea de construcţii navale şi piese turnate. Prin darea în folosinţă, in 1982, a turnătoriei de fontă şi oţel au apărut profesii noi, îmbrăţişate de tinerii localnici care alcătuiesc deja colective de muncă dintre cele mai apreciate. Alături de celelalte unităţi — şi acestea recunoscute pentru hărnicia şi măiestria tinerilor: Filatura, Cooperativa „Dunărea", I.P.I.L.F. — ale căror produse sunt livrate şi pe piaţa unor ţări ca U.R.S.S., Belgia, Olanda, întreprinderea de construcţii nave şi piese turnate Olteniţa contribuie substanţial la înscrierea oraşului pe orbita centrelor urbanizate. In acest an va începe să producă şi noua fabrică de zahăr, incă unul din modernele obiective care relevă noua tinereţe a oraşului dunărean. Păşesc pe bulevardele largi, flancate de blocuri cochete, pomi şi peluze cu flori, purtind încă numele vechilor străduţe. Nimic din ceea ce ştiam mai de mult, numai pe Bulevardul Republicii s-au înălţat 20 de blocuri cu patru nivele, la parterul cărora strălucesc noi unităţi comerciale şi prestatoare de servicii. Se conturează alte cartiere în zonele „Mărăşeşti“, „Baie", „Al. Iliescu" (unde se ridică 5 blocuri CU 10 etaje), parcă mai frumoase, mai birte orinduite decit primele cvartale. Suntlocuinţe confortabile, spaţioase, care satisfac cerinţele tinerelor familii! Cel puţin aşa confirmă tinărul Gabriel Ivaşcu, mutat împreună cu soţia (lucrătoare la filatură) şi cei doi copii, intr-unul din cele mai noi apartamente. în total, zestrea edilitară a localităţii numără peste 4 000 de apartamente şi aproape 1 000 locuinţe noi, ridicate mai mult in ultimii cinci ani. Alte 200 apartamente sunt programate pentru acest an. Gospodari cu simţul frumosului, tinerii oraşului sunt cei care au dăruit şi dăruiesc numeroase ore de muncă patriotică pentru amenajarea şi întreţinerea zonelor verzi, a parcurilor, străzilor şi bazelor sportive. Chiar şi acum în plină iarnă, profitind de vremea favorabilă, ei participă la înfrumuseţarea zonelor în care locuiesc şi muncesc, curăţind rigolele, pomii, măturînd străzile, corripletind golurile cu arbuşti ornamentali etc. Se menţine astfel o aprinsă şi rodnică întrecere gospodărească, în urma unor atari eforturi, numai anul trecut, de pildă, au fost plantaţi peste 10 000 de pomi de către tinerii oraşului. Elevii liceului industrial au contribuit, printre altele, la ridicarea unei cantine şi a unei săli de sport. în cadrul unui vast program de gospodărire şi înfrumuseţare se înscrie noua bază sportivă din parcul oraşului, dotată cu bazin de înot, terenuri de tenis, volei, handbal, pistă de popice şi altele, pentru care tinerii cetăţeni ai oraşului, ei, cei dinţii beneficiari, au muncit cu sîrg în timpul lor liber, economisind în acest mod peste un milion lei. O altă zonă de agrement, prevăzută a fi definitivată in primăvara acestui an, amplasată in lunca Argeşului, lingă digul de apărare, creează o ambianţă plăcută, tinerească, prin lacul său curat, cu cele două insule, cu cofetăria şi grădina de vară, cu terenurile de sport împrejmuite de pomii şi verdeaţă. Aici, ca şi la modernizarea altor importante străzi (M. Eminescu, 6 Martie, Republicii), vor funcţiona, conform tradiţiei, şantiere de muncă patriotică ale tineretului. Privesc de la fereastra sediului Comitetului orăşenesc U.T.C. spre spaţiul de vizavi, deschis către noile blocuri. Mi se spune că aici va fi inima centrului civic, deocamdată nedefinitivat. „Dorim să fie o piaţă largă, cu alei pietonale. Şi de ce nu, cu o frumoasă şi modernă casă de cultură care să satisfacă cerinţele de odihnă şi petrecere plăcută, instructivă a timpului liber disponibil. Sălile „Clubului S.N.C.