Scînteia Tineretului, februarie 1985 (Anul 41, nr. 11095-11118)

1985-02-01 / nr. 11095

Proletari din toate tarile, uniti-vă ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST 1985 ANUL XLI, SERIA II, Nr. 11 095 4 PAGINI 50 BANI VINERI 1 FEBRUARIE Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, joi, 31 ianuarie, a avut loc şedinţa Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. Au luat parte membrii Biroului Permanent al Consi­liului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale şi Guvernului Republicii Socialiste România. In cadrul şedinţei a fost dezbătut şi aprobat Comu­nicatul cu privire la îndeplinirea Planului naţional unic de dezvoltare economico-socială a Republicii Socia­liste România pe anul 1934, care va fi dat publicităţii. Comitetul Politic Executiv a apreciat că rezultatele obţinute in îndeplinirea planului pe 1­984 - cele mai bune din actualul cincinal - au asigurat dezvoltarea susţinută a industriei, agriculturii, a celorlalte sectoare, potrivit prevederilor celui de-al patrulea an al cincina­lului. în acest sens, s-a subliniat că, în cursul anului trecut, industria a constituit, in continuare, factorul dinamizator al creşterii economice d­in agricultură, deşi condiţiile climatice nu au fost dintre cele mai favo­rabile, s-a obţinut cea mai mare producţie de cereale din istoria ţării, s-au dat in folosinţă importante obiective care au contribuit la întărirea potenţialului economic al ţării. A crescut producţia materială, a sporit avuţia naţională, creîndu-se premisele ridicării in continuare a nivelului de trai şi a gradului de civi­lizaţie ale întregului popor. Anul 1984 s-a caracterizat prin ritmuri mai înalte de producţie, a marcat noi progrese pe calea imbunătăţirii laturilor calitative, a dezvoltării intensive a economiei noastre socialiste. Astfel, valoarea producţiei industriale nete a crescut cu 8,4 la sută faţă de anul 1983, pro­ducţia globală cu 7 la sută, iar producţia marfă cu 6,7 la sută. Producţia agricolă a crescut cu 13,3 la sută, faţă de anul 1983, iar volumul total al investiţiilor cu 6,1 la sută. Productivitatea muncii în industria repu­blicană a sporit cu 7,1 la sută. Realizările obţinute anul trecut au determinat spo­rirea acumulărilor, creşterea cu 7,7 la sută a venitului naţional, încheierea excedentară a bugetului, asigurin­du-se în acest fel consolidarea echilibrului financiar, realizarea unei balanţe comerciale active şi reducerea, in continuare, a datoriei externe. Dezvoltarea producţiei materiale, ridicarea eficien­ţei economice, politica de repartizare raţională a ve­nitului naţional au asigurat aplicarea, in continuare, a prevederilor Programului de creştere a nivelului de trai şi de ridicare continuă a calităţii vieţii, sporirea veni­turilor tuturor categoriilor de oameni ai muncii, în­cheierea, în luna august a anului 1984, a acţiunii de majorare a retribuţiilor şi pensiilor, îmbunătăţirea apro­vizionării populaţiei. Pe această bază s-a asigurat creşterea retribuţiei reale în 1984 cu 6 la sută faţă de anul 1980, iar a veniturilor reale ale ţărănimii cu 11,4 la sută. Comitetul Politic Executiv a subliniat că toate aceste succese sunt rezultatul direct al activităţii desfăşurate cu abnegaţie de clasa muncitoare, ţărănime şi intelec­tualitate, de întregul nostru popor care, strîns unit in jurul partidului, al secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a acţionat cu energii sporite pen­tru înfăptuirea obiectivelor de dezvoltare economico­­socială a României în 1984. Rezultatele pozitive obţinute dovedesc, încă o dată, justeţea şi realismul politicii Partidului Comunist Român, al cărei scop suprem îl constituie înflorirea economico-socială a