Scînteia Tineretului, februarie 1985 (Anul 41, nr. 11095-11118)
1985-02-01 / nr. 11095
Proletari din toate tarile, uniti-vă ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST 1985 ANUL XLI, SERIA II, Nr. 11 095 4 PAGINI 50 BANI VINERI 1 FEBRUARIE Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, joi, 31 ianuarie, a avut loc şedinţa Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. Au luat parte membrii Biroului Permanent al Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale şi Guvernului Republicii Socialiste România. In cadrul şedinţei a fost dezbătut şi aprobat Comunicatul cu privire la îndeplinirea Planului naţional unic de dezvoltare economico-socială a Republicii Socialiste România pe anul 1934, care va fi dat publicităţii. Comitetul Politic Executiv a apreciat că rezultatele obţinute in îndeplinirea planului pe 1984 - cele mai bune din actualul cincinal - au asigurat dezvoltarea susţinută a industriei, agriculturii, a celorlalte sectoare, potrivit prevederilor celui de-al patrulea an al cincinalului. în acest sens, s-a subliniat că, în cursul anului trecut, industria a constituit, in continuare, factorul dinamizator al creşterii economice din agricultură, deşi condiţiile climatice nu au fost dintre cele mai favorabile, s-a obţinut cea mai mare producţie de cereale din istoria ţării, s-au dat in folosinţă importante obiective care au contribuit la întărirea potenţialului economic al ţării. A crescut producţia materială, a sporit avuţia naţională, creîndu-se premisele ridicării in continuare a nivelului de trai şi a gradului de civilizaţie ale întregului popor. Anul 1984 s-a caracterizat prin ritmuri mai înalte de producţie, a marcat noi progrese pe calea imbunătăţirii laturilor calitative, a dezvoltării intensive a economiei noastre socialiste. Astfel, valoarea producţiei industriale nete a crescut cu 8,4 la sută faţă de anul 1983, producţia globală cu 7 la sută, iar producţia marfă cu 6,7 la sută. Producţia agricolă a crescut cu 13,3 la sută, faţă de anul 1983, iar volumul total al investiţiilor cu 6,1 la sută. Productivitatea muncii în industria republicană a sporit cu 7,1 la sută. Realizările obţinute anul trecut au determinat sporirea acumulărilor, creşterea cu 7,7 la sută a venitului naţional, încheierea excedentară a bugetului, asigurindu-se în acest fel consolidarea echilibrului financiar, realizarea unei balanţe comerciale active şi reducerea, in continuare, a datoriei externe. Dezvoltarea producţiei materiale, ridicarea eficienţei economice, politica de repartizare raţională a venitului naţional au asigurat aplicarea, in continuare, a prevederilor Programului de creştere a nivelului de trai şi de ridicare continuă a calităţii vieţii, sporirea veniturilor tuturor categoriilor de oameni ai muncii, încheierea, în luna august a anului 1984, a acţiunii de majorare a retribuţiilor şi pensiilor, îmbunătăţirea aprovizionării populaţiei. Pe această bază s-a asigurat creşterea retribuţiei reale în 1984 cu 6 la sută faţă de anul 1980, iar a veniturilor reale ale ţărănimii cu 11,4 la sută. Comitetul Politic Executiv a subliniat că toate aceste succese sunt rezultatul direct al activităţii desfăşurate cu abnegaţie de clasa muncitoare, ţărănime şi intelectualitate, de întregul nostru popor care, strîns unit in jurul partidului, al secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a acţionat cu energii sporite pentru înfăptuirea obiectivelor de dezvoltare economicosocială a României în 1984. Rezultatele pozitive obţinute dovedesc, încă o dată, justeţea şi realismul politicii Partidului Comunist Român, al cărei scop suprem îl constituie înflorirea economico-socială a patriei, creşterea gradului de bunăstare şi civilizaţie a intregului popor. In acelaşi timp, ele pun cu putere în evidenţă hotărirea oamenilor muncii, a întregii naţiuni, de a înfăptui neabătut Programul partidului de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism, istoricele hotărîri adoptate de Congresul al Xlll-lea al partidului. Pentru toate aceste realizări, Comitetul Politic Executiv, secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, adresează clasei muncitoare, ţărănimii, intelectualităţii, tuturor oamenilor muncii din toate sectoarele economiei naţionale şi ale vieţii sociale calde felicitări, precum şi urări de noi şi tot mai mari succese in activitatea viitoare consacrată