“ şi a „Clubului tineretului“ au devenit, de multă vreme, neîncăpătoare pentru cerinţele artistice şi tehnico-ştiinţifice“. Gindul secretarului cu propaganda al Comitetului orăşenesc Olteniţa al U.T.C., Dănuţ Prepeliţă, însoţit de nenumărate argumente, l-au exprimat şi alţi tineri cu care am stat de vorbă. Mărturisind statornica dragoste pentru oraşul „liniştit, odihnitor, plăcut“, cum l-au definit, uteciştii olteniţeni ii dedică cu pasiune şi neobosită acţiune munca lor de fiecare zi, luminată de fapte demne, de tinereţea lor revoluţionară, de pilda comunistă a celor ce le conduc destinul spre înaltă împlinire. CÎNTECUL CUVENIT PATRIEI (Urmare din pag. I) săminţă şi a te sprijini pe propriul tău pămint“ Din sufletul nostru se aude, cu puterea brazilor şi a munţilor, dar şi cu respiraţia melancoliei ce se mai,spune şi dor, da, se aude chiar Cintecul. El, puls şi răsuflare ale patriei. Adiere de piine şi de mere coapte. De griu şi de livezi. Zvon de prunci ai dacilor liberi, şi ai Daciei Felix, şi ai României de totdeauna. Prunci visindu-se bărbaţi, bărbali neuitindu-şi copilăria căreia au ştiut, intre două lupte de apărare, să-i ridice la rang de poveşti nemuritoare amintirile... Itt acelaşi mare cîntec cuvenit patriei cea născătoare de pământeşti şi de toată vremea miracolei. Intre care locul cel mai de frunte este al omului. Nu ştiu cum aş putea tălmăci mai bine acest sentiment al apartenenţei, ca fiu al limbii române şi urmaş de cuget al marilor patriei fii, decit, spunind că în inima mea, şi în mintea mea, aud foşnetul paşilor lor, şi unduitul peanei pe hirtie, şi scrîşnetul fierului de plug, şi pe acela, pedepsitor, al săbiei, şi îndemnul de veghe şi osirdie dat de cei de acasă. Totul, ca o netrudnică şi cuvenită curgere de viu, ori eiitec, ori altceva ce încă nu pot defini prin vorbele mele. Ceea ce ştiu insă foarte exact acum, in ianuarie, cind pe timpul patriei se aşterne zăpada fără a o cărunţi ci, dimpotrivă, întinerind-o, este că astăzi, patria însăşi vrea să rostească marele său imn. De dragul fiilor săi. Rostire solemnă aprinsă sub cele trei culori în acest ţinut pe numele său de dor şi veşnicie, România, unde se ivesc pe lume chiar estre nemuritoare CHEMĂRI LA ÎNTRECERE TRUSTUL DE CONSTRUCŢI INDUSTRIALE PITEŞTI către toate unităţile de construcţii-montaj Ferm hotărîţi să obţinem rezultate superioare în cel de al treilea an al acestui cincinal, personalul muncitor din cadrul Trustului de construcţii industriale Piteşti, în frunte cu comuniştii, adresează tuturor organizaţiilor de construcţii din ţară chemarea la întrecerea socialistă pe anul 1933, asumîndu-ne următoarele angajamente: 1. Realizarea volumului producţiei nete planificate pe anul 1983 cu un devans de 10 zile şi obţinerea unei producţii suplimentare de 8,2 milioane lei. 2. Punerea in funcţiune, în devans cu 30 pină la 30 de zile, a 14 capacităţi de producţie aflate în construcţie, printre care : la întreprinderea mecanică Muscel, noua capacitate de producţie a pieselor de schimb va fi dată în funcţiune cu 60 zile înainte de termen, iar cea pentru cutii de distribuţie, cu 30 de zile in devans ; depozitul şi complexul de valorificare a legumelor şi fructelor, de la Mărăcineni, vor fi predate beneficiarului cu 37 de Zile mai devreme, iar silozul de cereale de la Miroşi (ambele de asemenea din judeţul Argeş) cu 60 de zile. 3. Creşterea productivităţii muncii planificate, calculată pe baza valorii producţiei nete, cu 1,2 la sută prin : — stabilirea, încă din faza de elaborare a documentaţiilor tehnico-economice, a unor soluţii constructive mai eficiente care să cuprindă utilizarea pe scară mai largă a materialelor şi elementelor de construcţii uşoare, obţinute din resurse locale cu cheltuieli redus ar fi consumuri minime de eneari şi combustibil. în acest sens, vom realiza închiderea halelor industriale şi ale complexelor agrozootehnice cu panouri fabricate din beton uşor, obţinut, din steril ars dat Schitu Goleşti şi cenuşă de termocentrală, înlocuind