patriei, creşterea gradului de bunăstare şi civilizaţie a­ intregului popor. In acelaşi timp, ele pun cu putere în evidenţă hotărirea oameni­lor muncii, a întregii naţiuni, de a înfăptui neabătut Programul partidului de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism, istoricele hotărîri adoptate de Congresul al Xlll-lea al partidului. Pentru toate aceste realizări, Comitetul Politic Execu­tiv, secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, adresează clasei muncitoare, ţărănimii, in­telectualităţii, tuturor oamenilor muncii din toate sec­toarele economiei naţionale şi ale vieţii sociale calde felicitări, precum şi urări de noi şi tot mai mari succese in activitatea viitoare consacrată progresului şi înfloririi patriei socialiste, ridicării nivelului de trai, material şi spiritual, al întregului popor. In cadrul şedinţei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, evidenţiind rezultatele bune înregistrate in îndeplinirea indicatorilor de bază ai planului pe 1984, a apreciat că acestea ar fi putut fi mult mai bune dacă in toate sectoarele de activitate s-ar fi acţionat cu toată fermitatea şi răspunderea pentru înfăptuirea hotăririlor partidului şi a legilor ţării privind realizarea planului de dezvoltare economico­­socială. Secretarul general al partidului a subliniat că in spatele realizărilor obţinute în 1984 - care de­monstrează marile posibilităţi ale economiei noastre naţionale - au continuat să se manifeste, in unele sec­toare, lipsuri serioase în organizarea producţiei şi a muncii, ceea ce a dus la utilizarea necorespunzătoare a potenţialului tehnic şi uman, la nerespectarea terme­nelor de punere în funcţiune a noilor capacităţi, la va­lorificarea insuficientă a resurselor materiale şi de reducere a cheltuielilor, influenţînd astfel negativ în­deplinirea unor indicatori de plan, în primul rind a producţiei fizice, şi creînd greutăţi în asigurarea cu materii crime, materiale, energie şi combustibili a unor ramuri industriale, precum şi a fondului de marfă pen­tru export, în îndeplinirea integrală a planului de in­vestiţii. În acest context, a fost criticată preocuparea insuficientă a guvernului, a Comitetului de Stat al Planificării şi a celorlalte organe economice de sinteză, a conducerilor ministerelor economice, pentru urmărirea sistematică a modului în care s-au îndeplinit prevede­rile de plan stabilite, pentru soluţionarea operativă a tuturor problemelor privind execuţia in bune condiţiuni a pianului pe 1984. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pornind de la lipsurile care s-au manifestat, îndeosebi in ultima parte a anului trecut, în sectoarele minier, petrolier şi al energiei elec­trice — lipsuri care au creat serioase greutăţi în desfăș­tContinuare in pag. a lll-a) COMUNICAT cu privire la îndeplinirea Planului naţional unic de dezvoltare economico-socială a Republicii Socialiste România pe anul 1984 In anul 1984 clasa munci­toare, ţărănimea, intelectuali­tatea, toţi cetăţenii patriei, fără deosebire de naţionali­tate, strîns uniţi în jurul partidului, al secretarului său general, preşedintele Repu-­­blicii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, au desfăşurat o activitate susţinută pentru realizarea prevederilor de plan obţinînd noi succese în dezvoltarea economico-socială a patriei pe calea făuririi so­cietăţii socialiste multilateral dezvoltate. Cu toate condiţiile econo­mice grele internaţionale a continuat ferm politica de în­tărire şi modernizare a bazei tehnico-materiale a societăţii, de menţinere a unei rate înalte a acumulării, ceea ce a contribuit la sporirea produc­ţiei materiale, venitului na­ţional şi avuţiei socialiste, la creşterea bunăstării