Scînteia Tineretului, martie 1985 (Anul 41, nr. 11119-11145)
1985-03-01 / nr. 11119
addenda LAUN BULETIN I DE VOT I Cei mai buni dintre cei buni Tot ce s-a înfăptuit in patria noastră in ultimii patruzeci de ani este rezultatul muncii avintate a celor ce muncesc, obiective luminoase parcurse temeinic, etapă de etapă, certificând unitatea de monolit dintre partid şi popor. Proporţiile edificiilor materiale şi spirituale exprimă o realitate concretă. Dinamica dezvoltării din fiecare domeniu de activitate fixează intr-o anumită, perioadă istorică drumul pe care l-am străbătut. România se înfăţişează mai prosperă ca oricînd. Acesta este adevărul. Şi adevărul vorbeşte prin noi ca rezultat al hărniciei şi inteligenţei. Ne aflăm, iată, in preajma PAVEL PEREŞ (Continuare în pag. a ll-a) Succese de prestigiu in îndeplinirea sarcinilor de plan Târii, ci mai mult cărbune! Colectivul microcarierei Roşia-avans din bazinul carbonifer Rovinari a extras, in intervalul 1—În februarie, 2010,1 tone lignit peste prevederi, iar cel al microcarierei Seciuri — 10 000 tone. Cu bune rezultate încheie luna februarie şi colectivele minelor Rogojoiu, Fărcăşeşti şi Urdari, precum şi cel al microcarierei Urdari, in cadrul cărora randamentele pe post au crescut, în această lună, cu 5—12 procente faţă de prevederi, ceea ce le-a permis minerilor, excavatoriştilor şi celorlalţi oameni ai muncii din minele şi carierele amintite să extragă suplimentar, in primele două luni ale anului, 80 000 tone cărbune energetic. Un nou tip de locomotivă electrică In cadrul întreprinderii „Electroputere“ , Craiova a început construcţia primei locomotive electrice de 180 kW pentru manevre şi alte operaţii de transport din cocserii. Ea este cea mai mică locomotivă electrică ce se realizează la „Electroputere“ fiind alimentată, prin intermediul instalaţiilor adecvate, de la reţeaua electrică industrială locală cu tensiunea de 380 volţi. Noua locomotivă va avea o fiabilitate ridicată în exploatare, determinată pe de o parte de reducerea treptelor de angrenare şi evitarea cuplajelor multiple, iar pe de alta, de realizarea motoarelor electrice de antrenare în soluţie închisă, ceea ce împiedică pătrunderea in interiorul lor a prafului şi altor reziduuri. Este prevăzută cu reglaj, comandă şi supraveghere electronică, fiind astfel una dintre maşinile moderne ce vor lucra în cocserii. Noi articole din celofibră In primele două luni ale anului, colectivul de oameni ai muncii de la întreprinderea textilă „Tîrnava“ din Mediaş a introdus in fabricaţie noi articole din celofibră destinate in principal industriei de încălţăminte, la care bătătura din fire cardate a fost înlocuită cu vigonie, o serie de sortimente de catifea, realizîndu-se, pe această cale, o economie de 4,9 tone fire. Harnicii textilişti medieşeni pregătesc acum fabricaţia unor noi produse din diferite sorturi de celuloză în amestec cu poliester. Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XLI, SERIA II, Nr. 11 119 4 PAGINI 50 BANI VINERI 1 MARTIE 1985 ÎN ÎNTÎMPINAREA ALEGERILOR GENERALE DE DEPUTAȚI DE LA 17 MARTIE EOTUL NOSTRU -o opţiune hotărîtă pentru progresul multilateral al patriei Intr-o atmosferă de profundă angajare patriotică şi înaltă responsabilitate politică revoluţionară ţara întreagă se pregăteşte de alegeri. La 17 martie toţi cetăţenii României socialiste, exercitîndu-şi liber dreptul lor constituţional, inalienabil, de a alege şi de a fi aleşi în forurile puterii de stat, cei care prin eforturile lor conjugate, neobosite, făuresc o nouă civilizaţie materială şi spirituală pe pămîntul străbun al patriei, se vor prezenta în faţa urnelor spre a-şi da votul, în