Scînteia Tineretului, iunie 1983 (Anul 39, nr. 10577-10602)
1983-06-01 / nr. 10577
Proletari din toate tarile, unitî-vă! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST rmr~~ riimr~l-mniiM>w iim n ii M»iiii»ar iíih nnriiBWBiiMWWiiHWM'i» iwwiiiiiiiiii'iiinii iiiWmiiiiiiiiihiiihi—irTrinwirn-mnm .i iin 11i rrWTraiWMMrmw^mmnnnTM 1 IUNIE—ZIUA INTERNAŢIONALĂ A COPILULUI IN PATRIA LUMINII NOI CREŞTEM FERICIŢI, NI-S ANII CEI MAI TINERI CU DRAGOSTE OCROTIŢI RECUNOŞTINŢĂ ! PARTIDULUI, TOVARĂŞULUI VAL CEAUŞESCU, PĂRINTELE APROPIAT AL TUTUROR COPIILOR ŢĂRII 1 iunie. Ziua internaţională a copilului. O sărbătoare despre care nimeni, niciodată nu ar putea spune că seamănă cu oricare alta , pentru că în ea ne regăsim cu toţii, indiferent de vîrstă , pentru că ea este o sărbătoare a vieţii, o sărbătoare care nu celebrează fapte şi evenimente trecute, ci îşi deschide larg semnificaţiile spre viitor, întemeind certitudinile noastre întru împlinirea aspiraţiilor şi idealurilor ce ne sunt scumpe. O sărbătoare unică, pentru că ne încarcă sufletele de prospeţime, pentru că ne apropie speranţele, materializîndu-ne contururile. O sărbătoare a copiilor noştri, dar, în egală măsură, şi a noastră, a amintirilor noastre puse faţă in faţă cu clipa prezentă. Aşadar, o zi, o sărbătoare, desprinse simbolic din mozaicul scînteietor, din bucuria continuă care este — şi care ar trebui să fie pretutindeni — copilăria. Vorbind despre copilărie, gîndurile noastre se îndreaptă firesc spre toţi cei care se află acum la vîrsta jocului, a visurilor neîngrădite, a primilor paşi pe drumul vieţii. Copii de pe toate meridianele globului, care privesc lumina aceluiaşi soare şi se bucură la fel de raza ei pură, mîngîietoare. Copii care se confruntă însă cu realităţi deosebite, copii pentru care fericirea, bucuria, grija şi atenţia celor din jur sînt cît se poate de fireşti, dar şi copii pentru care locul acestor adevăruri, fapte şi atitudini este luat de violenţă, de privaţiuni de tot felul, de lacrima scursă din ochii mamei şi care nu este de bucurie, ci de disperare. Pe întreg pămîntul se sărbătoreşte astăzi, deci, Ziua internaţională a copilului. Dar cită deosebire ! Puterea ei de a simboliza acoperă pe de o parte mari împliniri, realităţi tonice din care viitorul îşi deschide aripile, iar pe de alta escamotează tragedii, presară un lucru de împrumut pe cel mai sinistru furt cu putinţă - furtul copilăriei a milioane şi milioane de fiinţe inocente. Dar şi aici speranţa rămîne ; speranţa într-o lume fără războaie şi lipsuri, fără boli şi chinuri, speranţa care se oglindeşte — ca o lege supremă a democraţiei - în acelaşi fel, atît de greu de descris, dar atît de emoţionant, în ochii fiecărui copil al planetei. înainte de a aşterne pe hîrtie aceste gînduri am petrecut mai multe zile în locurile unde copilăria se simte la ea acasă : grădiniţe, cămine, şcoli, parcuri, spaţii de joacă şi de agrement, expoziţii ale şoimilor patriei şi ale pionierilor. Am putut constata — încă o dată, pentru că nu cred să existe cineva care să nu cunoscă în amănunt tot ceea ce s-a făcut şi se face pentru fericirea şi bucuria copiilor României socialiste — cită grijă, cîtă atenţie şi preocupare există peste tot pentru a asigura celor mici cele mai bune condiţii de viaţă, de educaţie, de formare multilaterală. Am simţit cu o intensitate unică sentimentul încrederii în viitor, am fost în fiecare clipă faţă în faţă cu marele adevăr care guvernează societatea noastră şi care se cheamă grija faţă de om. In toate aceste zile am trăit — şi o spunem fără nici o exagerare din viitor. Fantezia, gîndurile, cuvintele, jocurile şi desenele celor mici prefigurau nu o lume fantastică, ruptă de realitate ca o compensaţie a visului fără finalitate, ci una care mîine va căpăta, fără îndoială, consistenţa faptei şi a împlinirii nemijlocite. Copiii noştri, copiii României socialiste de azi visează, desigur, ca oricare alţi copii. Dar visul lor merge pas la pas cu certitudinile celor mari, cu forţa uriaşă de a crea a acestui popor liber şi demn, astfel încît între desenul pe asfalt al unui prichindel de cinci ani care îşi imaginează cum va arăta lumea anilor 2000 şi planşeta de lucru a unui proiectant cutezător şi lucid există doar o diferenţă care se limitează la instrumentele