Scînteia Tineretului, iulie 1983 (Anul 39, nr. 10603-10628)

1983-07-01 / nr. 10603

Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român Sub­­preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist Român, in zilele de 29 şi 30 iu­nie, a avut loc Plenara Comi­tetului Central al Partidului Comunist Român. La lucrările plenarei au parti­cipat ca invitaţi prim-secretari ai comitetelor judeţene de partid, cadre de conducere din ministere, instituţii centrale, or­ganizaţii de masă şi obşteşti, re­­dactori-şefi ai presei centrale, care nu sunt membri ai C.C. al P.C.R. în cadrul dezbaterilor asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi au luat cuvintul tovarăşii: Pavel Aron, Marin Enache, An­ton Lungu, Ştefan Rab, Ne­­culai Agachi, Dumitru Bejan, Vasile Bărbulescu, Ioan Avram, Radu Bălan, Maria Gheorghe. 1. Dezbătînd Raportul Consi­liului de Miniştri cu privire la realizarea Planului naţional unic de dezvoltare economico-socială a României pe semestrul I şi măsurile ce trebuie luate pentru îndeplinirea integrală a planu­lui pe acest an, plenara a rele­vat, cu satisfacţie, succesele ob­ţinute de oamenii muncii din toate sectoarele economico-so­­ciale in creşterea potenţialului productiv al industriei, dezvol­tarea şi modernizarea agricul­turii, transporturilor, intensifi­carea ritmului construcţiilor, creşterea eficienţei şi perfecţio­narea activităţii in toate ramu­rile economiei naţionale. Au fost evidenţiate rezultatele în­registrate în această perioadă in lărgirea bazei de materii prime, creşterea mai rapidă a produc­ţiei ramurilor prelucrătoare, care valorifică la un grad mai înalt resursele naturale şi de muncă, extinderea gamei pro­duselor cu nivel tehnic şi cali­tativ superior, ce incorporează rezultatele cercetării ştiinţifice româneşti, sporind în continuare­­contribuţia industriei la promo­varea şi amplificarea schimbu­rilor economice internaţionale. Plenara a criticat, în acelaşi timp, o serie de neajunsuri ce s-au manifestat în diferite sec­toare de activitate, care au in­fluenţat negativ realizarea rit­mică şi la toţi indicatorii a sar­cinilor de plan. (Continuare in pag. a 11-a) Cuvintarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Stimaţi tovarăşi, Plenara Comitetului Central al partidului a dezbătut proble­me de mare însemnătate şi a adoptat in unanimitate hotăriri în vederea înfăptuirii neabătute a obiectivelor şi sarcinilor sta­bilite de Congresul al XII-lea şi de Conferinţa Naţională ale partidului, în prima jumătate a anului 1983 am obţinut rezultate impor­tante în realizarea planului de dezvoltare economico-socială pe acest an. Producţia industrială a crescut, în primul semestru cu aproape 5 la sută, faţă de a­­ceeaşi perioadă a anului 1982, realizindu-se o producţie su­plimentară, faţă de plan, de peste 6 miliarde lei. După cut se vede, oamenii muncii, organele, organizaţiile de partid, consiliile de condu­cere, ministerele şi celelalte or­gane centrale, au depus o acti­vitate susţinută, reuşind să în­deplinească, în bune condiţii, cu o anumită depăşire, prevederile planului. Aceasta demonstrează atit justeţea prevederilor din plan, cît şi marile posibilităţi de care dispune industria, celelalte sectoare, economia noastră, pri­vind creşterea într-un ritm mai mare a întregii activităţi. De asemenea, se poate trage concluzia că avem toate condi­ţiile să realizăm în bune con­diţii planul pe acest an, pre­cum şi o producţie suplimen­tară de cel puţin 12 miliarde lei. în agricultură, în prima ju­mătate a anului s-au obţinut, de asemenea, o serie de rezul­tate bune. După cum se ştie, în toamna anului 1982, în iarna şi­­ primăvara anului 1983 am avut o secetă foarte puternică. S-a depus însă o muncă imensă pen­tru realizarea lucrărilor agrico­le la timp şi în bune condiţii. Pe această bază plantele s-au putut dezvolta