Scînteia Tineretului, octombrie 1983 (Anul 39, nr. 10681-10706)

1983-10-01 / nr. 10681

,SCÂNTEIA TINERETULUI'» pag. 2 * Unanimă şi fierbinte adeziune a tuturor fiilor patriei la înflăcăratele chemări ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu, la Apelul Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste MARI ADUNĂRI ALE OAMENILOR MUNCII PENTRU PACE ŞI DEZARMARE La Centrul naţional de fizică de pe platforma Măgurele Vineri, la Centrul naţional de fizică de pe platforma Măgu­­rele — adevărată cetate a fizi­cii româneşti —, a avut loc o vibrantă adunare consacrată plăcii şi dezarmării, la care au luaat parte aproximativ 3 000 de cercetători, specialişti, munci­tori şi elevi. Aflaţi permanent in avanpostul tehnicii de virf al cercetării ştiinţifice, ei au dat glsjs voinţei unanime de a sprijini,­ prin faptele lor de muncă, iniţiativele şi demer­surile tovarăşului Nicolae Ceauşescu, de a nu se precupeţi nici un port pentru ca ome­nirea să fîe eliberată de spec­trul ameninţării nucleare. Deschizind adunarea, Ştefan Goage, secretar al Comitetului de partid al sectorului 5 din Capitală, a spus: „Exprimîn­du-ne adeziunea deplină faţă de Apelul pentru dezarmare şi pace al F.D.U.S., faţă de poli­tica internă şi externă a partid, dubii şi statului nostru, sub­liniem cu mindrie şi satisfacţie meritul de excepţie al tovară­şului .Nicolae Ceauşescu, pre­şedintele ţării noastre, persona­litate proeminentă a vieţii po­litice mondiale, care, prin fun­dul şi fapta sa, a înnobilat lup­ta pentru pace şi dezarmare, evidenţiind gravul pericol ce-l reprezintă perspectiva amplasă­rii a noi rachete cu rază medie de acţiune în Europa“. Participanţii la adunare au adresat tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU o telegramă, in care, printre altele, se spune: „Răspunzând din toată inima vibrantei dumneavoastră che­mări, mult iubite şi stimate to­varăşe Nicolae Ceauşescu, co­muniştii, toţi oamenii muncii din Centrul naţional de fizică işi exprimă deplina adeziune la nobilul mesaj de pace adresat de România întregii lumi, ho­­tărirea de a acţiona cu ne­ţărmurită abnegaţie pentru pace şi dezarmare. Ca specialişti în domeniul fizicii şi energiei nu­cleare, ca militanţi activi în ca­drul Comitetului român „Oa­menii de ştiinţă şi pacea“, con­dus cu inuită răspundere şi fierbinte patriotism de tovarăşa academician doctor inginer Elena Ceauşescu, suntem­ pe de­plin conştienţi de primejdiile unui război mondial in care s-ar folosi tehnica modernă, în primul rînd cea nucleară. De aceea ne pronunţăm pentru re­ducerea armamentelor nucleare la niveluri cit mai scăzute, până la eliminarea lor completă din Europa şi din întreaga lume“. In încheierea adunării au fost adresate un mesaj către O.N.U., precum şi scrisori ambasadelor U.R.S.S. şi S.U.A. la Bucureşti, prin care se exprimă convinge­rea că se vor întreprinde ac­ţiuni hotărîte pentru oprirea cursei înarmărilor, pentru salv­gardarea păcii. La întreprinderea de utilaj minier din Petroşani Adunarea pentru dezarmare şi pace a oamenilor muncii de la întreprinderea de utilaj mi­nier din Petroşani s-a constituit într-o entuziastă manifestare de adeziune la politica internă şi externă a partidului şi statului nostru, la numeroasele şi insis­tentele acţiuni ale preşedintelui României, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, consacrate colaboră­rii şi prieteniei cu toate ţările lumii. Insuşindu-şi in unanimitate aprecierile secretarului general al partidului cu privire la gra­vele pericole pe care le creează continua sporire a potenţialului militar, participanţii — peste 2 000 de muncitori, maiştri si in­gineri — şi-au exprimat voinţa fermă de a face totul pentru oprirea cursei înarmărilor, pen­tru realizarea dezarmării, în pri­mul rind a celei nucleare, pen­tru triumful