de reprezentare. Am avut prilejul in acest răstimp al peregrinărilor noastre prin lăcaşurile copilăriei să fim surprinşi nu o dată de uimitoarea maturitate cu care cei mici cunosc şi apreciază problemele lumii contemporane sau propria lor devenire. Ei ştiu ce înseamnă pericolul războiului, iubesc pacea cu o ardoare de neegalat, condamnă iresponsabilitatea celor care vor să distrugă planeta, se interesează de soarta copiilor din ţările sărace, se îngrijorează pentru ei, doresc să le adreseze un cuvînt de îmbărbătare şi de speranţă, sînt decişi asupra profesiilor pe care le vor urma, ştiu foarte multe lucruri despre ele şi lucru cît se poate de semnificativ - au deplina încredere în viitoarele reuşite. Desigur, este timpul să spunem că toate aceste realităţi care conturează chipul unei copilării fericite sunt rodul preocupării constante a întregii societăţi, a partidului, a secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pen(Continuare in pag. a 11-a) COPILĂRIE DE AUR Noi suntem copiii cu ochii de soare, cu glasul de cintec luat din poveste ; noi creştem spre mîine ca mii de vlăstare în ţara ce mamă eternă ne este. Visăm să ajungem stegarii de mîine purtind mai departe, cinstit, o poruncă - noi creştem la şcoala de viaţă şi piine a nobilei lupte de pace prin muncă. Partidul părinţilor noştri e scut speranţelor noastre-n mai mult şi mai bine ; el, dascăl, ne-nvaţă ce-avem de făcut ca ţara să urce in ziua ce vine. Speranţele noastre-s nestinsă văpaie ţi mîine le vrem, toate, faptă înaltă pentru iubitul tovarăş Ceauşescu Nicolae ţi tovarăşa Elena Ceauţescu mult stimată ! ...Părinţilor patriei, de viaţă nouă lauri, li se închină copilăria noastră de aur ! SANDU ŞTEFANESCU UN AN DE LA PLENARA LĂRGITĂ A C. C. AL P. C. R DIN 1—2 IUNIE 1982 FORŢA CREATOARE A GÎNDIRII Şl ACŢIUNII REVOLUŢIONARE Cînd, cu un an în urmă, in cadrul Plenarei lărgite a C.C. al P.C.R. din 1—2 iunie 1982, tovarăşul Nicolae Ceauşescu prezenta tragistrala „Expunere cu privire la stadiul actual al edificării socialismului în ţara noastră, la problemele teoretice, ideologice şi activitatea politico-educativă a partidului“, devenită pe drept cuvint şi asumată in unanimitate ca document programatic pentru întreaga activitate a partidului şi poporului, aveam cu toţii sentimentul că luăm cunoştinţă de o contribuţie excepţională la dezvoltarea creatoare, a concepţiei revoluţionare despre lume şi viaţă, la o iniţiativă teoretică şi practică ale cărei ecouri şi consecinţe sunt de natură să suscite durata istorică, dobîndind, prin noi şi pentru noi, conturul sigur şi înălţător al faptei. Şi cu acest prilej este pusă în evidenţă contribuţia decisivă a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU la îmbogăţirea tezaurului materialismului dialectic şi istoric, al socialismului ştiinţific, in fapt a patrimoniului spiritualităţii româneşti şi universale, contribuţie ce purta intru totul însemnele genialei sale capacităţi de a prospecta in mod temerar fenomenul politic, economic si social naţional şi internaţional şi, pe această bază, de a ne oferi un nou şi strălucit instrument de a modifica realitatea, de a ne mobiliza mai puternic, mai eficient, la cote calitativ superioare, în opera de înfăptuire a Programului istoric de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism, a hotărîrilor Congresului al XII-lea al P.C.R. Ideile şi tezele fundamentale ale acestui magistral document, model de analiză şi sinteză politică, filozofică, economică, istorică, socială, s-au regăsit in mod armonios şi unitar in Raportul secretarului general al partidului, in hotăririle Conferinţei Nationale a P.C.R. din decembrie 1982 şi putem aprecia că ele au contribuit în mod cu totul deosebit la ridicarea la o scară calitativ superioară, la creşterea eficienţei acţiunii concertate a tinerei generaţii, practic, a întregului popor, la înfăptuirea obiectivelor cincinalului 1981—1985, ale deceniului ştiinţei, tehnicii, calităţii şi eficienţei. E greu, este practic imposibil să rezumi in acest spaţiu bogăţia inepuizabilă de sugestii, idei, teze, valoarea prospectivă şi proiectivă a unor aserţiuni care, aşa cum întotdeauna ne-o argumentează magistral tovarăşul Nicolae Ceauşescu, vin să zdruncine prejudecăţi şi idei depăşite, propoziţii care păreau pentru