Scînteia Tineretului, aprilie 1984 (Anul 40, nr. 10837-10861)

1984-04-02 / nr. 10837

ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST CAMPANIA AGRICOLĂ DE PRIMĂVARĂ Condiţiile favorabile lucrului in cimp, valorificate printr-o AMPLA MOBILIZARE A BORJELOR, PENTRU A A m B A a» REALIZAREA IR RITM MAXIM A ÎNSĂMINŢĂRILOR Lucrările agricole de primăvară se află într-o perioadă decisivă pentru obţinerea de recolte record în acest an. Zilele de autentică primăvară, în care pentru prima dată în această campanie agricolă s-a realizat o îmbinare optimă a factorului de umiditate cu cel al temperaturii din stratul germinativ al so­lului, oferă gospodarilor ogoarelor un prilej propice pentru a accelera la maximum ritmul operaţiilor, al acţiunilor energice cerute de grăbirea însăminţărilor. Astfel, la sfîrşitul săptămînii trecute, aria semănatu­lui s-a extins pe suprafeţe mari în majoritatea zo­nelor de cîmpie şi există condiţii ca in cea mai mare parte a ţării să se lucreze intens la semănat, la executarea celorlalte lucrări agricole de sezon. De aceea, cerința practică imediată este ca fiecare oră să fie folosită din plin pentru intensificarea la ma­ximum a lucrărilor agricole de primăvară, eliminîn­­du-se în scurt timp întîrzierile la semănatul mazărei, ovăzului, orzoaicei, sfeclei de zahăr, inului pentru ulei și pentru fibră, furajelor, la plantarea cartofilor. Ţinînd seama că vremea este foarte înaintată, iar termenele de efectuare a semănatului s-au suprapus la unele culturi, este nevoie ca activitatea să fie ast­fel organizată încit să se lucreze la semănat din zori şi pînă seara, asigurîndu-se munca în două schimburi la pregătirea terenului, pentru ca aceasta să continue şi noaptea. Realizarea şi depăşirea vi­tezelor zilnice planificate la semănat trebuie înso­ţite de măsuri corespunzătoare privind efectuarea lu­crărilor la cel mai înalt nivel calitativ, astfel încît să existe din start garanţia realizării parametrilor pri­vind densitatea, adîncimea, uniformitatea însămînţă­­rilor, ce concură la obţinerea recoltelor record pla­nificate în acest an. Deci, acum, fiecare zi, fiecare oră trebuie să fie folosite integral, urmărindu-se pre­tutindeni ca printr-o puternică mobilizare a forţelor să se asigure un avans substanţial la efectuarea se­mănatului. • Şi ieri, duminică, participarea numeroasă a forţelor umane şi mecanice în cîmp la efectuarea lucrărilor agricole de sezon s-a concretizat prin însămînţarea unor întinse suprafeţe cu culturi de primăvară, în multe unităţi eliminîndu-se întîrzie­rile faţă de grafice. • Pretutindeni în agricultură se impune folo­sirea deplină a timpului de lucru, acţionîndu-se neîntrerupt, din zori şi pînă seara, la semănat, iar noaptea să continue pregătirea terenului. • Organizarea exemplară a muncii înseamnă acum utilizarea la capacitatea maximă a agre­gatelor combinate de utilaje agricole, sporirea vitezelor zilnice de lucru şi efectuarea tuturor lu­crărilor la cel mai înalt nivel calitativ. • Concomitent cu accelerarea însăminţărilor este necesar să fie acoperit întreg frontul de lucru în cîmp, în legumicultura, pomicultură, vi­ticultură, în toate sectoarele agriculturii. • Organizaţiile U.T.C., toţi tinerii satelor au datoria de înaltă răspundere patriotică de a ini­ţia şi realiza intense acţiuni de muncă în cadrul zilelor record la efectuarea lucrărilor agricole prioritare din campania agricolă de primăvară. Foto : V. TANASOF Graficele zilnice, îndeplinite riguros! In această primăvară, unităţi­le agricole din JUDEŢUL SĂ­LAJ au declanşat în avans faţă de grafice toate lucrările agri­cole de sezon. Dealtfel, întreaga