Scînteia Tineretului, aprilie 1983 (Anul 39, nr. 10526-10551)

1983-04-01 / nr. 10526

„SCâNTEIA TINERETULUI" pag. 3 VINERI 1 APRILIE 1983 CUVlNTARCA TOVARĂŞULUI NICOLAI CEAUŞESCU (Urmare din pag.. I) a popoarelor respective şi pe care o folosesc pentru îmbogăţirea unui grup restrîns de oameni, ca o formă de exploatare şi asuprire. Şi se mai adaugă şi folosirea acestei proprietăţi in asuprirea şi înrobirea altor naţiuni şi popoare, în sistemul colonialist şi imperialist. Noi am ales o formă nouă de proprietate. Ea nu poate fi împărţită după originea naţională; ea este împărţită după felul în care serveşte poporului sau unui grup de oameni. Proprietatea noastră socialistă serveşte poporului! Toţi oamenii muncii, practic întregul popor este proprietarul mijloacelor de producţie, al întregii avuţii naţionale! Această proprietate constituie baza socialismului şi comunismului; ea asigură bunăstarea, fericirea, făurirea visului de aur al comunismului ! (Aplauze puternice, prelungite). Am menţionat şi în alte împrejurări, şi la Conferinţa Naţională din decembrie, faptul că partidul nostru a rezolvat problema naţională pornind de la principiile socialismului ştiinţific, de la concepţia marxist-leninistă, intr-un mod democratic, realizind adevărata egalitate în drepturi, care, intr-adevăr, constituie o mindrie pentru partidul, pentru statul nostru socialist, demonstrînd, şi in această privinţă, superioritatea socialismului, a concepţiei socialismului ştiinţific, privind înfăptuirea relaţiilor noi, de prietenie, de frăţie, de egalitate între oameni. (Aplauze puternice). Am dori — şi repet şi acum, — ca, şi în alte ţări, naţionalităţile să se bucure cel puţin de aceleaşi drepturi ca cele din România. Noi vom face totul să dezvoltăm şi să asigurăm întotdeauna cele mai bune condiţii de afirmare a egalităţii în drepturi, a participării tuturor fiilor patriei la întreaga activitate, la făurirea unei vieţi demne, libere, la întărirea independenţei şi suveranităţii României! (Aplauze puternice, prelungite, se scandează îndelung : „Ceauşescu şi poporul!"1). Dragi tovarăşi, Poporul nostru acţionează cu toate forţele in vederea realizării hotărîrilor Conferinţei Naţionale, a planului pe 1983. Realizările pe primul trimestru sint, in general, bune. Am vorbit 111 recenta plenară a Comitetului Central al partidului pe larg despre toate acestea, de aceea nu voi mai insista acum asupra lor. , Este necesar să facem totul pentru a realiza in cele mai bune condiţiuni planul pe 1983, in industrie, in agricultură, in celelalte sectoare. Înfăptuirea cu succes a planului pe acest an este hotăritoare pentru înfăptuirea întregului cincinal. Avem toate condiţiile necesare pentru aceasta ! Mai cu seamă, aş dori să subliniez, şi în acest cadru, activitatea creatoare, entuziastă a muncitorilor, ţăranilor, intelectualilor, a tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalitate, a întregului nostru popor care acţionează in deplină unitate pentru a realiza planul pe acest an, fiind convinşi că aceasta corespunde intereselor vitale ale naţiunii noastre. In prezenţa tovarăşului Nicolae,,IJSăUŞescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii, Socialiste .România, joi a avut loc în Capitală şedinţa comună a consiliilor oamenilor muncii de naţionalitate maghiară şi german®. „ La sosirea in sală, conducătorul partidului şi statului nostru a fost întîmpinat cu vii aplauze şi ovaţii, participanţii expricind, in numele tuturor oamenilor muncii de naţionalitate maghiară şi germană, sentimentele de Înaltă stimă, de profundă preţuire şi fierbinte recunoştinţă pe care le nutresc faţă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu pentru condiţiile de deplină egalitate asigurate tuturor cetăţenilor ,patriei, fără deosebire de naţionalitate, pentru garantarea dreptului de a participa, cu întreaga energie creatoare, la elaborarea şi înfăptuirea politicii interne şi externe a partidului şi statului, la înfăptuirea măreței opere de construire a socialismului şi comunismului pe pămintul României. Aceste gînduri şi simţăminte ilustrează înalta apreciere a întregului popor român faţă de preocuparea statornică a secretarului general al partidului, faţă de întărirea şi perfecţionarea democraţiei noastre socialiste, faţă de largile posibilităţi oferite tuturor oamenilor muncii de a lua parte la elaborarea şi înfăptuirea hotărîrilor privind dezvoltarea multilaterală a patriei, sporirea continuă