Scînteia Tineretului, octombrie 1983 (Anul 39, nr. 10681-10706)
1983-10-01 / nr. 10681
,SCÂNTEIA TINERETULUI'» pag. 2 * Unanimă şi fierbinte adeziune a tuturor fiilor patriei la înflăcăratele chemări ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu, la Apelul Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste MARI ADUNĂRI ALE OAMENILOR MUNCII PENTRU PACE ŞI DEZARMARE La Centrul naţional de fizică de pe platforma Măgurele Vineri, la Centrul naţional de fizică de pe platforma Măgurele — adevărată cetate a fizicii româneşti —, a avut loc o vibrantă adunare consacrată plăcii şi dezarmării, la care au luaat parte aproximativ 3 000 de cercetători, specialişti, muncitori şi elevi. Aflaţi permanent in avanpostul tehnicii de virf al cercetării ştiinţifice, ei au dat glsjs voinţei unanime de a sprijini, prin faptele lor de muncă, iniţiativele şi demersurile tovarăşului Nicolae Ceauşescu, de a nu se precupeţi nici un port pentru ca omenirea să fîe eliberată de spectrul ameninţării nucleare. Deschizind adunarea, Ştefan Goage, secretar al Comitetului de partid al sectorului 5 din Capitală, a spus: „Exprimîndu-ne adeziunea deplină faţă de Apelul pentru dezarmare şi pace al F.D.U.S., faţă de politica internă şi externă a partid, dubii şi statului nostru, subliniem cu mindrie şi satisfacţie meritul de excepţie al tovarăşului .Nicolae Ceauşescu, preşedintele ţării noastre, personalitate proeminentă a vieţii politice mondiale, care, prin fundul şi fapta sa, a înnobilat lupta pentru pace şi dezarmare, evidenţiind gravul pericol ce-l reprezintă perspectiva amplasării a noi rachete cu rază medie de acţiune în Europa“. Participanţii la adunare au adresat tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU o telegramă, in care, printre altele, se spune: „Răspunzând din toată inima vibrantei dumneavoastră chemări, mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, comuniştii, toţi oamenii muncii din Centrul naţional de fizică işi exprimă deplina adeziune la nobilul mesaj de pace adresat de România întregii lumi, hotărirea de a acţiona cu neţărmurită abnegaţie pentru pace şi dezarmare. Ca specialişti în domeniul fizicii şi energiei nucleare, ca militanţi activi în cadrul Comitetului român „Oamenii de ştiinţă şi pacea“, condus cu inuită răspundere şi fierbinte patriotism de tovarăşa academician doctor inginer Elena Ceauşescu, suntem pe deplin conştienţi de primejdiile unui război mondial in care s-ar folosi tehnica modernă, în primul rînd cea nucleară. De aceea ne pronunţăm pentru reducerea armamentelor nucleare la niveluri cit mai scăzute, până la eliminarea lor completă din Europa şi din întreaga lume“. In încheierea adunării au fost adresate un mesaj către O.N.U., precum şi scrisori ambasadelor U.R.S.S. şi S.U.A. la Bucureşti, prin care se exprimă convingerea că se vor întreprinde acţiuni hotărîte pentru oprirea cursei înarmărilor, pentru salvgardarea păcii. La întreprinderea de utilaj minier din Petroşani Adunarea pentru dezarmare şi pace a oamenilor muncii de la întreprinderea de utilaj minier din Petroşani s-a constituit într-o entuziastă manifestare de adeziune la politica internă şi externă a partidului şi statului nostru, la numeroasele şi insistentele acţiuni ale preşedintelui României, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, consacrate colaborării şi prieteniei cu toate ţările lumii. Insuşindu-şi in unanimitate aprecierile secretarului general al partidului cu privire la gravele pericole pe care le creează continua sporire a potenţialului militar, participanţii — peste 2 000 de muncitori, maiştri si ingineri — şi-au exprimat voinţa fermă de a face totul pentru oprirea cursei înarmărilor, pentru realizarea dezarmării, în primul rind a celei nucleare, pentru