progresului şi înfloririi patriei socialiste, ridicării nivelului de trai, material şi spiritual, al întregului popor. In cadrul şedinţei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, evidenţiind rezultatele bune înregistrate in îndeplinirea indicatorilor de bază ai planului pe 1984, a apreciat că acestea ar fi putut fi mult mai bune dacă in toate sectoarele de activitate s-ar fi acţionat cu toată fermitatea şi răspunderea pentru înfăptuirea hotăririlor partidului şi a legilor ţării privind realizarea planului de dezvoltare economicosocială. Secretarul general al partidului a subliniat că in spatele realizărilor obţinute în 1984 - care demonstrează marile posibilităţi ale economiei noastre naţionale - au continuat să se manifeste, in unele sectoare, lipsuri serioase în organizarea producţiei şi a muncii, ceea ce a dus la utilizarea necorespunzătoare a potenţialului tehnic şi uman, la nerespectarea termenelor de punere în funcţiune a noilor capacităţi, la valorificarea insuficientă a resurselor materiale şi de reducere a cheltuielilor, influenţînd astfel negativ îndeplinirea unor indicatori de plan, în primul rind a producţiei fizice, şi creînd greutăţi în asigurarea cu materii crime, materiale, energie şi combustibili a unor ramuri industriale, precum şi a fondului de marfă pentru export, în îndeplinirea integrală a planului de investiţii. În acest context, a fost criticată preocuparea insuficientă a guvernului, a Comitetului de Stat al Planificării şi a celorlalte organe economice de sinteză, a conducerilor ministerelor economice, pentru urmărirea sistematică a modului în care s-au îndeplinit prevederile de plan stabilite, pentru soluţionarea operativă a tuturor problemelor privind execuţia in bune condiţiuni a pianului pe 1984. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pornind de la lipsurile care s-au manifestat, îndeosebi in ultima parte a anului trecut, în sectoarele minier, petrolier şi al energiei electrice — lipsuri care au creat serioase greutăţi în desfăștContinuare in pag. a lll-a) COMUNICAT cu privire la îndeplinirea Planului naţional unic de dezvoltare economico-socială a Republicii Socialiste România pe anul 1984 In anul 1984 clasa muncitoare, ţărănimea, intelectualitatea, toţi cetăţenii patriei, fără deosebire de naţionalitate, strîns uniţi în jurul partidului, al secretarului său general, preşedintele Repu-blicii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, au desfăşurat o activitate susţinută pentru realizarea prevederilor de plan obţinînd noi succese în dezvoltarea economico-socială a patriei pe calea făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Cu toate condiţiile economice grele internaţionale a continuat ferm politica de întărire şi modernizare a bazei tehnico-materiale a societăţii, de menţinere a unei rate înalte a acumulării, ceea ce a contribuit la sporirea producţiei materiale, venitului naţional şi avuţiei socialiste, la creşterea bunăstării întregului popor. Industria a constituit in continuare factorul dinamizator al creşterii economice în agricultură, deşi condiţiile climatice au fost mai puţin favorabile, s-a obţinut cea mai mare producţie de cereale din istoria ţării. O grandioasă realizare, care demonstrează forţa economiei noastre naţionale şi, totodată, uriaşa capacitate creatoare a poporului, a constituit-o darea în folosinţă a Canalului Dunăre-Marea Neagră, proiectat şi executat cu forţe proprii, înfăptuirea prevederilor programelor speciale pe ramuri, subramuri şi produse, elaborate sub directa îndrumare a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a determinat adîncirea procesului de dezvoltare intensivă a economiei, îmbunătăţirea nivelului tehnic şi calitativ al produselor, a asigurat participarea tot mai activă a României la diviziunea internaţională a muncii, dezvoltarea colaborării şi cooperării în producţie şi tehnico-ştiinţifice cu alte ţări. Accentuarea ritmurilor de creştere economică şi utilizarea în mai mare măsură a resurselor interne au asigurat realizarea unei balanţe comerciale active şi reducerea în continuare a datoriei externe. anul 1984 sunt cele mai bune (Continuare in pag. a ll-a) Cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea tehnologică şi introducerea progresului tehnic, desfăşurate pe baza programului elaborat sub conducerea tovarăşei academician doctor inginer