a bunăstării întregii naţiuni, împreună cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu. În prezidiul şedinţei au luat loc tovarăşii Iosif Banc, Emil Bobu, Ludovic Fazekas, Petru Enache, Mihai Gere, Iosif Szász, Richard Winter. Din prezidiu au făcut parte, de asemenea, reprezentanţi ai, consiliilor oamenilor muncii de naţionalitate maghiară şi germană. La şedinţă au participat membri ai C.C. al P.C.R., membri ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, reprezentanţi ai organizaţiilor de masă şi obseşii, oameni de ştiinţă, artă şi cultură. Deschizînd lucrările şedinţei, tovarăşul Mihai Gere, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului oamenilor muncii de naţionalitate maghiară, a spus : Mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu. Stimaţi tovarăşi, Declarînd deschisă şedinţa comună a Consiliului oamenilor ale viitorului nostru liber, fericit. (Aplauze puternice, prelungite) Se desfăşoară o munca susţinută în vederea înfăptuirii programului energetic şi de dezvoltare a bazei de materii prime. Avem, în domeniul minier, rezultate bune , s-au luat măsuri şi in domeniul petrolier — şi avem convingerea că vom realiza ceea ce ne-am propus. Avem, de asemenea, o serie de rezultate pozitive şi în ce priveşte asigurarea ţării cu alte materii prime. Se desfăşoară o activitate susţinută in vederea reducerii consumurilor energetice şi materiale, a recuperării, recondiţionări şi refolosirii materialelor, pieselor şi subansamblelor. Şi în această privinţă am obţinut unele rezultate, dar mai cu seamă am stabilit o serie de programe care trebuie realizate in toate unităţile, in toate judeţele, în toate localităţile, şi care au un rol de importanţă deosebită in asigurarea bazei tehnicomateriale, a dezvoltării economico-sociale. Desfăşurăm o largă activitate generală privind reducerea cheltuielilor materiale, a ponderii acestora în produsul social şi creşterea mai puternică a venitului naţional. Se desfăşoară o muncă intensă, pregătim un program special cu privire la creşterea productivităţii muncii sociale in toate sectoarele. Pornim de la faptul că, pină la urmă, problema productivităţii muncii este hotăritoare pentru reducerea cheltuielilor materiale, pentru creşterea venitului naţional. Cu ce cheltuieli de muncă vom scoate cărbunele, petrolul, materiile prime, cu ce costuri de muncă vom produce metalul, produsele chimice, cu aceleași costuri le vom introduce în continuare in alte produse. Pină la urmă, productivitatea muncii constituie factorul hotăritor pentru reducerea cheltuielilor materiale şi economisirea materialelor, înseamnă economisirea muncii, a forţei de muncă. Creşterea productivităţii muncii constituie factorul hotăritor pentru făurirea cu succes a socialismului şi comunismului în patria noastră ! (Aplauze puternice, prelungite) Trebuie să acţionăm cu mai multă hotărîre in vederea ridicării rentabilităţii fiecărui sector de activitate, a creşterii puternice a eficienţei economice. Să aplicăm cu hotărîre noul mecanism economic în toată amploarea şi în toate laturile sale, aşa cum am menţionat şi la ultima plenară a Comitetului Central al partidului nostru. O atenţie deosebită este necesar să acordăm calităţii produselor noastre. Trebuie să facem totul pentru a realiza produse de o calitate tot mai bună, competitive cu orice produse similare pe plan mondial. Dar calitatea trebuie privită cu toată răspunderea, în toate sectoarele, incepind cu cărbunele, minereul şi petrolul, cu materiile prime. Pentru că spre exemplu dacă producem cărbune cu calorii mai multe, cu steril mai puţin, vom da ţării energie mai multă şi mai ieftină , dacă vom da petrol cu impurităţi cit mai puţine, înseamnă a realiza o calitate bună. Şi aceasta este valabil in toate sectoarele. Subliniez aceasta pentru că problema calităţii nu trebuie privită numai în sectoarele de muncii de naţioralitate maghiară şi Consiliului oamenilor muncii de naţionalitate germană, dinRepublica Socialistă România, vă rog să-mi permiteţi ca, în numele tuturor cetăţenilor aparţinînd acestor naţionalităţi din patria noastră, să exprim deosebita bucurie şi profunda gratitudine pentru prezenţa la lucrările şedinţei a celui mai iubit fiu al poporului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului, preşedintele Republicii, eminent conducător al partidului şi statului nostru, înflăcărat luptător pentru binele şi prosperitatea patriei, proeminentă personalitate a vieţii