Scînteia Tineretului, august 1984 (Anul 40, nr. 10940-10965)

1984-08-01 / nr. 10940

Privind lucrurile dintr-o perspectivă istorică largă, orice tip de societate se regăseşte pe sine în portofoliul de probleme fundamentale pe care şi le propune şi le asumă drept certificat de identitate al experienţei sociale pe care o acreditează. Este legitim a face o asemenea afirmaţie luînd în consideraţie exemplele trecutului, dar nu doar ale trecutului. Din acest punct de vedere, pentru societatea românească socialistă acest portofoliu de probleme se află sintetizat in problema cardinală a dezvoltării continue si multilaterale, a progresului general, spre binele poporului, al omului muncii, al ţării. Este în acest caz vorba despre răspunsul direct pe care Partidul Comunist Român l-a dat şi îl dă de patru decenii unei necesităţi obiective, decurgind din realităţile noastre specifice, din raţiunea politică şi ideologică a prezenţei in istoria noastră naţională a partidului comunist. Înainte de a fi o problemă tehnică, cu accent special pe factorul economic, problema dezvoltării, a progresului constituie pentru România socialistă o problemă de ordin politic şi ideologic, de ideal revoluţionar, de înţelegere şi satisfacere a intereselor oamenilor muncii şi, în urmarea lor, a rostului esenţial pe care-l are partidul în viaţa ţării şi a poporului. Argumentele care validează acest adevăr devenit axiomă, au astăzi întinderea a 4 decenii. Perioadă relativ scurtă, dacă o privim la scara secolelor şi mileniilor istoriei, dar, cu atît mai semnificativ bogată in rezultate, bogată in treptele parcurse pe drumul dezvoltării. Ceea ce este neapărat demn de reţinut este că pentru poporul român, constructor al societăţii socialiste, dezvoltarea s-a fixat pe terenul unui proces permanent emanind in liniile lui directoare, in modalităţi şi mijloace concrete de promovare, din politica ştiinţifică, clarvăzătoare a partidului nostru — forţa politică conducătoare a întregii societăţi. Din orice unghi le-am privi, realizările noastre sunt cu adevărat măreţe. Ar f realizat paşi uriaşi in sfera economicului, a culturii, a stării morale a ţării, practic în toate domeniile. Ele sunt rezultatul viziunii dialectice şi integratoare a partidului asupra posibilităţilor, resurselor dezvoltării noastre, demonstrindu-se astfel că opţiunea pentru socialism a poporului român, opţiune liberă şi responsabilă, a fost şi a rămas o opţiune pentru dezvoltare şi progres, vizind o viaţă in demnitate şi egalitate, in dreptate şi independenţă. Şi este firesc şi necesar a arăta că procesul continuu al dezvoltării noastre, marcat de începutul, la 23 August 1944, al revoluţiei de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă, îşi găseşte in Congresul al IX-lea al partidului un reper decisiv, în sensul că odată cu alegerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu în funcţia supremă de secretar general al partidului s-a deschis o epocă nouă, superioară în istoria ţării, în istoria edificării societăţii socialiste şi comuniste pe pămintul României. In aceşti aproape 20 de ani care au trecut de la Congresul al IX-lea poporul român a făcut, ca niciodată în milenarul lui trecut, paşi uriaşi, ascendenţi pe drumul progresului său multilateral. La baza acestui progres cu care astăzi ne mindrim în mod legitim, se află concepţia novatoare pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu a insuflat-o partidului şi întregului popor, concepţie care în extensiunea şi profunzimea ei vizează toate domeniile de activitate, tot ceea ce poate servi cauza făuririi civilizaţiei socialiste şi comuniste, bunăstarea şi fericirea ţării. Biografia noastră, biografia unui popor muncitor, a unui popor care-şi făureşte liber un destin demn, stăpin la el acasă, înregistrează la loc de cinste ideile