Scînteia Tineretului, februarie 1983 (Anul 39, nr. 10475-10498)

1983-02-01 / nr. 10475

„SCINTEIA TINERETULUI" pag. 2 MĂRTURII ALE ÎNALTEI STIME ŞI PREŢUIRI Ș­I A PERSONALITĂŢII PREŞEDINTELUI ROMÂNIEI Telegrame şi mesaje de felicitare adresate tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu prilejul aniversării a 50 de ani de activitate revoluţionară şi a zilei de naştere Cu prilejul împlinirii a 50 de ani de activitate revoluţio­nară şi­­ aniversării zilei de naştere a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în aceste zile săr­bătoreşti sosesc din toate col­ţurile lumii telegrame adre­sate de conducători de state şi partide, de personalităţi ale vieţii politice internaţionale prin care este omagiat pre­şedintele României şi în care i se transmit totodată ,urări de sănătate şi fericire personală, de bunăstare pentru poporul român. Aceste telegrame se consti­tuie în adevărate mărturii ale recunoaşterii prestigiului po­liticii externe de pace şi cola­borare a ţării noastre, înaltei aprecieri a personalităţii pro­eminente a preşedintelui Ro­mâniei pentru contribuţia sa deosebit de valoroasă la apă­rarea păcii, pe glob, la cauza independenţei, înţelegerii şi progresului la edificarea unei lumi mai drepte şi mai bune pe planeta noastră. Au trimis telegrame : Fernando Belaunde Terry, preşedintele Republicii Peru ; Anker Joergensen, preşedin­tele Partidului Social-Demo­crat din Danemarca ; Athos Fava, secretar general al Partidului Comunist din Ar­gentina ; Farouk Al-Kaddoumi, şeful Departamentului politic al Or­ganizaţiei pentru Eliberarea Palestinei ; Maria Luisa Solozbal, secre­tar general al Partidului So­cialist Unificat din Argentina; Simon Alberto Lazara, pre­şedintele Partidului Socialist Unificat din Argentina; Manuel Mora Valverde, se­cretar general al Partidului A­­vangarda Populară din Costa Rica ; Ali Nasser Mohammad, se­cretar general al Partidului Socialist Yemenit, preşedintele Consiliului Suprem al Poporu­lui, prim-ministru ; Jan Debrouwere, secretar naţional al Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist din Belgia ; Georges Haoui, secretar ge­neral al C.C. al Partidului Co­munist Libanez; Lectoral Chandramun, pre­ședintele Comitetului Central al Partidului Comunist din Mauritius ; Senator Rolando Brena Pan­toja, președinte ; Jorge Hurtado Pozo, secre­tar general; Alberto Salom Echeverria, secretar general al Partidului Socialist Costarican ; Victor Granda Aguilar, se­cretar general al Comitetului Central al Partidului Socialist Revoluționar Ecuadorian; Yannis Banias, secretar al Comitetului Central al Parti­dului Comunist din Grecia — interior ; Pompeyo Marquez, secretar general al Mişcării pentru socialism (M.A.S.) din Vene­zuela ; Jose Figueres Ferrer, pre­şedintele Partidului Eliberarea Naţională din Costa Rica, fost preşedinte al Republicii Costa Rica ; Anselme Sule, prim-secretar al Partidului Radical din Chile; Sirimaro R. D. Bandaranai­­ke, preşedintele Partidului Li­bertăţii din Sri Lanka; Gheorghios Macros, pre­şedintele Grupării de Centru din Grecia ; Hans-Dietrich Genscher, mi­nistrul federal de externe al Republicii Federale Germania ; Luis Echeverria Alvarez, el preşedinte al Mexicului, direc­torul general al Centrului de studii economice al lumii a treia ; Evanghelos Averoff-Tossitsa, preşedintele Partidului Noua Democraţie ; Edward M. Kennedy ; Glenn T. Seaborg, laureat al Premiului Nobel — S.U.A. ; Edward Heath, fost prim-mi­­nistru al Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord ; Wilhelm Haferkamp, vicepre­şedinte al Comisiei Executive a Comunităţii Economice Eu­ropene; David Steel, liderul Partidu­lui Liberal din Marea Britanie, , membru al Parlamentului ; John Edwin Mroz, preşedin­tele Institutului pentru studie­re­a securității Est-West New York. TELEGRAMĂ Tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român Preşedintele Republicii Socialiste România Doresc să vă mulţumesc pentru mesajul de condoleanţe pe care aţi binevoit să mi-l adresaţi cu prilejul încetării din viaţă a vice­preşedintelui Kang Riang Uk. KIM IR SEN Secretar general al Comitetului Central al Partidului Muncii din Coreea, Președintele Republicii Populare Democrate Coreene La galeria de artă fotografică din Capitală s-a deschis luni, o expoziţie de fotografii semnate de doi cunoscuţi artişti mexi­cani , Carlos Somontes şi Edgar Landrou de Guevara. 