politice internaţionale. Salutăm cu multă satisfacţie prezenţa la lucrările şedinţei noastre a celorlalţi tovarăşi din conducerea de partid şi de stat. Prezenţa dumneavoastră la lucrările şedinţei noastre comune, mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, constituie un eveniment memorabil în viaţa naţionalităţilor conlocuitoare, o dovadă a grijii şi atenţiei pe care o acordaţi consecvent asigurării egalităţii depline in drepturi, unităţii şi frăţiei tuturor cetăţenilor patriei, dezvoltării libere a personalităţii creative şi spirituale a naţionalităţilor. Permiteţi-ne să vă raportăm că in ziua de miercuri, intr-un spirit de înălţător patriotism şi vibrantă reafirmare a sentimentelor de adîncă stimă şi aleasă preţuire faţă de partid şi patrie, faţă de dumneavoastră s-a desfăşurat dezbaterea in cadrul şedinţelor plenare ale celor două consilii a sarcinilor ce, ne revin pentru înfăptuirea exemplară a hotărîrilor Conferinţei Naţionale a partidului. Membrii consiliilor, în numele tuturor oamenilor muncii de naţionalitate maghiară şi germană, şi-au exprimat adeziunea deplină şi unanimă la înţeleaptă politică internă şi externă a partidului şi statului nostru, al cărei strateg, şi principal exponent sînteţi, hotărirea nestrămutată de a acţiona cu toată răspunderea, strîns uniţi cu întregul popor, ca un singur om, in jurul partidului, al dumneavoastră personal, pentru transpunerea ei înviaţă. Vă rugăm, mult stimate şi iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, să ne permiteţi să continuăm in acest cadru dezbaterea pe marginea problemelor înscrise la ordinea de zi. In cadrul dezbaterilor pe malprelucrare, că ea începe de la materiile prime pină la finalizare şi pină cînd ajunge la consumatori, în toate sectoarele — şi sint foarte multe — trebuie să se asigure o calitate corespunzătoare a muncii ! Aceasta constituie de asemenea o cerinţă primordială a stadiului actual al dezvoltării societăţii noastre, una din cerinţele esenţiale puse de Congresul al XII-lea privind o nouă calitate a muncii şi vieţii, pentru realizarea obiectivului strategic de trecere la un nou stadiu de dezvoltare a ţării, în strînsă legătură cu aceasta este problema valorificării superioare a materiilor prime şi a muncii poporului nostru. De asemenea, doresc să menţionez din nou necesitatea acordării unei atenţii mai mari pregătirii cadrelor, calificării şi recalificării lor, ridicării nivelului cunoştinţelor profesionale, tehnico-ştiinţifice ale oamenilor muncii, ca o condiţie hotăritoare pentru realizarea tuturor celorlalte sarcini de care am vorbit. Fără a asigura cadre, — muncitori, ingineri, tehnicieni, ţărani — cu o înaltă pregătire profesională şi tehnică, nu vom putea realiza in bune condiţiuni nici una din sarcinile de care am vorbit. Hotăritor pentru întreaga noastră activitate este activitatea oamenilor ! Oamenii hotărăsc cum vom soluţiona toate problemele — şi munca noastră, a tuturor, trebuie să fie îndreptată în direcţia ridicării continue a pregătirii fiecăruia. Fiecare dintre noi trebuie să înţeleagă că trebuie să depună eforturi susţinute pentru a-şi ridica nivelul pregătirii profesionale, tehnico-ştiinţifice, nivelul politic şi ideologic. Acestea sunt cerinţe hotăritoare pentru dezvoltarea societăţii noastre socialiste ! (Aplauze puternice, prelungite). Doresc să reamintesc, şi în acest cadru, necesitatea realizării în bune condiţii a activităţii de comerţ exterior, a exportului, a cooperării in producţie cu ţările socialiste, cu ţările în curs de dezvoltare, precum şi cu ţările capitaliste dezvoltate, participarea activă a României la diviziunea internaţională a muncii. Pentru ţara noastră, care importă un volum mare de materii prime şi de materiale, îmbunătăţirea continuă a comerţului exterior, a exportului constituie o cerinţă de o importanţă deosebită pentru a asigura tot ce este necesar desfăşurării în bune condiţii a întregii activităţi. Pe ansamblu, înfăptuirea neabătută a hotărîrilor Congresului al XII-lea, ale Conferinţei Naţionale, a Programului partidului reprezintă factorul hotăritor, cerinţa fundamentală pentru a asigura condiţiunile necesare ridicării patriei noastre pe noi culmi de progres şi civilizaţie. Numai pe baza creşterii mai puternice a venitului naţional, a bogăţiei naţionale în general, vom asigura mijloacele necesare atit dezvoltării generale a ţării noastre, cit şi ridicării continue a bunăstării materiale şi spirituale a