Scînteia Tineretului, octombrie 1983 (Anul 39, nr. 10681-10706)

1983-10-14 / nr. 10692

Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST Reperele muncii în campania agricolă de toamnă Acţiuni energice care apropie finalul lucrărilor de sezon Rodul bogat al acestei toamne trebuie pus de urgenţă la adă­post. Acestui deziderat i se cir­cumscriu şi eforturile tinerilor din organizaţiile U.T.C. din ju­deţul Timiş. Cîteva rezultate ale ultimei săptămîni de muncă sunt edificatoare in acest sens. Ast­fel, pe ansamblul judeţului peste 16 300 tineri, elevi, studenţi, au participat la strânsul porumbu­lui în mai toate unităţile culti­vatoare, reuşind să culeagă a­­proape 8 000 tone. Cu aceeaşi dă­ruire s-a muncit şi la sfecla de zahăr, unde s-au adunat 9 700 tone, la legume — 18 070 tone, cartofi — 3 570 tone. Viile şi li­vezile judeţului au beneficiat de aportul a 2 200 de elevi şi stu­denţi care au recoltat pe par­cursul unei săptămîni 690 tone fructe şi 1 960 tone struguri. In­­paralel cu efectuarea aces­tor lucrări tradiţionale ale cam­paniei, tinerii au participat la o serie de alte activităţi în uni­tăţile agricole, dovedind acelaşi entuziasm şi dăruire. La herghe­lia de la Izvin muncesc 300 elevi de la Liceul industrial „Electro­motor“, iar la conservarea şi sor­tarea fructelor şi legum­elor la întreprinderea Fructus din Ti­mişoara sunt prezenţi 700 elevi de la Liceul industrial nr. 6. De asemenea, 250 elevi ai liceului economic participă la activităţile din cadrul staţiunii de producere a seminţelor pentru­ pajişti. De semnalat şi activitatea celor 200 studenţi de la Facultatea de me­canică la întreprinderea, de stat pentru creşterea şi industriali­zarea porcinelor din Beregsău precum şi a celor 250 studenţi ai Facultăţii de mecanică agricolă din Timişoara care lucrează pe ogoarele judeţului. Dintre locurile de muncă cîte­va se detaşează prin realizări. Astfel, tabăra de muncă din a­­■gricultură organizată de Comite­tul judeţean U.T.C. la C.A.P. Secaş îşi finalizează cu rezul­tate dintre cele mai bune activi­tatea, răsplătită dealtfel prin a­­cordarea unor diplome de onoare brigăzilor uteciste fruntaşe. O mobilizare exemplară au dove­dit şi organizaţiile U.T.C. din muncipiul Lugoj, semnificativ reliefată de cifre — 25 tone car­tofi, 238 tone fructe, 134 tone po­rumb, 2 tone legume. Rezultate deosebite se înregistrează şi la Sînnicolaul Mare, Jimbolia, Pe­riam, Uivar şi în „cetatea uni­versitară“ a viei, I.A.S. Recaş, acolo unde munca susţinută şi buna organizare a tinerilor se­ în­scriu pe coordonatele calităţii. GHEORGHE CRIŞAN Restanţele la însămînţări, grabnic recuperate! La întrebarea cum staţi cu semănatul griului, Ştefan Lás­zló,­­ preşedintele C.U.A.S.C. Iernut din judeţul Mureş, ne răspunde : „Din 3 400 hectare destinate­ culturii griului am realizat pînă la această dată 2 500 hectare". Aşadar, mai trebuie semăna­te aici aproape 1 000 hectare. Teoretic, ritmul planificat zil­nic este de 160 hectare. Teore­tic spunem, deoarece realitatea ridică unele semne de între­bare: în jur de 800 hectare urmează să se însămânțeze după sfecla de zahăr. Prin mă­surile luate graficele de recol­tare se depăşesc zilnic cu circa 211 hectare. Transportul insă, din cauza insuficienţei mijloa­celor, înregistrează importante restanţe. Aşa se face că in cooperativele din Lăscut, Ci­­pău, Deac, Sălcud, Cuci, Ogra, Iernut, Petrilaca, Cucerdea, existau pe cimp recoltate şi ne­­transportate 4 200 tone de sfe­clă. Decalajul între recoltat şi transport raportat la capacită­ţile mobilizate este de 6 zile. La Cipău, Lăscut, Deag, forţele locale de transport au fost întărite cu numeroase atelaje aduse din zona necooperativi­­zată a judeţului. Iniţiativa are efecte pozitive. Eliberarea ope­rativă a terenului, chiar dacă o parte de recoltă se insilozea­­ză la capătul tarlalei, a asigu­rat front de lucru mecanizato­rilor care pregătesc şi seamănă cu grîu ultimele 60 hectare la Cipău, 35 hectare la Deag, 60 hectare la Lăscut, 80 hectare la