triumful destinderii si păcii in lume. In fierbinţi pledoarii pentru pace si dezarmare s-au constituit si cuvintele altor participant! — Elena Hobanu, secretara comitetului U.T.C., Ing. Iosif Kelemen, directorul întreprinderii, Ioan Băluşan, şef de brigadă la atelierul de forjă etc — care au relevat că chemările cuprinse in Apelul pentru pace şi dezarmare adoptat de organizaţiile componente ale F.D.U.S. exprimă dorinţa fierbinte de pace a poporului român conştient că numai intr-un climat de linişte îşi poate afirma vocaţia constructivă, îşi poate făuri o viaţă liberă, demnă şi prosperă. Participanţii la adunare au adresat o telegramă C.C. al P.C.R., tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU în care, printre altele, se spune : „Prin grija părintească a partidului, a dumneavoastră personal, mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, noi, cei care muncim la întreprinderea de utilaj minier din Petroşani, întreprindere care, la indicaţia dumneavoastră, s-a transformat dintr-o uzină de reparaţii într-una de construcţie a utilajului minier pentru uşurarea efortului fizic al minerilor, trăim o viaţă nouă în aceşti ani fertili ai socialismului, beneficiem de condiţii de viaţă tot mai bune. Tocmai de aceea, nouă ne este dragă pacea mai presus de orice şi ne alăturăm glasul milioanelor de locuitori din patria noastră şi din întreaga lume care se ridică hotărit împotriva cursei înarmărilor, angajindu-ne cu toate forţele, conştiinţă lungă conştiinţă, inimă lungă inimă, să nu precupeţim nici un efort pentru înfăptuirea neabătută a politicii interne şi internaţionale a partidului şi statului nostru“. A fost adoptat, apoi, textul unui mesaj adresat celei de-a 38-a sesiuni a Adunării Generale a O.N.U., în care colectivul de oameni ai muncii aprobă cu toată fermitatea iniţiativele preşedintelui României in vederea intensificării luptei popoarelor împotriva pericolului nuclear, işi exprimă speranţa că realismul şi luciditatea, spiritul de inartă răspundere pentru soarta omenirii vor învinge, că prin acţiunea concertată a tuturor naţiunilor se va opri amplasarea de noi rachete cu rază medie de acţiune în Europa. Au fost trimise, de asemenea, scrisori ambasadelor U.R.S.S. şi S.U.A. din Bucureşti, ambasadelor ţărilor europene din capitala patriei noastre, în care se adresează chemarea de încetare a cursei înarmărilor, de încheiere cu succes a negocierilor sovieto-americane de la Geneva şi elaborarea unor măsuri concrete de dezarmare, care să contribuie la îmbunătăţirea climatului internaţional. Intr-o atmosferă vibrantă, de puternică însufleţire, vineri a avut loc o mare adunare a oamenilor muncii de la întreprinderea de motoare şi compresoare „Timpuri noi“ din Bucureşti, consacrată luptei pentru oprirea cursei înarmărilor, pentru dezarmare şi pace în lume. Participanţii şi-au exprimat aprobarea deplină faţă de strălucita şi neobosita activitate desfăşurată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în favoarea păcii şi înţelegerii internaţionale, faţă de chemările cuprinse în Apelul F.D.U.S. Vorbind in numele tineretului din întreprindere, secretarul comitetului U.T.C., lăcătuşul Mihail Guţă, a adus un cald omagiu tovarăşului Nicolae Ceauşescu pentru prodigioasa sa activitate consacrată apărării păcii, viitorului luminos al României socialiste. Intr-o atmosferă entuziastă, cei prezenţi la adunare au adoptat o telegramă adresată tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, în care se arată : „Oamenii muncii din Întreprinderea noastră, ca şi toţi cetăţenii României socialiste, dau o inuită apreciere acestei noi iniţiative de pace a dumneavoastră, mult stimate şi iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, ce oglindeşte consecvenţa