întregului popor. Industria a constituit in continuare factorul dinamiza­tor al creşterii economice­ în agricultură, deşi condiţiile cli­matice au fost mai puţin fa­vorabile, s-a obţinut cea mai mare producţie de cereale din istoria ţării. O grandioasă realizare, care demonstrează forţa economiei noastre naţio­nale şi, totodată, uriaşa capa­citate creatoare a poporului, a constituit-o darea în folosinţă a Canalului Dunăre-Marea Neagră, proiectat şi executat cu forţe proprii, înfăptuirea prevederilor pro­gramelor speciale pe ramuri, subramuri şi produse, elabo­rate sub directa îndrumare a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a determinat adîncirea pro­cesului de dezvoltare intensi­vă a economiei, îmbunătăţirea nivelului tehnic şi calitativ al produselor, a asigurat parti­ciparea tot mai activă a României la diviziunea inter­naţională a muncii, dezvolta­rea colaborării şi cooperării în producţie şi tehnico-ştiinţifice cu alte ţări. Accentuarea ritmurilor de creştere econo­mică şi utilizarea în mai mare măsură a resurselor interne au asigurat realizarea unei balanţe comerciale active şi reducerea în continuare a da­toriei externe. anul 1984 sunt cele mai bune (Continuare in pag. a ll-a) Cercetarea ştiinţifică, dezvol­tarea tehnologică şi introduce­rea progresului tehnic, desfă­şurate pe baza programului e­­laborat sub conducerea tova­răşei academician doctor ingi­ner Elena Ceauşescu, au adus o contribuţie importantă la extinderea bazei proprii de materii prime şi energetice, îmbunătăţirea laturilor calita­tive ale creşterii economice, realizarea obiectivelor pri­vind înnoirea şi modernizarea producţiei, asimilarea de noi maşini, utilaje şi tehnologii de înalt randament, reducerea consumurilor materiale şi va­lorificarea superioară a resur­selor, creşterea productivităţii muncii şi a eficienţei econo­mice. S-au dezvoltat, de ase­menea, învăţămîntul şi cul­tura, factori de însemnătate majoră pentru progresul si prosperitatea patriei noastre, s-a desfăşurat o vastă activi­tate de educare si formare a omului nou, pentru dezvolta­rea conştiinţei socialiste a ma­selor. S-a acţionat in continuare pentru aplicarea principiilor autoconducerii muncitoreşti şi autogestiunii, perfecţionarea mecanismului economico-fi­­nanciar, generalizarea acordu­lui global ca formă principală de retribuire a muncii, ceea ce a stimulat creşterea spiritului de răspundere a oamenilor muncii, pentru conducerea directă şi eficientă a fiecărei unităţi, întărirea şi dezvolta­rea proprietăţii socialiste. Succesele obţinute în dez­voltarea economiei, politica de repartizare raţională a ve­nitului naţional au asigurat aplicarea, în continuare, a prevederilor Programului de creştere a nivelului de trai şi de ridicare continuă a calită­ţii vieţii, au sporit veniturile tuturor categoriilor de oameni ai muncii, s-a încheiat, în luna august, acţiunea de ma­jorare a retribuţiilor şi pen­siilor, a fost îmbunătăţită a­­provizionarea populaţiei, s-au asigurat stabilitatea preţuri­lor, o circulaţie monetară să­nătoasă şi consolidarea echi­librului financiar, monetar şi valutar al economiei. Rezultatele înregistrate în din actualul cincinal şi con­stituie o bază trainică pentru obţinerea de noi progrese în dezvoltarea economico-socială a țării, pentru înfăptuirea ho­tăririlor Congresului al XIII-lea al partidului. Principalii indicatori ai dez­voltării economico-sociale a Republicii Socialiste România în anul 1984 se prezintă după cum urmează : NOTA: Datele valorice din Comunicat sunt prezentate în preţurile curente ale anului 1984, iar dina­­micile sunt calculate in condiţii metodologice şi de preţuri comparabile. Realizări In % faţă de 1984 realizări 1983 