activitate se află într-un sta­diu mai înaintat de execuţie faţă de unităţile din judeţele învecinate. La această dată majoritatea însăminţărilor din­­prima epocă se află in fază fi­nală de execuţie, pe ansamblu însămînţările de primăvară fiind realizate în proporţie de 20 la sută. Din totalul suprafeţei de 75 668 hectare destinate însămîn­­ţărilor de primăvară, pînă în momentul de față terenul este IO­AN GAVRA (Continuare in pag. a V-a) Chipul de primăvară al oraşelor şi satelor noastre • Numeroşi locuitori din JUDEŢUL IAŞI au luat parte, duminică, la o serie de activi­tăţi de bună gospodărire şi înfrumuseţare a municipiului, a oraşelor şi comunelor din această parte a ţării, lucrări menite să spo­rească gradul de curăţenie şi de confort cita­din, să imprime tuturor aşezărilor ieşene o înfăţişare tot mai modernă şi civilizată. Mii de muncitori, ţărani, studenţi, elevi, pensio­nari şi gospodine şi-au concentrat eforturile la realizarea de peluze pentru flori, săparea de gropi şi plantarea de arbori şi puieţi or­namentali, curăţirea parcurilor şi a zonelor verzi, amenajarea unor terenuri sportive şi de joacă pentru cei mici, precum şi a unor spa­ţii de agrement din perimetrul preorăşenesc. • Aproape 20 000 de locuitori ai MUNICI­PIULUI BACAU au participat duminică la ample acţiuni de curăţenie şi înfrumuseţare a unor zone ale oraşului: Parcul Libertăţii, Grădina trandafirilor, zona parcului sportiv „23 August“, bulevardele Unirii şi Mărăşeşti. In aceste sectoare au fost curăţate spaţiile verzi şi săpate peluze, s-au curăţat şi spălat străzile, au fost plantaţi 600 pomi, s-au ame­najat 300 mp alei din îmbrăcăminte cu ba­last. • In MUNICIPIUL PIATRA NEAMŢ, cei mai harnici­­ dintre gospodarii oraşului au ieşit duminică în parcuri, pe străzi, in incinta Întreprinderilor şi instituţiilor pentru a par­ticipa la înfrumuseţarea localităţii lor. Peste 10 000 de cetăţeni au lucrat în zona centrului civic al oraşului, unde, între altele, s-a rea­lizat şi refacerea semnalizării rutiere. De ase­menea, diverse lucrări edilitar-gospodăreşti au fost efectuate şi în alte cartiere. De men­ţionat este faptul că toate aceste operaţii, spre deosebire de anii trecuţi, s-au efectuat în ritmuri superioare, edilii şi cetăţenii mu­nicipiului dorind să demonstreze prin aceasta că Piatra Neamţ este intr-adevăr o localitate turistică de prim ordin. • In numeroase LOCALITĂŢI SUCEVE­NE, duminică au fost organizate ample ac­ţiuni de gospodărire şi înfrumuseţare a stră­zilor, parcurilor, locurilor de agrement. Cu sprijinul cetăţenilor, s-au efectuat plantări de pomi, amenajări şi întreţineri de drumuri, de străzi şi trotuare, refaceri ale marcajelor turistice, alte lucrări de larg interes edilitar. In zilele următoare, urmează a fi plantaţi in marile ansambluri urbane ale judeţului peste 2 600 arbori de talie mare şi 77 000 arbori şi arbuşti, în majoritate medicinali şi meliferi. Tineri bucureşteni, elevi de la Şcoala generală, nr. 7, sectorul 3, pe șantierele hărniciei Foto : V. TANASOF Proletari din toate tarile, uniți-vă ! ANUL XL, SERIA II, Nr. 10 837 6 PAGINI 50 BANI LUNI 2 APRILIE 1984 Măsuri pentru cultivarea tuturor terenurilor începerea semănatului în multe unităţi din JUDEŢUL TULCEA coincide cu atingerea unui ritm de lucru deosebit de intens, propriu perioadei de mij­loc a campaniei. In prima zi, la C.A.P. Văcăreni au intrat de dimineaţă la semănat mazăre trei semănători cu tractoarele conduse de Dumitru Burada, Constantin Manole şi Nicolae Negoiţă. Munca se desfăşura pe o sală din zona „Bran“, unde se pregătise în ajun terenul foar­te bine. Aici s-a organizat o ta­bără de