7V MARŢI, 1 FEBRUARIE PROGRAMUL I 11,00 Telex. 11,05 Profesiunile cincinalului. 11,30 Roman-foileton. ..Docherii“ — episodul 9. 12,10 Ac­tualitatea economică. 12,20 Trage­rea de amortizare ADAS. 12,30 Te­zaur folcloric. 16,00 închiderea programului. 16,00 Telex. 16,05 Viaţa şcolii. 16,30 Clubul tinereţii­Alocuţiunile inaugurale au fost rostite de Silviu Comănes­­cu, secretar al Asociaţiei Artişti­lor Fotografi, şi de David Pare­des Korber, însărcinatul cu afa­ceri ad-interim al Mexicului la Bucureşti. lui. 17,00 Civica. 17,20 Cabinet pro­fesional pentru lucrătorii din a­­gricultură. 17,50 1001 de seri. 18,00 închiderea programului. 20,00 Te­lejurnal. 20.15 Forum politico­­ideologic. 20,35 De la arte la ter­ter in opereta „Liliacul“ de Jo­hann Strauss. 20,45 Teatru TV: „Hanul de la răscruce“, premie­ră TV. 22,00 Telejurnal. PROGRAMUL II 20,00 Telejurnal. 20.15 Salonul TV al artelor plastice. Omagiu partidului (II). 21,00 Mic dicţionar de operă şi balet. 22,00 Telejurnal. (Urmare din pag. I) societăţii noastre democratis­mul puterii şi statului s-a ex­tins la întregul popor şi s-a făcut deplin şi definitiv tre­cerea de la o democraţie a majorităţii, la o democraţie a întregului popor, a întregii naţiuni socialiste, o democra­ţie reală a tuturor cetăţenilor patriei, tineri şi vîrstnici, fără deosebire de naţionalitate, în calitatea de reprezentant su­prem al proprietarilor şi pro­ducătorilor, de organizator al vieţii comune a întregii na­ţiuni, statul este chemat, aşa cum arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu, „să asigure condu­cerea unitară, planificată a întregii activităţi economico­­sociale, a tuturor sectoarelor, realizarea echilibrului, a dez­voltării argnlonioase a socie­tăţii, a concordanţei cit mai depline intre forţele de pro­ducţie şi relaţiile sociale". Neîndoios, rolul crescind şi sarcinile tot mai bogate ce re­vin statului socialist se re­găsesc în sistemul funcţiilor sale interne şi externe, al că­ror conţinut se îmbogăţeşte în concordanţă cu fiecare etapă de evoluţie a societăţii socia­liste şi, respectiv, cu fiecare etapă de evoluţie a lumii con­temporane, în repetate rînduri, secreta­rul general al partidului a a­­tras însă atenţia asupra fap­tului că statul nu este o ab­stracţie, nu este deasupra rea­lităţilor economice şi sociale, ci, dimpotrivă, că el trebuie să fie implicat permanent in cu­noaşterea şi soluţionarea tu­turor problemelor pe care le ridică această realitate. De asemenea, tovarăşul Nicolae Ceauşescu insistă permanent in întreaga sa activitate teore­tică şi practică asupra faptu­lui că la ora actuală, mai mult ca oricind, intre creşterea şi întărirea rolului statului şi exercitarea largă a dreptului şi libertăţilor specifice demo­craţiei muncitoreşti şi socia­liste există o legătură orga­nică, o concordanţă perfectă care rezidă în faptul că pen­tru statul socialist democraţia reală, plenară este unica al­ternativă efectivă a sistemu­lui său de organizare şi con­ducere. Iată de ce nu am putea încheia aceste rinduri decit punind o dată mai mul în evidenţă faptul că arhitectul genial şi garantul permanent al afirmării multilaterale a sta­tului democraţiei muncitoreşti, socialiste este insuşi tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, gin­­ditor şi militant revoluţionar de al cărui nume se leagă cea mai fertilă şi glorioasă epocă din întreaga noastră istorie, epoca Înfloririi multilaterale, libere, creatoare a tuturor for­ţelor naţiunii noastre socialis­te, pentru binele, fericirea şi propăşirea intregului nostru popor. _________________________/ STATUL SOCIALIST * SPORIREA PRODUCŢIEI DE CĂRBUNE SI MINEREURI (Urmare din pag. I) ţionari, cit şi cadrele de conducere. Se stimulează astfel, in mod real, reducerea la strictul