destinderii si păcii in lume. In fierbinţi pledoarii pentru pace si dezarmare s-au consti­tuit si cuvintele altor partici­pant! — Elena Hobanu, secre­tara comitetului U.T.C., Ing. Io­sif Kelemen, directorul între­prinderii, Ioan Băluşan, şef de brigadă la atelierul de forjă etc — care au relevat că che­mările cuprinse in Apelul pen­tru pace şi dezarmare adoptat de organizaţiile componente ale F.D.U.S. exprimă dorinţa fier­binte de pace a poporului ro­mân conştient că numai in­tr-un climat de linişte îşi poate afirma vocaţia constructivă, îşi poate făuri o viaţă liberă, dem­nă şi prosperă. Participanţii la adunare au a­­dresat o telegramă C.C. al P.C.R., tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU în care, printre al­tele, se spune : „Prin grija părintească a par­tidului, a dumneavoastră perso­nal, mult iubite şi stimate to­varăşe Nicolae Ceauşescu, noi, cei care muncim la întreprin­derea de utilaj minier din Pe­troşani, întreprindere care, la indicaţia dumneavoastră, s-a transformat dintr-o uzină de re­paraţii într-una de construcţie a utilajului minier pentru uşura­rea efortului fizic al minerilor, trăim o viaţă nouă în aceşti ani fertili ai socialismului, benefi­ciem de condiţii de viaţă tot mai bune. Tocmai de aceea, nouă ne este dragă pacea mai presus de orice şi ne alăturăm glasul milioanelor de locuitori din patria noastră şi din întrea­ga lume care se ridică hotărit împotriva cursei înarmărilor, angajindu-ne cu toate forţele, conştiinţă lungă conştiinţă, inimă lungă inimă, să nu precupeţim nici un efort pentru înfăptuirea neabătută a politicii interne şi internaţionale a partidului şi statului nostru“. A fost adoptat, apoi, textul unui mesaj adresat celei de-a 38-a sesiuni a Adunării Generale a O.N.U., în care colectivul de oameni ai muncii aprobă cu toată fermitatea iniţiativele pre­şedintelui României in vederea intensificării luptei popoarelor împotriva pericolului nuclear, işi exprimă speranţa că realis­mul şi luciditatea, spiritul de inartă răspundere pentru soarta omenirii vor învinge, că prin ac­ţiunea concertată a tuturor na­ţiunilor se va opri amplasarea de noi rachete cu rază medie de acţiune în Europa. Au fost trimise, de aseme­nea, scrisori ambasadelor U.R.S.S. şi S.U.A. din Bucu­reşti, ambasadelor ţărilor euro­pene din capitala patriei noas­tre, în care se adresează che­marea de încetare a cursei înar­mărilor, de încheiere cu succes a negocierilor sovieto-americane de la Geneva şi elaborarea unor măsuri concrete de dezarmare, care să contribuie la îmbunătă­ţirea climatului internaţional. Intr-o atmosferă vibrantă, de puternică însufleţire, vineri a avut loc o mare adunare a oa­menilor muncii de la întreprin­derea de motoare şi compresoa­­re „Timpuri noi“ din Bucureşti, consacrată luptei pentru opri­rea cursei înarmărilor, pentru dezarmare şi pace în lume. Par­ticipanţii şi-au exprimat apro­barea deplină faţă de strălucita şi neobosita activitate desfăşu­rată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în favoarea păcii şi înţelegerii internaţionale, faţă de chemările cuprinse în Apelul F.D.U.S. Vorbind in numele tineretului din întreprindere, secretarul­ co­mitetului U.T.C., lăcătuşul Mi­hail Guţă, a adus un cald oma­giu tovarăşului Nicolae Ceauşescu pentru prodigioasa sa activitate consacrată apără­rii păcii, viitorului luminos al României socialiste. Intr-o atmosferă entuziastă, cei prezenţi la adunare au adop­tat o telegramă adresată tova­răşului NICOLAE CEAUŞESCU, în care se arată : „Oamenii muncii din Între­prinderea noastră, ca şi toţi ce­tăţenii României socialiste, dau o inuită apreciere acestei noi iniţiative de pace a dumnea­voastră, mult stimate şi iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, ce oglindeşte consecvenţa cu care militaţi pentru oprirea cursei