în mod cores­punzător. Un rol hotărîtor pen­tru recolta acestui an a­ avut activitatea de irigare şi udare a culturilor cu toate mijloacele. Se poate spune că a fost o mo­bilizare generală a ţărănimii şi oamenilor muncii de la sate, inclusiv a copiilor şi tineretului, care, folosind toate mijloacele de care au dispus, au asigurat, pe mari suprafeţe, irigarea şi udarea culturilor, chiar şi pe mari suprafeţe care nu erau încă amenajate pentru irigare. Datorită tuturor acestor mă­suri, recolta de cereale de vară — deşi nu este la nivelul pre­vederilor din plan — va asigura buna aprovizionare a ţării cu pîine. Avem o recoltă bună de legume. Producţia zootehnică este cu 15—20 la sută mai mare decit in aceeaşi perioadă a anu­lui 1982. Acum, după ploile care au fost in iunie, situaţia s-a îmbu­nătăţit. Sunt condiţii pentru o recoltă bună la porumb şi la ce­lelalte culturi de toamnă. în momentul de faţă sunt necesare măsuri hotărîte pentru strânge­rea in cel mai scurt timp a cul­turilor — îndeosebi a griului — fără nici un fel de pierdere. Totodată, va trebui să se inten­sifice activitatea în vederea rea­lizării în cel mai scurt timp a însămînţărilor de culturi duble de porumb şi alte plante, pen­tru a recupera, pe această cale, pierderile provocate de secetă la cerealele de vară. Trebuie să facem un aşa fel incit recolta pe acest an să se ridice la nivelul prevederilor planului, să asigu­răm o contribuţie mai impor­tantă a agriculturii la dezvol­tarea generală a ţării. Se desfăşoară, de asemenea, o muncă intensă pentru creş­terea bazei energetice şi de ma­terii prime. S-au prezentat aici datele care atestă creş­terea puternică, îndeosebi a producţiei de cărbune, dar şi de alte materii prime. S-au adoptat măsuri ferme pen­tru reducerea consumurilor e­nergetice şi materiale, precum şi de recuperare­ şi refolosire a materialelor. Vă sunt cunoscute măsurile şi programele pe care le avem în această privinţă, de aceea nu insist asupra lor. Va trebui să acţionăm in continuare pentru înfăptuirea neabătută a măsurilor stabilite, pentru a a­­sigura, pe această cale, o mai bună aprovizionare tehnico-ma­­terială. Aşa cum am menţionat şi la plenara din martie, pre­cum şi cu alte prilejuri, la multe materii prime, pe calea recuperării şi refolosirii,­­ tre­buie să asigurăm 50 la sută, şi chiar peste 50 la sută din ne­cesarul economiei naţionale. A­­ceasta subliniază cu toată pu­terea ce mare importanţă re­prezintă înfăptuirea neabătută a măsurilor şi programelor sta­bilite în această direcţie. Sunt necesare măsuri hotărîte în vederea îmbunătăţirii calităţii şi ridicării nivelului tehnic al producţiei. Dispunem de o in­­­­dustrie modernă, cu o dotare la nivelul tehnicii mondiale,­­ şi trebuie să acţionăm cu toată hotărirea pentru a realiza, în toate domeniile, produse de o calitate comparativă cu cele mai bune produse existente pe plan mondial, în mod deosebit atrag atenţia asupra necesităţii de a realiza acest lucru în domeniul metalurgiei, al construcţiilor de maşini şi al chimiei. Dar, aceas­ta este valabil pentru toate sec­toarele de activitate. Pornind de la rezultatele ne­satisfăcătoare din primii doi ani ai cincinalului actual şi de la rolul important­­ pe care îl are creşterea productivităţii muncii, se impun măsuri hotărite în toate unităţile, în toate sectoa­rele , din partea ministerelor, centralelor, întreprinderilor, con­siliilor oamenilor muncii, orga­nelor şi organizaţiilor de partid — pentru asigurarea creşterii mai puternice, încă din acest an, a productivităţii muncii şi pen­tru pregătirea necesară — de asemenea, încă din acest an — in vederea înfăptuirii Progra­mului privind creşterea mai ac­centuată a productivităţii mun­cii, care va fi dat publicităţii în curînd. Aşa cum am subli­niat în nenumărate rinduri, avem în vedere să realizăm a­­ceasta printr-o