revoluţionare, iniţiativele consecvente, clarviziunea şi cutezanţa cu care tovarăşul Nicolae Ceauşescu a stimulat şi dinamizat devenirea noastră ascendentă. Rezultatele obţinute în planul faptelor, al realizărilor economico-sociale, sunt în primul rind expresia unui mod nou de a gindi realitatea, de a ne gîndi rostul, resursele, mijloacele, chiar talentul şi vocaţia constructivă. Avînd pe frontispiciu înscris imperativul perfect realist şi necesar al dezvoltării, bizuindu-ne în primul rind pe noi înşine, pe eforturile proprii, politica partidului nostru la elaborarea şi înfăptuirea căreia secretarul general şi-a adus şi îşi aduce o contribuţie esenţială a fost şi este înfăptuită cu elan de către oamenii muncii, de către întregul popor. Am reuşit nu numai să ne mobilizăm la o cotă din ce in ce mai înaltă resursele materiale şi umane, dar să le mărim continuu volumul şi calitatea, am reuşit şi suntem chiar în această etapă angajaţi intr-un efort de perfecţionare de o deosebită amploare. In primul rind, firesc, perfecţionarea propriei noastre munci, a întregii activităţi economico-sociale. In spiritul preocupării continue a partidului, a secretarului său general, de a evalua şi reevalua, etapă cu etapă, mersul nostru pe drumul dezvoltării, perfecţionarea muncii, a activităţii este astăzi subordonată unui concept cu adinei implicaţii asupra realizării aspiraţiilor şi idealurilor noastre, a proiectelor înscrise in Programul partidului nostru. Este conceptul trecerii la înfăptuirea unei noi calităţi a muncii şi a vieţii, la obţinerea unei eficiente superioare in toate domeniile. Se ştie, fundamentarea acestui concept se datorează tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Prin excelenţă el este un concept cu prioritate politic şi ideologic, avînd fireşte şi semnificaţii tehnice. Dar, prin tot ceea ce înseamnă, cu atributele cu care l-a investit tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pe care dealtfel le reclamă realitatea societăţii româneşti contemporane, chiar satisfacerea lui, noua calitate a muncii şi a vieţii invocă şi dimensiuni morale, educative, culturale, de pregătire generală a omului muncii. Se cuvine a spune că elaborarea acestui concept şi trecerea întregului nostru popor la transpunerea exigenţelor lui în munca şi viaţa de zi cu zi ne indică edificator stadiul dezvoltării pe care l-am atins, dar şi stadiul pe care îl vizăm în continuare. Odată cu momentul înscrierii noii calităţi a muncii şi a vieţii ca cerinţă primordială a activităţii economico-sociale s-a realizat şi se realizează explicit o regin- TRAIAN GÂNJU (Continuare in pag. a IV-a) PROGRESUL MULTILATERAL ŞI PERMANENT Proletari din toate tarile, uniți-vă ! ROVINARI - EMBLEMĂ A TINEREŢII, A SPIRITULUI REVOLUŢIONAR PAGINA A 3-A Brigadierii — în primele rînduri ale muncii pentru ţară O caracteristică de «t £1 prim ordin detaşeazăTracţiunea hotărîtă a României din august 1944 prin care a intors armele împotriva Germaniei naziste alăturindu-se cu întregul ei potenţial militar si economic coaliţiei _ Naţiunilor Unite. Actul românesc — expresie a afirmării exemplare a atributelor de suveranitate statală — înfăptuit fără o înţelegere prealabilă cu viitorii parteneri de alianţă asupra momentului şi modalităţilor executării lui — s-a produs în acel punct al dinamicii evenimentelor pe teatrele de război când victoria Naţiunilor Unite nu se conturase cu certitudine. Or, cu alte cuvinte, România ca stat independent intra în război împotriva coaliţiei hitleriste, printr-o opţiune naţională potrivită intereselor ei superioare, cind sortii conflictului mondial nu fuseseră încă hotărîţi, cind Germania hitlerista era departe de a fi învinsă. Mărturii contemporane, de înaltă autoritate, au subliniat cu pregnanţă această trăsătură definitorie a acţiunii