Scînteia Tineretului, iunie 1983 (Anul 39, nr. 10577-10602)

1983-06-01 / nr. 10577

Proletari din toate tarile, unitî-vă! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST rmr~~ riimr~l-mniiM>w iim n ii M»iiii»ar iíih nnriiBWBiiMWWiiHWM'i» iwwiiiiiiiiii'iiinii iiiWmiiiiiiiiihiiihi—irTrinwirn-mnm .i iin 11i rrWTraiWMMrmw^mmnnnTM 1 IUNIE—ZIUA INTERNAŢIONALĂ A COPILULUI IN PATRIA LUMINII NOI CREŞTEM FERICIŢI, NI-S ANII CEI MAI TINERI CU DRAGOSTE­ OCROTIŢI RECUNOŞTINŢĂ ! PARTIDULUI, TOVARĂŞULUI VAL CEAUŞESCU, PĂRINTELE APROPIAT AL TUTUROR COPIILOR ŢĂRII 1 iunie. Ziua internaţională a copilului. O sărbătoare despre care nimeni, niciodată nu ar putea spune că seamănă cu oricare alta , pentru că în ea ne regăsim cu toţii, indiferent de vîrstă , pentru că ea este o sărbătoare a vieţii, o sărbătoare care nu celebrează fapte şi evenimente trecute, ci îşi deschide larg semnifi­caţiile spre viitor, întemeind certitudinile noas­tre întru împlinirea aspiraţiilor şi idealurilor ce ne sunt scumpe. O sărbătoare unică, pentru că ne încarcă sufletele de prospeţime, pentru că ne apropie speranţele, materializîndu-ne contu­rurile. O sărbătoare a copiilor noştri, dar, în egală măsură, şi a noastră, a amintirilor noas­tre puse faţă in faţă cu clipa prezentă. Aşa­dar, o zi, o sărbătoare, desprinse simbolic din mozaicul scînteietor, din bucuria continuă care este — şi care ar trebui să fie pretutindeni — copilăria. Vorbind despre copilărie, gîndurile noastre se îndreaptă firesc spre toţi cei care se află acum la vîrsta jocului, a visurilor neîn­grădite, a primilor paşi pe drumul vieţii. Copii de pe toate meridianele globului, care privesc lumina aceluiaşi soare şi se bucură la fel de raza ei pură, mîngîietoare. Copii care se con­fruntă însă cu realităţi deosebite, copii pentru care fericirea, bucuria, grija şi atenţia celor din jur sînt cît se poate de fireşti, dar şi copii pentru care locul acestor adevăruri, fapte şi atitudini este luat de violenţă, de privaţiuni de tot felul, de lacrima scursă din ochii mamei şi care nu este de bucurie, ci de disperare. Pe întreg pămîntul se sărbătoreşte astăzi, deci, Ziua internaţională a copilului. Dar cită deo­sebire ! Puterea ei de a simboliza acoperă pe de o parte mari împliniri, realităţi tonice din care viitorul îşi deschide aripile, iar pe de alta escamotează tragedii, presară un lucru de îm­prumut pe cel mai sinistru furt cu putinţă - furtul copilăriei a milioane şi milioane de fiinţe inocente. Dar şi aici speranţa rămîne ; spe­ranţa într-o lume fără războaie şi lipsuri, fără boli şi chinuri, speranţa care se oglindeşte — ca o lege supremă a democraţiei - în acelaşi fel, atît de greu de descris, dar atît de emoţio­nant, în ochii fiecărui copil al planetei. înainte de a aşterne pe hîrtie aceste gîn­­duri am petrecut mai multe zile în locurile unde copilăria se simte la ea acasă : grădini­ţe, cămine, şcoli, parcuri, spaţii de joacă şi de agrement, expoziţii ale şoimilor patriei şi ale pionierilor. Am putut constata — încă o dată, pentru că nu cred să existe cineva care să nu cunoscă în amănunt tot ceea ce s-a făcut şi se face pentru fericirea şi bucuria copiilor Româ­niei socialiste — cită grijă, cîtă atenţie şi preo­cupare există peste tot pentru a asigura celor mici cele mai bune condiţii de viaţă, de educaţie, de for­mare multilaterală. Am sim­ţit cu o intensitate unică sen­timentul încrederii în viitor, am fost în fiecare clipă faţă în faţă cu marele adevăr care guvernează societatea noastră