necesar a personalului neproductiv, precum şi creşterea răspunderii acestuia, con­centrarea eforturilor sale spre soluţionarea efectivă şi operativă a tuturor problemelor tehnice şi organizatorice care determină bunul mers al producţiei, sporirea continuă a acestuia. Tineretul ţării, care numără mulţi membri în rîndul minerilor, care contribuie, de ase­menea, pe­ şantierele naţionale de muncă pa­triotică de la Rovinari, Motru. Anina la înfăptuirea obiectivului de realizare a inde­pendenţei energetice a ţării, găseşte in orien­tările date de secretarul general al partidului, în sarcinile stabilite la recenta consfătuire de lucru, un timp larg de afirmare in muncă şi viaţă. Datoria sa, a organizaţiei sale revolu­ţionare, este de a răspunde îndemnurilor ce au fost adresate cu numeroase prilejuri de tovarăşul Nicolae Ceauşescu prin iniţiative şi fapte de muncă care să conducă, pretutindeni acolo unde se hotărăşte soarta producţiei mi­niere a ţării la îndeplinirea exemplară a sarcinilor ce le-au fost încredinţate. NOUA TINEREŢE A OLTENIŢEI (Urmare din pag. I) obiectiv ca un adevărat părin­te, motiv pentru care i se zice, cu drag, „taica“) — a devenit de curind întreprinderea de construcţii navale şi piese tur­nate. Prin darea în folosinţă, in 1982, a turnătoriei de fontă şi oţel au apărut profesii noi, îm­brăţişate de tinerii localnici care alcătuiesc deja colective de muncă dintre cele mai aprecia­te. Alături de celelalte unităţi — şi acestea recunoscute pen­tru hărnicia şi măiestria tine­rilor: Filatura, Cooperativa „Dunărea", I.P.I.L.F. — ale că­ror produse sunt livrate şi pe piaţa unor ţări ca U.R.S.S., Bel­gia, Olanda, întreprinderea de construcţii nave şi piese turna­te Olteniţa contribuie substan­ţial la înscrierea oraşului pe or­bita centrelor urbanizate. In acest an va începe să producă şi noua fabrică de zahăr, incă unul din modernele obiective care relevă noua tinereţe a ora­şului dunărean. Păşesc pe bulevardele largi, flancate de blocuri cochete, pomi şi peluze cu flori, purtind încă numele vechilor străduţe. Nimic din ceea ce ştiam mai de mult, numai pe Bulevardul Re­publicii s-au înălţat 20 de blocuri cu patru nivele, la par­terul cărora strălucesc noi uni­tăţi comerciale şi prestatoare de servicii. Se conturează alte car­tiere în zonele „Mărăşeşti“, „Baie", „Al. Iliescu" (unde se ridică 5 blocuri CU 10 etaje), parcă mai frumoase, mai birte orinduite decit primele cvarta­le. Sunt­­locuinţe confortabile, spaţioase, care satisfac cerinţe­le tinerelor familii! Cel puţin aşa confirmă tinărul Gabriel Ivaşcu, mutat împreună cu so­ţia (lucrătoare la filatură) şi cei doi copii, intr-unul din cele mai noi apartamente. în total, zestrea edilitară a localităţii nu­mără peste 4 000 de­ aparta­mente şi aproape 1 000 locuinţe noi, ridicate mai mult in ulti­mii cinci ani. Alte 200 aparta­mente sunt programate pentru acest an. Gospodari cu simţul frumosu­lui, tinerii oraşului sunt cei care au­ dăruit şi dăruiesc numeroa­se ore de muncă patriotică pen­tru amenajarea şi întreţinerea zonelor verzi, a parcurilor, stră­zilor şi bazelor sportive. Chiar şi acum în plină iarnă, profi­­tind de vremea favorabilă, ei participă la înfrumuseţarea zo­nelor în­ care locuiesc şi mun­cesc, curăţind rigolele, pomii, măturînd­ străzile, corripletind golurile cu arbuşti ornamentali etc. Se­ menţine astfel o aprinsă şi rodnică întrecere gospodă­rească, în urma unor atari efor­turi, numai anul trecut, de pil­dă, au fost plantaţi peste 10 000 de pomi de către tinerii oraşu­lui. Elevii liceului industrial au contribuit, printre altele, la ri­dicarea unei cantine şi a unei săli de sport. în cadrul unui vast program de gospodărire şi înfrumuseţare se înscrie noua bază sportivă din parcul oraşu­lui, dotată cu bazin de înot, te­renuri de tenis, volei, handbal, pistă de popice şi altele, pen­tru care tinerii cetăţeni ai ora­şului, ei, cei dinţii beneficiari, au muncit cu sîrg în tim­pul lor liber, economisind în acest mod peste un milion lei. O altă zonă de agrement, prevăzută a fi de­finitivată in primăvara acestui an, amplasată