României. Decretul Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. din 6 iulie 1945, prin care şeful statului român de atunci era decorat cu cea mai înaltă distincţie de război sovietică, ordinul „Victoria“ — este de remarcat că această cea mai înaltă decoraţie de război sovietică a fost acordată doar la 6 personalităţi străine — arăta că România a făcut o cotitură hotărîtă in politica ei „în clipa cind încă nu se precizase clar înfringerea Germaniei“. Iar la Conferinţa de pace de la Paris reprezentantul Uniunii Sovietice, V. M. Molotov, reafirma această apreciere în cuvinte şi mai clare : „La 23 august (1944), cind nu erau încă evidente perspectivele desfăşurării viitoare a evenimentelor militare si cind soarta Germaniei era departe de a fi clară, politica externă a României a luat o întorsătură hotărîtoare“. Analiza faptelor confirmă pe de-a întregul aceste aprecieri. In vara anului 1944 Germania dispunea în acel moment de 9 365 000 soldaţi si ofiţeri, 174 000 guri de foc de artilerie, 12 400 blindate, 5 700 avioane de luptă, 474 nave de luptă (din care 441 submarine). Ceilalţi parteneri de luptă ai Wehrmachtului inclusiv armata română — însumau 2 700 000 militari, 22 000 guri de foc de artilerie, peste 600 blindate şi 2 000 avioane de luptă. Forţele şi mijloacele militare de care dispunea Germania nazistă reprezentau resurse considerabile pentru desfăşurarea unei defensive elastice pe continentul european. Dar nu numai atât , disponibilităţile existente permiteau efectărnicită şi graniţa naturală spre vest a Germaniei va fi trecută prin podul rămas ca prin minune intact la Remagen abia mai tirziu (7 martie 1945). O ripostă ofensivă de amploare a initiat si executat înaltul Comandament al Wehrmachtului în decembrie 1944 in Ardeni. Ea avea ca obiectiv „să dobindească o victorie hotărîtoare in Occident“ iar in faza ei iniţială, ca urmare a ruperii cu succes a frontului Hasso von Manteufel. La 6 martie 1945, Wehrmachtul a declanşat o nouă ofensivă, de această dată pe frontul sovietic, a cărei dezvoltare victorioasă trebuia să ofere de ziua de naştere a lui Hitler (20 aprilie) cadou chiar... petrolul românesc. Operaţia „Frühlingserwachen“, cum a fost numită codificat această ofensivă, a debutat cu succes, blindatele germane reuşind o înaintare, după ruperea apăpitulau forţele germane din insulele Canalului Minecii şi garnizoanele izolate de la Dunkerque, Lorient si St. Nazarre (pe coasta Bretaniei franceze). In „reduitul“ Alpilor austrieci se luase chiar în considerare o rezistentă pînă la capăt a trupelor hitleriste, eventualitate care a neliniştit mult pe aliaţii occidentali. Disponibilitățile militare ale Wehrmachtului in anii 1944— 1945 au fost puternic amplifi ANUL XL SERIA II NR. 10 940 6 PAGINI 50 BANI MIERCURI 1 AUGUST 1984 DEDICATE MARII SĂRBĂTORI 9 Harnicul colectiv al întreprinderii miniere din Cîmpulung-Muscel, care şi-a îndeplinit înainte de termen sarcinile de plan revenite pe 7 luni la principalii indicatori, a intrat în luna în care vom sărbători a 40-a aniversare a eliberării patriei cu un spor de producţie fizică cifrat la 40 000 tone cărbune energetic. Cantitatea de lignit furnizată suplimentar termocentralelor ţării, în perioada ce s-a scurs de la începutul anului şi pînă acum, reprezintă echivalentul consumului necesar pentru producerea a circa 26 milioane kWh energie electrică. • Colectivele de oameni ai muncii din economia judeţului Vrancea raportează îndeplinirea în avans a prevederilor de plan la export pe 7 luni ale anului. Rezultatul are la bază aplicarea consecventă, în condiţii de eficienţă superioară, a unei largi palete de măsuri organizatorice şi tehnologice. Consecinţa directă a succesului menţionat o constituie livrarea suplimentară către parteneri de peste hotare a însemnate cantităţi de laminate din oţel, produse