cimp, bine aprovizio­nată cu toate cele necesare. Me­canizatorii folosesc din plin timpul bun de lucru, acţionînd neîntrerupt in brazdă. „Avem de semănat cu mazăre 50 de hectare, ne spunea tînărul in­giner şef Cornel Grigore. Mîine seară vom şi încheia această lucrare şi de poimîine vom trece imediat la floarea-soarelui. Fiindcă timpul este întîrziat, ne-am organizat în aşa fel în­cît să lucrăm continuu, pentru ca maxim pe 12 aprilie să în­cheiem insâmînţările de primă­vară“. Intensitatea activităţii în cîmp evidenţiază hotărirea oamenilor de aici de a folosi din plin fie-ION CHIRIC (Continuare in pag. a V-a) Incepînd de la 1 aprilie a.c., în conformitate cu prevederile Decretului Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia pentru majorarea retri­buţiei personalului muncitor, noi categorii de oameni ai mun­cii beneficiază de majorarea re­tribuţiei. Va primi retribuţii majorate, în această lună, între­gul personal muncitor din trans­porturi, telecomunicaţii şi uni­tăţile industriale subordonate Ministerului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor. Este vorba de un puternic de­taşament muncitoresc , peste 400 000 de oameni ai muncii, ce se adaugă celor 4 750 000 cîţi au primit deja pină acum retribuţii mărite — care a primit cu bucurie şi recunoştinţă măsurile pe baza cărora retribuţia tarifa­ră pentru muncitorii care lu­crează în sectorul feroviar, în sectorul auto, în transporturile navale şi aeriene se va majora în medie cu 5,5 la sută, iar re­tribuţiile pe clase de retribuire pentru personalul operativ, per­sonalul tehnic productiv, precum şi pentru personalul din admi­nistraţie se va majora în me­die cu 5 la sută. Desigur, de re­ţinut este faptul că, pe lingă sporul prevăzut pentru retribu­ţia tarifară, pe baza creşterii părţii variabile a retribuţiei, respectiv prin creşterea adaosu­lui de acord, majorarea sporului pentru vechime neîntreruptă în aceeaşi unitate, mărirea cotelor de constituire a fondului de participare la realizarea pro­ducţiei, a beneficiilor, precum şi prin mărirea cotelor de con­stituire a fondului de premiere anuală şi a fondului de premie­re pentru realizări deosebite în cursul anului, retribuţia perso­nalului muncitor urmează să sporească în medie cu 10,5 la sută. Aceste măsuri, menite să con­ducă la transpunerea în viaţă a Programului privind aplicarea fermă a principiilor autocondu­­cerii muncitoreşti şi autogestiu­­nii, perfecţionarea mecanismu­lui economico-financiar, a sis­temului de retribuire a muncii şi creşterea retribuţiei in acest cincinal, sunt expresia directă a grijii­­permanente a partidului şi statului nostru faţă de creşte­rea nivelului de trai material şi spiritual al întregului nostru po­por. Desfăşurîndu-şi activitatea într-o ramură de bază a econo­miei noastre naţionale — trans­porturile şi telecomunicaţiile — oamenii muncii din aceste sec­toare de activitate au datoria de a răspunde prin fapte de muncă tot mai semnificative atenţiei de care se bucură. Faptul că prin eforturile depuse de eco­nomia noastră naţională, tran­sporturile au cunoscut o dezvol­tare impresionantă — în secto­rul feroviar liniile duble re­prezintă mai bine de un sfert din întreaga reţea, cele electrifica­te aproape 30 la sută ; traseele de transporturi auto de călători au crescut la peste 8 000, in a­­nul trecut, faţă de 1 398 cite e­­rau în 1965 ; flota maritimă şi-a dublat capacitatea de transport, de la un cincinal la altul, iar a­­viaţia noastră civilă a fost do­tată în aceşti ultimi ani cu a­­vioane moderne de producţie românească „ROMBAC“ — soli­cită din partea acestui detaşa­ment muncitoresc eforturi sus­ţinute