poporului. Aceste probleme privesc deopotrivă pe toţi oamenii muncii, fără deosebire de naţionalitate. Nu putem să discutăm nici un fel de problemă, fără să înţelegem că trebuie să facem totul şi săginea expunerilor prezentate in plenarele Consiliului oamenilor muncii de naţionalitate maghiară şi Consiliului oamenilor muncii de naţionalitate germană au luat cuvintul tovarăşii Jakabos Csaba István, director al întreprinderii mecanice. Tirgu Secuiesc, judeţul Covasna. Hildegard Mantsch, muncitoare la fabrica „Vitrometan“, Mediaş, judeţul Sibiu, Molnár Imre, Erou al Muncii Socialiste, preşedinte al C.A.P. Tuşnad, judeţul Harghita, Fazekas Ferencz, şef de brigadă la întreprinderea minieră Paroşeni, judeţul Hunedoara, Ernest Breitenstein, redactor-şef al ziarului „Neuer Weg“. Ludovic Fazekas, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., viceunim eforturile întregului nostru popor in direcţia înfăptuirii Programului de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate, de dezvoltare continuă a bazei tehnico-materiale a patriei noastre. Trebuie să acţionăm, de asemenea, in direcţia perfecţionării relaţiilor sociale şi dezvoltării in continuare a democraţiei muncitoreşti revoluţionare. Să acordăm o atenţie mai mare şi activităţii politico-educative de formare a omului nou. Desfăşurînd această activitate şi în limbile naţionalităţilor — aşa cum am mai menţionat — trebuie să vorbim ideologic şi politic o singură limbă : limba concepţiei revoluţionare, materialist-dialectice şi istorice despre lume şi viaţă. Este necesar să facem totul pentru a ridica nivelul politic, ideologic, nivelul cultural, educativ al tuturor cetăţenilor patriei noastre. Avem un cadru minunat pentru desfăşurarea acestei activităţi, atit în ce priveşte instituţiile de stat, de tot felul, cit şi cele obşteşti. M-aş referi, îndeosebi, la rolul important pe care îl are „Cîntarea României", care oferă un cadru minunat de participare largă a maselor populare, a tuturor cetăţenilor, fără deosebire de naţionalitate, la activitatea cultural-artistică, nu numai ca participanţi, dar şi ca făuritori ai culturii noi, revoluţionare, socialiste, a patriei noastre. (Aplauze puternice, prelungite). Fără nici o îndoială că această activitate se desfăşoară şi se va desfăşura, şi în viitor, in diferite limbi. Dar — doresc din nou să subliniez — că ia activitatea ideologică, politicaeducativă nu poate exista loc decit pentru o singură limbă ideologică şi politică : limba concepţiei revoluţionare a socialismului ştiinţific, a materialismului dialectic şi istoric ! Fără nici o îndoială că este necesar — şi dorim — o mare varietate de stiluri, de forme în artă, în literatură. Dar această varietate — care trebuie să oglindeascâ specificul fiecărui creator — nu trebuie, in nici un fel, să afecteze sau să ducă la abaterea de la conţinutul politic, ideologic al oricărei activităţi politice şi educative. Trebuie să se adopte o poziţie combativă, intransigentă faţă de orice concepţii retrograde, mistice, să se dea o ripostă hotărită oricăror manifestări de naţionalism, şovinism, antisemitism şi altor forme de manifestare a concepţiilor claselor exploatatoare, a concepţiilor reacţionare. Cu atit mai necesar este să se adopte o atitudine fermă acum, cind pe Plan internaţional asistăm la o reactivare a celor mai reacţionare forţe, a neofascismului. Aceste forţe încearcă să iniţieze o nouă cruciadă, antisocialistă şi anticomunistă. Cercurile neofasciste şi reacţionare desfăşoară o campanie intensă de dezinformare şi ponegrire a ţărilor socialiste, a socialismului în general. Această campanie este legată, de fapt, de intensificarea cursei înarmărilor, de politica de asuprire a ţărilor in curs de dezvoltare. România nu a fost nici ea scutită de aceste campanii de ponegrire şi dezinformare. Mulţi tovarăşi s-au referit la aceasta în cuvîntările lor din aceste zile, prim-ministru al guvernului. Gyöngyi Maria, inginer chimist la întreprinderea chimică „Sinteza" Oradea. Richard Winter, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al ■P.C.R., ministru secretar de stat la Ministerul Aprovizionării Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe, Létay Lajos, secretar al Uniunii Scriitorilor, redactorşef al revistei „Utunk", Gerhard Konnerth, decan al Facultăţii de filologie-istorie Sibiu, Fejes Iuliu, secretar al Consiliului oamenilor muncii de naţionalitate maghiară, Galpăr Zsuzsanna, secretar al Comitetului