peste 1 000 mc. de zidărie din cărămidă şi elemente din B.C.A. — perfecţionarea profesională prin cursuri săptămînale a peste 1 400 de muncitori din meseriile de bază, zidari, dulgheri, zugravi şi alte meserii în scopul însuşirii şi aplicării în practică a tehnologiilor avansate de lucru ; — creşterea procentului de mecanizare a nivelărilor şi umpluturilor de pămint de la 90 la sută la 98 la sută, iar a săpăturilor mecanizate de la 95 la sută la 97 la sută în condiţiile aplicării măsurilor directive aprobate de conducerea superioară privind realizarea lucrărilor şi avindu-se in vedere reducerea mai accentuată a consumului de carburanţi, combustibili şi lubrifianţi ; — continuarea modernizării bazelor de producţie ale trustului in scopul asigurării creşterii volumului de producţie secundar-industrială la capitolele „prefabricate beton“ şi „industrializarea elementelor de instalaţii", realizarea la timp a noilor baze de producţie pentru obiectivele prevăzute să înceapă în 1983. în acest mod vom asigura realizarea a 4 000 de rigle din beton armat precomprimat pentru închiderea halelor industriale, precum și a peste 30 000 ml. tuburi prefabricate din beton pentru canalizări cu diametrul de la 200 la 1 200 mm. — creșterea gradului de folosire a echipamentelor SECOM prin reducerea duratelor de imobilizare şi prin creşterea procentului de utilizare cu 8 la sută faţă de 1982 ; asigurarea întreţinerii şi a stării de funcţionare a acestor echipamente prin formaţii permanente specializate şi destinate în acest scop ; — creşterea procentului de punere în operă a betonului care se va turna cu pompa, cu 6 la sută peste nivelul realizat în 1982, asigurînd o calitate sporită a betoanelor turnate în acest mod şi posibilităţi mai rapide de realizare a structurilor din beton şi beton armat. 4. Depăşirea beneficiului planificat cu 2,4 milioane lei, prin reducerea costurilor de producţie cu 2 lei la 1 000 lei producţie de construcţii montaj. 5. Consumurile de materiale vor fi reduse cu : 250 tone ciment ; 140 tone metal ; 50 kWh energie electrică ; 320 tone combustibil convenţional, prin valorificarea resurselor noi de energie neconvenţională, respectiv a energiei solare şi a energiei termice reziduale de la turnurile de răcire, mod în care vom asigura prepararea a peste 150 mii/zi apă caldă menajeră, vâtămînt şi producţie, pentru realizarea de produse noi, cu caracteristici superioare, destinate satisfacerii necesităţilor economiei naţionale, ale industriiAnimaţi de dorinţa de a realiza şi depăşi toţi indicatorii din plan prevăzuţi pentru anul 1983, colectivul de muncă din Staţiunea pentru mecanizarea agriculturii Sînnicolau Mare, judeţul Timiş, adresează tuturor oamenilor muncii din staţiunile pentru mecanizarea agriculturii o înflăcărată chemare la întrecere, luindu-şi următoarele angajamente : Pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi viaţă, atît in timpul campaniilor agricole cit şi in perioada executării reparaţiilor, vom acţiona pentru asigurarea la taberele din cimp ale formaţiilor de tractoare cazare şi masă corespunzătoare, iar în secţiile de mecanizare, prin resurse locale, amenajări care să permită în cele mai bune condiţiuni, conservarea utilajelor din dotare, stocarea carburanţilor şi lubrifianţilor cit şi executarea reviziilor tehnice in perioadele planificatelor aeronautice, nucleare, electronică şi ale construcţiilor de maşini, produse care vor contribui la reducerea cu 800 milioane lei pe an a importurilor. 