Elena Ceauşescu, au adus o contribuţie importantă la extinderea bazei proprii de materii prime şi energetice, îmbunătăţirea laturilor calitative ale creşterii economice, realizarea obiectivelor privind înnoirea şi modernizarea producţiei, asimilarea de noi maşini, utilaje şi tehnologii de înalt randament, reducerea consumurilor materiale şi valorificarea superioară a resurselor, creşterea productivităţii muncii şi a eficienţei economice. S-au dezvoltat, de asemenea, învăţămîntul şi cultura, factori de însemnătate majoră pentru progresul si prosperitatea patriei noastre, s-a desfăşurat o vastă activitate de educare si formare a omului nou, pentru dezvoltarea conştiinţei socialiste a maselor. S-a acţionat in continuare pentru aplicarea principiilor autoconducerii muncitoreşti şi autogestiunii, perfecţionarea mecanismului economico-financiar, generalizarea acordului global ca formă principală de retribuire a muncii, ceea ce a stimulat creşterea spiritului de răspundere a oamenilor muncii, pentru conducerea directă şi eficientă a fiecărei unităţi, întărirea şi dezvoltarea proprietăţii socialiste. Succesele obţinute în dezvoltarea economiei, politica de repartizare raţională a venitului naţional au asigurat aplicarea, în continuare, a prevederilor Programului de creştere a nivelului de trai şi de ridicare continuă a calităţii vieţii, au sporit veniturile tuturor categoriilor de oameni ai muncii, s-a încheiat, în luna august, acţiunea de majorare a retribuţiilor şi pensiilor, a fost îmbunătăţită aprovizionarea populaţiei, s-au asigurat stabilitatea preţurilor, o circulaţie monetară sănătoasă şi consolidarea echilibrului financiar, monetar şi valutar al economiei. Rezultatele înregistrate în din actualul cincinal şi constituie o bază trainică pentru obţinerea de noi progrese în dezvoltarea economico-socială a țării, pentru înfăptuirea hotăririlor Congresului al XIII-lea al partidului. Principalii indicatori ai dezvoltării economico-sociale a Republicii Socialiste România în anul 1984 se prezintă după cum urmează : NOTA: Datele valorice din Comunicat sunt prezentate în preţurile curente ale anului 1984, iar dinamicile sunt calculate in condiţii metodologice şi de preţuri comparabile. Realizări In % faţă de 1984 realizări 1983 Producţia industrială — mld. lei - valoarea producţiei nete 366,6 108,4 - valoarea producţiei globale 1 331,6 107,0 - valoarea producţiei marfă 1 174,6 106,7 Producţia agricolă — mld. lei - valoarea producţiei globale 224,7 113,3 - valoarea producţiei nete 98,3 112,1 Volumul transporturilor de mărfuri cu mijoace de transport de folosinţă generală - mil. tone 767,8 95,8 Volumul total al investiţiilor din economia naţională — mld. lei 244,7 106,1 Volumul total al comerţului exterior — mld. lei 388,9 113,6 - export - total - mld. lei 228,1 116,5 - import - total - mld. lei 160,8 109,6 Productivitatea muncii în industria republicană (calculată pe baza producţiei marfă) mii lei 350,6 107,1 Cheltuieli de producţie la 1 000 lei producţie marfă în industria republicană — lei 854,9 98,9 Desfacerile de mărfuri cu amănuntul prin comerţul socialist — mld. lei 272,2 104,8 Venitul naţional — mld. lei 709,0 107,7 Veniturile băneşti ale populaţiei de la sectorul socialist - mld. lei 361,4 105,5 Dinamica retribuţiei reale la finele anului 1984 (în procente faţă de 1980) 106 Dinamica veniturilor reale ale ţărănimii provenite din munca în cooperativele agricole de producţie şi gospodăriile personale, pe o persoană activă (în procente faţă de 1980) 111,4 PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Ambasadorul Uniunii Sovietice Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, joi, pe Kibily Demba Diallo, care şi-a prezentat scrisorile de acreditare in calitate de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Mali în ţara noastră. înminind scrisorile de acreditare, ambasadorul Kibily Demba Diallo a transmis tovarăşului Nicolae Ceauşescu un salut frăţesc şi cele mai bune urări de sănătate şi fericire personală, de progres şi bunăstare pentru poporul român prieten, din partea generalului de armată Moussa Traore, secretar general al Uniunii Democratice a Poporului Malian, preşedintele Republicii Mali. Incuvintarea prezentată cu acest prilej de ambasador sunt subliniate bunele raporturi dintre Uniunea Democratică a Poporului Malian şi Partidul Comunist Român, dintre Republica