Producţia industrială — mld. lei - valoarea producţiei nete 366,6 108,4 - valoarea producţiei globale 1 331,6 107,0 - valoarea producţiei marfă 1 174,6 106,7 Producţia agricolă — mld. lei - valoarea producţiei globale 224,7 113,3 - valoarea producţiei nete 98,3 112,1 Volumul transporturilor de mărfuri cu mijoace de transport de folosinţă­­ generală - mil. tone 767,8 95,8 Volumul total al investiţiilor din econo­mia naţională — mld. lei 244,7 106,1 Volumul total al comerţului exterior — mld. lei 388,9 113,6 - export - total - mld. lei 228,1 116,5 - import - total - mld. lei 160,8 109,6 Productivitatea muncii în industria re­publicană (calculată pe baza pro­ducţiei marfă) mii lei 350,6 107,1 Cheltuieli de producţie la 1 000 lei producţie marfă în industria repu­blicană — lei 854,9 98,9 Desfacerile de mărfuri cu amănuntul prin comerţul socialist — mld. lei 272,2 104,8 Venitul naţional — mld. lei 709,0 107,7 Veniturile băneşti ale populaţiei de la sectorul socialist - mld. lei 361,4 105,5 Dinamica retribuţiei reale la finele anului 1984 (în procente faţă de 1980) 106 Dinamica veniturilor reale ale ţărăni­mii provenite din munca în coopera­tivele agricole de producţie şi gos­podăriile personale, pe o persoană activă (în procente faţă de 1980) 111,4 PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Ambasadorul Uniunii Sovietice Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a Preşedintele Republicii So­cialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, joi, pe Kibily Demba Diallo, care şi-a prezentat scrisorile de acreditare in calitate de amba­sador extraordinar şi plenipo­tenţiar al Republicii Mali în ţara noastră. înminind scrisorile de acredi­tare, ambasadorul Kibily Demba Diallo a transmis tovarăşului Nicolae Ceauşescu un salut fră­ţesc şi cele mai bune urări de sănătate şi fericire personală, de progres şi bunăstare pentru po­porul român prieten, din partea generalului de armată Moussa Traore, secretar general al Uni­unii Democratice a Poporului Malian, preşedintele Republicii Mali. In­cuvintarea prezentată cu acest prilej de ambasador sunt subliniate bunele raporturi din­tre Uniunea Democratică a Po­porului Malian şi Partidul Co­munist Român, dintre Repu­blica Mali şi România, relev în­primit, joi, 31 ianuarie, pe E. M. Tiajelnikov, ambasadorul Uniu­nii Sovietice la Bucureşti, la ce­rerea acestuia, du-se rolul important al întîl­­nirilor la nivel înalt în extin­derea şi întărirea relaţiilor de prietenie şi colaborare româno­­maliene, in interesul celor două ţări şi popoare, al cauzei păcii şi înţelegerii internaţionale. Mulţumind pentru mesajul transmis, preşedintele Nicolae Ceauşescu a adresat, la rindul său, preşedintelui Moussa Traore un salut călduros şi cele mai bune urări, iar poporului malian prieten urări de progres şi pros­peritate. In­cuvintarea de răspuns a preşedintelui Republicii Socialis­te România este subliniată evo­luţia pozitivă a raporturilor dintre România şi Republica Mali, dintre partidele si guver­nele noastre şi exprimată apre­cierea că există premise favo­rabile pentru lărgirea şi dez­voltarea in continuare a cola­borării dintre România si Mal, în interesul ambelor popoare. De asemenea, se apreciază că trebuie acţionat pentru­­intensifi­carea şi lărgirea schimburilor Cu acest prilej, a avut loc o convorbire care s-a desfăşurat într-o atmosferă caldă, tovără­şească, comerciale bilaterale şi pentru concretizarea acţiunilor de co­operare economică prevăzute, pentru aşezarea acestora pe baza înţelegerii de lungă durată, care să le confere stabilitate, durabi­litate şi perspectivă. In cuvintare este subliniat, de asemenea, faptul că Republica Socialistă România şi Republica Mali pot