cu care militaţi pentru oprirea cursei înarmărilor, pentru asigurarea dreptului la viaţă şi existenţă liberă a oamenilor muncii de pretutindeni, înţeleaptă dumneavoastră chemare adresată conducătorilor Uniunii Sovietice şi Statelor Unite ale Americii, de a ajunge la înţelegere in cadrul tratativelor de la Geneva, precum şi repetatele dumneavoastră îndemnuri de a se trece la dezarmare pînă nu au căzut primele bombe, ni s-au întipărit viu în inimă şi în conştiinţă. Iată de ce ne ridicăm cu fermitate glasul împotriva politicii de continuare a înarmărilor, împotriva tuturor armelor de distrugere in masă“. Participanţii au adresat, totodată, un mesaj Organizaţiei Naţiunilor Unite, precum şi scrisori ambasadelor U.R.S.S. şi S.U.A. la Bucureşti, în care cer să se acţioneze mai ferm, să se întreprindă noi acţiuni, care să ducă la diminuarea pericolului de război, la salvgardarea păcii in Europa şi în întreaga lume, pace, dezarmare şi înţelegere in lume. în cuvîntul său, maistrul preparator Peter Wilhelm a spus între altele : „Noi, cei care scoatem din adîncuri şi preparăm minereuri, suntem hotărîţi să apărăm pacea ca lumina ochilor, alături de toţi oamenii muncii din ţara noastră. Să zădărnicim orice încercare de tulburare a liniştii planetei noastre, să nu lăsăm să fie distruse uzinele, minele, căminele noastre de un nou război pustiitor“. Intr-o atmosferă de puternică însufleţire, cei prezenţi au adoptat textul unei telegrame adresată C.C. al P.C.R., tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, în care se spune, între altele : „Noi, minerii din Bălan, suntem mineri că dumneavoastră, o personalitate proeminentă a lumii contemporane, înflăcărat luptător pentru destinele păcii, exprimaţi cu strălucire cele mai arzătoare năzuinţe de pace şi colaborare pe care poporul român le-a nutrit dintotdeauna. Suntem ferm hotărîţi să acţionăm cu conştiinţa înaltei noastre responsabilităţi pentru a traduce in fapte îndrumările Vineri, In perimetrul din faţa Gării maritime a portului Constanta s-a desfăşurat o impresionantă adunare consacrată dezarmării şi păcii în lume, la care au participat peste 4 000 de marinari, docheri, mecanizatori, alţi oameni ai muncii ce-şi desfăşoară activitatea în unităţile de pe vasta platformă a celui mai mare port al ţării. Purtând zeci de pancarte pe care scria „Ceauşescu—România—pacea şi prietenia“, „Nu, războiului nuclear“, „Să înceteze cursa înarmărilor !“, „Pedumneavoastră înflăcărate in vederea instaurării unui climat de linişte şi încredere între popoare şi ne angajăm că vom face totul pentru a contribui cu toate forţele la înfăptuirea idealurilor de pace şi progres în întreaga lume. Noi vă urmăm cu încredere şi devotament îndemnurile, ne străduim să producem cut mai mult cupru, dorind ca produsul muncii noastre să fie folosit numai în scopuri paşnice. Suntem uniţi în gînd şi faptă, români şi maghiari, dorim să muncim pentru a ne dezvolta ţara, a ne construi în libertate şi pace viitorul, a construi socialismul şi comunismul în scumpa noastră ţară, Republica Socialistă România". în încheierea adunării, au fost adoptate un mesaj către O.N.U., precum şi scrisori către ambasadele U.R.S.S. şi S.U.A. şi cele ale ţărilor europene la Bucureşti, în care este adresat un cald apel de a se face totul pentru oprirea cursei înarmărilor, de a se renunţa la planurile de amplasare a noi rachete nucleare. Soarele lumii vor pace precum şi sute de steaguri roşii şi tricolore, portrete ale conducătorului iubit, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, participanţii la această entuziastă adunare şi-au exprimat voinţa de nezdruncinat de a face totul pentru a determina instaurarea unui climat de destindere îr raporturile dintre state, de a se face purtătorii — pe toate meridianele lumii — ai vibrantului mesaj de pace poamit,de la Bucureşti, Inima României socialiste. In acelaşi spirit, al unanimei Sute de comentişti au luat parte la adunarea consacrată păcii şi dezarmării desfăşurată la clubul Combinatului de lianţi şi azbociment Tg Jiu, una dintre cele mai importante întreprinderi de profil din tară, unitate creată în Epoca Ceauşescu. Adunarea a fost deschisă de Victor Popescu, preşedintele consiliului municipal Tg. Jiu al sindicatelor, reprezentant al consiliului municipal al F.D.U.S., care, printre altele, a spus : „Hotărîrea noastră profundă de a face totul pentru apărarea păcii izvorăşte din dorinţa fierbinte al românilor de a-şi putea continua nestingheriţi opera de făurire a noii orinduiri social-economice. De aceea, dorim din adîncul fiinţei noastre pace, renunţarea la competiţia înarmărilor, unirea voinţei întregii omeniri progresiste împotriva unei noi conflagraţii mondiale, pentru a putea continua mersul nostru mereu ascendent spre bunăstare şi progres“. „Ca reprezentant al comuniştilor, al celor aproape 2 500 de oameni ai muncii din acest combinat, dar şi ca tată a doi copii, spun aici că pentru a putea să ne clădim un viitor fericit şi prosper avem nevoie de pace. Ştim foarte bine că pacea trebuie s-o apărăm, să luptăm pentru a lăsa copiilor noştri o lume lipsită de primejdii“ , a spus tehnicianul Nicolae Miloşescu, secretarul comitetului de partid, preşedintele consiliului oamenilor muncii din combinat. „In numele tinereţii, al vîrstei celor mai cutezătoare aspiraţii, îmi exprim convingerea că marcarea Anului internaţional al tineretului sub deviza „Participare — dezvoltare — pace“, rod al uneia din numeroasele iniţiative româneşti la O.N.U., se va înscrie ca un moment semnificativ pe linia sensibilizării guvernelor, a opiniei publice mondiale faţă de aspiraţiile şi rolul tinerei generaţii in lumea contemporană, in apărarea dreptului fundamental al omului : dreptul la viaţă. In aceste momente hotărâtoare pentru destinul Terrel adresăm o vibrantă chemare tineretului de pretutindeni pentru a ne uni glasurile şi acţiunile în vederea asigurării păcii, spunînd un Nu hotărit războiului — a subliniat în cuvîntul său muncitoarea Valeria Marica, secretara comitetului U.T.C. pe combinat. La rindul său, Inginera Teodosia Găvănescu a spus : „Prin cuvîntul meu mă alătur milioanelor de mame din ţara noastră care nu au dorinţă mai fierbinte ca aceea de a-şi vedea copii cum cresc şi se pregătesc pentru muncă şi viaţă, în numele condiţiilor pe care statul nostru le-a creat tinerei generaţii, spunem Nu hotărit cursei înarmărilor, ca păcii şi colaborării, prieteniei şi cooperării între toate popoarele, între toate statele lumii“. In telegrama adresată cu acest prilej de participanţi tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU se spune, printre altele : „Unindu-ne glasul cu cel al întregii naţiuni, noi, toţi oamenii muncii din Combinatul de lianţi şi azbociment Tg. Jiu, unitate care a înnobilat geografia economică a ţării prin intrarea in funcţiune odată cu încredinţarea destinelor patriei noastre cîrmuirii dumneavoastră înţelepte la Congresul al IX-lea a! partidului, susţinem prin tot ceea ce ne stă în putinţă propunerile şi iniţiativele dumneavoastră cu larg ecou internaţional privind oprirea amplasării in Europa a noilor rachete cu rază medie de acţiune, retragerea şi distrugerea celor existente, pentru salvgardarea civilizaţiei pe planeta noastră, pentru apărarea dreptului la viaţă şi la muncă liniştită al oamenilor de pe toate continentele." La întreprinderea „Timpuri noi“ din Bucureşti In portul Constanţa hotărâri a muncitorilor portuari de a lupta pentru a se impune pacea pe pământ au vorbit şi Andrei Catană, secretar