judeţean Mureş al P.C.R., vicepreşedintă a Consiliului Este necesar să respingem şi să demascăm cu toată fermitatea activitatea acestor cercuri reacţionare, neofasciste şi revanşarde. Să nu uităm niciodată că cercurile reacţionare, clasele exploatatoare au căutat întotdeauna să învrăjbească oamenii muncii de diferite naţionalităţi pentru a-i putea asupri mai uşor şi pe unii şi pe alţii. Au încercat să învrăjbească şi popoarele intre ele pentru a le putea domina. Unitatea oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalitate, a constituit întotdeauna — şi constituie şi astăzi — chezăşia victoriei în lupta revoluţionară, împotriva asupririi, pentru eliberarea socială şi naţională, pentru făurirea unei orinduiri noi, fără asupritori, a unei orinduiri a oamenilor liberi şi stăpîni pe bogăţiile patriei lor, pe destinele lor. (Aplauze puternice prelungite). Din păcate, aceste acţiuni de ponegrire, şoviniste, antisemite, mai găsesc ascultare, mai sunt unii oameni mai puţin formaţi sau care nu înţeleg bine dezvoltarea societăţii omeneşti, realităţile de azi şi perspectivele de miine, care cad sub influenţa acesteipropagande a cercurilor reacţionare. Desigur, o vină avem şi noi, că nu sîntem activi şi nu acţionăm în mod corespunzător pentru a-i ajuta pe aceşti oameni să înţeleagă bine realităţile, să-şi reamintească bine — sau pe cei mai tineri să-i facem să cunoască bine — ce a însemnat în trecut asuprirea de clasă şi asuprirea naţională, să înţeleagă bine ce măreţe realizări a cucerit poporul nostru în strînsă unitate, sub conducerea partidului nostru comunist, şi să respingă orice asemenea acţiuni ale cercurilor reacţionare şi imperialiste. Nu trebuie să ne punem multe întrebări, tovarăşi; nu trebuie să căutăm prea mult pentru a înţelege bine care au fost stările de lucruri în trecut şi care sunt stările de lucru de astăzi. Desigur, propaganda şovinistă, a cercurilor reacţionare, naţionalistă, este destul de variată. Intrecut, spre exemplu, vorbeau că în România nu s-a făcut nimic pentru dezvoltarea industriei şi că localităţile unde trăiesc naţionalităţile sunt lipsite de condiţii de muncă. De cînd am dezvoltat puternic industria, încep să spună că aceasta creează pericolul unei deznaţionalizări, că era mai bine cind omul stătea în sat, izolat, cînd nu cunoştea nimic, decit acum cind intră în fabrică, intr-o instituţie de învăţămînt, de cercetare, cînd intră intr-un mediu nou, unde îşi însuşeşte cunoştinţe noi. Asemenea oameni afirmă că era mai bine altădată, decit acum, cînd fiecărui cetăţean i se creează alt orizont despre lume şi viaţă, cînd îşi creează prieteni noi, relaţii noi şi începe să înţeleagă mai bine, direct, ca el nu are decit un duşman: pe exploatatori, pe imperialişti, pe reacţionari, că toţi oamenii muncii, indiferent de naţionalitate îi sunt prieteni şi trebuie să lucreze şi să conlucreze în deplină unitate. (Aplauze puternice). E adevărat, sunt puţini la număr, dar mai găsim şi unii care spun că se mai creează încă un pericol: fetele românce or să se căsătorească cu băieţi maNaţional al Femeilor, Josef Berenz, director al întreprinderii de ceasuri „Victoria" Arad, Furo Iuliu, secretar de stat la Ministerul Educaţiei şi învăţămintului, în numele membrilor celor două consilii, tovarăşul Mihai Gere a spus : Exprimînd, încă o dată, marea bucurie şi satisfacţie pentru faptul de a vă avea din nou în mijlocul, nostru la această şedinţă, transformată prin participarea dumneavoastră într-un eveniment de mare însemnătate politică, vă rog să-mi permiteţi, mult iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, să vă adresez rugămintea fierbinte a noastră, a tuturor, de a lua cuvintul în încheierea lucrărilor ■ şedinţei noastre comune, Chiari, şi invers, fetele maghiare or să se căsătorească cu români, sau cei de origine germană cu românii şi invers. S-a întimplat şi în trecut — de fapt se întimplă de sute de ani, de cind convieţuiesc împreună pe aceste meleaguri români, maghiari, germani, sîrbi — că tinerii s-au căsătorit întotdeauna şi in cadrul aceleiaşi naţionalităţi dar şi de naţionalităţi diferite. Ce rău este, insă, în aceasta ? Afectează o asemenea căsătorie vreo naţionalitate, drepturile vreunei naţionalităţi ? In cel mai rău caz vom avea nişte copii mai sănătoşi, mai frumoşi, mai inteligenţi şi va fi un lucru bun pentru poporul nostru. (Aplauze puternice, prelungite). Este necesar, deci, tovarăşi, să pornim de la judecarea