in lunca Argeşu­lui, lingă digul de apărare, creează o ambianţă plăcută, ti­nerească, prin lacul său curat, cu cele două insule, cu cofetă­ria şi grădina de vară, cu tere­nurile de sport împrejmuite de pomii şi verdeaţă. Aici, ca şi la modernizarea altor importante străzi (M. Eminescu, 6 Martie, Republicii), vor funcţiona, con­form tradiţiei, şantiere de mun­că patriotică ale tineretului. Privesc de la fereastra sediu­lui Comitetului orăşenesc U.T.C. spre spaţiul de vizavi, deschis către noile blocuri. Mi se spu­ne că aici va fi inima centrului civic, deocamdată nedefinitivat. „Dorim să fie o piaţă largă, cu alei pietonale. Şi de ce nu, cu­­ o frumoasă şi modernă casă de cultură care să satisfacă cerin­ţele de odihnă şi petrecere plă­cută, instructivă a timpului li­ber disponibil. Sălile „Clubului S.N.C.“ şi a „Clubului tineretu­lui“ au devenit, de multă vre­me, neîncăpătoare pentru ce­rinţele artistice şi tehnico-ştiin­­ţifice“. Gindul secretarului cu propaganda al Comitetului oră­şenesc Olteniţa al U.T.C., Dănuţ Prepeliţă, însoţit de nenumăra­te argumente, l-au exprimat şi alţi tineri cu care am stat de vorbă. Mărturisind statornica dragoste pentru oraşul „liniştit, odihnitor, plăcut“, cum l-au de­finit, uteciştii olteniţeni ii dedi­că cu pasiune şi neobosită ac­ţiune munca lor de fiecare zi, luminată de fapte demne, de tinereţea lor revoluţionară, de pilda comunistă a celor ce le conduc destinul spre înaltă îm­plinire. CÎNTECUL CUVENIT PATRIEI (Urmare din pag. I) săm­inţă şi a te sprijini pe propriul tău pămint“ D­in sufletul nostru se aude, cu puterea brazilor şi a munţi­lor, dar şi cu respiraţia me­lancoliei ce se mai,spune şi dor, da, se aude chiar Cin­­tecul. El, puls şi răsuflare ale patriei. Adiere de piine şi de mere coapte. De griu şi de livezi. Zvon de prunci ai dacilor liberi, şi ai Daciei Felix, şi ai României de tot­deauna. Prunci visindu-se bărbaţi, b­ărbali neuitindu-şi copilăria căreia au ştiut, in­tre două lupte de apărare, să-i ridice la rang de poveşti nemuritoare amintirile... Itt acelaşi mare cîntec cuvenit patriei cea născătoare de pă­mânteşti şi de toată vremea miracolei. Intre care locul cel mai de frunte este al omului. Nu ştiu cum aş putea tăl­măci mai bine acest sentiment al apartenenţei, ca fiu al limbii române şi urmaş de cuget al marilor patriei fii, decit, spunind că în inima mea, şi în mintea mea, aud foşnetul paşilor lor, şi undui­tul peanei pe hirtie, şi scrîş­­netul fierului de plug, şi pe acela, pedepsitor, al săbiei, şi îndemnul de veghe şi osirdie dat de cei de acasă. Totul, ca o netrudnică şi cuvenită curgere de viu, ori eiitec, ori altceva ce încă nu pot defini prin vorbele mele. Ceea ce ştiu insă foarte exact acum, in ianuarie, cind pe timpu­l patriei se aşterne zăpada fără a o cărunţi ci, dimpotrivă, întinerind-o, este că astăzi, patria însăşi vrea să rostească marele său imn. De dragul fiilor săi. Rostire solemnă aprinsă sub cele trei culori în acest ţinut pe nu­mele său de dor şi veşnicie, România, unde se ivesc pe lume chiar estre nemuritoare CHEMĂRI LA ÎNTRECERE TRUSTUL DE CONSTRUCŢI INDUSTRIALE PITEŞTI către toate unităţile de construcţii-montaj Ferm hotărîţi să obţinem re­zultate superioare în­­ cel de al treilea an al acestui cincinal, personalul muncitor din cadrul Trustului de construcţii indus­triale Piteşti, în frunte cu co­muniştii, adresează tuturor or­ganizaţiilor de construcţii din ţară chemarea la întrecerea so­cialistă pe anul 1933, asumîn­­du-ne următoarele angajamente: 1. Realizarea volumului pro­ducţiei nete planificate pe anul 1983 cu un devans de 10 zile şi obţinerea unei producţii supli­mentare de 8,2 milioane lei. 2. Punerea in funcţiune, în devans cu 30 pină la 30 de zile, a 14 capacităţi de producţie afla­te în construcţie, printre care : la întreprinderea mecanică Muscel, noua capacitate de pro­ducţie a pieselor de schimb va fi dată în funcţiune cu 60 zile înainte de termen, iar cea pen­tru cutii de distribuţie, cu 30 de zile in devans ; depozitul şi complexul de valorificare a le­gumelor şi fructelor, de la Mă­­răcineni, vor