deplină cunoştinţă de cauză, candidaţilor Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste, exprimîndu-şi astfel încă o dată, şi pe această cale, voinţa neabătută de a înfăptui politica partidului, de a contribui cu toate forţele lor la propăşirea şi înflorirea continuă a naţiunii noastre, făcînd dovada unei impresionante unităţi în jurul partidului, al secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Nu este vorba de un simplu act politic convenţional, intrat de acum în tradiţia vieţii noastre sociale. Este vorba mai presus de toate de afirmarea şi reafirmarea unei energice opţiuni pentru progresul multilateral al patriei, de afirmarea şi reafirmarea cu putere a hotărîrii noastre de neclintit de a urma cu încredere Partidul Comunist Român pe drumul luminos al edificării socialismului şi comunismului. Alegerile de deputaţi în Marea Adunare Naţională şi în organele locale ale puterii de stat au loc la scurtă vreme după Congresul al XIII-lea al partidului care a adoptat sarcini şi obiective de cea mai mare importanţă pentru destinele naţiunii, la puţin timp de la Congresul al III-lea al Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste care a consfinţit deplina adeziune a întregului popor faţă de istoricele hotărîri ale uriaşului forum al comuniştilor români. In acest an, al douăzecilea din şirul celor ce jalonează cea mai rodnică epocă din istoria multimilenară a poporului nostru, purtînd pe bună dreptate numele celui ce-i este ctitor — Epoca Nicolae Ceauşescu — ţara, mai puternică şi mai unită ca oricînd, scrutează cu optimism şi încredere viitorul. Un vast program de muncă şi viaţă, de luptă revoluţionară, sub faldurile gloriosului nostru partid ni se deschide in faţă. Un program ştiinţific fundamentat, avînd la bază minunatele realizări de pînă acum, cutezătoarele proiecte ce mîine vor prinde viaţă prin truda minţii şi braţelor noastre. Platforma electorală a Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste pentru apropiatele alegeri de la 17 martie se relevă întregii ţări ca un document de importanţă istorică în care se regăsesc, într-o formă sintetică, mobilizatoare, hotăririle şi prevederile Congresului al XIII-lea al partidului, aspiraţiile şi idealurile de progres, bunăstare şi pace, ale poporului român. Aşa cum se sublinia în recentul Manifest al Frontului dat publicităţii : ,,Frontul Democraţiei şi Unităţii Socialiste, cel mai cuprinzător program democratic al ţării, ce reuneşte, în cadrul său, toate categoriile de cetățeni din patria noastră, se prezintă în alegeri cu hotărîrea ferma de a face totul pentru înfăptuirea în cele mai bune MIHAI MILCA (Continuare în pag. a II-a) TINERI AI ROMÂNIEI SQUALISTE! VOTAU CU ÎNCREDERE CANDIDAŢII FRONTULUI DEMOCRAŢIEI ŞI UNITĂŢIIE SOCIALISTE SPRE CINSTIREA PREZENTULUI LUMINOS PE CARE IL TRĂIM, SPRE GLORIA VIITORULUI DE AUR PE CARE ÎMPREUNĂ CU ÎNTREGUL POPOR ÎL VEŢI FĂURI CU BRAJELE, INIMILE ŞI MINTEA VOASTRĂ ! VOTÎND PENTRU ŢARĂ, VOTĂM PENTRU NOI! Canalul Dunăre — Marea Neagră SIMBOL AL CAPACITĂŢII CREATOARE A MINUNATULUI NOSTRU POPOR (Pagina a lll-a) INTERVIUL acordat de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU ziarului „The Jerusalem Post“ După cum s-a mai anunţat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, la 25 februarie a.c., pe David Landau, corespondent diplomatic al ziarului israelian „The Jerusalem Post", căruia i-a acordat următorul interviu : ÎNTREBARE : Domnule preşedinte, este bine cunoscută poziţia Excelenţei Voastre conform căreia statele mici şi mijlocii trebuie să aibă un rol major in modelarea relaţiilor mondiale. Apreciaţi că acest principiu este in mod adecvat transpus in