realităţilor, a preocupărilor partidului şi statului pentru a asigura cele mai bune condiţii de manifestare, egale pentru toţi cetăţenii. Este loc pentru ca toţi cetăţenii noştri să muncească în România. Nu dorim ca nimeni să plece din ţară. Desigur, nici nu putem să ţinem legat pe cineva, dar facem totul pentru a-i ajuta să înţeleagă că trebuie să rămână aici, unde au trăit şi părinţii lor, unde s-au născut, pentru a munci şi desfăşura o activitate în măsură să asigure realizarea unei vieţi bune, demne, libere. Aici, în România, nu in altă parte. Nimeni nu poate avea în altă parte o viaţă mai bună! (Aplauze puternice). Consider că trebuie să fim mai activi în această privinţă, şi aceasta nu priveşte numai o anumită naţionalitate, e o problemă mai generală. Fiindcă şi dintr-o parte şi din alta se mai găsesc unii care cred că dacă se vor duce într-o ţară mai dezvoltată vor avea condiţii sau venituri mai mari. Sunt iluzii, tovarăşi ! Acolo unde sunt astăzi 30 de milioane de şomeri — mă refer la ţările capitaliste dezvoltate din Piaţa comună şi Statele Unite — e greu de vorbit de o viaţă mai bună şi mai demnă. Noi nu prevedem, cel puţin într-o perioadă destul de îndelungată, să ajungem a avea şomeri, să fim în situaţia de a nu asigura condiţii de muncă egală pentru toată lumea. Dimpotrivă, avînd în vedere programele de dezvoltare a forţelor de producţie, vom avea asigurate condiţii de muncă în mod egal pentru toţi fiii patriei noastre, in diversele sectoare economice şi sociale, dar, fiecare în raport cu pregătirea, cu priceperea şi cu indemînarea sa — cum se spune — va putea să acţioneze, să lucreze in orice domeniu de activitate. In acest fel — repet — drumul spre învăţătură şi pregătire pentru oricare sector de activitate este deschis, atit in limba proprie, cit şi în oricare altă instituţie de invăţămint. La noi nu se face nicăieri — şi nu vom accepta in nici un caz — vreo discriminare de ordin naţional sau de altă natură. Numai priceperea, capacitatea de a învăţa, capacitatea de a exercita o profesie sau o activitate intelectuală la cel mai inart nivel constituie şi azi — şi vorconstitui şi in viitor — criteriile unice de apreciere a activităţii fiecăruia. In acest domeniu trebuie să acţionăm împreună, să perfecPrimit cu cele mai alese sentimente de dragoste şi preţuire, cu însufleţită bucurie şi profundă satisfacţie, a luat cuvintul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU. Cuvintarea secretarului general al partidului a fost urmărită cu deosebită atenţie şi legitim interes, cu deplină aprobare şi satisfacţie, fiind subliniată în repetate rinduri cu îndelungi aplauze şi ovaţii, cei prezenţi scandînd cu însufleţire : „Ceauşescu—P.C.R. !“, „Ceauşescu şi poporul !“, „Ceauşescu—Pace !“. Din glas simţămintelor tuturor participanţilor la şedinţă, tovarăşul Eduard Eisenburger, preşedintele Consiliului oamenilor muncii de naţionalitate germană, a spus : ţionăm societatea noastră. Am arătat la Conferinţa Naţională că nu considerăm că am ajuns la o limită a perfecţionării. De altfel niciodată nu va exista o limită in perfecţionarea relaţiilor sociale, a dezvoltării. Întotdeauna va trebui să acţionăm in vederea înlăturării a tot ceea ce e vechi şi perimat, pentru a găsi noi forme ale progresului, pentru a promova noul şi a crea cele mai bune condiţiuni de manifestare a membrilor societăţii pentru afirmarea in deplină egalitate a personalităţii umane şi, in acest cadru, a personalităţii fiecărui membru al societăţii noastre. Aceasta este societatea socialistă pe care o dorim s-o realizăm in toate domeniile, in multilateralitatea ei. Am realizat multe. Trebuie să acţionăm in deplină unitate, să folosim toată capacitatea noastră de muncă pentru a făuri o societate tot mai bună, tot mai demnă, care să asigure oamenilor cele mai bune condiţii de viaţă şi de muncă. (Aplauze puternice, prelungite). Trebuie să avem permanent în vedere că toţi oamenii muncii, toţi cetăţenii, fără deosebire de naţionalitate, sunt fii liberi, egali în drepturi, ai unei patrii comune, că toţi au aceleaşi îndatoriri, aceleaşi drepturi şi trebuie să acţioneze în deplină unitate, in cadrul Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste, pentru a-şi asigura viaţa pe care o doresc aici, in România, pentru înflorirea patriei noastre — Republica Socialistă România, pentru întărirea independenţei şi suveranităţii sale ! Aceasta va garanta viitorul liber al poporului nostru ! (Aplauze