înarmărilor, pentru asigurarea dreptului la viaţă şi existenţă liberă a oamenilor muncii de pretutindeni, înţeleaptă dumneavoastră che­mare adresată conducătorilor Uniunii Sovietice şi Statelor U­­nite ale Americii, de a ajunge la înţelegere in cadrul tratati­velor de la Geneva, precum şi repetatele dumneavoastră în­demnuri de a se trece la dezar­mare pînă nu au căzut primele bombe, ni s-au întipărit viu în inimă şi în conştiinţă. Iată de ce ne ridicăm cu fermitate glasul împotriva politicii de continua­re a înarmărilor, împotriva tu­turor armelor de distrugere in masă“. Participanţii au adresat, tot­odată, un mesaj Organizaţiei Naţiunilor Unite, precum şi scrisori ambasadelor U.R.S.S. şi S.U.A. la Bucureşti, în care cer să se acţioneze mai ferm, să se întreprindă noi acţiuni, care să ducă la diminuarea pericolu­lui de război, la salvgardarea păcii in Europa şi în întreaga lume, pace, dezarmare şi înţelegere in lume. în cuvîntul său, maistrul preparator Peter Wilhelm a spus între altele : „Noi, cei care scoatem din adîncuri şi prepa­răm minereuri, suntem­ hotărîţi să apărăm pacea ca lumina o­chilor, alături de toţi oamenii muncii­­ din ţara noastră. Să ză­dărnicim orice încercare de tul­burare a liniştii planetei noas­tre, să nu lăsăm să­ fie distruse uzinele, minele, căminele noas­tre de un nou război pustiitor“. Intr-o atmosferă de puternică însufleţire, cei prezenţi au adop­tat textul unei telegrame adre­sată C.C. al P.C.R., tovarăşu­lui NICOLAE CEAUŞESCU, în care se spune, între altele : „Noi, minerii din Bălan, sun­tem­ mineri că dumneavoastră, o personalitate proeminentă a lu­mii contemporane, înflăcărat luptător pentru destinele păcii, exprimaţi cu strălucire cele mai arzătoare năzuinţe de pace şi colaborare pe care poporul ro­mân le-a nutrit dintotdeauna. Suntem­ ferm hotărîţi să acţio­năm cu conştiinţa înaltei noas­tre responsabilităţi pentru a traduce in fapte îndrumările Vineri, In perimetrul din faţa Gării maritime a portului Con­stanta s-a desfăşurat o impre­sionantă adunare consacrată dezarmării şi păcii în lume, la care au participat peste 4 000 de marinari, docheri, mecaniza­tori, alţi oameni ai muncii ce-şi desfăşoară activitatea în unită­ţile de pe vasta platformă a ce­lui mai mare port al ţării. Purtând zeci de pancarte pe care scria „Ceauşescu—Româ­nia—pacea şi prietenia“, „Nu, războiului nuclear“, „Să înce­teze cursa înarmărilor­ !“, „Pe­dumneavoastră înflăcărate in vederea instaurării unui climat de linişte şi încredere între po­poare şi ne angajăm că vom face totul pentru a contribui cu toate forţele la înfăptuirea idealurilor de pace şi progres în întreaga lume. Noi vă urmăm cu încredere şi devotament îndemnurile, ne străduim să producem cut mai mult cupru, dorind ca produsul muncii noastre să fie folosit numai în scopuri paşnice. Sun­tem­ uniţi în gînd şi faptă, ro­mâni şi maghiari, dorim să muncim pentru a ne dezvolta ţara, a ne construi în libertate şi pace viitorul, a construi so­cialismul şi comunismul în scumpa noastră ţară, Republica Socialistă România". în încheierea adunării, au fost adoptate un mesaj către O.N.U., precum şi scrisori către amba­sadele U.R.S.S. şi S.U.A. şi cele ale ţărilor europene la Bucu­reşti, în care este adresat un cald apel de a se­ face totul pentru oprirea cursei înarmări­lor, de a se renunţa la planurile de amplasare a noi rachete nu­cleare. Soarele lumii vor pace pre­cum şi sute de steaguri roşii şi tricolore, portrete ale conducă­torului iubit, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, participanţii la a­­ceastă entuziastă adunare şi-au exprimat voinţa de nezdrunci­nat de a face totul pentru a de­termina instaurarea unui climat de destindere îr­ raporturile din­tre state, de a se face purtăto­rii —­ pe toate meridianele lu­mii — ai vibrantului mesaj