dezvolta o bună cola­borare şi in sfera vieţii interna­ţionale, in lupta pentru o poli­tică de pace, de independent , de cooperare şi destindere în în­treaga lume. După solemnitate şi înmînarea scrisorilor de acreditare, pre­şedintele Nicolae Ceauşescu a avut o convorbire cu ambasado­rul Kibily Demba Diallo, care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială. La solemnitatea prezentării scrisorilor de acreditare şi la convorbire au participat tova­răşii Ştefan Andrei, ministrul afacerilor externe, şi Dumitru Apostoiu, secretar prezidenţial şi al Consiliului de Stat. Ambasadorul Republicii Mali EVENIMENTE IN VIAŢA ORGANIZAŢIILOR U.T.C. Adunările generale şi conferinţele de dări de seamă şi alegeri Evenimente majore cu pro­funde semnificaţii in viaţa ti­nerei generaţii, adunările ge­nerale şi conferinţele de dări de seamă şi alegeri in organi­zaţiile Uniunii Tineretului Co­munist se desfăşoară in peri­oada 1 februarie-30 aprilie în contextul pregătirii Congresu­lui al XII-lea al U.T.C., a Conferinţei a XIV-a a UASCR şi a celei de-a V-a Conferinţe Naţionale a Organizaţiei Pio­nierilor, intr-o etapă de amplă şi mobilizatoare efervescenţă politică şi socială, marcată in mod hotâritor de angajarea, de concentrarea tuturor elanuri­lor şi energiilor creatoare pen­tru îndeplinirea neabătută a importantelor sarcini desprin­se din Programul partidului de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi de înaintare a României spre co­munism, din istoricele docu­mente ale Congresului al XIII-lea al P.C.R., din indica­ţiile şi îndemnurile secretaru­lui general al partidului, tova­răşul Nicolae Ceauşescu. Adunările generale şi con­ferinţele de dări de seamă şi alegeri vor constitui, in acest context, cadrul optim, generos ,deschis unei analize temeinice, de înaltă responsabilitate şi exigenţă, a activităţii desfăşu­rate de­ organele şi organiza­ţiile U.T.C. sub conducerea şi îndrumarea organelor de partid, în vederea unirii efor­turilor tuturor tinerilor şi spo­ririi contribuţiei lor la reali­zarea sarcinilor economico-so­ciale, la traducerea în viaţă a politicii partidului şi statului nostru. Totodată, aceste ample ac­ţiuni vor da expresie, prin în­treaga lor desfăşurare, adeziu­nii depline a tineretului din patria noastră la politica in­ternă şi externă a partidului şi statului, unităţii de nezdrun­cinat a tinerei generaţii în ju­rul partidului, a­ secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, angajamentului ei ferm de a acţiona neabătut, intr-un spirit de înaltă dăruire patriotică, şi responsabilitate comunistă, pentru traducerea­­ în viaţă a sarcinilor ce revin organelor şi organizaţiilor U.T.C., tineretului, din Rapor­tul prezentat la Congresul al XIII-lea al P.C.R., din direc­tivele pentru cincinalul 1936— 1990 şi orientările de perspec­tivă pînă în anul 2000. Aşadar, o perioadă de puter­nică efervescenţă politică, de bilanţ exigent şi cuprinzător al întregii activităţi desfăşurate de organizaţiile tineretului nostru revoluţionar şi, deopo­trivă, un moment care trebuie să marcheze un­ evident pro­gres prin antrenarea întregu­lui tineret la înfăptuirea­­mă­reţelor programe de dezvolta­re a României socialiste, la transpunerea în practică a sar­cinilor ce îi revin din hotărîri­­le de partid şi de stat, la în­deplinirea rolului de puternică forţă socială conferit de partid tinerei generaţii. Adunările generale şi conferinţele de dări de seamă şi alegeri vor adopta măsurile necesare pentru înlă­turarea neajunsurilor şi îm­bunătăţirea substanţială a în­tregii activităţi a organelor şi organizaţiilor U.T.C., ridicarea nivelului conştiinţa­ „socialiste a tineretului, creşterea răspun­derii sale faţă de îndeplinirea