practică ? Sunteţi satisfăcut de modul cum evoluează relaţiile dintre ţările dezvoltate şi cele in curs de dezvoltare ? RĂSPUNS : In situaţia internaţională s-a ajuns la o încordare deosebit de gravă, care afectează, practic, toate statele lumii. Pentru soluţionarea problemelor mondiale complexe in interesul dezvoltării economicosociale a fiecărui popor, al păcii, se impune, ca o necesitate obiectivă, participarea tuturor statelor lumii, fără deosebire de orînduire socială sau mărime, la rezolvarea lor. In acest cadru, România consideră că un rol important trebuie să-l aibă ţările mici şi mijlocii, ţările în curs de dezvoltare, ţările nealiniate — care reprezintă, de altfel, şi marea majoritate a statelor lumii. Numai pe această cale este posibil ca soluţionarea diferitelor probleme să nu afecteze interesele acestor state, să se asigure aplicarea fermă a principiilor egalităţii, respectului independenţei şi suveranităţii naţionale, ale neamestecului în treburile interne. S-ar putea spune că, în multe domenii, aceste principii încep să se aplice — că acolo unde se acţionează pe această bază şi rezultatele sunt pozitive. Dar trebuie să spunem că mai sunt multe de făcut pentru ca relaţiile internaţionale să se bazeze pe aceste principii, pentru ca la soluţionarea problemelor să participe, cu drepturi egale, toate statele lumii. Aceasta impune ca ţările mici şi mijlocii, celelalte state, la care m-am referit, să-şi întărească colaborarea şi solidaritatea, să acţioneze cu mai multă hotărire, atît în cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite, cit şi în alte organisme internaţionale, pentru a contribui la soluţionarea tuturor problemelor în interesul păcii şi colaborării. In ce priveşte evoluţia relaţiilor dintre ţările dezvoltate şi cele în curs de dezvoltare, doresc să declar de la început că, în ultimii ani, aceste relaţii s-au înrăutăţit. Aceasta reiese din faptul că decalajul dintre ţările sărace şi ţările bogate s-a mărit foarte mult. A crescut mult datoria externă a ţărilor în curs de dezvoltare, iar măsurile protecţioniste, dobînzite excesiv de mari, politica de preţuri în domeniul materiilor prime au făcut ca, de fapt, ţările bogate să obţină o serie de avantaje cu totul nejustificate, pe seama ţărilor în curs de dezvoltare. Avînd în vedere această situaţie, precum şi faptul că până acum toate tratativele desfăşurate sub denumirea Nord-Sud nu au dus la nici un rezultat, apare necesitatea de a se face totul pentru întărirea colaborării şi solidarităţii ţărilor în curs de dezvoltare, pentru organizarea unor tratative reale, în cadrul O.N.U., între ţările in curs de dezvoltare şi ţările dezvoltate, pentru a se ajunge la soluţionarea în cel mai scurt timp a problemelor subdezvoltării, inclusiv a problemei datoriei externe, a dobînzilor, la realizarea unei noi ordini economice internaţionale. Soluţionarea acestor probleme în cadrul unor negocieri reale intre ţările dezvoltate şi cele în curs de dezvoltare corespunde intereselor generale ale depăşirii crizei economice, ale dezvoltării armonioase a tuturor statelor, politicii generale de colaborare şi de pace în lume. ÎNTREBARE : Cum vedeţi dumneavoastră viitoarea dezvoltare economică şi tehnologică a României ? Care este situaţia balanţei comerciale, a datoriei externe şi cum se gindeşte să acţioneze România pentru a face faţă ratelor înalte ale dobânzii ? RĂSPUNS : România este o ţară socialistă in curs de dezvoltare. Criza economică şi situaţia generală — la care m-am referit — au afectat, intr-o anumită măsură, şi România, ca de altfel şi alte state. Aceasta a necesitat măsuri deosebite din partea României pentru depăşirea