Mali şi România, relev înprimit, joi, 31 ianuarie, pe E. M. Tiajelnikov, ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti, la cererea acestuia, du-se rolul important al întîlnirilor la nivel înalt în extinderea şi întărirea relaţiilor de prietenie şi colaborare românomaliene, in interesul celor două ţări şi popoare, al cauzei păcii şi înţelegerii internaţionale. Mulţumind pentru mesajul transmis, preşedintele Nicolae Ceauşescu a adresat, la rindul său, preşedintelui Moussa Traore un salut călduros şi cele mai bune urări, iar poporului malian prieten urări de progres şi prosperitate. Incuvintarea de răspuns a preşedintelui Republicii Socialiste România este subliniată evoluţia pozitivă a raporturilor dintre România şi Republica Mali, dintre partidele si guvernele noastre şi exprimată aprecierea că există premise favorabile pentru lărgirea şi dezvoltarea in continuare a colaborării dintre România si Mal, în interesul ambelor popoare. De asemenea, se apreciază că trebuie acţionat pentruintensificarea şi lărgirea schimburilor Cu acest prilej, a avut loc o convorbire care s-a desfăşurat într-o atmosferă caldă, tovărăşească, comerciale bilaterale şi pentru concretizarea acţiunilor de cooperare economică prevăzute, pentru aşezarea acestora pe baza înţelegerii de lungă durată, care să le confere stabilitate, durabilitate şi perspectivă. In cuvintare este subliniat, de asemenea, faptul că Republica Socialistă România şi Republica Mali pot dezvolta o bună colaborare şi in sfera vieţii internaţionale, in lupta pentru o politică de pace, de independent , de cooperare şi destindere în întreaga lume. După solemnitate şi înmînarea scrisorilor de acreditare, preşedintele Nicolae Ceauşescu a avut o convorbire cu ambasadorul Kibily Demba Diallo, care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială. La solemnitatea prezentării scrisorilor de acreditare şi la convorbire au participat tovarăşii Ştefan Andrei, ministrul afacerilor externe, şi Dumitru Apostoiu, secretar prezidenţial şi al Consiliului de Stat. Ambasadorul Republicii Mali EVENIMENTE IN VIAŢA ORGANIZAŢIILOR U.T.C. Adunările generale şi conferinţele de dări de seamă şi alegeri Evenimente majore cu profunde semnificaţii in viaţa tinerei generaţii, adunările generale şi conferinţele de dări de seamă şi alegeri in organizaţiile Uniunii Tineretului Comunist se desfăşoară in perioada 1 februarie-30 aprilie în contextul pregătirii Congresului al XII-lea al U.T.C., a Conferinţei a XIV-a a UASCR şi a celei de-a V-a Conferinţe Naţionale a Organizaţiei Pionierilor, intr-o etapă de amplă şi mobilizatoare efervescenţă politică şi socială, marcată in mod hotâritor de angajarea, de concentrarea tuturor elanurilor şi energiilor creatoare pentru îndeplinirea neabătută a importantelor sarcini desprinse din Programul partidului de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi de înaintare a României spre comunism, din istoricele documente ale Congresului al XIII-lea al P.C.R., din indicaţiile şi îndemnurile secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Adunările generale şi conferinţele de dări de seamă şi alegeri vor constitui, in acest context, cadrul optim, generos ,deschis unei analize temeinice, de înaltă responsabilitate şi exigenţă, a activităţii desfăşurate de organele şi organizaţiile U.T.C. sub conducerea şi îndrumarea organelor de partid, în vederea unirii eforturilor tuturor tinerilor şi sporirii contribuţiei lor la realizarea sarcinilor economico-sociale, la traducerea în viaţă a politicii partidului şi statului nostru. Totodată, aceste ample acţiuni vor da expresie, prin întreaga lor desfăşurare, adeziunii depline a tineretului din patria noastră la politica internă şi externă a partidului şi statului, unităţii de nezdruncinat a tinerei generaţii în jurul partidului, a secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, angajamentului ei ferm de a acţiona neabătut, intr-un spirit de înaltă dăruire patriotică, şi responsabilitate comunistă, pentru traducerea în viaţă a sarcinilor ce revin organelor şi organizaţiilor U.T.C., tineretului, din Raportul prezentat la Congresul al XIII-lea al P.C.R., din directivele pentru cincinalul 1936— 1990 şi orientările de perspectivă pînă în anul 2000. Aşadar, o perioadă de puternică efervescenţă politică, de bilanţ exigent şi cuprinzător al întregii activităţi desfăşurate