Cuci. Importante suprafeţe mai trebuie semănate la Cucerdea, 350 hectare, la Ogra, 280 hec­tare. In parcela Furei, discutăm cu Dorel Moşneag, inginerul-şef al C.A.P. Cucerdea, şi Andronic MIRCEA BORDA (Continuare în pag. a II-a) OAMENI ŞI DIAMANTE După ce pătrunde prin pe­reţii recipienţilor de sticlă lumina explodează. Raze multicolora, miei roiuri de fulgere, sfintei rotitoare, r­a­ Uce de aur topit pulsează in faţa ochiului, fascinat de or­birea de-o clipă. Se concen­trează parcă aici toată lu­mina zilei, ca in nucleul unor mici nave, ca in particulele unei comete care arde în stra­­tosferă. Ceea ce văd de fapt aşezate in recipienţii sferici şi ovd­eali de sticlă sunt dia­mante.­­Sute, mii de dia­­m­ante incendiind lumina, proiectând în spaţiul din jurul lor o aureolă intensă, galben­­aurie sau oranj ca o fla­cără îngheţată. De pe feţele lor translucide, de pe muchii lumina ricoşează, oprindu-se pe fondul de catifea verde, făcîndu-te să crezi, pentru o clipă, că te afli în faţa unei vitrine la Tiffany. Mărturisesc că pînă de cu­­rînd nu ştiam că in Bucureşti există o fabrică de diamante şi nici că diamantele sintetice româneşti, fabricate după o tehnologie proprie, sunt prin­tre cele mai bune din lume. Ceea ce văd acum in mica ex­poziţie, in laboratoare şi in secţiile de producţie, nu sunt decorurile unei simple fan­tezii alchimistice, ci un pro­ces industrial de cea mai înaltă rigoare ştiinţifică prin care, într-un interval de timp foarte scurt, se realizea­ză ceea ce natura face în mii de ani, sublimînd in adâncuri, cu uriaşele ei forţe tectonice, mici cristale de flacără aurie. Există aici la Fabrica de diamante sintetice „Dacia“ din Bucureşti ceva din am­bianţa unei săli de operaţie in care se efectuează grefe de cord, ceva din aerul unui la­borator in care se elaborează materiale ultra-pure, pentru tehnica spaţială. Nici un fir de praf, nici o impuritate nu are voie să pătrundă în at­mosfera controlată a spa­ţiilor de producţie şi a labo­ratoarelor. Vizitatorul — ca dealtfel şi personalul munci­tor al fabricii — trebuie să suporte o toaletă minuţioasă şi să accepte un echipament M.F. ŞANDRU (Continuare in pag. a 6-a) UNANIMĂ ŞI FIERBINTE ADEZIUNE A TUTUROR FIILOR PATRIEI LA ÎNFLACARATELE CHEMĂRI ALE TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU, LA APELUL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI ŞI UNITĂŢII SOCIALISTE MARI ADUNĂRI ALE OAMENILOR MUNCII PENTRU PACE Şl DEZARMARE Pacea înseamnă viitorul însuşi Dormi, copile, dormi. Sub pernuţa ta albă se află o tavă de trotil, asta pentru deplina ta siguranţă, pentru somnul tău liniştit. O şuviţă de păr auriu ţi s-a lipit de frunte, broboane ca rouă sclipesc in bătaia lu­nii. Mă apropii cu o infinită precauţie pentru a-ţi şterge fruntea, pentru a-ţi ridica şuviţa ,aceea de­ păr. Îmi aud bătăile inimii, tîmplele îmi zvâcnesc, este un gest ce comportă mari riscuri, ne pu­tem pulveriza in lumina or­bitoare a două explozii fan­tastice, unite in zecimea ace­leiaşi secunde. Intre cărţile copilăriei tale am găsit şi cîteva file rupte. Sint rinduri cărora nu le pot da nici de cap, nici de coa­dă. De pildă, ce nu înţeleg eu aici. ..Numărul focoaselor nucleare existente în arsena­lele statelor a depăşit 50 000, astfel incit fiecare din cei patru miliarde şi jumătate de locuitori ai planetei poate fi ucis de zece şi sute de ori“. „Fiecare din cele 105 rache­te «Pershing II» prevăzute ar fi instalate în Europa poartă o încărcătură nucleară de 15 ori mai mare decit bomba de la Hiroşima“. Şi mai depar­te, mai departe? „O aseme­nea bombă ar distruge atitea oraşe cite...