de mecanică fină şi lemn, confecţii textile, produse din mase plastice şi altele. # Combinatul petrochimic Borzeşti este cea de-a 9-a unitate economică din industria judeţului Bacău ce-şi realizează înainte de termen prevederile de plan la export aferente perioadei 1 ianuarie — 1 august. Succesul, datorat atît diversificării permanente a producţiei oferite pieţei externe, cit şi ridicării calităţii produselor fabricate la nivelul exigenţelor cerute de beneficiari din peste 20 de ţări ale lumii, permite colectivului din Borzeşti livrarea suplimentară peste hotare a însemnate cantităţi de cauciuc sintetic, policlorură de vinil suspensie și emulsie, acid monocloracetic, polistiren, fenol acetilenă și altele. tuarea unor operaţii ofensive, unele de anvergură, in măsură să zdruncine fronturile aliate. Desfăşurările de evenimente, ulterioare lui august 1944, au scos in evidenţă valenţele defensive si ofensive ale puterii militare a Wehrmachtului. In septembrie 1944, la mai puţin de o lună de la victoria insurecţiei româneşti, cea mai mare operaţie aeropurtată întreprinsă vreodată în istorie, conjugată cu o îndrăzneaţă înaintare terestră — ambele numite codificat Market-Garden —, a fost rapid spulberată de forţele germane în Olanda. Tentativa aliată occidentală de a trece Rinul dintr-o lovitură era în felul acesta zăamerican „Aliaţii au fost la marginea dezastrului (...) datorită neglijării flancului lor defensiv“. Atit de considerabil a fost impactul moral al „spasmului“ ofensiv • german incit unul din liderii militari americani, generalul George Patton, comandantul Armatei a 3-a americane, nota la 4 ianuarie 1945 în jurnalul său : „Noi mai putem pierde incă acest război“. Conjugarea defensivei exemplare a aliaţilor occidentali în Ardeni cu o nouă ofensivă sovietică — lansată la cererea anglo-americanilor — începută la 12 ianuarie 1945 a transformat operaţia din Ardeni intr-un „al doilea Stalingrad“ după aprecierea generalului de divizie german țării sovietice, de circa 25 km în 2 zile. Declanşarea unei contraofensive sovietice la 16 martie 1945 a pus însă capăt rapid acestei ultime ofensive germane din cursul războiului. Capacităţile defensive ale Wehrmachtului n-au fost mai puţin izbitoare in performante in lunile care au urmat intrării României in război alături de Naţiunile Unite. Este îndeajuns de amintit din acest punct de vedere faptul că în momentul în care Berlinul cădea sub loviturile ofensive sovietice, ceea ce consemna si sfirsitul războiului in Europa, puternice forte hitleriste se mai aflau în Cehoslovacia, Austria, Olanda, Danemarca si Norvegia. La 9 mai 1945 cacate de efortul industrial care a atins în această perioadă în unele domenii limitele maxime pentru toată durata războiului mondial. Pe intregul an 1944 industria de război germană a produs 149 000 guri de foc de artilerie, blindate — 18 300, avioane — 57 900. Este semnificativ pentru vitalitatea crescîndă a industriei de armament germane că in a doua parte a acestui an a fost depăşită producţia primului semestru în proporţiile următoare : la tunuri cu 39,9 la sută, la blindate cu 19,8 la sută, la avioane cu 36,9 la sută. Producţia lunară de blindate a atins cota maximă în decembrie 1944, cind au fost livrate frontului 1 799 de tancuri si auto 1 .»tel MAJORAREA RETRIBUŢIILOR PERSONALULUI MUNCITOR elocventă expresie a grijii partidului faţă de om, a capacităţii economiei româneşti de a asigura resursele necesare creşterii continue a nivelului de trai al poporuluî întregul popor intîmpină apropiata sărbătoare a tării — aniversarea a 40 de ani de la revoluţia de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă cu prestigioase succese in muncă şi, totodată, cu satisfacţia de a vedea, de a simţi remarcabilele realizări obţinute in dezvoltarea economico-socială a ţării