fi predate benefi­ciarului cu 37 de Zile mai de­vreme, iar silozul de cereale de la Miroşi (ambele de asemenea din judeţul Argeş) cu 60 de zile. 3. Creşterea productivităţii muncii planificate, calculată pe baza valorii producţiei nete, cu 1,2 la sută prin : — stabilirea, încă din faza de elaborare a documentaţiilor teh­­nico-economice, a unor soluţii constructive mai eficiente care să cuprindă utilizarea pe scară mai­ largă a materialelor şi ele­mentelor de construcţii uşoare, obţinute din resurse locale cu cheltuieli redus ar fi consumuri minime de eneari şi combusti­bil. în acest sens, vom realiza închiderea halelor industriale şi ale complexelor agrozootehnice cu panouri fabricate din beton uşor, obţinut, din steril ars dat Schitu Goleşti şi cenuşă de ter­mocentrală, înlocuind peste 1 000 mc. de zidărie din cărămidă şi elemente din B.C.A. — perfecţionarea profesională prin cursuri săptămînale a peste 1 400 de muncitori din meseriile de bază, zidari, dulgheri, zu­gravi şi alte meserii în scopul însuşirii şi aplicării în practică a tehnologiilor avansate de lu­cru ; — creşterea procentului de mecanizare a nivelărilor şi um­pluturilor de pămint de la 90 la sută la 98 la sută, iar a săpă­turilor mecanizate de la 95 la sută la­ 97 la sută în condiţiile aplicării măsurilor directive a­­probate de conducerea superioa­ră privind realizarea lucrărilor şi avindu-se in vedere reducerea mai accentuată a consumului de carburanţi, combustibili şi lu­­brifianţi ; — continuarea modernizării bazelor de producţie ale trustu­lui in scopul asigurării creşterii volumului de producţie secun­­dar-industrială la capitolele „prefabricate beton“ şi „indus­trializarea elementelor de insta­laţii", realizarea la timp a noilor baze de producţie pentru obiec­tivele prevăzute să înceapă în 1983. în acest mod vom asigura realizarea a 4 000 de rigle din beton armat precomprimat pen­tru închiderea halelor indus­triale, precum și a peste 30 000 ml. tuburi prefabricate din be­ton pentru canalizări cu dia­metrul de la 200 la 1 200 mm. — creșterea gradului de folo­sire a echipamentelor SECOM prin reducerea duratelor de imo­bilizare şi prin creşterea procen­tului de utilizare cu 8 la sută faţă de 1982 ; asigurarea întreţi­nerii şi a stării de funcţionare a acestor echipamente prin for­maţii permanente specializate şi destinate în acest scop ; — creşterea procentului de punere în operă a betonului care se va turna cu pompa, cu 6 la sută peste nivelul realizat în 1982, asigurînd o calitate sporită a betoanelor turnate în acest mod şi posibilităţi­ mai rapide de realizare a structurilor din beton şi beton armat. 4. Depăşirea beneficiului pla­nificat cu 2,4 milioane lei, prin reducerea costurilor de produc­ţie cu 2 lei la 1 000 lei producţie de construcţii montaj. 5. Consumurile de materiale vor fi reduse cu : 250 tone ci­ment ; 140 tone metal ; 50 kWh energie electrică ; 320 tone com­bustibil convenţional, prin va­lorificarea resurselor noi de energie neconvenţională, respec­tiv a energiei solare şi a ener­giei termice reziduale de la turnurile de răcire, mod în care vom asigura prepararea a peste 150 mii­­/zi apă caldă menajeră, vâtămînt şi producţie, pentru realizarea de produse noi, cu ca­racteristici superioare, destina­te satisfacerii necesităţilor eco­nomiei naţionale, ale industrii­Animaţi de dorinţa de a rea­liza şi depăşi toţi indicatorii din plan prevăzuţi pentru anul 1983, colectivul de muncă din Staţiu­nea pentru mecanizarea agricul­turii Sînnicolau Mare,­­ judeţul Timiş, adresează tuturor oame­nilor muncii din staţiunile pen­tru mecanizarea agriculturii o înflăcărată chemare la întrecere, luindu-şi următoarele angaja­mente : Pentru îmbunătăţirea condi­ţiilor de muncă şi viaţă, atît in timpul campaniilor agricole cit şi in perioada executării repa­raţiilor, vom acţiona pentru asi­gurarea la taberele din cimp ale formaţiilor de tractoare cazare şi masă corespunzătoare, iar în secţiile de mecanizare, prin re­surse locale, amenajări care să permită în cele mai bune con­­diţiuni, conservarea utilajelor din dotare, stocarea carburanţi­lor şi lubrifianţilor cit şi exe­cutarea reviziilor tehnice in pe­rioadele planificate­­lor aeronautice, nucleare, elec­tronică şi ale construcţiilor de maşini, produse care vor contri­bui la reducerea cu 800 milioa­ne lei pe an a importurilor. 