al Comitetului de partid—Port, Marioara Gheorghe, preşedinta Comisiei de femei de la Direcţia C.F.R. Port, Marian Muşat, secretar al Comitetului U.T.C. CHIMPEX—Port, Romulus Gavăţ, reprezentantul C.D.U.S. într-o atmosferă de puternic entuziasm şi de fierbinte patriotism, participanţii la adunare au adoptat textul unei telegrame adresate tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, în care se spune printre altele : „Marinarii, docherii, mecanizatorii, toţi oamenii muncii din portul Constanţa, împreună cu întregul popor român, cu forţele progresiste de pretutindeni, acţionînd în spiritul raţiunii şi al dreptului la viaţă al omului cel răspicat guvernelor din întreaga lume, Organizaţiei Naţiunilor Unite, tuturor forţelor internaţionale, să facă totul pentru oprirea cursei înarmărilor reducerea cheltuielilor militare, pentru ca toate resursele materiale şi umane să fie puse în slujba progresului şi bunăstării. Ne exprimăm profunda mîndrie patriotică, mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că, prin acţiunile pe care le întreprindeţi, aţi intrat în conştiinţa întregii umanităţi ca un luptător neobosit şi statornic pentru destindere şi pace, ca un apărător dirz al dreptului popoarelor la existenţă liberă şi demnă, de a-şi hotărî singure soarta, de a trăi în înţelegere şi colaborare. Vă asigurăm că, alături de întreaga naţiune, vom acţiona pentru înfăptuirea idealurilor şi aspiraţiilor supreme ale oamenilor de pretutindeni, că vom purta peste tot, în lume, soiia de pace a României". Au fost adoptate, de asemenea, textele unui mesaj adresat celei de-a 38-a sesiuni a Adunării Generale a O.N.U., precum şi ambasadelor U.R.S.S. şi S.U.A. la Bucureşti, în care se exprimă încrederea că se va face tot ce e posibil pentru triumful cauzei dezarmării, al păcii, înţelegerii şi colaborării internaţionale. La Combinatul de lianţi şi azbociment Tg. Jiu La întreprinderea minieră Bălan, judeţul Harghita La cunoscuta întreprindere minieră Bălan din judeţul Harghita a avut loc, la ieşirea din primul schimb, o entuziastă ■ adunare, la care au luat parte sute de oameni ai muncii, români şi maghiari. Cei prezenţi şi-au exprimat in unanimitate adeziunea lor totală la generoasele iniţiative de pace ale preşedintelui României socialiste, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la ideile şi conţinutul Apelului F.D.U.S., pentru un climat de ŞCOALA-FAŢĂ IN FAŢĂ CU FORMULA OMULUI COMPLET Pe o stradă veche, umbrită de castani, strada Olari, funcţionează o „firmă“ de tradiţie între unităţile de invăţămînt din Capitală , Liceul industrial „George Coşbuc". Deşi construcţia este nouă, renumele acestei şcoli este de primă mărime, graţie generaţiilor de tineri care au dat de-a lungul timpului strălucire ştiinţei, culturii, altor domenii ale vieţii social-economice din ţara noastră. „Acesta este pentru noi un permanent motiv de mândrie, dar in acelaşi timp o obligaţie de a acţiona la toate nivelurile pentru a păstra ştacheta rezultatelor cel puţin la acelaşi nivel — ne spunea directoarea şcolii, profesoara de chimie Carmen Ivanov. Condiţii există şi in acest an — liceul şi-a realizat planul de şcolarizare fără să fie nevoie să primească prin redistribuire o anume categorie de elevi de care se teme toată lumea, iar de restul elevilor, de aici, „cu vechime“, suntem siguri că nu ne vor dezamăgi“. Am mai adăuga noi, care, însoţiţi de domnia sa, am vizitat liceul, şcoala i-a primit aşa cum este firesc : curată. Îngrijită, îmbogăţită din punct de vedere al bazei materiale, al organizării. O remarcă pe care o vom mai face— deşi ne aflăm intr-un liceu tinal, observăm, din dotarea cabinetelor, atenţia ce se acordă unor obiecte de învăţământ cum ar fi : limba română, limbile