1. Depăşirea producţiilor planificate prin executarea tuturor lucrărilor agricole la un înalt nivel calitativ şi în perioadele optime. Vom contribui în cadrul consiliului unic agroindustrial la depăşirea producţiilor planificate la principalele culturi în teren neirigat, după cum urmează : Sub conducerea organelor şi organizaţiilor de partid vom desfăşura o susţinută activitate politico-ideologică, care va urmări formarea omului nou cu o înaltă conştiinţă socialistă, intărirea ordinii şi disciplinei în secţiile şi formaţiile de lucru, astfel încît toţi mecanizatorii, integraţi în activitatea unităţilor agricole, să participe în mod conştient şi responsabil la înfăptuirea exemplară a tuturor sarcinilor, în condiţii de înaltă eficienţă economică. CONSILIUL OAMENILOR MUNCII COMITETUL DE PARTID COMITETUL SINDICATULUI COMITETUL U.T.C. CONSILIUL ŞTIINŢIFIC COMITETUL DE PARTID COMITETUL SINDICATULUI COMITETUL U.T.C. STAŢIUNEA PENTRU MECANIZAREA AGRICULTURII SÎNNICOLAU MARE, JUDEŢUL TIMIŞ către toate staţiunile pentru mecanizarea agriculturii CONSILIUL OAMENILOR MUNCII BIROUL ORGANIZAȚIEI DE BAZA P.C.R. COMITETUL SINDICATULUI COMITETUL U.T.C. Cultura U.M. Plan Angajament Faţă de ______________________________________________ plan % — Griu + orz — producţia medie kg/ha 4 239 4 639 109 — producţia totală tone 36 600 40 058 109 — Porumb — producţia medie kg/ha 5 427 5 927 109 — producţia totală tone 32 860 35 888 109 — Sfeclă de zahăr — producţia medie kg/ha 35 500 40 500 114 — producţia totală tone 31 955 36 450 114 — Floarea soarelui — producţia medie kg/ha 2 370 2 520 108 — producţia totală tone 1 660 1 765 106— Soia — producția medie kg/ha 2 425 2 600 107 — producţia totală tone 2 290 2 455 107 — Cânepă — producţia medie kg/ha 6 000 6 300 105 — producţia totală tone 3 900 4 095 105 COMBINATUL POLIGRAFIC „CASA SCINTEII" - BUCUREŞTI către toate intreprinderile poligrafice Colectivul de muncitori, maiştri, ingineri şi tehnicieni din Combinatul poligrafic „Casa Scinteii“ acţionind cu hotărire şi spirit revoluţionar pentru transpunerea neabătută în viaţă a obiectivelor şi sarcinilor cuprinse in documentele adoptate de Conferinţa Naţională a partidului, a orientărilor şi indicaţiilor cuprinse in magistralul Raport prezentat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, adresează o entuziastă chemare la întrecerea socialistă tuturor întreprinderilor poligrafice din ţară, luindu-şi următoarele angajamente de depăşire a principalilor indicatori de plan pe anul 1983 : — producţia marfă vindută şi încasată cu 5 milioane lei ; — producţia netă cu 2 milioane lei ; — depăşirea prevederilor de plan la export cu 3 la sută : — depăşirea productivităţii muncii cu 700 lei pe fiecare om al muncii ; — indicele de utilizare al timpului de lucru va creşte in anul 1983 cu 1 la sută faţă de anul precedent ; — reducerea cel puţin cu 2 lei a cheltuielilor totale la 1 000 lei producţie marfă ; — realizarea, peste prevederile de plan, a unui beneficiu de 1 milion lei. Pentru realizarea acestor depăşiri a sarcinilor de plan ne propunem să aplicăm următoarele măsuri tehnico-organizatorice : 1. Asimilarea tehnologiilor de lucru şi folosirea în producţia curentă a materialelor produse in ţară (filme fototehnice, hirtie fotografică alb- negru şi color, soluţii pentru prelucrarea materialelor fotosensibile, folie transparentă pentru montaj, diferite materiale pentru legătorie). 2. Realizarea, prin efort propriu, a unui număr de peste 100 repere — piese de schimb pentru utilaje din dotare, realizîndu-se astfel o economie de peste 50 000 dolari. 3. Reducerea normelor de consum la principalele materiale tehnologice (hirtie, cerneluri materiale pentru finisare), în scopul creșterii eficienței economice. 