şi care se cheamă grija faţă de om. In toate aceste zile am trăit — şi o spunem fără nici o exagerare d­in viitor. Fante­zia, gîndurile, cuvintele, jocu­rile şi desenele celor mici pre­figurau nu o lume fantastică, ruptă de realitate ca o com­pensaţie a visului fără finali­tate, ci una care mîine va căpăta, fără îndoială, consis­tenţa faptei şi a împlinirii ne­mijlocite. Copiii noştri, copiii României socialiste de azi vi­sează, desigur, ca oricare alţi copii. Dar visul lor merge pas la pas cu certitudinile celor mari, cu forţa uriaşă de a crea a acestui popor liber şi demn, astfel încît între desenul pe asfalt al unui prichindel de cinci ani care îşi imaginează cum va arăta lumea anilor 2­000 şi planşeta de­ lucru a unui proiectant cutezător şi lucid există doar o diferenţă care se limitea­ză la instrumentele de reprezentare. Am avut prilejul in acest răstimp al peregrinări­lor noastre prin lăcaşurile copilăriei să fim sur­prinşi nu o dată de uimitoarea maturitate cu care cei mici cunosc şi apreciază problemele lumii contemporane sau propria lor devenire. Ei ştiu ce înseamnă pericolul războiului, iubesc pacea cu o ardoare de neegalat, condamnă iresponsabilitatea celor care vor să distrugă planeta, se interesează de soarta copiilor din ţările sărace, se îngrijorează pentru ei, doresc să le adreseze un cuvînt de îmbărbătare şi de speranţă, sînt decişi asupra profesiilor pe care le vor urma, ştiu foarte multe lucruri despre ele şi­­ lucru cît se poate de semnificativ - au deplina încredere în viitoarele reuşite. Desigur, este timpul să spunem că toate aceste realităţi care conturează chipul unei co­pilării fericite sunt rodul preocupării constante a întregii societăţi, a partidului, a secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pen­(Continuare in pag. a 11-a) COPILĂRIE DE AUR Noi suntem­ copiii cu ochii de soare, cu glasul de cintec luat din poveste ; noi creştem spre mîine ca mii de vlăstare în ţara ce mamă eternă ne este. Visăm să ajungem stegarii de mîine purtind mai departe, cinstit, o poruncă - noi creştem la şcoala de viaţă şi piine a nobilei lupte de pace prin muncă. Partidul părinţilor noştri e scut speranţelor noastre-n mai mult şi mai bine ; el, dascăl, ne-nvaţă ce-avem de făcut ca ţara să urce in ziua ce vine. Speranţele noastre-s nestinsă văpaie ţi mîine le vrem, toate, faptă înaltă­­ pentru iubitul tovarăş Ceauşescu Nicolae ţi tovarăşa Elena Ceauţescu mult stimată ! ...Părinţilor patriei, de viaţă nouă lauri, li se închină copilăria noastră de aur ! SANDU ŞTEFANESCU UN AN DE LA PLENARA LĂRGITĂ A C. C. AL P. C. R DIN 1—2 IUNIE 1982 FORŢA CREATOARE A GÎNDIRII Şl ACŢIUNII REVOLUŢIONARE Cînd, cu un an în urmă, in cadrul Plenarei lărgite a C.C. al P.C.R. din 1—2 iunie 1982, tovarăşul Nicolae Ceauşescu prezenta tr­agistrala „Expu­nere cu privire la stadiul ac­tual al edificării socialismului în ţara noastră, la problemele teoretice, ideologice şi activi­tatea politico-educativă a partidului“, devenită pe drept cuvint şi asumată in unani­mitate ca document progra­matic pentru întreaga activi­tate a partidului şi poporului, aveam cu toţii sentimentul că luăm cunoştinţă de o contri­buţie excepţională la dezvol­tarea creatoare, a concepţiei revoluţionare despre lume şi viaţă, la o iniţiativă teoretică şi practică ale cărei ecouri şi consecinţe sunt de natură să suscite durata istorică, dobîn­­dind, prin noi şi pentru noi, conturul sigur şi înălţător al faptei. Şi cu acest prilej este pusă în evidenţă