“. Mai departe, vezi, mai departe nu se mai înţelege nimic... Par lipsite de logică şi, oricum, lipsite de haz. Te-ai trezit şi pri­mul gest, cită necugetare, a fost să-ţi ridici mingea şi să o izbeşti cu putere de pă­mânt. Atingerea unui sing­ur punct al mingii cu pământul se numeşte în limbajul adul­ţilor impact. Un impact ce mi s-a părut asurzitor, re­verberant in toate celulele fiinţei mele. Dar cum aş putea perce­pe, in care l-aş mai putea înregistra, impactul uneia din miile de rachete, care ar­ in­tra in impact chiar cu locul de joacă al copilăriei tale, cu locul de muncă al părinţilor tăi, cu propria noastră ogradă? Iată de ce, toate cuvintele din lume nu mi se par în­deajuns pentru a opri aceas-ADI CUSIN • (Continuare, în pag. a 111-a) ANUL XXXIX, SERIA II, Nr. 10 692 1983 4 PAGINI 50 BANI VINERI 14 OCTOMBRIE Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, va efectua o vizită oficială de prietenie în Republica Democratică Sudan Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, va efectua, împreună cu to­varăşa Elena Ceauşescu, o vizită oficială de prietenie în Repu­blica Democratică Sudan, la in­vitaţia preşedintelui Uniunii Socialiste Sudaneze, preşedinte­le Republicii Democratice Su­dan, Gaafar Mohamed Nimeiri, şi a doamnei Buthayna Nimeiri, in ultima decadă a lunii octom­brie 1983. PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Tovarăşul general de armată Alexei Alexeevici Episev Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, comandant suprem al forţelor armate, a primit, joi după­­amiază, pe tovarăşul general de armată Alexei Alexeevici Epi­sev, şeful Direcţiei princi­pale politice a armatei şi flo­tei maritime militare sovie­tice, care, in fruntea unei dele­gaţii militare sovietice, face o vizită pentru schimb de experi­enţă la Consiliul Politic Supe­rior al Armatei Republicii So­cialiste România. La primire au luat parte ge­neral-colonel Constantin Oltea­­nu, membru al Comitetului Po­litic Executiv al C.C. al P.C.R., ministrul apărării naţionale, ge­­neral-locotenent Ilie Ceauşescu, adjunct al ministrului apărării naţionale şi­­ secretar al Consi­liului Politic Superior al Ar­matei. A fost de faţă E.M. Tiajelni­­kov, ambasadorul Uniunii Sovie­tice la Bucureşti. In timpul întrevederii au fost evocate tradiţionalele relaţii ro­­mâno-sovietice, care se dezvol­tă potrivit înţelegerilor conve­nite cu prilejul dialogului la ni­vel înalt, exprimîndu-se dorin­ţa de a se acţiona în continua­re pentru întărirea bunelor ra­porturi de prietenie şi colabo­rare dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist al Uniunii Sovietice, dintre Româ­nia şi Uniunea Sovietică, in fo­losul popoarelor noastre, al cauzei generale a păcii şi socia­lismului. S-a apreciat că vizita delega­ţiei militare sovietice se înscrie în cadrul legăturilor prieteneşti dintre cele două ţări şi armatele lor. In cursul convorbirii a avut loc un schimb de păreri pri­vind unele probleme ale vieţii internaţionale, subliniindu-se necesitatea de a se intensifica eforturile pentru soluţionarea constructivă a marilor probleme ce confruntă omenirea, pentru oprirea cursei înarmărilor şi adoptarea de măsuri concrete de dezarmare, în primul rind de dezarmare nucleară, pentru re­zolvarea pe cate politică, prin tratative, a tuturor diferendelor dintre state, pentru promovarea cauzei destinderii, securităţii­ păcii, înţelegerii şi colaborării in Europa şi in întreaga lume, întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă caldă, tovără­şească. Ambasadorul Republicii Austria Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialis­te România, a primit, în ziua de 13 octombrie, pe Andreas Berlakovich, care şi-a prezentat scrisorile de acreditare in cali­tate de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar a­l Republicii Austria in ţara noastră. Ambasadorul Austriei, An­dreas Berlakovi­ch, mminind scrisorile de acreditare, a trans­mis preşedintelui Nicolae Ceauşescu calde urări de sănă­tate şi fericire personală din partea preşedintelui federal al Republicii Austria, Rudolf Kirchschläger, iar­­poporului român prieten urări de prospe­ritate. In­­ continuare, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi ambasado­rul Republicii Austria au pre­zentat scurte alocuţiuni. Exprimîndu-şi­ încrederea că, prin activitatea pe care amba­sadorul austriac o va desfăşu­ra în timpul misiunii in Româ­nia, va