situaţiei economice care s-a creat. Doresc să menţionez că, chiar în aceste condiţii, România a putut să realizeze an de an noi progrese în dezvoltarea sa economică, iar în 1934 să obţină o creştere a producţiei industriale de aproape 7 la sută. Aceasta ne-a permis să realizăm, in ultimii ani, o balanţă comercială activă, să reducem in mod substanţial, cu aproape 40 la sută, datoria externă. Pe această bază, la Congresul al XIII-lea al partidului am elaborat programul de dezvoltare in cel de-al optulea cincinal, 1986—1990, şi, în perspectivă, pînă în 2000, în care punem pe primul plan accentuarea dezvoltării intensive a economiei, ridicarea nivelului tehnic şi calitativ al producţiei şi realizarea noii revoluţii tehnice, pe baza automatizării şi robotizării activităţii de producţie. Ne-am propus, de asemenea, să realizăm o dezvoltare puternică, intensivă, a producţiei agricole. Pe această bază avem în vedere să asigurăm ridicarea in continuare a nivelului de trai material şi spiritual al poporului. Aş dori să menţionez că, în cincinalul 1981—1985, vom realiza o creştere de circa 8 la sută a veniturilor reale ale tuturor categoriilor de oameni ai muncii. Aceasta arată că în România, nu numai că nu a avut loc o scădere a nivelului de trai, dar s-a realizat, pe această bază, o creştere a veniturilor şi a condiţiilor de viaţă ale poporului. De asemenea, ne-am propus ca, în următorii cîţiva ani, să lichidăm complet datoria externă a ţării şi să nu mai apelăm în nici un fel la credite — aceasta avînd în vedere faptul că dobînzile excesiv de mari fac inacceptabile şi neeconomice creditele. De fapt, s-ar putea spune că dobînzile excesiv de mari constituie o frină în calea progresului economic şi social al ţârilor in curs de dezvoltare. Deci, în întreaga noastră dezvoltare vom pune accentul pe folosirea resurselor proprii, atit financiare, cit şi materiale şi umane. ÎNTREBARE : La al XIII- lea Congres al partidului, dumneavoastră aţi arătat că ar fi necesar să aibă loc o abordare nouă a problemelor legate de restituirea unor credite acordate unor ţări în curs de dezvoltare. Cum consideraţi că s-ar putea soluţiona această problemă avind in vedere situaţia grea pe care o au ţările in curs de dezvoltare pe piaţa financiară ? RĂSPUNS : România a prezentat o serie de propuneri cu privire la problemele subdezvoltării şi noii ordini economice internaţionale, inclusiv în ce priveşte o rezolvare globală a datoriilor externe. In acest cadru ne-am referit la anularea (Continuare in pag. a IV-a) SEMNIFICATIVĂ AFIRMARE In universul creaţiei Universul tehnologiilor de virf e fascinant prin imaginile pe care ochiul le percepe, parcurgind spaţii ce aparţin mai curind infinitului mic, decit marilor forme şi proporţii. Se desfăşoară în această lume infinitezimală a electronicii şi automaticii, a mecanicii fine şi a robotica — ca să enumerăm doar cîteva din domeniile in care se realizează o impresionantă investiţie de inteligenţă tehnică — o spectaculoasă competiţie tehnologică, o proiecţie spre orizonturile avansate ale cunoaşterii, un dialog concret şi interesant cu viitorul, pe care iată specialiştii noştri ii apropie, făcindu-l să devină palpabil, familiar,marcat de o intensă frumuseţe. Este cit se poate de familiară prezenţa femeilor in peisajul acestor industrii revoluţionare, de virf. Aproape că nu există secvenţă decupată din această lume a infinitului mic în care să nu se afle, în primplan, siluete feminine, chipuri concentrate, marcate de superbul efort al creaţiei. In laboratoare, ateliere, staţii-pilot, minuind o complicată aparatură de cercetare, in faţa, planşetei, acolo unde forţa gândului închipuie