de pace poamit,de la Bucureşti, Ini­ma României socialiste. In acelaşi spirit, al unanimei Sute de comentişti au luat parte la adunarea consacrată păcii şi dezarmării desfăşurată la clubul Combinatului de lianţi şi azbociment Tg Jiu, una dintre cele mai importante în­treprinderi de profil din­ tară, unitate creată în Epoca Ceauşescu. Adunarea a fost deschisă de Victor Popescu, preşedintele consiliului municipal Tg. Jiu al sindicatelor, reprezentant al consiliului municipal al F.D.U.S., care, printre altele, a spus : „Hotărîrea noastră pro­fundă de a face totul pentru a­­părarea păcii izvorăşte din do­rinţa fierbinte al românilor de a-şi putea continua nestinghe­­riţi opera de făurire a noii o­­­rinduiri social-economice. De aceea, dorim din adîncul fiinţei noastre pace, renunţarea la competiţia înarmărilor, unirea voinţei întregii omeniri progre­siste împotriva unei noi con­flagraţii mondiale, pentru a pu­tea continua mersul nostru me­reu ascendent spre bunăstare şi progres“. „Ca reprezentant al comu­niştilor, al celor aproape 2 500 de oameni ai muncii din acest combinat, dar şi ca tată a doi copii, spun aici că pentru a pu­tea să ne clădim un viitor fe­ricit şi prosper avem nevoie de pace. Ştim foarte bine că pacea trebuie s-o apărăm, să luptăm pentru a lăsa copiilor noştri o lume lipsită de primejdii“ , a spus tehnicianul Nicolae Mi­­loşescu, secretarul comitetului de partid, preşedintele consi­liului oamenilor muncii din combinat. „In numele tinereţii, al vîrs­­tei celor mai cutezătoare aspi­raţii, îmi exprim convingerea că marcarea Anului internaţio­nal al tineretului sub deviza „Participare — dezvoltare — pace“, rod al uneia din nume­roasele iniţiative româneşti la O.N.U., se va înscrie ca un mo­ment semnificativ pe linia sen­sibilizării guvernelor, a opiniei publice mondiale faţă de aspi­raţiile şi rolul tinerei generaţii in lumea contemporană, in a­­părarea dreptului fundamental al omului : dreptul la viaţă. In aceste momente hotărâtoare pentru destinul Terrel adresăm o vibrantă chemare tineretului de pretutindeni pentru a ne uni glasurile şi acţiunile în vede­rea asigurării păcii, spunînd un Nu hotărit războiului — a sub­liniat în cuvîntul său munci­toarea Valeria Marica, secre­tara comitetului U.T.C. pe combinat. La rindul său, Inginera Teo­­dosia Găvănescu a spus : „Prin cuvîntul meu mă alătur milioa­nelor de mame din ţara noas­tră care nu au dorinţă mai fierbinte ca aceea de a-şi vedea copii cum cresc şi se pregătesc pentru­ muncă şi viaţă, în nu­mele condiţiilor pe care sta­tul nostru le-a creat tinerei ge­neraţii, spunem Nu hotărit cursei înarmărilor, ca păcii şi colaborării, prieteniei şi coope­rării între toate popoarele, în­tre toate statele lumii“. In telegrama adresată cu acest prilej de participanţi tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU se spune, prin­tre altele : „Unindu-ne gla­sul cu cel al întregii na­ţiuni, noi, toţi oamenii mun­cii din Combinatul de lianţi şi azbociment Tg. Jiu, unitate care a înnobilat geografia eco­nomică a ţării prin intrarea in funcţiune odată cu încredinţa­rea destinelor patriei noastre cîrmuirii dumneavoastră înţe­lepte la Congresul al IX-lea a! partidului, susţinem prin tot ceea ce ne stă în putinţă pro­punerile şi iniţiativele dum­neavoastră cu larg ecou inter­naţional privind oprirea am­plasării in Europa a noilor ra­chete cu rază medie de ac­ţiune, retragerea şi distrugerea celor existente, pentru salvgar­darea civilizaţiei pe planeta noastră, pentru apărarea drep­tului la viaţă şi la muncă li­niştită al oamenilor de pe toate continentele." La întreprinderea „Timpuri noi“ din Bucureşti In portul Constanţa hotărâri a muncitorilor portuari de a lupta pentru a se impune pacea pe pământ au vorbit şi Andrei Catană, secretar al Co­mitetului de partid—Port, Ma­­rioara