concretizate, exprimate în creşterea nivelului său de trai material şi spiritual. Căci, iată, în mod semnificativ, această lună de mare sărbătoare marchează Încheierea acţiunii de majorare a retribuţiilor personalului muncitor în perioada 1983—1984, acţiune înfăptuită în cadrul mai larg al Programului privind aplicarea fermă a principiilor autoconducerii muncitoreşti şi autogestiunii, perfecţionarea mecanismului economico-financiar, sistemului de retribuire a muncii şi creşterea retribuţiei în acest cincinal, program elaborat din iniţiativa şi sub îndrumarea directă ale secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi care a fost aprobat de Plenara C.C. al P.C.R. din 28— 30 iunie 1983. Aplicarea ansamblului de măsuri înscrise în, acest program a condus în perioada 1983 —1984 la creşterea pe mai multe căi a retribuţiei nominale a personalului muncitor. Aceasta s-a realizat atît pe calea majorării retribuţiilor tarifare ale tuturor categoriilor de personal muncitor, în medie cu 5,3 la sută, cit şi pe calea sporirii părţii variabile în veniturile totale ale oamenilor muncii, sporuri care se vor obţine îndeosebi prin creşterea adaosului de acord, prin majorarea sporului pentru vechime neîntreruptă, prin mărirea cotelor de constituire a fondului de participare a oamenilor muncii la realizarea producţiei, a beneficiilor şi la împărţirea beneficiilor, precum şi pentru stimularea exportului, prin mărirea cotelor de constituire a fondului de premiere anuală şi a fondului de premiere pentru realizări deosebite obţinute în cursul anului. Ca urmare, tinind cont şi de uinele modificări de preţuri intervenite in anii acestui cincinal, se asigură in această a doua parte a anului 1984 o creştere a retribuţiei reale cu 5 la sută faţă de 1980, înfăptuindu-se astfel ceea ce s-a stabilit la Conferinţa Naţională a partidului din 1982. Ce demonstrează toate aceste realizări, la care desigur trebuie adăugate celelalte căi de creştere a nivelului de trai material şi spiritual al poporului ? In primul rind, statornica grijă faţă de om a partidului, a secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, care a pus şi pune in centrul întregii politici de dezvoltare economico-socială a ţării — ca un ţel fundamental — bunăstarea şi fericirea omului. Aceste realizări dovedesc totodată cu putere justeţea politicii partidului, realismul obiectivelor stabilite privind creşterea nivelului de trai, precum şi al căilor de acţiune pentru înfăptuirea acestor obiective. Astfel, resursele necesare creşterii veniturilor obţinute din muncă de către oamenii muncii s-au constituit în mod real pe seama sporirii producţiei şi mai cu seamă a eficienţei acesteia, îndeosebi pe seama creşterii mai accentuate a productivităţii muncii care trebuie să se situeze în permanenţă cu un pas înaintea creşterii retribuţiilor personalului muncitor. Datorită unor asemenea rezultate obţinute pe ţărimul producţiei, a fost posibilă sporirea în continuare a venitului naţional, unica resursă pentru asigurarea imbunătăţirii permanente a nivelului de trai concomitent cu dezvoltarea generală economico-socială a ţării, înfăptuirea acţiunii de majorare a retribuţiilor personalului muncitor mai face dovada capacităţii economiei româneşti de a asigura progresul neîntrerupt al ţării. Căci, trebuie subliniat, o asemenea acţiune s-a desfăşurat într-operioadă cind efectele crizei economice mondiale s-au resimţit puternic şi in economia românească, intr-o perioadă cind in majoritatea ţărilor lumii are loc o stagnare sau chiar o diminuare a nivelului de trai, in paralel cu sporirea accentuată a şomajului. Dimpotrivă, în ţara noastră, concomitent cu majorarea retribuţiilor, a continuat să sporească cu 50—60 mii anual numărul personalului muncitor, ceea ce constituie o altă cale de creştere a veniturilor