mai bună orga­nizare a producţiei şi a muncii, a fluxului de producţie, prin mecanizarea, automatizarea şi introducerea metodelor moder­ne de conducere a proceselor de producţie, inclusiv prin roboti­zarea sectoarelor, acolo unde ea apare ca o necesitate în vede­rea realizării acestui obiectiv. în acelaşi timp, este necesar să se acţioneze cu toată hotă­­rîrea pentru reducerea mai ac­centuată a cheltuielilor de producţie şi, îndeosebi, a cheltu­ielilor materiale. Toate acestea trebuie să ducă la creşterea mai puternică a rentabilităţii şi efi­cienţei economice in toate sec­toarele de activitate. In cuvintul tovarăşilor care au vorbit în cadrul plenarei s-au evidenţiat atit unele rezultate, cît şi unele neajunsuri. Deşi nu au vorbit decit doi miniştri, am rămas cu impresia că s-a mani­festat o oarecare mulţumire, faţă de stările de lucruri din sectoarele respective. Avem, desigur, rezultate bune, tovarăşi, însă faţă de posibilităţile mari existente in economia noastră, mai sînt multe de făcut. Trebuie să înţelegem că se impun mă­suri hotărîte în vederea lichidă­rii rapide a lipsurilor şi a înfăp­tuirii neabătute a prevederilor planului la toţi indicatorii şi, in primul rînd, la producţia fi­zică, la producţia marfă, la in­dicatorii de calitate. Pentru a realiza obiectivele stabilite de Congresul al XII-lea şi de Con­ferinţa Naţională privind o nouă calitate a muncii şi vieţii, nu ne putem mulţumi cu ceea ce am realizat pină acum ! (Continuare in pag. a lll-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXXIX, SERIA II, Nr. 10 603 6 PAGINI - 50 BANI VINERI 1 IULIE 1983 Plenara Consiliului Naţional al Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, preşedintele Frontului Democraţiei şi Unită­ţii Socialiste, joi, a avut loc ple­nara Consiliului Naţional al F.D.U.S. Pe ordinea de zi au figurat următoarele probleme : 1.­­ Programul privind apli­carea fermă a principiilor auto­­conducerii muncitoreşti şi auto­­gestiunii, perfecţionarea meca­nismului economico-financiar, a sistemului de retribuire a mun­cii şi creşterea retribuţiei in acest cincinal ; 2. — Programul naţional pen­tru asigurarea unor producţii si­gure şi stabile prin creşterea potenţialului productiv al pă­­mintului, mai buna organizare şi folosire în mod unitar a terenu­rilor agricole, a întregii supra­feţe a ţării, realizarea irigaţiilor pe circa 55—60 la sută din su­prafaţa arabilă, a lucrărilor de desecări şi combaterea eroziunii solului . 3. — Contribuţia consiliilor F.D.U.S., a organizaţiilor de masă şi obşteşti componente la unirea eforturilor, a energiei şi iniţiativei tuturor oamenilor muncii, în vederea înfăptuirii exemplare a planului şi progra­melor de dezvoltare economico­­socială a ţării ; 4.­­ Informare cu privire la activitatea Consiliului Naţional al Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste pentru înfăp­tuirea politicii externe a parti­dului şi statului nostru, consa­crată dezarmării, destinderii, cooperării şi păcii în lume. La dezbaterea punctelor în­scrise pe ordinea de zi au luat cuvintul tovarăşii Mihai Dulea, preşedintele Consiliului jude­ţean Braşov al F.D.U.S., Gheor­ghe Vulpe, maistru miner la ca­riera Roşia, judeţul Gorj, Dumi­tru Goldea, director ştiinţific al Institutului de cercetare, ingine­rie tehnologică şi proiectare ra­finării din Ploieşti, Valeriu Ma­­tache, director al întreprinderii de mecanică fină din Bucureşti, Nicolae Corneanu, mitropolitul Banatului, Iulian Dinu, pre­şedintele C.A.P. Brazi, judeţul Ialomiţa, Kopornyai Ladislau, maistru la Combinatul siderur­gic din Reşiţa, Meitzer Oswald, profesor la Şcoala generală nr. 3 Cisnădie, judeţul Sibiu, Papp László, episcopul Eparhiei re­formate Oradea, Elena Dănciu­­lescu, inginer la întreprinderea de utilaj chimic Găieşti, judeţul Dîmboviţa, Gheorghe Pănescu, preşedintele Comitetului