exemplară a obiectivelor dez­voltării economico-sociale a patriei stabilite de Congresul al XIII-lea al partidului. (Continuare în pag. a lll-a) Devenirea unui vechi oraş transilvan Pentru a cunoaşte munici­piul Sfîntu Gheorghe, reşedin­ţa judeţului Covasna, este su­ficient să-i străbaţi cu pasul, cale de douăzeci de minute, ar­tera principală care duce de la gară către centrul civic al lo­calităţii. Ţi se înfăţişează, ca într-o vitrină meşteşugit aran­jată, toate noile edificii econo­mice şi sociale ale aşezării, precum şi vechile clădiri, mo­numente de arhitectură locală, cărora edilii le-au dat o nouă strălucire. Cunoaşterea aceasta însă cred că trebuie făcută mai ales iarna, cînd zăpada scriş­­neşte sub tălpile bocancilor, iar termometrele arată multe gra­de sub zero şi cînd oraşul de­venit de sticlă in gerul năpras­nic, ger care face parte din viaţa oamenilor locului, cu care ei s-au obişnuit, capătă în ae­rul limpede o strălucire aparte. In preajma gării se ridică un modern ansamblu de blocuri cu multe etaje şi spaţii comerci­ale la parter, o veritabilă car­te de vizită a oraşului pentru călătorul venit aici cu trenul, înainte însă de a porni să stră­batem împreună artera ce duce în inima municipiului, să reme­morăm, împreună cu „ghidul“ nostru, Fülöp Arpad, prim-se­­cretar al Comitetului municipal Sfîntu Gheorghe al U.T.C., cî­­teva date de referinţă din isto­ria prezentă a localităţii. Două etape succesive de dez­voltare au definitivat chipul de astăzi al municipiului, au făcut din străvechea aşezare transil­văneană oraşul timpului nostru socialist, cu oameni ai timpului nostru socialist. Reorganizarea administrativ-teritorială a ţării îşi dovedea încă o dată utilita­tea şi pentru aceste ţinuturi, şi pentru oamenii care le locuiesc. Momentul declanşării primei etape de dezvoltare îl aflăm la În limba comună a muncii şi dragostei de ţară începutul cincinalului 1970— 1975, cînd, în faţa locuitorilor proaspătului judeţ Covasna conducerea partidului, ţara pu­nea sarcini deosebit de impor­tante, a căror realizare avea să Însemne peste timp, peste cin­cinale, nu numai un aport im­portant la realizarea venitului naţional, ci, în primul rind, avea să ducă la edificarea Co­­vasnei de astăzi. Dar să nu an­ticipăm... In prima etapă s-a construit cartierul de locuinţe „Simeria“ care are 12 000 de locuitori, mai mulţi decit avea cu totul oraşul Sfîntu Gheorghe în urmă cu mai puţin de zece ani, cartier căruia astăzi, deşi a trecut ceva vreme de la ridicarea lui şi în municipiu au mai apărut alte noi ansambluri de locuinţe, oa­menii continuă să-i spună „car­tierul nou“, din obişnuinţă poa­te, dar şi ca un fel de aducere aminte al începutului transfor­mărilor revoluţionare. Zestrea industrială cu care se pornea la drum era săracă. Doar trei întreprinderi : Textila „Oltul“, Fabrica de ţigarete şi Fabrica de mobilă la care se adăugau cele cîteva ateliere meşteşugă­reşti, reprezentau cam toate al­ternativele de muncă pe care oraşul le punea la dispoziţia locuitorilor săi. S-a început prin modernizarea acestor trei unităţi economice, înglobate acum de marea platformă in­dustrială ce se întinde imediat în dreapta gării şi care cuprin­de întreprinderi de importanţă republicană. Printre ele între­prinderea de maşini agregate şi subansamble auto, întreprinde­rea de aparataj auto şi motoare electrice, întreprinderea de prelucrare a maselor plastice şi altele. Apariţia acestor între­prinderi pe harta economică a municipiului Sfîntu Gheorghe nu înseamnă numai locuri de muncă în plus sau valorificarea superioară a resurselor mate­riale existente în zonă, ci şi apariţia unui mod de viaţă in-SORIN OVIDIU BALAN (Continuare in pag. a lll-a)

Next