4. Printr-o mai bună organizare a procesului de producţie, printr-o judicioasă gospodărire a locurilor de muncă, aplicînd iniţiativa muncitorească „contul de economii al grupei sindicale“, vom obţine următoarele economii faţă de consumurile normate : — 500 000 KWh energie electrică, reprezentind consumul Combinatului poligrafic „Casa Scinteii" pe 12 zile lucrătoare ; — 300 000 lei la materiale pentru finisare ; — 120 tone la hirtie şi cartoane ; — 250 000 lei prin recondiţionarea şi refolosirea unor piese de schimb ; — 200 mp film fototehnic-economic. CONSILIUL OAMENILOR MUNCII COMITETUL DE PARTID COMITETUL SINDICATULUI . COMITETUL U.T.C. INSTITUTUL DE CERCETĂRI METALURGICE BUCUREŞTI către toate unităţile de cercetare ştiinţifică din ţară Puternic mobilizat de obiectivele stabilite de Conferinţa Naţională a partidului, pe deplin conştient de însemnătatea sarcinilor ce revin cercetării metalurgice în cel de-al treilea an al cincinalului colectivul de muncă al Institutului de cercetări metalurgica cheamă la întrecere toate unităţile de cercetare ştiinţifică din ţară pentru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de plan pe anul 1983, asumindu-şi următoarele angajamente : 1. Valorificarea superioară a bazei de materii prime din ţară asigurindu-se utilizarea în proporţii tot mai mari a cărbunilor româneşti la fabricarea cocsului şi folosirea minereurilor sărace de fier şi mangan in procesele siderurgice, ceea ce va duce la introducerea în circuitul economic a unor resurse materiale în valoare de 230 milioane lei. 2. Finalizarea, omologarea şi aplicarea in industrie a 23 tehnologii noi, menite să asigure realizarea cocsului metalurgic, a oţelurilor şi aliajelor de puritate înaltă utilizate în industriile de virf a materialelor refractare speciale, în concordanţă cu programele de tipizare. Aplicarea acestor tehnologii va contribui la obţinerea în 1983 a unor produse noi, de calitate superioară, pentru nevoile proprii şi pentru export, în valoare de 600 milioane lei. 3. Reducerea mai accentuată a consumurilor specifice de materii prime, materiale, combustibil şi energie, prin valorificarea unor tehnologii privind recuperarea căldurii fizice a semifabricatelor şi a gazelor arse, extinderea turnării continue a oţelurilor, optimizarea unor formate de lingotieră, îmbunătăţirea calităţii materialelor refractare de turnare, ceea ce va asigura in 1983, o economie de 100 000 t.c.c. şi de peste 100 000 tone otel. .4. Intensificarea activităţii de microproducţie în staţiile pilot şi secţiile de producţie in vederea diversificării şi realizării unei producţii cu 3 la sută mai mare faţă de planul pe anul 1983. 5. Creşterea productivităţii * numitii prin încheierea în avans faţă de termenele prevăzute în planul naţional unic a unor lucrări sau faze de cercetare, creindu-se posibilitatea finalizării a 30 de cercetări suplimentare. 6. Acordarea peste plan a 12 000 ore asistență tehnică, la implementarea unor tehnologii moderne în întreprinderile și combinatele metalurgice, asigurîndu-se valorificarea mai rapidă a cercetărilor. privind realizarea produselor solicitate urgent de economia naţională. 7. Efectuarea unor cercetări, împreună cu specialişti din in MARTI 1 FEBRUARIE 1983 ÎNTREPRINDEREA DE TURISM, HOTELURI ŞI RESTAURANTE BUCUREŞTI către toate intreprinderile de turism însufleţiţi de înflăcărată chemare a secretarului general al partidului, adresată întregii naţiuni la Conferinţa Naţională a partidului, de a lupta cu fermitate pentru realizarea unei calităţi noi, superioare în toate domeniile de activitate, oamenii muncii de la întreprinderea de Turism, Hoteluri şi Restaurante Bucureşti, hotărîţi să contribuie activ la înfăptuirea programului partidului privind creşterea nivelului de trai, material şi spiritual, al întregului popor, cheamă la întrecere socialistă toate întreprinderile de turism in vederea depăşirii sarcinilor de plan pe anul 1983, cu următoarele obiective : 1. Depăşirea volumului planificat de încasări din turismul intern cu 7 milioane lei, prin : — îmbunătăţirea programelor turistice în vederea valorificării depline a potenţialului turistic al Capitalei şi împrejurimile acesteia, a tuturor zonelor turistice ale ţării ; — extinderea activităţii