1. Depăşirea producţiilor pla­nificate prin executarea tuturor lucrărilor agricole la un înalt nivel calitativ şi în perioadele optime. Vom contribui în cadrul consiliului unic agroindustrial la depăşirea producţiilor plani­ficate la principalele culturi în teren neirigat, după cum ur­mează : Sub conducerea organelor şi organizaţiilor de partid vom desfăşura o susţinută activitate politico-ideologică, care va ur­mări formarea omului nou cu o înaltă conştiinţă socialistă, intă­­rirea ordinii şi disciplinei în secţiile şi formaţiile de lucru, astfel încît toţi mecanizatorii, integraţi în activitatea unităţilor agricole, să participe în mod conştient şi responsabil la înfăp­tuirea exemplară a tuturor sar­cinilor, în condiţii de înaltă efi­cienţă economică. CONSILIUL OAMENILOR MUNCII COMITETUL DE PARTID COMITETUL SINDICATULUI COMITETUL U.T.C. CONSILIUL ŞTIINŢIFIC COMITETUL DE PARTID COMITETUL SINDICATULUI COMITETUL U.T.C. STAŢIUNEA PENTRU MECANIZAREA AGRICULTURII SÎNNICOLAU MARE, JUDEŢUL TIMIŞ către toate staţiunile pentru mecanizarea agriculturii CONSILIUL OAMENILOR MUNCII BIROUL ORGANIZAȚIEI DE BAZA P.C.R. COMITETUL SINDICATULUI COMITETUL U.T.C. Cultura U.M. Plan Angajament Faţă de ______________________________________________ plan % — Griu + orz — producţia medie kg/ha 4 239 4 639 109 — producţia totală tone 36 600 40 058 109 — Porumb — producţia medie kg/ha 5 427 5 927 109 — producţia totală tone 32 860 35 888 109 — Sfeclă de zahăr — producţia medie kg/ha 35 500 40 500 114 — producţia totală tone 31 955 36 450 114 — Floarea soarelui — producţia medie kg/ha 2 370 2 520 108 — producţia totală tone 1 660 1 765 106­­— Soia — producția medie kg/ha 2 425 2 600 107 — producţia totală tone 2 290 2 455 107 — Cânepă — producţia medie kg/ha 6 000 6 300 105 — producţia totală tone 3 900 4 095 105 COMBINATUL POLIGRAFIC „CASA SCINTEII" - BUCUREŞTI către toate intreprinderile poligrafice Colectivul de muncitori, maiştri, ingineri şi tehnicieni din Combinatul poligrafic „Casa Scinteii“ acţionind cu hotărire şi spirit revoluţionar pentru transpunerea neabătută în viaţă a obiectivelor şi sarcinilor cu­prinse in documentele adoptate de Conferinţa Naţională a parti­dului, a orientărilor şi indicaţi­ilor cuprinse in magistralul Ra­port prezentat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, adresează o entuziastă chemare la întrecerea socialistă tuturor întreprinderi­lor poligrafice din ţară, luin­­du-şi următoarele angajamente de depăşire a principalilor indi­catori de plan pe anul 1983 : — producţia marfă vindută şi încasată cu 5 milioane lei ; — producţia netă cu 2 milioa­ne lei ; — depăşirea prevederilor de plan la export cu 3 la sută : — depăşirea productivităţii muncii cu 700 lei pe fiecare om al muncii ; — indicele de utilizare al tim­pului de lucru va creşte in anul 1983 cu 1 la sută faţă de anul precedent ; — reducerea cel puţin cu 2 lei a cheltuielilor totale la 1 000 lei producţie marfă ; — realizarea, peste prevede­rile de plan, a unui beneficiu de 1 milion lei. Pentru realizarea acestor de­păşiri a sarcinilor de plan ne propunem să aplicăm următoa­rele măsuri tehnico-organizato­­rice : 1. Asimilarea tehnologiilor de lucru şi folosirea în producţia curentă a materialelor produse in ţară (filme fototehnice, hir­tie fotografică alb- negru şi co­lor, soluţii pentru prelucrarea materialelor fotosensibile, folie transparentă pentru montaj, di­ferite materiale pentru legă­­torie). 2. Realizarea, prin efort pro­priu, a unui număr de peste 100 repere — piese de schimb pen­tru utilaje din dotare, realizîn­­du-se astfel o economie de pes­te 50 000 dolari. 3. Reducerea normelor de con­sum la­ principalele materiale tehnologice (hirtie, cerneluri materiale pentru finisare), în scopul creșterii eficienței eco­nomice. 