Scînteia Tineretului, martie 1985 (Anul 41, nr. 11119-11145)

1985-03-01 / nr. 11119

addenda LAUN BULETIN I DE VOT I Cei mai buni dintre cei buni Tot ce s-a înfăptuit in pa­tria noastră in ultimii patru­zeci de ani este rezultatul muncii avintate a celor ce muncesc, obiective luminoase parcurse temeinic, etapă de etapă, certificând unitatea de monolit dintre partid şi popor. Proporţiile edificiilor mate­riale şi spirituale exprimă o realitate concretă. Dinamica dezvoltării din fiecare dome­niu de activitate fixează in­­tr-o anumită, perioadă isto­rică drumul pe care l-am străbătut. România se înfăţişează mai prosperă ca oricînd. Acesta este adevărul. Şi adevărul vorbeşte prin noi ca rezultat al hărniciei şi inteligenţei. Ne aflăm, iată, in preajma PAVEL PEREŞ (Continuare în pag. a ll-a) Succese de prestigiu in îndeplinirea sarcinilor de plan Târii, ci­ mai mult cărbune! Colectivul microcarierei Roşia-avans­ din bazinul carboni­fer Rovinari a extras, in intervalul 1—­În februarie, 201­0,1 tone lignit peste prevederi, iar cel al microcarierei Seciuri — 10 000 tone. Cu bune rezultate încheie luna februarie şi colectivele minelor Rogojoiu, Fărcăşeşti şi Urdari, precum şi cel al microcarierei Urdari, in cadrul cărora randamentele pe post au crescut, în această lună, cu 5—12 procente faţă de prevederi, ceea ce le-a permis minerilor, excavatoriş­­tilor şi celorlalţi oameni ai muncii din minele şi carierele amintite să extragă suplimentar, in primele două luni ale anului, 80 000 tone cărbune energetic. Un nou tip de locomotivă electrică In cadrul întreprinderii „Electroputere“ , Craiova a în­ceput construcţia primei locomotive electrice de 180 kW pentru manevre şi alte operaţii de transport din cocserii. Ea este cea mai mică locomotivă electrică ce se realizează la „Electroputere“ fiind alimentată, prin intermediul insta­laţiilor adecvate, de la reţeaua electrică industrială locală cu tensiunea de 380 volţi. Noua locomotivă va avea o fiabilitate ridicată în exploa­tare, determinată pe de o parte de reducerea treptelor de angrenare şi evitarea cuplajelor multiple, iar pe de alta, de realizarea motoarelor electrice de antrenare în soluţie în­chisă, ceea ce împiedică pătrunderea in interiorul lor a prafului şi altor reziduuri. Este prevăzută cu reglaj, coman­dă şi supraveghere electronică, fiind astfel una dintre ma­şinile moderne ce vor lucra în cocserii. Noi articole din celofibră In primele două luni ale anului, colectivul de oameni ai muncii de la întreprinderea textilă „Tîrnava“ din Mediaş a introdus in fabricaţie noi articole din celofibră destinate in principal industriei de încălţăminte, la care bătătura din fire cardate a fost înlocuită cu vigonie, o serie de sor­timente de catifea, realizîndu-se, pe această cale, o economie de 4,9 tone fire. Harnicii textilişti medieşeni pregătesc acum fabricaţia unor noi produse din diferite sorturi de celuloză în amestec cu poliester. Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XLI, SERIA II, Nr. 11 119 4 PAGINI 50 BANI VINERI 1 MARTIE 1985 ÎN ÎNTÎMPINAREA ALEGERILOR GENERALE DE DEPUTAȚI DE LA 17 MARTIE EOTUL NOSTRU -o opţiune hotărîtă pentru progresul multilateral al patriei Intr-o atmosferă de profundă angajare patriotică şi înaltă responsabilitate politică revo­luţionară ţara întreagă se pre­găteşte de alegeri. La 17 mar­tie toţi cetăţenii României socialiste, exercitîndu-şi liber dreptul lor constituţional, ina­lienabil, de a alege şi de a fi aleşi în forurile puterii de stat, cei care prin eforturile lor conjugate, neobosite, fău­resc o nouă civilizaţie mate­rială şi spirituală pe pămîntul străbun al patriei, se vor pre­zenta în faţa urnelor spre a-şi da votul, în deplină cunoştinţă de cauză, candidaţilor Frontu­lui Democraţiei şi Unităţii Socialiste, exprimîndu-şi astfel încă o dată, şi pe această cale, voinţa neabătută de a înfăptui politica partidului, de a con­tribui cu toate forţele lor la propăşirea şi înflorirea conti­nuă a naţiunii noastre, făcînd dovada unei impresionante unităţi în jurul partidului, al secretarului său general, to­varăşul Nicolae Ceauşescu. Nu este vorba de un simplu act politic convenţional, intrat de acum în tradiţia vieţii noastre sociale. Este vorba mai presus de toate de afirmarea şi re­afirmarea unei energice op­ţiuni pentru progresul multi­lateral al patriei, de afirmarea şi reafirmarea cu putere a hotărîrii noastre de neclintit de a urma cu încredere Partidul Comunist Român pe drumul luminos al edificării socialismului şi comunismului. Alegerile de deputaţi în Marea Adunare Naţională şi în organele locale ale puterii de stat au loc la scurtă vreme după Congresul al XIII-lea al partidului care a adoptat sarcini şi obiective de cea mai mare importanţă pentru desti­nele naţiunii, la