contribui la dezvoltarea şi întărirea continuă a priete­niei şi colaborării dintre ţările şi popoarele noastre, şeful sta­tului român i-a urat succes şi l-a asigurat de sprijinul Consi­liului de Stat, al guvernului român şi al său personal. După ceremonia prezentării scrisorilor de acreditare, pre­şedintele Nicolae Ceauşescu s-a întreţinut cordial cu ambasado­rul austriac Andreas Berla­kovich. La solemnitate şi la convor­bire au luat parte tovarăşii Au­rel Duma, ministru secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe, şi Dumitru Apostoiu, secretar prezidenţial şi al Con­siliului de Stat. Ambasadorul Regatului Belgiei In ziua de 13 octombrie, to­varăşul Nicolae Ceauşescu, pre­şedintele Republicii Socialiste România, a primit pa Jean Frans Maes, care şi-a prezentat scrisorile de acreditare in cali­tate de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Regatului Belgiei in ţara noastră, înmînînd scrisorile de acredi­tare, ambasadorul Belgiei, Jean Frans Maes, a transmis pre­şedintelui Nicolae Ceauşescu şi poporului român urări de feri­cire şi succes din partea Ma­iestăţii Sale Baudouin, regele belgienilor. In continuare, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi ambasa­dorul Regatului Belgiei au pre­zentat scurte alocuţiuni. Unindu-i succes ambasadoru­lui belgian în înfăptuirea mi­siunii încredinţate, şeful statu­lui român l-a asigurat de spri­jinul Consiliului de Stat, al gu­vernului român şi al său per­sonal. La ceremonia prezentării scri­sorilor de acreditare, precum şi la­ convorbirea care a avut loc apoi intre preşedintele Nicolae Ceauşescu şi ambasadorul Jean Frans Maes, au participat tova­răşii Aurel Duma, ministru se­cretar de stat la Ministerul A­­facerilor Externe, şi Dumitru Apostoiu, secretar prezidențial și al Consiliului de Stat. Ambasadorul Republicii Irak Preşedintele Republicii Socia­liste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, joi dimi­neaţa, pe Badri Kerim Kadhim, care şi-a prezentat scrisorile de acreditare în calitate de amba­sador extraordinar şi plenipo­tenţiar al Republicii Irak in ţara noastră. înmînînd scrisorile de acre­ditare, ambasadorul Irakului, Badri Kerim Kadhim, a trans­mis preşedintelui Nicolae an n rvDTvii ale ziT*ări de» sănătate şi fericire personală, din partea preşedintelui Repu­blicii Irak, Saddam Hussein, iar poporului român prieten urări de progres şi prosperitate, în continuare, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi ambasado­rul Republicii Irak au prezentat scurte alocuţiuni. Şeful statului român a urat ambasadorului irakian succes în îndeplinirea misiunii încredin­ţate şi l-a asigurat de întregul sprijin al­ Consiliului de Stat, al guvernului român şi al său personal. După ceremonia prezentării scrisorilor de acreditare, a avut loc o convorbire cordială între preşedintele Nicolae Ceauşescu şi ambasadorul Badri Kerim Kadhim. La ceremonie şi convorbire au participat tovarăşii Aurel Duma, ministru secretar de stat la Ministerul Afacerilor Exter­ne, Dumitru Apostoiu, secretar prezidenţial şi al Consiliului de Stat. Publicistul francez Michel P. Hamelet preşedintele Republicii socia­liste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, joi la a­­miază, pe publicistul francez Michel P. Hamelet, împreună cu soţia, doamna Yvonne Ha­melet, care se află intr-o vizită în ţara noastră. Exprimînd întreaga gratitu­dine pentru întrevederea acor­dată şi pentru posibilitatea di­­ferită de a vizita România, pre­cum şi satisfacţia de a se rein­­tîlni cu şeful statului român, oaspetele a rugat pe preşedin­tele Republicii Socialiste­ Româ­nia să primească,­ în semn de profundă cinstire, un exemplar omagial al cărţii „Adevărata Românie a lui Ceauşescu“ pe care a publicat-o recent in Edi­tura Nagel din Paris. înmînînd volumul, publicistul francez Michel P. Hamelet a subliniat că elaborarea acestei lucrări constituie un semn al înaltei preţuiri faţă de personal­­itatea preşedintelui României, faţă de gîndirea sa novatoare şi activitatea