4. Printr-o mai bună organi­zare a procesului de producţie, printr-o judicioasă gospodărire a locurilor de muncă, aplicînd iniţiativa muncitorească „con­tul de economii al grupei sindi­cale“, vom obţine următoarele economii faţă de consumurile normate : — 500 000 KWh energie elec­trică, reprezentind consumul Combinatului poligrafic „Casa Scinteii" pe 12 zile lucrătoare ; — 300 000 lei la materiale pen­tru finisare ; — 120 tone la hirtie şi car­toane ; — 250 000 lei prin recondiţio­­narea şi refolosirea­ unor piese de schimb ; — 200 mp film fototehnic-eco­­nomic. CONSILIUL OAMENILOR MUNCII COMITETUL DE PARTID COMITETUL SINDICATULUI . COMITETUL U.T.C. INSTITUTUL DE CERCETĂRI METALURGICE BUCUREŞTI către toate unităţile de cercetare ştiinţifică din ţară Puternic mobilizat de obiecti­vele stabilite de Conferinţa Na­ţională a partidului, pe deplin conştient de însemnătatea sarci­nilor ce revin cercetării meta­lurgice în cel de-al treilea an al cincinalului colectivul de mun­că al Institutului de cercetări metalurgica cheamă la întrecere toate unităţile de cercetare şti­inţifică din ţară pentru îndepli­nirea şi depăşirea sarcinilor de plan pe anul 1983, asumindu-şi următoarele angajamente : 1. Valorificarea superioară a bazei de materii prime din ţară asigurindu-se utilizarea în pro­porţii tot mai mari a cărbunilor româneşti la fabricarea cocsului şi folosirea minereurilor sărace de fier şi mangan in procesele siderurgice, ceea ce va duce la introducerea în circuitul econo­mic a unor resurse materiale în valoare de 230 milioane lei. 2. Finalizarea, omologarea şi aplicarea in industrie a 23 teh­nologii noi, menite să asigure realizarea cocsului metalurgic, a oţelurilor şi aliajelor de pu­ritate înaltă utilizate în indus­triile de virf a materialelor re­fractare speciale, în concordanţă cu programele de tipizare. Apli­carea acestor tehnologii va con­tribui la obţinerea în 1983 a unor produse noi, de calitate superi­oară, pentru nevoile proprii şi pentru export, în valoare de 600 milioane lei. 3. Reducerea mai accentuată a consumurilor specifice de ma­terii prime, materiale, combus­tibil şi energie, prin valorifica­rea unor tehnologii privind re­cuperarea căldurii fizice a semi­fabricatelor şi a gazelor arse, extinderea turnării continue a oţelurilor, optimizarea unor for­mate de lingotieră, îmbunătăţi­rea calităţii materialelor refrac­tare de turnare, ceea ce va asi­gura in 1983, o economie de 100 000 t.c.c. şi de peste 100 000 tone otel. .4. Intensificarea activităţii de microproducţie în staţiile pilot şi secţiile de producţie in vede­rea diversificării şi realizării unei producţii cu 3 la sută mai mare faţă de planul pe anul 1983. 5. Creşterea productivităţii * numitii prin încheierea în avans faţă de termenele prevăzute în planul naţional unic a unor lu­crări sau faze de cercetare, cre­­indu-se posibilitatea finalizării a 30 de cercetări suplimentare. 6. Acordarea peste plan a 12 000 ore asistență tehnică, la implementarea unor tehnologii moderne în întreprinderile și combinatele metalurgice, asigu­­rîndu-se valorificarea mai rapi­dă a cercetărilor. privind reali­zarea produselor solicitate ur­gent de economia naţională. 7. Efectuarea unor cercetări, împreună cu specialişti din in­ MARTI 1 FEBRUARIE 1983 ÎNTREPRINDEREA DE TURISM, HOTELURI ŞI RESTAURANTE BUCUREŞTI către toate intreprinderile de turism însufleţiţi de înflăcărată che­mare a secretarului general al partidului, adresată întregii na­ţiuni la Conferinţa Naţională a partidului, de a lupta cu fermi­tate pentru realizarea unei cali­tăţi noi, superioare în toate do­meniile de activitate, oamenii muncii de la întreprinderea de Turism, Hoteluri şi Restaurante Bucureşti, hotărîţi să contribuie activ la înfăptuirea programului partidului privind creşterea ni­velului de trai, material şi spi­ritual, al întregului popor, chea­mă la întrecere socialistă toate întreprinderile de turism in ve­derea depăşirii sarcinilor de plan pe anul 1983, cu următoa­rele obiective : 1. Depăşirea volumului plani­ficat de încasări din turismul intern cu 7 milioane lei, prin : — îmbunătăţirea