Scînteia Tineretului, decembrie 1983 (Anul 39, nr. 10733-10759)

1983-12-01 / nr. 10733

ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXXIX, SERIA II, Nr. 10 733 8 PAGINI - 1 LEU JOI, 1 DECEMBRIE 1983 POPOR IN jurul partidului, al secretarului său general, TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU­. Proletari din toate ţările, uniţi-vă! în Editura Politică, in colecţia „Din gîndirea social-politică a preşedintelui României" a apărut volumul: NICOLAE CEAUSESCU O — Făurirea statului national a unitar român. UNIRE ŞI UNITATE Cu sentimentul celei mai înalte şi îndreptă­ţite mîndrii patriotice, poporul român trăieşte astăzi o mare sărbătoare, sărbătoarea împli­nirii a 6 decenii şi jumătate de la înfăptuirea măreţului ideal de făurire a statului naţional unitar român. Acum 65 de ani, prin glasurile unanime ale celor peste 100 000 de oameni veniţi din toate colţurile ţării, la Alba lulia s-a proclamat Unirea Transilvaniei cu patria mumă, împlinindu-se voinţa multiseculară a tuturor fiilor acestui pămînt de a trăi uniţi, intr-un singur stat, în străvechea vatră lăsată lor moştenire de străbunii daco-romani. Glo­riosul act pe care îl sărbătorim astăzi în­cununa lupta dreaptă dusă de secole de-a rîndul pentru apărarea fiinţei noastre naţionale, sub semnul unităţii, libertăţii şi progresului, în numele celor mai sacre drepturi ale poporului român, ca ale oricărui popor, de a fi stăpîn pe el însuşi, de a fi stăpîn la el acasă, hotărîndu-şi de sine stătător şi în condiţii de demnitate viitorul. La Alba lulia, la 1 Decembrie 1918 s-a con­sacrat triumful irevocabil al voinţei unui în­treg popor, o voinţă întemeiată pe dreptate, pe o zbuciumată istorie străbătută ca un fir roşu de bătăliile pline de jertfe date pentru a infringe vicisitudinile vremurilor, adversităţile de tot felul. Bătăliile noastre pentru unitate şi libertate naţională au încărcătura jertfelor eroice, abnegaţiei şi devotamentului neţărmurit faţă de ţară şi popor şi astfel se explică tenacitatea cu care poporul căruia îi aparţinem a ştiut să păstreze mereu vie făclia înaltelor sale idealuri şi aspiraţii, străbătînd cu eroism secolele, ajungînd la acea zi de eternă amintire — 1 Decembrie 1918. Marea Unire a fost săvîrşită de către în­suşi poporul. Autorul ei sînt fiii acestui pă­­mint, sunt generaţiile şi generaţiile de oa­meni care n-au precupeţit nimic pentru a-şi aduce contribuţia la înălţarea edificiului sta­tului naţional unitar român. în fiecare veac, în fiecare încercare din istoria noastră na­ţională vom găsi ca autor principal masele populare, ele hotărînd destinele ţării, ele hotărînd victoriile dobîndite. Intre aceste victorii, Unirea consacrată în vechea cetate a Albei Iulii, fiind una dintre cele mai preţioase. A fost o victorie care poartă sigiliul tuturor fiilor ţării, în rîndul făuritorilor ei găsindu-se ţărănimea, muncitorii, intelectualii, cărturarii, oameni din toate categoriile, păturile şi cla­sele sociale. Unanimitatea efortului şi a voinţei a catalizat permanent lupta pentru unitate şi libertate naţională a poporului român, lupta noastră îmbrăcînd cele mai diverse modalităţi şi mijloace, luptîndu-ne cu arma în mină atunci cind aceasta ne-a fost impusă, luptînd cu mintea, cu Inteligenţa, cu scrisul. Frontul luptei pentru reîntregirea ţării a fost de fapt însăşi ţara in întregul ei. Tăria acestei extraor­dinare rezistenţe, finalizată victorios o aflăm în originea poporului, în multimilenarul său trecut, In modul de a gîndi şi simţi, In tradiţii şi obiceiuri, de fapt în tot ceea ce ne defineşte identitatea etnică, spirituală, morală, încrederea cu care poporul român a acţionat mereu, veac peste veac, pentru a-şi împlini idealurile îşi trage seva din pămîntul pe care din moşi-strămoşi l-a stăpînit, pămîntul în care s-a plămădit şi pe care întotdeauna s-a ridicat să-l apere cu preţul oricărei jertfe. în aceste lupte s-au format virtuţile, care au împodobit portretul generic, simbolic al luptătorilor pentru unitate şi libertate naţională, al acelora spre care în spiritul celui mai fierbinte patriotism noi ne îndreptăm gîndurile de recunoştinţă, străduindu-ne