contribu­ţia decisivă a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU la îmbogăţirea tezaurului mate­rialismului dialectic şi istoric, al socialismului ştiinţific, in fapt a patrimoniului spiritua­lităţii româneşti şi univer­sale, contribuţie ce purta in­tru totul însemnele genialei sale capacităţi de a prospecta in mod temerar fenomenul politic, economic si social na­ţional şi internaţional şi, pe această bază, de a ne oferi un nou şi strălucit instrument de a modifica realitatea, de a ne mobiliza mai puternic, mai eficient, la cote calitativ su­perioare, în opera de înfăp­tuire a Programului istoric de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi îna­intare a României spre comu­nism, a hotărîrilor Congresu­lui al XII-lea al P.C.R. Ideile şi tezele fundamen­tale ale acestui magistral do­cument, model de analiză şi sinteză politică, filozofică, economică, istorică, socială, s-au regăsit in mod armonios şi unitar in Raportul secreta­rului general al partidului, in hotăririle Conferinţei Natio­nale a P.C.R. din decembrie 1982 şi putem aprecia că ele au contribuit în mod cu totul deosebit la ridicarea la o sca­ră calitativ superioară, la creşterea eficienţei acţiunii concertate a tinerei generaţii, practic, a întregului popor, la înfăptuirea obiectivelor cin­cinalului 1981—1985, ale de­ceniului ştiinţei, tehnicii, ca­lităţii şi eficienţei. E greu, este practic imposibil să re­zumi in acest spaţiu bogăţia inepuizabilă de sugestii, idei, teze, valoarea prospectivă şi proiectivă a unor aserţiuni care, aşa cum întotdeauna ne-o argumentează magistral tovarăşul Nicolae Ceauşescu, vin să zdruncine prejudecăţi şi idei depăşite, propoziţii care păreau pentru o gîndire înceată, nedialectică, defini­tiv şi irevocabil axiomatice şi tocmai în acest mod se vă­deşte în chip strălucit meri­tul uriaş al conducătorului partidului şi statului nostru in a ne mobiliza pe noi toţi întru a gindi şi a transforma în mod creator, dinamic, ti­nereşte, revoluţionar, reali­tatea. Sunt, toate acestea, premise de excepţie care au concurat la concluzia evidentă şi defi­nitivă că, asemeni întregului nostru popor, Uniunea Tine­retului Comunist, tinăra gene­raţie văd in acest document­­program incorporarea stră­lucită a celor mai inalte idea­luri şi aspiraţii de muncă şi de viaţă, de luptă şi acţiune, expresia deplină a năzuinţei ŞERBAN CIONOF (Continuare in pag. a ll-a) ANUL XXXIX SERIA II Nr. 10 577 4 PAGINI 50 BANI MIERCURI 1 IUNIE 1983 ★ PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Hans-Dietrich Genscher, vicecancelar şi ministru de externe al R. F. Germania Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socia­liste România, a primit, marţi, 31 mai, la Snagov, pe Hans- Dietrich Genscher, vicecancelar şi ministru de externe al R.F. Germania, care face o vizită în ţara noastră. La primire a luat parte Ştefan Andrei, ministrul afacerilor ex­terne. A fost prezent Gerald von Braunmühl, director în Minis­terul de Externe al R.F. Germa­nia. Ministrul vest-german de ex­terne a transmis preşedintelui Nicolae Ceauşescu un salut cor-­ dial, precum şi urări de sănă-­ tate din partea preşedintelui R.F. Germania, Karl Carstens, şi a cancelarului federal, Helmut Kohl. Preşedintele Nicolae Ceauşescu a mulţumit şi a rugat să se transmită preşedintelui­ şi can­celarului R.F. Germania salu­tul său prietenesc şi cele mai bune urări. In cursul, întrevederii, s-a efectuat un schimb de vederi asupra stadiului şi perspective­lor relaţiilor