de excursii interne prin atragerea în acţiunile şi programele turistice de sfîrşit de săptămină şi de scurtă durată a unui număr de turişti cu 4 la sută mai mare decit in anul 1982 ; — utilizarea integrală a locurilor de cazare contractate în staţiuni, prin desfăşurarea de acţiuni pentru promovarea în mai mare măsură a turismului in întreprinderi, instituţii şi alte colectivităţi ; — întărirea relaţiilor cu unităţile cu care colaborăm, pentru creşterea calităţii serviciilor prestate turiştilor bucureşteni şi valorificarea operativă a eventualelor disponibilităţi de locuri care apar in staţiuni pe parcursul anului. 2. Depăşirea planului de prestări servicii turistice pentru populaţie cu 2,5 milioane lei prin : diversificarea gamei serviciilor de agrement şi a altor servicii în toate unităţile de cazare ; creşterea cu 1 la sută a coeficientului planificat de utilizare a capacităţii de cazare prin folosirea deplină a acesteia pe toată durata anului ; sporirea nivelului calitativ al tuturor serviciilor prestate turiştilor ; vom executa un volum de lucrări de reparaţii şi întreţinere a bazei materiale cu 10 la sută mai mare faţă de anul trecut. 3. Depăşirea planului de desfacere a mărfurilor cu amănuntul prin unităţile de alimentaţie publică, cu 18,7 milioane lei, prin : asigurarea la timp a fondului de marfă şi materii prime şi valorificarea superioară a acestuia, diversificarea gamei de preparate culinare, în concordanţă cu cerinţele alimentaţiei raţionale, realizînd minimum 70 noi reţete proprii care să imbine armonios specificul bucătăriei tradiţionale româneşti cu cerinţele actuale ale turismului internaţional : organizarea unui număr sporit de expoziţii de artă culinară cu vînzare ; dezvoltarea comerţului stradal. CONSILIUL OAMENILOR MUNCII COMITETUL DE PARTID COMITETUL SINDICATULUI COMITETUL U.T.C. ÎNTREPRINDEREA DE TRANSPORTURI AUTO GORJ către toate intreprinderile de transporturi auto Puternic stimulaţi de tezele şi orientările cuprinse in magistralul raport prezentat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului, la Conferinţa Naţională a Partidului Comunist Român, colectivul de oameni ai muncii de la întreprinderea de transporturi auto Gorj cheamă la întrecerea socialistă pentru îndeplinirea şi depăşirea planului pe anul 1983 toate colectivele de oameni ai muncii din întreprinderile de transporturi auto din ţară cu următoarele obiective : 1. Depăşirea producţiei nete planificate din activitatea de transport cu 2,5 la sută respectiv cu 4 milioane lei. 2. Depăşirea volumului planificat de mărfuri transportate cu 200 mii tone. 3. Depăşirea productivităţii muncii planificate in transporturi, calculată pe baza producţiei neta, cu 2,5 la sută. 4. Depăşirea parcursului mărfurilor transportate cu 30 milioane tone km şi a parcursului călătorilor transportaţi cu 17 milioane călători km. 5. Depăşirea planului de recuperare a materialelor refolosibile cu 120 tone fier vechi, 50 tone fontă, 3 tone aluminiu ; de asemenea, vor fi reeşapate peste plan 600 bucăţi anvelope. 6. Recondiţionarea pieselor şi subansamblelor peste plan în valoare de 1 milion lei. De asemenea, vom desfăşura o intensă muncă politică şi cultural-educativă in vederea întăririi ordinii şi disciplinei în rîndul personalului muncitor pentru îmbunătăţirea calităţii transporturilor, acordindu-se prioritate satisfacerii cerinţelor din bazinele carbonifere Motru, Rovinari, Seciuri şi Albeni ; vom acţiona mai hotărît pentru terminarea lucrărilor la calea ferată Tg. Cărbuneşti—Albeni, iar împreună cu celelalte unităţi similare din ţaţă ne vom aduce o contribuţie sporită la înfăptuirea programului stabilit de conducerea de partid şi de stat privind dezvoltarea bazei energetice a ţării noastre. CONSILIUL OAMENILOR MUNCII COMITETUL DE PARTID COMITETUL SINDICATULUI COMITETUL U.T.C.