să le fim demni urmaşi, purtînd mai departe şi înălţîndu-l cutezător stindardul demnităţii şi dreptăţii româneşti. Unirea desăvîrşită la Alba lulia cu şase decenii şi jumătate în urmă n-o datorăm nimănui, ne-o datorăm nouă înşine. Tratatele internaţionale n-au făcut decît să recunoască o stare de fapt, să consacre o realitate mai presus de orice discuţie. Dreptul poporului român de a-şi aduna fiii în graniţele statului naţional, asigurîndu-şi posibilităţi sporite pentru progres şi dezvoltare. Unirea a fost un act de justeţe pe care istoria ne-a permis să-l reali­zăm în conformitate cu legile ei şi ca urmare a eforturilor noastre neistovite. , Prin consecinţele ei complexe, de ordin e­­conomic, politic, social, cultural Unirea de la Alba lu­lia s-a impus ca o adevărată piatră de hotar în istoria ţării. Ea a avut un efect binefăcător asupra­­ dezvol­tării noastre, dar numai epoca socialistă avea să îngăduie prin condiţiile create ca ea să-şi dea adevărata măsură a şanselor oferite poporului român prin înfăptuirea ei. Pentru poporul nostru realizarea Unirii a fost asociată cu cîştigarea unor drepturi pentru bunăstarea celor mulţi, a maselor populare care hotărî­­seră realizarea ei. Aceste drepturi, încorporate firesc în idealurile şi aspiraţiile istorice ale neamului aveau să se materializeze de abia după victoria revoluţiei de eliberare naţională şi socială, antifascistă şi antiimperialistă începută la 23 August 1944. Edificarea socie­tăţii socialiste pe pămîntul românesc a consti­tuit şi constituie adevărata înfăptuire, în toată extensiunea ei istorică, a idealurilor şi aspira­ţiilor populare. Cu deosebire această uriaşă operă îşi găseşte în Congresul al IX-lea al partidului o adevărată piatră de hotar, Epoca Nicolae Ceauşescu, epoca în care trăim astăzi, constituind perioada cea mai fertilă şi rodnică din întreaga noastră istorie. Niciodată poporul român nu a fost mai unit ca acum, niciodată nu a trăit în condiţii de demnitate şi libertate ca cele de astăzi. Se datorează această reali­tate Partidului Comunist Român, făuritorul noului destin al României, secretarului său ge­neral, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ale cărui , , TRAIAN GANJU "C. vt - (Continuare In pag. a Vl-a) Azi, la posturile de radio şi televiziune Azi, în jurul orei 16:00, posturile de radio şi televiziune vor transmite direct adunarea oma­gială şi spectacolul festiv din Capitală consa­crate împlinirii a 65 de ani de la făurirea sta­tului naţional unitar român. PAGINA 2 UNITATEA DE GÎND, IDEAL ŞI FAPTA A TINEREI GENERAŢII 2- TRIPTIC DE NEAM­ Ţ. Luminile de grai nestins Sunt în istorie măsură Ce peste veacuri s-au aprins Cu-nsemnele de viaţă pură. Sigilii de senin în spic De ideal şi libertate N-au fost pătate cu nimic : Plămadă sunt din frate-n frate. Chiar cind hotarele dureau De întâmplarea împărţirii Părinţii noştri îşi ştiau Destinu-n soarele Unirii. Şi dacă numele ni-i scris Şi-n adevăr este cuvîntul Prin luptă rostul l-am decis Cu griul ţării întrupindu-l. La Alba lulia întîi întregul s-a voit de-o seamă De cei ce-au ţara căpătîi Şi visul nu ni se destramă. La cumpăna dintre zăpezi Mihai e steaua carpatină Purtînd statornice dovezi Cu cerul tot în rădăcină. De-aceea-n poarta unui dor Foşnesc izvoarele iubirii Peste pămîntul roditor Printr-un popor al nemuririi. La Alba lulia răsare Şi dăinui-va peste ani Temeiul drept de aşezare în patria de suverani. Pe al istoriei de mers Prezentul este o lucrare : Aceeaşi soartă,­acelaşi mers Partid şi Ţară-ngemănare. Izbînda noastră de a fi în ev înnoitor şi faur Inseamnă-n muncă a zidi Al comunismului tezaur. Unire — visul împlinit Mai trainic azi în unitate Că din adine s-au rînduit Seve de purpură curate. Prezent decis în evoluţii Spre-al comunismului tărîm, Cu Ceauşescu azi în frunte Vom birui orice furtuni. PAVEL PEREŞ PAGINA 3 ^ PAGINA 4 Partidul Comunist Român — stegarul unităţii şi libertăţii a .t­e­i noastre naţionale f • - ■ . 1 La Alba lulia răsare Şi b­ăinui-va peste ani Aceeaşi soartă, acelaşi mers Partid şi Ţară-ngemănare PAGINA 5 1 DECEMBRIE 1918 - CLIPA DE VIBRAȚIE * A UNUI POPOR

Next