Gheorghe, preşedinta Co­misiei de femei de la Direcţia C.F.R. Port, Marian Muşat, secretar al Comitetului U.T.C. CHIMPEX—Port, Romulus Ga­­văţ, reprezentantul C.D.U.S. într-o atmosferă de puternic entuziasm şi de fierbinte patrio­tism, participanţii la adunare au adoptat textul unei telegra­me adresate tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, în care se spune printre altele : „Marinarii, docherii, mecani­zatorii, toţi oamenii muncii din portul Constanţa, împreună cu întregul popor român, cu forţele progresiste de pretutindeni, ac­­ţionînd în spiritul raţiunii şi al dreptului la viaţă al omului cel răspicat guvernelor din în­treaga lume, Organizaţiei Na­ţiunilor Unite, tuturor forţelor internaţionale, să facă totul pentru oprirea cursei înarmări­lor reducerea cheltuielilor mi­­litare, pentru ca toate resursele materiale şi umane să fie puse în slujba progresului şi­­ bună­stării. Ne exprimăm profunda mîn­­drie patriotică, mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că, prin acţiunile pe care le întreprindeţi, aţi intrat în conştiinţa întregii umanităţi ca un luptător neobosit şi sta­tornic pentru destindere şi pace, ca un apărător dirz al dreptului popoarelor la existenţă liberă şi demnă, de a-şi hotărî singure soarta, de a trăi în înţelegere şi colaborare. Vă asigurăm că, alături de în­treaga naţiune, vom acţiona pentru înfăptuirea idealurilor şi aspiraţiilor supreme ale oa­menilor de pretutindeni, că vom purta peste tot, în lume, soiia de pace a României". Au fost adoptate, de aseme­nea, textele unui mesaj adresat celei de-a 38-a sesiuni a Adu­nării Generale a O.N.U., precum şi ambasadelor U.R.S.S. şi S.U.A. la Bucureşti, în care se exprimă încrederea că se va face tot ce e posibil pentru triumful cauzei dezarmării, al păcii, înţelegerii şi colaborării internaţionale. La Combinatul de lianţi­­ şi azbociment Tg. Jiu La întreprinderea minieră Bălan, judeţul Harghita La cunoscuta întreprindere minieră Bălan din judeţul Har­ghita a avut loc, la ieşirea din primul schimb, o entuziastă ■ adunare, la care au luat parte sute de oameni ai muncii, ro­mâni şi maghiari. Cei prezenţi şi-au exprimat in unanimitate adeziunea lor totală la generoa­sele iniţiative de pace ale pre­şedintelui României socialiste, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la ideile şi conţinutul Apelului F.D.U.S., pentru un climat de ŞCOALA-FAŢĂ IN FAŢĂ CU FORMULA OMULUI COMPLET Pe o stradă veche, umbrită de castani, strada Olari, func­ţionează o „firmă“ de tradiţie între unităţile de invăţămînt din Capitală , Liceul indus­trial „George Coşbuc". Deşi construcţia este nouă, renu­­mele acestei şcoli este de pri­mă mărime, graţie generaţiilor de tineri care au dat de-a lungul timpului strălucire şti­inţei, culturii, altor domenii ale vieţii social-economi­ce din ţara noastră. „Acesta este pentru noi un permanent mo­tiv de mândrie, dar in acelaşi timp o obligaţie de a acţiona la toate ni­velurile pentru a păstra ştacheta rezultatelor cel puţin la acelaşi nivel — ne spunea directoarea şcolii, profesoara de chimie Carmen Ivanov. Condiţii există şi in acest an — liceul şi-a realizat planul de şcolarizare fără să fie nevoie să primească prin redistribuire o anume catego­rie de elevi de care se teme toată lumea, iar de restul elevilor, de aici, „cu vechime“, suntem­ siguri că nu ne vor dezamăgi“. Am mai adăuga noi, care, însoţiţi de domnia sa, am vizitat liceul, şcoala i-a primit aşa cum este firesc : curată. Îngrijită, îmbogăţită din punct de vedere al bazei ma­teriale, al organizării. O re­marcă pe care o vom mai face­­— deşi ne aflăm intr-un liceu tinal, observăm, din do­tarea cabinetelor, atenţia ce se acordă unor obiecte de în­văţământ cum ar fi : limba română, limbile moderne, is­toria, biologia. „Un lucru cît se