din contururi şi arabescuri de tuş o realitate ştiinţifică şi tehnologică de înaltă performanţă, femeile reprezintă realmente un valoros potenţial de creaţie, un detaşament de specialişti, a căror emblemă definitorie o reprezintă competenţa, pasiunea reală pentru microcosmosul materiei. Tinara ingineră Alexandra Liţă de la Institutul de proiectări pentru automatizări din Bucureşti s-a simţit atrasă, încă din perioada stagiaturii, în întîmpinarea Conferinţei naţionale a femeilor de un domeniu cu multiple implicaţii pentru industria viitorului : robotica. Realizarea unui „organism“ artificial, creaţie interdisciplinară, capabilă să preia şi să execute operaţii complexe ale procesului de producţie — robotul — presupune o impresionantă muncă de creaţie ştiinţifică, valorificarea unor cunoştinţe de mare actualitate, din domeniile electronicii, automaticii, mecanismelor, mecanicii fine, hidraulici ş.a. Integrîndu-şi realizările colectivului de cercetare din atelierul de profil al întreprinderii „Automatica“, tinera specialistă şi-a adus o contribuţie importantă la proiectarea sistemelor de acţionare şi comandă ale roboţilor RIP 6,3, RIC 25 şi RIS 60, realizaţi de I.C.S.I.T. „Titan“, apreciaţi pentru funcţionarea şi performanţele lor chiar de întreprinderile în activitatea cărora au fost implementaţi : „Autobuzul“ şi „Electroaparataj“. Iată un motiv de supremă satisfacţie pentru un specialist care poate sa vadă „la lucru“ propria sa creaţie, o realizare in care a investit, alături de ceilalţi colegi, numeroase ore de studiu şi cercetare, pasiune şi dăruire, competenţă profesională. O satisfacţie in plus o constituie şi faptul că tinăra ingineră Alexandra Liţă deţine, împreună cu întregul colectiv, premiul „Aurel Vlaicu" al Academiei Republicii Socialiste România, confirmarea aprecierii de care roboţii realizaţi la I.P.A. se bucură in rindul specialiştilor. La Întreprinderea de elemente pentru automatizări București este binecunoscut numele tinerei inginere Cristina Ionescu. A absolvit Facultatea de automatizări şi cal-M. F. ŞANDRU (Continuare in pag. a ll-a) IMAGINI SIMBOL ALE DEVENIRII NOASTRE REVOLUŢIONARE Rod al politicii înţelepte a partidului nostru de dezvoltare puternică, armonioasă, echilibrată a tuturor judeţelor, în actuala legislatură s-a accentuat procesul de industrializare a ţării, în toate marile centre economice. In principalele localități ale fiecărei zone geografice definitivîndu-se platforme industriale complexe, construindu-se alte noi asemenea citadele industriale . Oraşe precum Giurgiu, Bistriţa, Beclean, Rîmnicu Vîlcea, Calafat, Zimnicea, Titu, Anina, Moldova Nouă, Zalău, alte localităţi socotite multă vreme lipsite de „vocaţie“ în ce priveşte activitatea industrială au fost racordate la civilizaţia nouă pe care o aduce industrializarea, aici funcţionînd astăzi fabrici moderne, întreprinderi ale unor ramuri purtătoare de progres tehnic . Marile platforme siderurgice de la Galaţi, Tîrgovişte, Călăraşi, Bucureşti, Roman, Brăila s-au dezvoltat în continuare, prin punerea în funcţiune a unor noi capacităţi, astfel că aici, lingă vetrele fierbinţi in care se plămădeşte fonta şi oţelul, au fost înălţate fabrici prelucrătoare în cadrul cărora se asigură o utilizare eficientă a materiilor prime, folosirea deplină a capacităţilor de producţie, a forţei de muncă şi a mijloacelor de transport . Producţia industriei chimice, a industriei electronice şi electrotehnice, a altor importante ramuri a crescut şi s-a diversificat tot mai mult, urmare a construirii şi punerii unor noi fabrici şi capacităţi în funcţiune în cadrul marilor combinate de la Piteşti, Năvodari, Brazi, Borzeşti.