jude­ţean Mehedinţi al O.D.U.S., Vio­leta Mureşan, director general adjunct al Direcţiei generale judeţene Satu Mare a agricultu­­rii şi industriei alimentare, Va­sile Bontaş, secretar al C.C. al U.T.C., Irina Doroftei, preşedin­tele Comitetului judeţean Bis­­triţa-Năsăud al O.D.U.S., Niţă Constantin, secretar al Consiliu­lui Central al U.G.S.R. Participanţii la dezbateri şi-au exprimat deplinul acord faţă de prevederile cuprinse în docu­mentele plenarei, subliniind că acestea sunt menite să asigura îndeplinirea exemplară a obiec­tivelor stabilite de Conferinţa Naţională a partidului privind dezvoltarea industriei şi agricul­turii, a orientărilor referitoare la valorificarea superioară a re­surselor materiale şi energetice, a indicaţiilor cu privire la pro­movarea progresului tehnic, creşterea pe această bază a pro­ductivităţii muncii, îmbunătă­(Continuare in pag. a 11-a) Cuvintarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Dragi tovarăşi şi prieteni, Plenara Consiliului Naţional al Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste a dezbătut şi adoptat in unanimitate docu­mente de mare importanţă pentru dezvoltarea economico­­socială a patriei noastre, pentru ridicarea bunăstării materiale şi spirituale a poporului. Primul document se referă la perfecţionarea autoconducerii muncitoreşti, a mecanismului economic. Prin aceasta se are in vedere de a se da o bază nouă, juridică şi democratică, activităţii consiliilor oamenilor muncii, adunărilor generale, de a se prevedea mai clar răspun­derea pe care o au aceste orga­nisme, precum şi miniştrii, di­rectorii de centrale şi întreprin­deri, în buna administrare şi gospodărire a părţii din avuţia întregului popor încredinţată spre administrare. Dorim ca, prin măsurile pe care le-am adoptat in unanimitate — şi care vor căpăta, la Marea Adu­nare Naţională, putere de lege — să asigurăm ca toate colec­tivele de oameni ai muncii, con­ducătorii diferitelor instituţii să aibă o împuternicire mai mare în buna desfăşurare a ac­tivităţii unităţilor, ministerelor, dar să poarte şi o răspundere deosebită pentru păstrarea, apărarea şi dezvoltarea avuţiei întregului popor. Avem in vedere o creştere a rolului adunărilor generale şi al consiliilor oamenilor muncii, ca organe democratice ale pro­ducătorilor, proprietarilor şi be­neficiarilor întregii activităţi economico-sociale. Dorim să dăm noi dimensiuni democra­ţiei muncitoreşti revoluţionare, participării clasei muncitoare, a tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalitate, la întreaga conducere a activităţii economico-sociale din toate sec­toarele. In al doilea rind, programul prevede îmbunătăţirea sistemu­lui general de retribuţie, punind un accent deosebit pe accentua­rea principiilor socialiste de re­tribuţie în raport de participa­rea la dezvoltarea economico­­socială, de rezultatele muncii. Pornim de la principiul că, în societatea noastră socialistă, nimeni nu poate trăi fără mun­că, nu trebuie să trăiască fără muncă, și nu poate trăi din munca altora, că fiecare cetă­țean, la locul său de muncă, in cadrul diviziunii sociale a mun­cii, trebuie să depună o activi­tate utilă, folositoare societăţii, în concordanţă cu aceasta, ve­niturile tuturor oamenilor mun­cii vor fi mai bine legate de activitatea de producţie­. Ele vor putea creşte nelimitat, ca rezultat al muncii depuse în­tr-un sector sau altul de acti­vitate. Totodată, însă, am eli­minat prevederea de pină acum — ce constituia într-un anumit sens o anomalie şi o frînă în buna cointeresare materială a oamenilor muncii — care ga­ranta veniturile pină la un anumit procent fără a se ţine seama de rezultatele muncii. Nu vom limita in viitor nici creşterea venitului, dar nici nu vom mai garanta nimănui ve­nituri fără muncă ! Pe baza muncii, fiecare poate să cîştige nelimitat ! Avem ferma