poate de firesc — continuă Interlocutoarea noastră. Şcoa­la, aşa cum a indicat în nu­meroase rînduri secretarul general al partidului, tovară­şul Nicolae Ceauşescu, inclu­siv la marea adunare popu­lară din septembrie anul cu­rent, nu trebuie să se mărgi­nească la formarea unor spe­cialişti în domenii înguste de pregătire, ci oameni compleţi, cu un larg orizont de cultură tehnică şi umanistă. La a­­ceastă vîrstă, tinerii sînt deo­sebit de receptivi ; depinde numai de noi, profesorii, să găsim cele mai bune mijloace de a-i atrage şi a le trezi gus­tul, pasiunea pentru istorie, pentru frumos, pentru cul­tură. Şi vom exemplifica amintind de remarca de mai sus. Elevi de aici au mers pînă in faze superioare la olimpiadele de limba şi li­teratura română (locul II pe municipiul Bucureşti) şi locul II pe ţară la limba franceză (Paula Cicu, clasa­ a XlI-a B). Sînt însă în liceu mulţi elevi pasionaţi de literatură. Ei se întîlnesc frecvent în cadrul cercului de specialitate ori la cenaclul ce funcţionează aici. Este aici şi meritul profesoa­rei Maria Burgard care a ştiut şi ştie să Îndrume lectura şi talentul iubitorilor de litera­tură,­­ de poezie. Am semnala in acest context reuşitele seri culturale regizate de ea, intre care şi un spectacol în limba franceză. Anual, circa 40 de absolvenţi reuşesc la con­cursul de admitere in învăţă­mântul superior — o cifră ri­dicată pentru liceele de acest profil. Şi pentru că suntem­ tot la acest capitol, al pasiunilor, să mai reţinem rezultatele ob­ţinute de elevii de aici în ca­drul fazei finale a Festivalului naţional „Cântarea României“, locurile I şi II la muzică uşoară, locul I la dansuri po­pulare şi locul II la jazz (pian). Revenind în domeniul teh­­nicii, suntem­ doar într-un li­ceu industrial, subliniem mai intii dotarea foarte bună a celor 7 ateliere — 3 pentru prelucrătorii prin aşchiere şi 4 pentru mecanicii de maşini­­unelte. Colaborarea cu între­prinderea de pompe „Aversa“ Bucureşti este una dintre cele mai bune, aşa cum trebuie ,să fie de fapt. Dincolo de preo­cuparea întreprinderii coor­donatoare de a asigura liceu­lui materiale, utilaje, comenzi pentru realizarea planului de producţie şi a obiectivelor in­struirii practice, merită evi­denţiată grija acesteia de a repartiza — în vederea pregă­tirii de specialitate —, cadre tehnice dintre cele mai bune. Un mod de a gîndi şi acţiona, profitabil pentru ambele părţi. Ca atare, nu numai planul este îndeplinit, calitativ şi cantitativ, dar rezultatele se văd şi s-au văzut în uzină, unde tinerii şi tinerele de la „George Coşbuc“ se detaşea­ză prin pregătirea lor de cei veniţi din alte licee. Atrăgând atenţia asupra acestui aspect, nu putem să nu arătăm că un merit hotărâtor este datorat colectivului de cadre didac­tice — marea majoritate avind gradele I şi II — dar şi celor mai tineri, şefi de promoţii, veniţi aici prin concurs. „Gra­niţa vîrstei nu ne împiedică să fim o adevărată familie, ne declară profesorul Ilie Iambor , director educativ, împreună hotărâm, împreună acţionăm“. De ce ţinem să subliniem acest aspect ? Pentru că acolo unde există rupturi, unde există „grupuri“ şi ten­siuni, aceasta se transmite inevitabil şi asupra elevilor, asupra rezultatelor în ansam­blu. Grija pentru ca anul de învăţămînt să debuteze cu bune rezultate s-a ma­nifestat încă , din timpul ve­rii. Am­­ menţiona, între al­tele, prelucrarea din timp a noului Regulament privind activitatea elevilor, a Ordinu­lui M.EI. care stabileşte efec­tuarea orelor la disciplinele tehnice în cadrul celor de practică, a instruirii la care au participat diriginţii, prin prisma noilor funcţii, aceea de instructori U.T.C. Vizînd liceu­ 1 am constatat că toate cele spuse de inter­locutorii mei nu erau declara­ţii de circumstanţă. Chipurile senine, frumoase ale tinerilor