o gîndire înceată, nedialectică, definitiv şi irevocabil axiomatice şi tocmai în acest mod se vădeşte în chip strălucit meritul uriaş al conducătorului partidului şi statului nostru in a ne mobiliza pe noi toţi întru a gindi şi a transforma în mod creator, dinamic, tinereşte, revoluţionar, realitatea. Sunt, toate acestea, premise de excepţie care au concurat la concluzia evidentă şi definitivă că, asemeni întregului nostru popor, Uniunea Tineretului Comunist, tinăra generaţie văd in acest documentprogram incorporarea strălucită a celor mai inalte idealuri şi aspiraţii de muncă şi de viaţă, de luptă şi acţiune, expresia deplină a năzuinţei ŞERBAN CIONOF (Continuare in pag. a ll-a) ANUL XXXIX SERIA II Nr. 10 577 4 PAGINI 50 BANI MIERCURI 1 IUNIE 1983 ★ PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Hans-Dietrich Genscher, vicecancelar şi ministru de externe al R. F. Germania Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, marţi, 31 mai, la Snagov, pe Hans- Dietrich Genscher, vicecancelar şi ministru de externe al R.F. Germania, care face o vizită în ţara noastră. La primire a luat parte Ştefan Andrei, ministrul afacerilor externe. A fost prezent Gerald von Braunmühl, director în Ministerul de Externe al R.F. Germania. Ministrul vest-german de externe a transmis preşedintelui Nicolae Ceauşescu un salut cor- dial, precum şi urări de sănă- tate din partea preşedintelui R.F. Germania, Karl Carstens, şi a cancelarului federal, Helmut Kohl. Preşedintele Nicolae Ceauşescu a mulţumit şi a rugat să se transmită preşedintelui şi cancelarului R.F. Germania salutul său prietenesc şi cele mai bune urări. In cursul, întrevederii, s-a efectuat un schimb de vederi asupra stadiului şi perspectivelor relaţiilor româno—vest-germane, precum şi referitor la situaţia internaţională actuală. In acest cadru, s-a manifestat dorinţa comună de a acţiona pentru continuarea şi extinderea raporturilor dintre cele două ţări pe baza avantajului şi interesului reciproc, în spiritul egalităţii în drepturi, independenţei naţionale şi neamestecului în treburile interne, in folosul ambelor popoare, al cauzei păcii, securităţii, destinderii şi înţelegerii in Europa şi in întreaga lume. Un accent deosebit s-a pus pe căile de dinamizare şi amplificare a schimburilor comerciale, colaborării in producţie şi pe terţe pieţe, conlucrării în domeniile tehnico-ştiinţific şi cultural şi a fost manifestată dorinţa comună de a se acţiona pentru a da un nou şi puternic impuls raporturilor româno—vest-germane in general. Abordîndu-se unele probleme Internationale actuale, a fost exprimată preocuparea faţă de încordarea existentă în lume şi a fost subliniate necesitatea de a se acţiona pentru oprirea tensiunii, pentru reluarea şi continuarea politicii de destindere, păriâ, colaborare şi respect alindependenţei popoarelor, pentru eliminarea forţei sau a ameninţării cu forţa din relaţiile dintre state, pentru soluţionarea, prin mijloace paşnice, prin tratative a stărilor conflictuale din diferite zone ale globului. In centrul convorbirii au stat probleme legate de situaţia din Europa, de întărirea securităţii şi cooperării pe continent, de oprire a cursei înarmărilor nucleare, de trecere la măsuri de dezarmare şi în primul rînd de dezarmare nucleară, de asigurare a succesului tratativelor sovieto-americane de la Geneva, a negocierilor de la Viena privind reducerea reciprocă a trupelor şi armamentelor şi măsuri adiacente în Europa centrală, precum şi cu privire la asigurarea succesului reuniunii de la Madrid. Pentru a se asigura dinamica procesului de securitate şi cooperare în Europa s-a subliniat că se impune să se acţioneze pentru încheierea cit mai grabnică a reuniunii de la Madrid, orientîndu-se eforturile tuturor statelor în direcţia ajungerii la un document care să prevadă convocarea unei conferinţe consacrate dezarmării şi încrederii in Europa, continuităţii procesului început în capitala Finlandei. A fost exprimată preocuparea faţă de continuarea cursei înarmărilor, subliniindu-se necesitatea opririi acesteia, trecerii la măsuri de reducere a cheltuielilor militare, a efectivelor și armamentelor, la dezarmare și în special la dezarmare nucleară, pentru stabilirea unui echilibru militar la un nivel cît mai scăzut, prin oprirea