de organizaţiile tineretului nostru revoluţionar şi, deopotrivă, un moment care trebuie să marcheze un evident progres prin antrenarea întregului tineret la înfăptuireamăreţelor programe de dezvoltare a României socialiste, la transpunerea în practică a sarcinilor ce îi revin din hotărîrile de partid şi de stat, la îndeplinirea rolului de puternică forţă socială conferit de partid tinerei generaţii. Adunările generale şi conferinţele de dări de seamă şi alegeri vor adopta măsurile necesare pentru înlăturarea neajunsurilor şi îmbunătăţirea substanţială a întregii activităţi a organelor şi organizaţiilor U.T.C., ridicarea nivelului conştiinţa „socialiste a tineretului, creşterea răspunderii sale faţă de îndeplinirea exemplară a obiectivelor dezvoltării economico-sociale a patriei stabilite de Congresul al XIII-lea al partidului. (Continuare în pag. a lll-a) Devenirea unui vechi oraş transilvan Pentru a cunoaşte municipiul Sfîntu Gheorghe, reşedinţa judeţului Covasna, este suficient să-i străbaţi cu pasul, cale de douăzeci de minute, artera principală care duce de la gară către centrul civic al localităţii. Ţi se înfăţişează, ca într-o vitrină meşteşugit aranjată, toate noile edificii economice şi sociale ale aşezării, precum şi vechile clădiri, monumente de arhitectură locală, cărora edilii le-au dat o nouă strălucire. Cunoaşterea aceasta însă cred că trebuie făcută mai ales iarna, cînd zăpada scrişneşte sub tălpile bocancilor, iar termometrele arată multe grade sub zero şi cînd oraşul devenit de sticlă in gerul năprasnic, ger care face parte din viaţa oamenilor locului, cu care ei s-au obişnuit, capătă în aerul limpede o strălucire aparte. In preajma gării se ridică un modern ansamblu de blocuri cu multe etaje şi spaţii comerciale la parter, o veritabilă carte de vizită a oraşului pentru călătorul venit aici cu trenul, înainte însă de a porni să străbatem împreună artera ce duce în inima municipiului, să rememorăm, împreună cu „ghidul“ nostru, Fülöp Arpad, prim-secretar al Comitetului municipal Sfîntu Gheorghe al U.T.C., cîteva date de referinţă din istoria prezentă a localităţii. Două etape succesive de dezvoltare au definitivat chipul de astăzi al municipiului, au făcut din străvechea aşezare transilvăneană oraşul timpului nostru socialist, cu oameni ai timpului nostru socialist. Reorganizarea administrativ-teritorială a ţării îşi dovedea încă o dată utilitatea şi pentru aceste ţinuturi, şi pentru oamenii care le locuiesc. Momentul declanşării primei etape de dezvoltare îl aflăm la În limba comună a muncii şi dragostei de ţară începutul cincinalului 1970— 1975, cînd, în faţa locuitorilor proaspătului judeţ Covasna conducerea partidului, ţara punea sarcini deosebit de importante, a căror realizare avea să Însemne peste timp, peste cincinale, nu numai un aport important la realizarea venitului naţional, ci, în primul rind, avea să ducă la edificarea Covasnei de astăzi. Dar să nu anticipăm... In prima etapă s-a construit cartierul de locuinţe „Simeria“ care are 12 000 de locuitori, mai mulţi decit avea cu totul oraşul Sfîntu Gheorghe în urmă cu mai puţin de zece ani, cartier căruia astăzi, deşi a trecut ceva vreme de la ridicarea lui şi în municipiu au mai apărut alte noi ansambluri de locuinţe, oamenii continuă să-i spună „cartierul nou“, din obişnuinţă poate, dar şi ca un fel de aducere aminte al începutului transformărilor revoluţionare. Zestrea industrială cu care se pornea la drum era săracă. Doar trei întreprinderi : Textila „Oltul“, Fabrica de ţigarete şi Fabrica de mobilă la care se adăugau cele cîteva ateliere meşteşugăreşti, reprezentau cam toate alternativele de muncă pe care oraşul le punea la dispoziţia locuitorilor săi. S-a început prin modernizarea acestor trei unităţi economice, înglobate acum de marea platformă industrială ce se întinde imediat în dreapta gării şi care cuprinde întreprinderi de importanţă republicană. Printre ele întreprinderea de maşini agregate şi subansamble auto, întreprinderea de aparataj auto şi motoare electrice, întreprinderea de prelucrare a maselor plastice şi altele. Apariţia acestor întreprinderi pe harta economică a municipiului Sfîntu Gheorghe nu înseamnă numai locuri de muncă în plus sau valorificarea superioară a resurselor materiale existente în zonă, ci şi apariţia unui mod de viaţă in-SORIN OVIDIU BALAN (Continuare in pag. a lll-a)