puternice, prelungite). In acelaşi timp, în conformitate cu principiile socialismului ştiinţific, cu concepţiile revoluţionare despre lume şi viaţă, cu hotăririle Congresului al XII-lea şi cu prevederile Programului partidului, trebuie să desfăşurăm o muncă intensă de educare patriotică şi in spiritul solidarităţii şi frăţiei, al prieteniei, nu numai a oamenilor muncii din patria noastră, dar a prieteniei, solidarităţii şi colaborării cu oamenii muncii, cu popoarele din ţările socialiste şi in primul rind cu vecinii noştri. Trebuie să acţionăm în direcţia întăririi solidarităţii şi colaborării cu toate popoarele care luptă pentru independenţă şi pentru dezvoltarea economico-socială proprie. Să întărim colaborarea cu ţările în curs de dezvoltare, în vederea luptei comune pentru realizarea condiţiilor dezvoltării independente a fiecărei naţiuni. Să dezvoltăm, de asemenea, relaţiile şi colaborarea şi cu ţările capitaliste dezvoltate, in spiritul principiilor coexistenţei paşnice, aşezînd neabătut relaţiile noastre internaţionale pe baza principiilor deplinei egalităţi in drepturi, respectului independenţei şi suveranităţii naţionale, neamestecului în treburile interne, avantajului reciproc, ale renunţării la forţă şi la ameninţarea cu forţa. Nu doresc să mă refer acum la problemele internaţionale. Dar nu pot să nu subliniez faptul că politica de pace şi dezarmare şi, in primul rind, de dezarmare nucleară, constituie Mult stimate tovarăşe secretar general. Vă rog să-mi permiteţi, să vă adresez in numele tuturor membrilor consiliilor oamenilor muncii de naţionalitate maghiară şi germană, incă o dată, cele mai vii mulţumiri pentru faptul că ne-aţi făcut marea şi deosebita cinste de a ne onora cu prezenţa dumneavoastră la lucrările şedinţei noastre, in acelaşi timp să dau glas profundei noastre minciuni patriotice cu care am urmărit cuvintarea dumneavoastră — expunere care constituie un document de o excepţională importanţă teoretică şi practică, pentru activitatea de viitor a consiliilor noastre, a întregului popor. Expunerea dumneavoastră, mult stimate tovarăşe secretar general, sintetizează succesele ample obţinute în perioada ce a trecut de la Congresul al XII-lea al partidului de întregul popor — realizări în care se regăsesc faptele de muncă şi ale oamenilor muncii maghiari şi germani şi de alte naţionalităţi, contribuţia lor activă şi conştientă, zi de zi şi în strînsă unitate cu fraţii lor români, eforturile creatoare comune pentru edificarea societăţii socialiste multilateral dezvoltate in patria noastră scumpă — Republica Socialistă România. In acelaşi timp, expunerea dumneavoastră jalonează cu exigenţă şi fermitate revoluţionară direcţiile şi căile perfecţionării continue a activităţii pe care consiliile oamenilor muncii de naţionalitate maghiară şi germană trebuie să o desfăşoare în vederea sporirii rolului acestor organisme, la înfăptuirea mobilizatoarelor sarcini ce le revin pentru realizarea hotăririlor Conferinţei Naţionale a partidului din decembrie 1982. Vă asigurăm, mult stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că vom dezbate cu toţi oamenii muncii de naţionalitate maghiară şii germană ideile şi tezele cuprinse în expunerea făcută în faţa noastră şi vom stabili în spiritul preţioaselor dumneavoastră indicaţii măsurile cele mai eficiente menite să sporească într-o măsură şi mai mare contribuţia consiliilor oamenilor muncii de diferite naţionalităţi — organisme create din iniţiativa dumneavoastră cu aproape un deceniu şi jumătate in urmă — la realizarea Programului partidului, a hotărîrilor Congresului al XII-lea. Văzînd în politica Partidului problema fundamentală a lumii contemporane, România este hotărîtă să facă totul — şi va acţiona cu întreaga sa energie — în direcţia realizării acestui obiectiv al tuturor naţiunilor lumii. . Acordăm o atenţie deosebita problemelor securităţii şi cooperării in Europa, încheierii cu rezultate cit mai bune a reuniunii de la Madrid, şi în mod deosebit, opririi amplasării noilor rachete cu rază medie de acţiune in Europa, retragerii şi distrugerii celor existente. Ne pronunţăm şi acţionăm ferm pentru o nouă ordine economică mondială, pentru întărirea colaborării în vederea depăşirii greutăţilor crizei economice şi reluării activităţii pe baza unei colaborări egale, a sprijinului mai puternic pentru ţările in curs de dezvoltare. In acelaşi timp, acţionăm — ca şi în trecut — pentru întărirea solidarităţii