amplasării de noi rachete cu razi medie de acţiune în Europa, pentru retragerea şi distrugerea, celor existente. A avut loc, de asemenea, un schimb de păreri in legătură cu situaţia din Orientul Mijlociu subliniindu-se că se impune să se acţioneze pentru soluţionarea globală, justă şi durabilă, a conflictului din zonă, pentru asigurarea securităţii, independenţei şi integrităţii teritoriale a Libanului, pentru soluţionarea problemei palestiniene, găsirea căilor de statornicire a securităţii şi păcii în această parte a lumii. S-a subliniat că întărirea colaborării dintre cele două ţări pe plan internaţional serveşte politicii de pace, securitate şi înţelegere in întreaga lume. Preşedintele Nicolae Ceauşescu a reţinut, apoi, la dejun pe Hans-Dietrich Genscher, vicecancelar şi ministru de externe al R.F. Germania. întrevederea şi dejunul au decurs intr-o atmosferă cordială, prietenească. Preşedintele Fundaţiei „Apelul pentru conştiinţă" din S.U.A. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, marţi dimineaţă, pe Arthur Schneier, preşedintele Fundaţiei „Apelul pentru conştiinţă" din S.U.A., care a făcut o vizită in tara noastră. La primire a participat Stefan Andrei, ministrul afacerilor externe. Oaspetele a mulţumit pentru primirea acordată şi şi-a exprimat satisfacţia de a se reintilni cu şeful statului român. In cursul convorbirii au fost abordate probleme legate de dezvoltarea relaţiilor româno-americane şi unele aspecte ale vieţii internaţionale actuale şi îndeosebi ale situaţiei din Orientul Mijlociu, întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială. Cuvinturile secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la Consfătuirea de lucru de la C.C. al P.C.R. şi la Şedinţa comună a Consiliului Naţional al Oamenilor Muncii din Industrie şi Consiliului Naţional al Agriculturii MOBILIZATOR PROGRAM DE ACţIE PENTRU REALIZAREA ŞI DEPĂŞIREA ŞUILOR DE PLAN încheiem, aşadar, primele cinci luni ale anului 1983 cu rezultate bune în îndeplinirea planului. Depăşirile înregistrate in industrie se cifrează la cîteva miliarde lei. Producţia de legume din acest an este superioară celei obţinute in perioada corespunzătoare a anului trecut. Lucrările agricole au fost efectuate in bune condiţii, in această primăvară, si ca urmare, cu toată seceta îndelungată resimţită in mai multe regiuni ale ţării, dar combătută cu toate forţele, înregistrăm sporuri însemnate şi în zootehnie, in celelalte sectoare de activitate din agricultură. Aşa cum a rezultat în urma analizei largi efectuate în cadrul Şedinţei comune a Consiliului Naţional al Oamenilor Muncii din Industrie şi Consiliului Naţional al Agriculturii, precum şi la recenta Consfătuire de lucru de la C.C. al P.C.R. şi aim se evidenţiază în cuvinturile secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, rostite cu prilejul acestor importante evenimente din viaţa politică a ţării, rezultate bune au fost obţinute şi în activitatea de cercetare, în învăţămint, în activitatea culturală şi politico-educativă. Sunt toate acestea semne bune ale anului pe care îl parcurgem. Totodată, succesele la care ne-am referit constituie dovezi grăitoare ale hotăririi cu care oamenii muncii, fără deosebire de naţionalitate, din industrie şi agricultură, din toate sectoarele vieţii economico-sociale acţionează pentru înfăptuirea obiectivelor Congresului al XII-lea şi ale Conferinţei Naţionale ale partidului, a obiectivului strategic din acest cincinal — trecerea României la un nou stadiu de dezvoltare şi realizarea unei noi calităţi a muncii şi vieţii. In spiritul practicii noastre revoluţionare, al recunoaşterii autocritice a lipsurilor şi neajunsurilor înregistrate in unele sectoare, precum şi pe baza propunerilor formulate in cadrul dezbaterilor ce au avut loc cu prilejul celor două evenimente de săptămîna trecută, trebuie arătat, însă, că pornind de la rezultatele înregistrate în prima parte a anului, este necesar să se treacă la acţiuni şi măsuri hotărîte în vederea îmbunătăţirii intregii activităţi pentru realizarea întocmai a planului de dezvoltare economico-socială a ţării pe 1983. Hotăririle Congresului al XII- lea, programele şi hotăririle Conferinţei Naţionale constituie, în acest sens, direcţii pre-NICOLAE MILITArIU (Continuare in pag. a ll-a)