moderne, istoria, biologia. „Un lucru cît se poate de firesc — continuă Interlocutoarea noastră. Şcoala, aşa cum a indicat în numeroase rînduri secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, inclusiv la marea adunare populară din septembrie anul curent, nu trebuie să se mărginească la formarea unor specialişti în domenii înguste de pregătire, ci oameni compleţi, cu un larg orizont de cultură tehnică şi umanistă. La această vîrstă, tinerii sînt deosebit de receptivi ; depinde numai de noi, profesorii, să găsim cele mai bune mijloace de a-i atrage şi a le trezi gustul, pasiunea pentru istorie, pentru frumos, pentru cultură. Şi vom exemplifica amintind de remarca de mai sus. Elevi de aici au mers pînă in faze superioare la olimpiadele de limba şi literatura română (locul II pe municipiul Bucureşti) şi locul II pe ţară la limba franceză (Paula Cicu, clasa a XlI-a B). Sînt însă în liceu mulţi elevi pasionaţi de literatură. Ei se întîlnesc frecvent în cadrul cercului de specialitate ori la cenaclul ce funcţionează aici. Este aici şi meritul profesoarei Maria Burgard care a ştiut şi ştie să Îndrume lectura şi talentul iubitorilor de literatură, de poezie. Am semnala in acest context reuşitele seri culturale regizate de ea, intre care şi un spectacol în limba franceză. Anual, circa 40 de absolvenţi reuşesc la concursul de admitere in învăţământul superior — o cifră ridicată pentru liceele de acest profil. Şi pentru că suntem tot la acest capitol, al pasiunilor, să mai reţinem rezultatele obţinute de elevii de aici în cadrul fazei finale a Festivalului naţional „Cântarea României“, locurile I şi II la muzică uşoară, locul I la dansuri populare şi locul II la jazz (pian). Revenind în domeniul tehnicii, suntem doar într-un liceu industrial, subliniem mai intii dotarea foarte bună a celor 7 ateliere — 3 pentru prelucrătorii prin aşchiere şi 4 pentru mecanicii de maşiniunelte. Colaborarea cu întreprinderea de pompe „Aversa“ Bucureşti este una dintre cele mai bune, aşa cum trebuie ,să fie de fapt. Dincolo de preocuparea întreprinderii coordonatoare de a asigura liceului materiale, utilaje, comenzi pentru realizarea planului de producţie şi a obiectivelor instruirii practice, merită evidenţiată grija acesteia de a repartiza — în vederea pregătirii de specialitate —, cadre tehnice dintre cele mai bune. Un mod de a gîndi şi acţiona, profitabil pentru ambele părţi. Ca atare, nu numai planul este îndeplinit, calitativ şi cantitativ, dar rezultatele se văd şi s-au văzut în uzină, unde tinerii şi tinerele de la „George Coşbuc“ se detaşează prin pregătirea lor de cei veniţi din alte licee. Atrăgând atenţia asupra acestui aspect, nu putem să nu arătăm că un merit hotărâtor este datorat colectivului de cadre didactice — marea majoritate avind gradele I şi II — dar şi celor mai tineri, şefi de promoţii, veniţi aici prin concurs. „Graniţa vîrstei nu ne împiedică să fim o adevărată familie, ne declară profesorul Ilie Iambor , director educativ, împreună hotărâm, împreună acţionăm“. De ce ţinem să subliniem acest aspect ? Pentru că acolo unde există rupturi, unde există „grupuri“ şi tensiuni, aceasta se transmite inevitabil şi asupra elevilor, asupra rezultatelor în ansamblu. Grija pentru ca anul de învăţămînt să debuteze cu bune rezultate s-a manifestat încă , din timpul verii. Am menţiona, între altele, prelucrarea din timp a noului Regulament privind activitatea elevilor, a Ordinului M.EI. care stabileşte efectuarea orelor la disciplinele tehnice în cadrul celor de practică, a instruirii la care au participat diriginţii, prin prisma noilor funcţii, aceea de instructori U.T.C. Vizînd liceu 1 am constatat că toate cele spuse de interlocutorii mei nu erau declaraţii de circumstanţă. Chipurile