neobosită pusă in slujba binelui şi fericirii po­porului român, întăririi priete­niei şi colaborării între po­poare, cauzei destinderii, secu­rităţii şi dezarmării, edificării unei lumi fără arme nucleare şi fără războaie, o lume a păcii, înţelegerii şi colaborării între toate naţiunile lumii. In acelaşi timp, oaspetele a subliniat că noul volum consacrat ţării noas­tre este menit să răspundă in­teresului tot mai mare pe care opinia publică din Franţa îl manuvota aci t a a iau ncia­t ici, UC politica sa internă şi externă, faţă de rolul deosebit al tovară­şului Nicolae Ceauşescu în edi­ficarea noului destin al poporu­lui român, faţă de prestigioasa sa contribuţie la soluţionarea celor mai arzătoare probleme ale lumii contemporane. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţumit pentru volumul ce i-a fost oferit şi a subliniat că apariţia acestei noi lucrări de­dicate realităţilor româneşti de astăzi, constituie încă o contri­buţie la mai buna cunoaştere a României în Franţa, la întărirea pe mai departe a prieteniei tra­diţionale între cele două po­poare, întrevederea s-a desfășurat într-o atmosferă cordială. Ziaristul egiptean Hamdi Fwad, redactor şef al ziarului „Al Ahram“ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, joi după-amiază, pe ziaristul egiptean Hamdi Fwad, redactor şef al ziarului „Al Ahram“. Cu acest prilej, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a acordat un interviu pentru ziarul egiptean „Al Ahram“. OAMENII MUNCII DIN AGRICULTURA JUDEŢELOR ALBA, DÂMBOVIŢA ŞI SIBIU RAPORTEAZĂ ÎNCHEIEREA UNOR IMPORTANTE LUCRĂRI DE SEZON ÎN AGRICULTURĂ Oamenii muncii din agricul­tura judeţului Alba, acţionind în spiritul indicaţiilor şi orientări­lor date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, raportează că au în­cheiat recoltatul porumbului pe întreaga suprafaţă precum şi se­mănatul griului. în telegrama adresată cu acest prilej Comitetului Central al Partidului Comunist Român, to­varăşului Nicolae Ceauşescu, de către Comitetul judeţean Alba al P.C.R., se spune, intre altele . Antrenaţi in marea întrecere muncitorească ce se dsfăşoară pentru realizarea sarcinilor de plan pe acest an, lucrătorii din agricultura judeţului, cu spriji­nul organelor şi organizaţiilor de partid, au acţionat cu hotărire fermă pentru transportarea po­rumbului direct din cîmp la ba­zele de recepţie, livrind în tota­litate cantităţile stabilite la fon­dul de stat. în prezent, lucrăto­rii din întreprinderile agricole de stat, cooperatorii, toţi locui­torii satelor sunt puternic mobi­lizaţi şi desfăşoară o susţinută activitate pentru stringerea în­­tr-un timp cit mai scurt şi fără pierderi a întregii recolte de le­gume, struguri şi fructe, in ve­derea asigurării unei bune apro­vizionări a populaţiei şi a înfăp­tuirii întocmai a prevederilor din programul de autoconducere şi autoaprovizionare. Ne angajăm şi cu acest pri­lej să acţionăm cu răspundere, devotament şi elan revoluţionar pentru înfăptuirea exemplară a istoricelor hotăriri ale Congresu­lui al XII-lea şi Conferinţei Naţionale ale Partidului Comu­nist Român, a obiectivelor noii revoluţii agrare, pentru creşte­rea susţinută a producţiei vege­tale şi animale, sporind contri­buţia agriculturii noastre socia­liste la dezvoltarea generală a patriei, la ridicarea nivelului de trai al întregului popor. ★ Lucrătorii ogoarelor din jude­ţul Dîmboviţa raportează înche­ierea recoltării porumbului de consum in ogor propriu, a soiei şi cartofilor de pe întreaga su­prafaţă planificată. In telegrama adresată cu acest prilej tovarăşului Nicolae Ceauşescu, de către Comitetul judeţean Dîmboviţa al P.C.R., se spune, între altele : Vă raportăm, mult stimate tovarăşe secretar general, că, în prezent, mecanizatorii, ţăranii cooperatori, lucrătorii întreprin­derilor agricole de stat, specia­liştii acţionează pe un front larg pentru încheierea în urmă­toarele 2—3 zile a insămînţării griului. în acelaşi timp, acţio­năm cu toate forţele la recol­(Continuare in pag. a II-a)

Next