vorbeau cel mai firesc despre ambianţa instaurată aici. Am remarcat, de asemenea, par­curgând culoarele, grija pentru o propagandă vizuală de ca­litate, eficientă. Alături de fotografii ale elevilor fruntași — între care cităm pe Gabrie­la Grigoriu, clasa a X-a G, Daniela Mitruș, clasa a Xl-a A, Carmen Sigae­tău, clasa a Xl-a B, Alexandru Moldoveanu,­­clasa a XlI-a A, Radu Costi­­cea, clasa a XII-a B etc. —* am găsit articole de informare diversă, poezii­, date despre rezultatele sportivilor şi artiş­tilor şcoli­, caricaturi etc. O imagine care ne-a întărit con­­­­vin­ger­ea că la acest liceu bucureştean se acţionează consecvent în spiritul tradi­ţiilor, al sarcinilor impuse de comandamentele etapei ac­tuale. Convingere întărită de­­ cuvintele elevei Oana Mathia din clasa a XI-a B, secretara comitetului U.T.C. pe liceu : „Suntem­ o generaţie care be­neficiază de tot ce are nevoie pentru a se putea realiza. Cea mai bună răsplată a acestei investiţii materiale şi de în­credere este ca noi să răspun­dem prin rezultate tot mai bune în pregătire. Este o ce­rinţă pe care şi noi, tinerii din acest liceu, o vom aborda cu înalt spirit de răspundere şi exigenţă“. ALEXANDRU STROE Responsabilitate şi exigenţă pentru un invăţămînt de calitate LIMBÁTA 7 OCTOMBRIE 1983 Valoarea — om (Urmare din pag. I) ţin de domeniul prezenţei ac­tive în câmpul muncii, al creaţiei. Ele se subordonează în mod determinant înţelegerii revoluţionare, in spiritul con­cepţiei înaintate despre lume şi societate, a raportului din­tre individ şi colectivitate, a rostului pe care fiecare îl are în sânul societăţii căreia ii aparţine. Emblema înţelege­rii ştiinţifice a acestui raport o dă gradul de răspundere faţă de Colectivitate, iar în acest context a răspunderii faţă de sine. O responsabili­tate întemeiată pe cunoaştere, pe integrarea organică şi efi­cientă în eforturile generale ale societăţii, cu sentimentul ca aportul fiecăruia să creas­că pe măsura posibilităţilor, a cerinţelor. De fapt, a propri­ilor aspiraţii de mai bine. După cum se vede, valoa­­rea-om, aşezată in centrul procesului de edificare a so­cietăţii socialiste multilateral, dezvoltate, devine o proble­mă de asumare ind’v’d­’a'ă şi colectivă. Acolo unde toţi lao­laltă suntem­ chemaţi să ne fa­cem datoria faţă de ţară şi popor, acolo unde ne expri­măm în gradul cel mai înalt vocaţia de făuritori de istorie,­­ în uzine, pe şantiere,, pe ogoare, în institute şi labora­toare de cercetare, pretutin­deni unde se făuresc valorile materiale şi spirituale de care avem nevoie. Valoarea-om nu este­­ un dat, ci o deschidere în timp, evocă dimensiunea umanistă a societăţii socia­liste privite la scara fiecăruia dintre noi. Pe certificatul său de identitate stau scrise ca­litatea muncii, spiritul de dis­ciplină­­şi ordine, răspunderea pentru ceea ce faci tu însuţi şi, de asemenea, cel de lingă tine, angajamentul de a fruc­tifica la cote mai înalte re­zervele materiale şi umana încă latente, practic, a des­făşura o activitate care să su­porte rigorile celor mai se­vere exigenţe de calitate şi eficienţă. Spiritul revoluţionar a cărui permanenţă ilustrează munca şi viaţa întregului nostru po­por, a noastră, a tuturora, an­gajaţi fiind să înfăptuim, e­­xemplar politica partidului şi statului nostru are in împlini­rea plenară a fiecăruia un co­rolar definitoriu, poate ce­­dinţii atestând vocaţi­a umanis­tă a societăţii in ansamblu şi efortul fiecăruia de a se îm­plini ca atare. Actul asumării este de fapt un proces, un pro­ces în care sîntem angajaţi zi de zi,­ la locurile de muncă, în mod solidar, raportindu-ne la aceleaşi obiective şi sarcini, animaţi de aceleaşi idealuri, în tripla noastră calitate de proprietari, producători şi beneficiari, adică în suprema calitate de stăpâni pa desti­nele noastre.

Next