pentru realizarea exem­plară a sarcinilor deosebite ce le stau în faţă. Prin eforturile conjugate ale tuturor celor care îşi desfăşoară activitatea in a­­ceste domenii, volumul trans­porturilor de mărfuri pe calea ferată trebuie să crească cu circa 7 la sută, iar cel al călăto­rilor cu 4 la sută, transportul fluvial să sporească cu 48 la sută şi cel maritim cu 31 la sută, faţă de realizările din a­­nul trecut. In deplină concordanţă cu a­­ceste sarcini, corespunzător re­cunoaşterii greutăţilor specifice profesării anumitor meserii, po­trivit Decretului Consiliului de Stat pentru majorarea retribu­ţiei personalului muncitor, aşa cum ne spunea tovarăşul ingi­ner Constantin Chirilă, specia­list în cadrul Ministerului Mun­cii, sunt stabilite o serie de di­ferenţieri de majorare a retri­buţiei. Astfel, conducătorii auto­basculantelor de 50 tone şi mai mari vor avea o retribuţie tari­fară mai mare cu 5 la sută faţă de cele utilizate pentru şo­ferii care conduc autobasculan­te din grupa VII de autovehicu­le. De asemenea, conducătorii tractoarelor rutiere de 100-149 CP vor avea o retribuţie tarifară mai mare cu 5 la sută, iar conducătorii tractoarelor ru­tiere de 150 CP şi mai mari vor avea o retribuţie tari­fară mai mare cu 10 la sută faţă de cele utilizate pentru condu­cătorii tractoarelor rutiere de 60—99 CP. La rîndul său personalul navigant îmbarcat pe navele de 150 000 tdw şi mai (Continuare in pag. a V-a) De la 1 aprilie 1984 NOI CATEGORII DE OAMENI AI MUNCII BENEFICIAZĂ DE MAJORAREA RETRIBUȚIEI TELEGRAME ADRESA'7'-' C.C. AL P.C.R., TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU Deplină aprobare, fierbinte recunoştinţă şi profundă satisfacţie faţă de rezultatele fructuoase ale vizitei efectuate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, în R. P. Bulgaria Pagina a V-a Un nou şi important moment în evoluţia mereu ascendentă a tradiţionalelor raporturi de prietenie şi colaborare româno-bulgare Pagina a VI-a De la Bragadiru, Bucureş­­tiul se vede cu ochiul liber. Dacă în urmă cu mai multe decenii se putea vorbi de o oarecare distanţă între marele oraş şi comuna din vecinăta­tea lui, astăzi le separă nu­mai o geană de cîmpie şi un pod. Uşor de bănuit, această apropiere e sesizabilă, fireşte, şi în viaţa de fiecare zi a co­munei. La o primă privire, am fi tentaţi să credem că pe lingă evidenta influenţă bene­fică, învecinarea cu primul oraş al ţării deturnează, ade­sea, rosturile tradiţionale ale bragadirenilor. E drept, unii dintre aceştia lucrează de ani buni în întreprinderile din Capitală, dar asta nu a împie­dicat comuna să-și vadă cu hotărîre de mersul ei înainte. Bragadiru oferă ___________ astăzi imaginea unei așezări in care, deopotrivă cu îndeletniciri­le legate de pă­­mînt, sînt infi­nite la tot pasul semnele indus­triei autenti­ce. întreprin­derea de spirt şi drojdie de aici a împlinit anul trecut un secol de exis­tenţă. Dar în afară de ea, in­dustria Braga­­dirului mai înseamnă astăzi o întreprindere pentru produce­rea nutreţurilor combinate, o alta de construcţii prefabricate din beton, o fabrică de cără­midă şi o centrală termică pe combustibil solid. Totodată, se află în fază de montaj o fa­brică de margarină, a cărei intrare în funcţiune e prevă­zută pentru vara acestui an. Toate acestea constituie un tablou cît se poate de convin­gător al dezvoltării la zi a aşe­zării. Prin urmare, apropierea de care vorbeam la început nu este doar de ordin fizic. Din­tre localnici, jumătate sunt cu­prinşi în cele şase unităţi in­dustriale. Se cuvine făcută precizarea că, aşa cum mulţi brigadireni au făcut, ani la rîn­­dul, naveta la