programelor turistice în vederea valorificării depline a potenţialului turistic al Capitalei şi împrejurimile a­­cesteia, a tuturor zonelor turis­tice ale ţării ; — extinderea activităţii de excursii interne prin atragerea în acţiunile şi programele tu­ristice de sfîrşit de săptămină şi de scurtă durată a unui nu­măr de turişti cu 4 la sută mai mare decit in anul 1982 ; — utilizarea integrală a locu­rilor de cazare contractate în staţiuni, prin desfăşurarea de acţiuni pentru promovarea în mai mare­ măsură a turismului in întreprinderi, instituţii şi alte colectivităţi ; — întărirea relaţiilor cu uni­tăţile cu care colaborăm, pen­tru creşterea calităţii servicii­lor prestate turiştilor bucureş­­teni şi valorificarea operativă a eventualelor disponibilităţi de locuri care apar in staţiuni pe parcursul anului. 2. Depăşirea planului de pres­tări servicii turistice pentru populaţie cu 2,5 milioane lei prin : diversificarea gamei ser­viciilor de agrement şi a altor servicii în toate unităţile de cazare ; creşterea cu 1 la sută a coeficientului planificat de utilizare a capacităţii de cazare prin folosirea deplină a acesteia pe toată durata anului ; spori­rea nivelului calitativ al tutu­ror serviciilor prestate turişti­lor ; vom executa un volum de lucrări de reparaţii şi întreţi­nere a bazei materiale cu 10 la sută mai mare faţă de anul trecut. 3. Depăşirea planului de des­facere a mărfurilor cu amănun­tul prin unităţile de alimenta­ţie publică, cu 18,7 milioane lei, prin : asigurarea la timp a fondului de marfă şi materii prime şi valorificarea superioa­ră a acestuia, diversificarea ga­mei de preparate culinare, în concordanţă cu cerinţele ali­mentaţiei raţionale, realizînd minimum 70 noi reţete proprii care să­ imbine armonios speci­­ficul bucătăriei tradiţionale ro­mâneşti cu cerinţele actuale ale turismului internaţional : orga­nizarea unui număr sporit de expoziţii de artă culinară cu vînzare ; dezvoltarea comerţului stradal. CONSILIUL OAMENILOR MUNCII COMITETUL DE PARTID COMITETUL SINDICATULUI COMITETUL U.T.C. ÎNTREPRINDEREA DE TRANSPORTURI AUTO GORJ către toate intreprinderile de transporturi auto Puternic stimulaţi de tezele şi orientările cuprinse in magis­tralul raport prezentat de to­varăşul Nicolae Ceauşescu, se­cretar general al partidului, la Conferinţa Naţională a Parti­dului Comunist Român, colecti­vul de oameni ai muncii de la întreprinderea de transporturi auto Gorj cheamă la întrecerea socialistă pentru îndeplinirea şi depăşirea planului pe anul 1983 toate colectivele de oameni ai muncii din întreprinderile de transporturi auto din ţară cu următoarele obiective : 1. Depăşirea producţiei nete planificate din activitatea de transport cu 2,5 la sută respec­tiv cu 4 milioane lei. 2. Depăşirea volumului pla­nificat de mărfuri transportate cu 200 mii­ tone. 3. Depăşirea productivităţii muncii planificate in transpor­turi, calculată pe baza producţiei neta, cu 2,5 la sută. 4. Depăşirea parcursului măr­furilor transportate cu 30 mili­oane tone km şi a parcursului călătorilor transportaţi cu 17 milioane călători km. 5. Depăşirea planului de recu­perare a materialelor refolosi­­bile cu 120 tone fier vechi, 50 tone fontă, 3 tone aluminiu ; de asemenea, vor fi reeşapate peste plan 600 bucăţi anvelope. 6. Recondiţionarea pieselor şi subansamblelor peste plan în valoare de 1 milion lei. De asemenea, vom desfăşura o intensă muncă politică şi cultu­­ral-educativă in vederea întăririi ordinii şi disciplinei în rîndul personalului muncitor pentru îmbunătăţirea calităţii transpor­turilor, acordindu-se prioritate satisfacerii cerinţelor din bazi­nele carbonifere Motru, Rovi­nari, Seciuri şi Albeni ; vom acţiona mai hotărît pentru terminarea lucrărilor la calea ferată Tg. Cărbuneşti—Albeni, iar împreună cu celelalte unităţi similare din ţaţă ne vom aduce o contribuţie sporită la înfăp­tuirea programului stabilit de conducerea de partid şi de stat privind dezvoltarea bazei ener­getice a ţării noastre. CONSILIUL OAMENILOR MUNCII COMITETUL DE PARTID COMITETUL SINDICATULUI COMITETUL U.T.C.

Next