convingere că aplicarea acestor principii va contribui într-o măsură şi mai mare la sporirea cointeresării, a disciplinei, a ordinii, la întă­rirea răspunderii pentru înfăp­tuirea programului de dezvol­tare economico-socială, de ridi­care a bunăstării generale a poporului , scopul suprem al politicii, partidului, esenţa socie­tăţii noastre socialiste. Tot prin acest program se trece la mărirea retribuţiei tu­turor categoriilor de oameni ai muncii in cursul anului 1983— 1984 şi în continuare, în 1985, astfel incit, in a doua parte a anului 1984, retribuţia reală să crească cu 5 la sută faţă de 1980, iar la sfirşitul anului 1985, cu 8 la sută — aşa cum s-a stabilit la Conferinţa Naţională a parti­dului. Adoptarea în unanimitate a acestor măsuri de către Consi­liul Naţional al Frontului De­mocraţiei şi Unităţii Socialiste înseamnă că toate organizaţiile şi categoriile sociale componen­te ale F.D.U.S. şi-au asumat şi obligaţia de a acţiona cu în­treaga răspundere pentru înfăp­tuirea planului de dezvoltare economico-socială, pentru creş­terea productivităţii muncii, a eficienţei şi rentabilităţii între­gii activităţi economice. Doresc să subliniez şi în acest cadru, că, pentru realizarea in bune condiţiuni a programului pe care l-am adoptat, este nece­sar să acţionăm cu întreaga forţă şi răspundere in vederea creşterii mult mai puternice a productivităţii muncii şi a efi­cienţei economice. Numai pe baza creşterii venitului naţional vom putea asigura atit mijloa­cele necesare ridicării bunăstă­rii materiale şi spirituale, rea­lizării programului pe care l-am adoptat, cît şi mijloacele pentru dezvoltarea în continuare a for­ţelor de producţie, a celorlalte sectoare de activitate, inclusiv cele necesare apărării ţării. De aceea, pornind de la pre­vederile programului, este ne­cesar ca, la locurile lor de muncă, fiecare organizaţie com­ponentă a Frontului Democra­ţiei şi Unităţii Socialiste să stabilească măsuri şi să acţio­neze în vederea realizării pre­vederilor programului în tota­litatea lor, aducindu-şi fiecare contribuţia la dezvoltarea mai puternică a patriei noastre so­cialiste.­ Al doilea program se referă la un complex de măsuri pri­vind asigurarea condiţiilor ne­cesare realizării unei producţii agricole sigure şi stabile,­in orice condiţii de climă. După cum este bine cunoscut, nu există an în care să nu plătim tribut secetei. Anul acesta se­ceta s-a manifestat cu o putere deosebită şi, dacă nu am fi dis­pus de aproape 25 la sută din suprafaţa arabilă irigată, şi dacă ţărănimea, oamenii mun­cii, inclusiv copiii şi tine­retul, nu s-ar fi angajat cu întreaga forţă la re­ali­­zarea irigaţiilor şi udarea cul­turilor, nu am fi putut asi­gura pîinea necesară. Pentru a nu mai fi tributarii naturii, şi pentru a nu mai fi puşi în si­tuaţia să ne uităm in sus şi să aşteptăm ploaia, trebuie să rea­lizăm acest vast program de iri­gaţii, de combatere a eroziunii solului şi de desecări, precum şi toate celelalte prevederi ale programului privind creşterea productivităţii şi fertilităţii so­lului. Dorim ca acest program să-l realizăm cel mai tîrziu pînă la sfirşitul deceniului acesta, în prima etapă, pînă în 1985, să ajungem la 4 milioane de hec­tare irigate, iar in 1988—1989 la 5,5—6 milioane hectare. Să în­cheiem incă în acest cincinal lucrările de desecare, de com­batere a eroziunii solului ! Vom realiza lucrări de mari dimensiuni. Va trebui să reali­zăm o serie de canale magis­trale, noi lacuri de acumulare pentru regularizarea riurilor, nivelarea şi toate lucrările de irigaţii necesare. După unele aprecieri de pînă acum toata aceste lucrări vor necesita circa 100 miliarde lei, mari mijloace materiale, tehnice, umane. Acum dispunem de ceea ce este necesar pentru a realiza acest program. Industria noas­tră socialistă, creată și dezvol­(Continuare in pag. a II-a)

Next