totale realizate de populaţia ţării, de fiecare familie. Exprimîndu-şi deplina satisfacţie pentru înfăptuirea măsurilor privind majorarea retribuţiilor in perioada 1983— 1984, oamenii muncii, tinerii din patria noastră se află acum, în pragul marii sărbători de la 23 August, puternic mobilizaţi pentru realizarea exemplară a sarcinilor de plan în fiecare întreprindere, la toţi indicatorii economici, conştienţi fiind că de rezultatele muncii lor depind bunăstarea lor şi înflorirea continuă a ţării. In întreprinderi şi laboratoare, pe şantiere şi pe ogoare se dă o aprigă luptă pentru înscrierea unor realizări de excepţie. Este lupta pentru calitate şi productivitate, pentru înnoirea şi modernizarea producţiei, pentru , obţinerea unei înalte eficienţe economice, pe fondul realizării şi depăşirii sarcinilor la producţia fizică şi marfă, atît la cea destinată să acopere cerinţele economiei naţionale cit şi, îndeosebi, la cea destinată exportului. Pe acest amplu front de efort creator, tinăra generaţie a patriei se află in primele rinduri, dedicând cu fierbinte patriotism toate succesele obţinute marilor evenimente din viaţa ţării şi a partidului — 40 de ani de la revoluţia socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă şi cel de-al XIII-lea Congres al P.C.R. VIRGIL SIMION • Acţiunea de majorare a retribuţiilor, eşalonată pe perioada 1 septembrie 1983- 1 august 1984, a cuprins în total circa 7 585 000 oameni ai muncii. • Incepînd de astăzi, 1 august, beneficiază de majorarea retribuţiilor 285 000 de oameni ai muncii din instituţii financiare şi de asigurări, Administraţia de Stat, uniuni şi asociaţii, alte ramuri ale economiei naţionale. • Încheierea acţiunii de majorare a retribuţiei personalului muncitor asigură, la nivelul acestui an, creşterea retribuţiei reale cu 5% faţă de 1980. CREŞTEREA CONTINUĂ A NIVELULUI DE TRAI - ŢELUL SUPREM AL POLITICII PARTIDULUI ŞI STATULUI NOSTRU PAGINA A 2-A Reperele actualităţii agricole SECERIŞUL GRABNIC ÎNCHEIAT! * • Marile judeţe cultivatoare de grîu au încheiat acţiunea de recoltare, dar au mai rămas importante suprafeţe de pus la adăpost în judeţele din nordul ţării, Transilvania şi Moldova • Pentru finalizarea grabnică a secerişului, fiecare zi, fiecare utilaj folosite la întreaga capacitate • Atenţie sporită, în continuare, trebuie acordată realizării lucrărilor tehnologice necesare semănatului şi întreţinerii culturilor succesive • Se impune intensificarea ritmului de livrare a producţiei la fondul de stat • în grădinile de legume, ample acţiuni pentru îngrijirea culturilor, pentru recoltarea şi expedierea spre beneficiar a sortimentelor de sezon RELATĂRI IN PAGINA A 5-A tunuri. Nivelul lunar al producţiei de blindate s-a menţinut la 1 600 bucăţi in întreg intervalul noiembrie 1944 — februarie 1945. In noiembrie 1944 numărul de avioane al Luftwaffei a fost cel mai ridicat de la începutul războiului în septembrie 1939 : 8 103 aparate (fără cele de transport) din care 5 317 erau operationale. Din vara lui 1944 germanii au început să utilizeze noi arme,creditate, nu fără succes, in rindul propriilor trupe de propaganda lui Goebbels, ca un impact hotăritor in desfăşurarea războiului, in obţinerea victoriei de către Wehrmacht. La 13 iulie 1944 au început să cadă în Anglia primele V-1 (Vergeltungswaffe — arma răzbunării) lansate de pe rampe de pe coasta de vest a Franţei, apoi şi din avioane de bombardament. în septembrie 1944, V-2, o rachetă supersonică, a devenit operaţională şi aproape zilnic oraşele Angliei au fost ţinta unui număr uriaş de astfel de arme. *) Din volumul „DOUA SUTE DE ZILE MAI DEVREME. Rolul României în scurtarea celui de-al doilea război mondial" de dr. Ilie Ceauşescu, dr. Florin Constantiniu, dr. Mihail E. Ionescu, în curs de apariţie la Editura ştiinţifică şi enciclopedică.