Bucureşti, de la un timp încoace au început să vină şi bucureştenii la Braga­diru. Dar, oricît de bine s-ar auzi din pragul casei lor frea­mătul Capitalei, oamenii nu au uitat nici o clipă să lucreze pămintul. Desigur, în primul rînd cei care au rămas de me­serie agricultori, în acelaşi timp, însă, şi aceia cu meserii exacte, fie că bat zilnic dru­mul pînă la Bucureşti, fie că muncesc în întreprinderile din localitate. După orele de ser­viciu, se cheamă că sînt tot oameni de la ţară şi, aşa cum le stă bine acestor oameni, pun mina la treburile gospo­dăriei, se ocupă de grădină, astfel incit pot fi întîlniţi pînă toamna tîrziu în pieţele mare­lui oraş, desigur, nu în cali­tate de cumpărători, ci pen­tru , a-şi vinde produsele pro­prii. Pe drept cuvînt, se spu­rie despre locuitorii comunelor din preajma Bucureştiului că sunt oameni cu stare, că au oase mari şi frumoase care, după cum zice o vorbă din bă­­trîni, se învirt după soare. Oa­menii Bragad­irului confirmă pe deplin această regulă. Ex­plicaţia reuşitei lor e limpede ca lumina zilei. A se înţelege lumina unei zile în care mun­ca începe dimineaţa la prima oră şi se termină seara tirziu. După toate calculele, la Braga­diru astfel de zile sunt în nu­măr de 365 pe an. Identitatea economică a co­munei se întemeiază nu doar pe industrie, ci şi pe activita­tea unei întreprinderi agricole de stat şi a unei cooperative agricole de producţie. Bunăoa­ră, în ianuarie şi februarie, LA.S.-ul a ocupat locul unu pe ţară la producţia de lapte pe cap de vacă. Frumoase re­zultate în muncă a obţinut şi C.A.P.-ul, an de an. Mulţi din­tre oamenii de bază ai celor două unităţi agricole sunt ti­neri. Tînăr este însuşi pre­şedintele C.A.P.-ului, Marin Brinzoi. Emilia Alexandru, şefa brigăzii legumicole, a îm­plinit de curînd 29 de ani. Cu puţin peste această vîrstă, Eli­­sabeta Lungu lucrează conti­nuu de 10 ani ca îngrijitoare in sectorul zootehnic. Dealtfel, la Bragadiru, oa­menii din fruntea consiliului popular acordă o foarte mare atenţie tinerilor. O vreme, is­pita Bucureştiului a împiedi­cat vizibil lucrurile în această privinţă. De la un timp, însă, situaţia s-a îmbunătăţit con­siderabil, în sensul că tinerii au chiar acasă ceea ce altădată căutau în me­tropola vecină. La căminul cul­tural sunt orga­nizate periodic seri distractive, în perimetrul localităţii fiin­ţează un cochet sat de vacanţă. Dinu Mircea, primarul comu­nei, e hotărît să-i apropie pe bragadireni, vîrstnici şi ti­neri, deopotri­vă, de vechile obiceiuri folclorice. „Avem deja — îmi spunea Niculina Anghel, secretar adjunct al comitetului comunal de partid — un taraf al nostru, bine pus la punct. Chiar în această pri­măvară intenţionăm să readu­cem în actualitate frumoasa horă românească“. Aşezată la poarta dinspre Alexandria a Capitalei, comu­na Bragadiru nu creşte, deci, cum s-ar putea crede, la um­bra municipiului vecin, are existenţa sa bine determinată şi, dacă, uneori, auzim vorbin­­du-se despre ea ca despre o comună cu buletin de Bucu­reşti, trebuie să înţelegem prin asta, mai înainte de fi­reasca alăturare geografică, o apropiere de respiraţii sub semnul aceleiaşi curate deve­niri. ŞTEFAN MITROI BRAGADIRU— oamenii pămintului oamenii industriei ECONOMIA de la o săptămînă la alta • Experienţa pozitivă : valoare, eficienţă, putere de generalizare • Argumentul faptei • Probleme la zi soluţii la zi • Ce hotărim, ce înfăptuim Pagina a IlI-a Pagina a II-a SĂ DISCUTĂM DESPRE TINEREŢE, EDUCAŢIE, RĂSPUNDERI • DECLANȘAREA ETAPEI DE VARA A „DACIADEI“ • ETA­PA A 25-A A CAMPIONATU­LUI DE FOTBAL • HAND­BAL • RUGBI • MERIDIAN foto. V. RANGA Pagina a IV-a

Next