româno—vest-ger­mane, precum şi referitor la si­tuaţia internaţională actuală. In acest cadru, s-a manifestat dorinţa comună de a acţiona pentru continuarea şi extinde­rea raporturilor dintre cele două ţări pe baza avantajului şi in­teresului reciproc, în spiritul e­­galităţii în drepturi, indepen­denţei naţionale şi neamestecu­lui în treburile interne, in folo­sul ambelor popoare, al cauzei păcii, securităţii, destinderii şi înţelegerii in Europa şi in în­treaga lume. Un accent deose­bit s-a pus pe căile de dinami­zare şi amplificare a schimburi­lor comerciale, colaborării in pro­ducţie şi pe terţe pieţe, conlu­crării în domeniile tehnico-şti­­inţific şi cultural şi a fost ma­nifestată dorinţa comună de a se acţiona pentru a da un nou şi puternic impuls raporturilor româno—vest-germane in ge­neral. Abordîndu-se unele probleme Internationale actuale, a fost exprimată preocuparea faţă de încordarea existentă în lume şi a fost subliniate necesitatea de a se acţiona pentru oprirea ten­siunii, pentru reluarea şi conti­nuarea politicii de destindere,­­ păriâ,­ colaborare şi respect al­­independenţei popoarelor, pen­tru eliminarea forţei sau a ame­ninţării cu forţa din relaţiile dintre state, pentru soluţiona­rea, prin mijloace paşnice, prin tratative a stărilor conflictuale din diferite zone ale globului. In centrul convorbirii au stat probleme legate de situaţia din Europa, de întărirea securităţii şi cooperării pe continent, de oprire a cursei înarmărilor nu­cleare, de trecere la măsuri de dezarmare şi în primul rînd de dezarmare nucleară, de asigurare a succesului tratativelor sovie­­to-americane de la Geneva, a negocierilor de la Viena pri­vind reducerea reciprocă a tru­pelor şi armamentelor şi mă­suri adiacente în Europa cen­trală, precum şi cu privire la asigurarea succesului reuniunii de la Madrid. Pentru a se asi­gura dinamica procesului de securitate şi cooperare în Eu­ropa s-a subliniat că se im­pune să se acţioneze pentru în­cheierea cit mai grabnică a reuniunii de la Madrid, orien­­tîndu-se eforturile tuturor sta­telor în direcţia ajungerii la un document care să prevadă con­vocarea unei conferinţe consa­crate dezarmării şi încrederii in Europa, continuităţii procesului început în capitala Finlandei. A fost exprimată preocuparea faţă de continuarea cursei înarmărilor, subliniindu-se ne­cesitatea opririi acesteia, tre­cerii la măsuri de reducere a cheltuielilor militare, a efective­lor și armamentelor, la dezarma­re și în special la dezarmare nu­cleară, pentru stabilirea unui echilibru militar la un nivel cît mai scăzut, prin oprirea ampla­sării de noi rachete cu razi medie de acţiune în Europa, pentru retragerea şi distruge­rea, celor existente. A avut loc, de asemenea, un schimb de păreri in legătură cu situaţia din Orientul Mijlociu subliniindu-se că se impune să se acţioneze pentru soluţio­narea globală, justă şi durabilă, a conflictului din zonă, pen­tru asigurarea securităţii, inde­pendenţei şi integrităţii teri­toriale a Libanului, pentru so­luţionarea problemei palesti­niene, găsirea căilor de stator­nicire a securităţii şi păcii în această parte a lumii. S-a subliniat că întărirea co­laborării dintre cele două ţări pe plan internaţional serveşte politicii de pace, securitate şi înţelegere in întreaga lume. Preşedintele Nicolae Ceauşescu a reţinut, apoi, la dejun pe Hans-Dietrich Genscher, vice­cancelar şi ministru de externe al R.F. Germania. întrevederea­ şi dejunul au decurs intr-o atmosferă cor­dială, prietenească. Preşedintele Fundaţiei „Apelul pentru conştiinţă" din S.U.A. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialis­te România, a primit, marţi di­mineaţă, pe Arthur Schneier, preşedintele Fundaţiei „Apelul pentru conştiinţă" din S.U.A., care a făcut o vizită in tara noastră. La primire a participat Stefan Andrei, ministrul afacerilor ex­terne. Oaspetele a mulţumit pentru primirea acordată şi şi-a expri­mat satisfacţia de a se reintilni cu şeful statului român. In­­ cursul convorbirii au fost abordate probleme legate de dezvoltarea relaţiilor româ­­no-americane şi unele aspecte ale vieţii internaţionale actua­le şi îndeosebi ale situaţiei din­­ Orientul Mijlociu, întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială. Cuvinturile secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la Consfătuirea de lucru de la C.C. al P.C.R. şi la Şedinţa comună a Consiliului Naţional al Oamenilor Muncii din Industrie şi Consiliului Naţional al Agriculturii MOBILIZATOR PROGRAM DE ACţ­IE PENTRU REALIZAREA ŞI DEPĂŞIREA ŞUILOR DE PLAN încheiem, aşadar, primele cinci luni ale anului 1983 cu re­zultate bune în îndeplinirea planului. Depăşirile înregistrate in industrie se cifrează la cîteva miliarde lei. Producţia de le­gume din acest an este superi­oară celei obţinute in perioada corespunzătoare a anului tre­cut. Lucrările agricole au fost efectuate in bune condiţii, in a­­ceastă primăvară, si ca urmare, cu toată seceta îndelungată re­simţită in mai multe regiuni ale ţării, dar combătută cu toa­te forţele, înregistrăm sporuri însemnate şi în zootehnie, in celelalte sectoare de activitate din agricultură. Aşa cum a re­zultat în urma analizei largi efectuate în cadrul Şedinţei co­mune a Consiliului Naţional al Oamenilor Muncii din Industrie şi Consiliului Naţional al Agri­culturii, precum şi la recenta Consfătuire de lucru de la C.C. al P.C.R. şi aim se evidenţiază în cuvinturile secretarului gene­ral al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, rostite cu prilejul acestor importante eve­nimente din viaţa politică a ţării, rezultate bune au fost ob­ţinute şi în activitatea de cer­cetare, în învăţămint, în acti­vitatea culturală şi politico-e­­ducativă. Sunt toate acestea semne bune ale anului pe care îl parcurgem. Totodată, succe­sele la care ne-am referit con­stituie dovezi grăitoare ale ho­­tăririi cu care oamenii muncii, fără deosebire de naţionalitate, din industrie şi agricultură, din toate sectoarele vieţii economi­­co-sociale acţionează pentru în­făptuirea obiectivelor Congresu­lui al XII-lea şi ale Conferinţei Naţionale ale partidului, a o­­biectivului strategic din acest cincinal — trecerea României la un nou stadiu de dezvoltare şi realizarea unei noi calităţi a muncii şi vieţii. In spiritul practicii noastre revoluţionare, al recunoaşterii autocritice a lipsurilor şi ne­ajunsurilor înregistrate in unele sectoare, precum şi pe baza propunerilor formulate in ca­drul dezbaterilor ce au avut loc cu prilejul celor două eveni­mente de săptămîna trecută, trebuie arătat, însă, că pornind de la rezultatele înregistrate în prima parte a anului, este ne­cesar să se treacă la acţiuni şi măsuri hotărîte în vederea îm­bunătăţirii intregii activităţi pentru realizarea întocmai a planului de dezvoltare econo­­mico-socială a ţării pe 1983. Hotăririle Congresului al XII- lea, programele şi hotăririle Conferinţei Naţionale consti­tuie, în acest sens, direcţii pre-NICOLAE MILITArIU (Continuare in pag. a ll-a)

Next