internaţionale cu toate forţele revoluţionare, cu partidele comuniste şi muncitoreşti, cu partidele socialiste, social-democrate, cu forţele de eliberare naţională, cu alte partide şi forţe democratice, antiimperialiste, având deplina convingere că întărirea solidarităţii şi unităţii acestor forţe constituie o cerinţă de importanţă hotăritoare pentru politica de pace, de dezarmare, pentru respectul independenţei fiecărei naţiuni, pentru progresul economic şi social al tuturor popoarelor. Poporul nostru este ferm hotărit să facă totul şi un viitor pentru realizarea atit a hotăririlor Congresului partidului, a programului privind dezvoltarea internă, cit şi în politica internaţională. Avem ferma convingere că politica partidului nostru corespunde intereselor vitale ale întregului popor, cauzei păcii, a socialismului şi colaborării internaţionale. (Aplauze puternice, prelungite , se scandează : „Ceauşescu — pace !“). In încheiere, doresc să-mi exprim convingerea că aceste plenare, şedinţa comună, dezbaterile care au avut loc vor contribui la mai buna înţelegere a tuturor problemelor, vor determina intensificarea activităţii organelor şi organizaţiilor noastre de partid şi de stat, a tuturor colectivelor de oameni ai muncii, în întărirea unităţii in jurul partidului, a politicii sale, in înfăptuirea politicii noastre interne şi externe. Sunt încredinţat că întorşi la locurile de muncă, fiecare va face totul pentru a-şi aduce contribuţia —, împreună cu colectivele din care fac parte — la realizarea planului pe acest an, la înfăptuirea Programului partidului, la dezvoltarea și mai puternică a patriei noastre. (Aplauze puternice, prelungite). Cu această convingere, vă urez tuturor succese în întreaga activitate, multă sănătate şi fericire. (Aplauze puternice, prelungite , se scandează îndelung : „Ceauşescu — P.C.R. !“, „Ceauşescu şi poporul !“. într-o atmosferă de puternic entuziasm şi unitate, toţi cei prezenţi in sală se ridică în picioare şi aclamă îndelung pentru Partidul Comunist Român, pentru secretarul general al partidului, preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu). Comunist Român propria noastră politică, inţelegînd că participarea activă la înflorirea patriei comune reprezintă o îndatorire fundamentală a fiecărui cetăţean, cred că sunt în asentimentul membrilor celor două consilii, al tuturor oamenilor muncii de naţionalitate maghiară şi germană, să ne angajăm solemn in fata dumneavoastră ca, în deplină unitate şi strîns uniţi cu toţi oamenii muncii din patria noastră socialistă, să muncim cu întreaga dăruire pentru înfăptuirea destinelor poporului nostru, să milităm pentru continua adincire a unităţii, prieteniei şi frăţiei dintre toţi oamenii muncii fără deosebire de naţionalitate, pentru ridicarea României pe noi culmi de progres şi civilizaţie. Folosindu-ne de acest fericit prilej că vă aflaţi în mijlocul nostru, mult stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, dorim să vă mulţumim din nou pentru grija deosebită, şi modul principial, realist şi umanitar în care se rezolvă, de cînd vă aflaţi în fruntea partidului şi statului, şi problemele specifice ale naţionalităţilor conlocuitoare, pen- tru condiţiile create care garantează afirmarea nestingherită a fiinţei noastre naţionale, dezvoltarea multilaterală a personalităţii. Pentru toate acestea, primiţi, vă rog, expresia sentimentelor noastre de profundă gratitudine şi de ataşament deplin faţă de întreaga politică internă şi internaţională a partidului şi statului, faţă de dumneavoastră, mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, ctitorul României moderne. Vă urăm, mult stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, multă sănătate şi putere de muncă în fruntea partidului şi statului, spre binele tuturor fiilor patriei noastre scumpe — Republica Socialistă România. In încheierea adunării, cei prezenţi au aclamat din nou, îndelung, cu putere, pentru partid şi secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru patria noastră liberă şi independentă, subliniind şi cu acest prilej unitatea şi frăţia tuturor fiilor patriei — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi —, ataşamentul lor faţă de politica partidului şi statului nostru, hotărîrea de a apăra, strîns uniti in jurul partidului comunist, al secretarului său general, cuceririle revoluţionare comune, de a asigura mersul ferm al României pe calea socialismului şi comunismului.