senine, frumoase ale tinerilor vorbeau cel mai firesc despre ambianţa instaurată aici. Am remarcat, de asemenea, parcurgând culoarele, grija pentru o propagandă vizuală de calitate, eficientă. Alături de fotografii ale elevilor fruntași — între care cităm pe Gabriela Grigoriu, clasa a X-a G, Daniela Mitruș, clasa a Xl-a A, Carmen Sigaetău, clasa a Xl-a B, Alexandru Moldoveanu,clasa a XlI-a A, Radu Costicea, clasa a XII-a B etc. —* am găsit articole de informare diversă, poezii, date despre rezultatele sportivilor şi artiştilor şcoli, caricaturi etc. O imagine care ne-a întărit convingerea că la acest liceu bucureştean se acţionează consecvent în spiritul tradiţiilor, al sarcinilor impuse de comandamentele etapei actuale. Convingere întărită de cuvintele elevei Oana Mathia din clasa a XI-a B, secretara comitetului U.T.C. pe liceu : „Suntem o generaţie care beneficiază de tot ce are nevoie pentru a se putea realiza. Cea mai bună răsplată a acestei investiţii materiale şi de încredere este ca noi să răspundem prin rezultate tot mai bune în pregătire. Este o cerinţă pe care şi noi, tinerii din acest liceu, o vom aborda cu înalt spirit de răspundere şi exigenţă“. ALEXANDRU STROE Responsabilitate şi exigenţă pentru un invăţămînt de calitate LIMBÁTA 7 OCTOMBRIE 1983 Valoarea — om (Urmare din pag. I) ţin de domeniul prezenţei active în câmpul muncii, al creaţiei. Ele se subordonează în mod determinant înţelegerii revoluţionare, in spiritul concepţiei înaintate despre lume şi societate, a raportului dintre individ şi colectivitate, a rostului pe care fiecare îl are în sânul societăţii căreia ii aparţine. Emblema înţelegerii ştiinţifice a acestui raport o dă gradul de răspundere faţă de Colectivitate, iar în acest context a răspunderii faţă de sine. O responsabilitate întemeiată pe cunoaştere, pe integrarea organică şi eficientă în eforturile generale ale societăţii, cu sentimentul ca aportul fiecăruia să crească pe măsura posibilităţilor, a cerinţelor. De fapt, a propriilor aspiraţii de mai bine. După cum se vede, valoarea-om, aşezată in centrul procesului de edificare a societăţii socialiste multilateral, dezvoltate, devine o problemă de asumare ind’v’d’a'ă şi colectivă. Acolo unde toţi laolaltă suntem chemaţi să ne facem datoria faţă de ţară şi popor, acolo unde ne exprimăm în gradul cel mai înalt vocaţia de făuritori de istorie, în uzine, pe şantiere,, pe ogoare, în institute şi laboratoare de cercetare, pretutindeni unde se făuresc valorile materiale şi spirituale de care avem nevoie. Valoarea-om nu este un dat, ci o deschidere în timp, evocă dimensiunea umanistă a societăţii socialiste privite la scara fiecăruia dintre noi. Pe certificatul său de identitate stau scrise calitatea muncii, spiritul de disciplinăşi ordine, răspunderea pentru ceea ce faci tu însuţi şi, de asemenea, cel de lingă tine, angajamentul de a fructifica la cote mai înalte rezervele materiale şi umana încă latente, practic, a desfăşura o activitate care să suporte rigorile celor mai severe exigenţe de calitate şi eficienţă. Spiritul revoluţionar a cărui permanenţă ilustrează munca şi viaţa întregului nostru popor, a noastră, a tuturora, angajaţi fiind să înfăptuim, exemplar politica partidului şi statului nostru are in împlinirea plenară a fiecăruia un corolar definitoriu, poate cedinţii atestând vocaţia umanistă a societăţii in ansamblu şi efortul fiecăruia de a se împlini ca atare. Actul asumării este de fapt un proces, un proces în care sîntem angajaţi zi de zi, la locurile de muncă, în mod solidar, raportindu-ne la aceleaşi obiective şi sarcini, animaţi de aceleaşi idealuri, în tripla noastră calitate de proprietari, producători şi beneficiari, adică în suprema calitate de stăpâni pa destinele noastre.