puţin timp de la Congresul al III-lea al Frontului Democraţiei şi Uni­tăţii Socialiste care a consfinţit deplina adeziune a întregului popor faţă de istoricele hotă­­rîri ale uriaşului forum al co­muniştilor români. In acest an, al douăzecilea din şirul celor ce jalonează cea mai rodnică epocă din istoria multimilenară a poporului nos­tru, purtînd pe bună dreptate numele celui ce-i este ctitor — Epoca Nicolae Ceauşescu — ţara, mai puternică şi mai uni­tă ca oricînd, scrutează cu op­timism şi încredere viitorul. Un vast program de muncă şi viaţă, de luptă revoluţionară, sub faldurile gloriosului nostru partid ni se deschide in faţă. Un program ştiinţific funda­mentat, avînd la bază minu­natele realizări de pînă acum, cutezătoarele proiecte ce mîine vor prinde viaţă prin truda minţii şi braţelor noastre. Platforma electorală a Fron­tului Democraţiei şi Unităţii Socialiste pentru apropiatele alegeri de la 17 martie se re­levă întregii ţări ca un docu­ment de importanţă istorică în care se regăsesc, într-o formă sintetică, mobilizatoare, hotă­­ririle şi prevederile Congresu­lui al XIII-lea al partidului, aspiraţiile şi idealurile de pro­gres, bunăstare şi pace, ale poporului român. Aşa cum se sublinia în recentul Manifest al Frontului dat publicităţii : ,,Frontul Democraţiei şi Unită­ţii Socialiste, cel mai cuprin­zător program democratic al ţării, ce reuneşte, în cadrul său, toate categoriile de cetă­țeni din patria noastră, se pre­zintă în alegeri cu hotărîrea ferma de a face totul pentru înfăptuirea în cele mai bune MIHAI MILCA (Continuare în pag. a II-a) TINERI AI ROMÂNIEI SQUALISTE! VOTAU CU ÎNCREDERE CANDIDAŢII FRONTULUI DEMOCRAŢIEI ŞI UNITĂŢIIE SOCIALISTE SPRE CINSTIREA PREZENTULUI LUMINOS PE CARE IL TRĂIM, SPRE GLORIA VIITORULUI DE AUR PE CARE ÎMPREU­NĂ CU ÎNTREGUL POPOR ÎL VEŢI FĂURI CU BRAJELE, INIMILE ŞI MINTEA VOASTRĂ ! VOTÎND PENTRU ŢARĂ, VOTĂM PENTRU NOI! Canalul Dunăre — Marea Neagră SIMBOL AL CAPACITĂŢII CREATOARE A MINUNATULUI NOSTRU POPOR (Pagina a lll-a) INTERVIUL acordat de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU ziarului „The Jerusalem Post“ După cum s-a mai anunţat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România, a prim­it, la 25 februarie a.c., pe David Landau, corespondent diplomatic al ziarului israelian „The Jerusalem Post", căruia i-a acordat următorul interviu : ÎNTREBARE : Domnule preşedinte, este bine cu­noscută poziţia Excelenţei Voastre conform căreia sta­tele mici şi mijlocii trebuie să aibă un rol major in mo­delarea relaţiilor mondiale. Apreciaţi că acest principiu este in mod adecvat transpus in practică ? Sunteţi satisfăcut de modul cum evoluează re­laţiile dintre ţările dezvoltate şi cele in curs de dezvol­tare ? RĂSPUNS : In situaţia in­ternaţională s-a ajuns la o în­cordare deosebit de gravă, care afectează, practic, toate statele lumii. Pentru soluţionarea pro­blemelor mondiale complexe in interesul dezvoltării economico­­sociale a fiecărui popor, al pă­cii, se impune, ca o necesitate obiectivă, participarea tuturor statelor lumii, fără deosebire de orînduire socială sau mărime, la rezolvarea lor. In acest cadru, România con­sideră că un rol important tre­buie să-l aibă ţările mici şi mij­locii, ţările în curs de dezvol­tare, ţările nealiniate — care reprezintă, de altfel, şi marea majoritate a statelor lumii. Nu­mai pe această cale este posibil ca soluţionarea diferitelor pro­bleme să nu afecteze interesele acestor state, să se asigure apli­carea fermă a principiilor ega­lităţii, respectului independenţei şi suveranităţii naţionale, ale neamestecului în treburile in­terne. S-ar putea spune că, în multe domenii, aceste principii încep să se aplice — că acolo unde se acţionează pe această bază şi re­zultatele sunt pozitive. Dar tre­buie să spunem că mai sunt multe de făcut pentru ca relaţi­ile internaţionale să se bazeze pe aceste principii, pentru ca la soluţionarea problemelor să participe, cu drepturi egale, toate statele lumii. Aceasta im­pune ca ţările mici şi mijlocii, celelalte state, la care m-am referit, să-şi întărească co­laborarea şi solidaritatea, să ac­ţioneze cu mai multă hotărire, atît în cadrul Organizaţiei Na­ţiunilor Unite, cit şi în alte or­ganisme internaţionale, pentru a contribui la soluţionarea tuturor problemelor în interesul păcii şi­­ colaborării. In ce priveşte evoluţia relaţi­ilor dintre ţările dezvoltate şi cele în curs de dezvoltare, do­resc să declar de la început că, în ultimii ani, aceste relaţii s-au înrăutăţit. Aceasta reiese din faptul că decalajul dintre ţările sărace şi ţările bogate s-a mărit foarte mult. A crescut mult da­toria externă a ţărilor în curs de dezvoltare, iar măsurile pro­­tecţioniste, dobînzite excesiv de mari, politica de preţuri în do­meniul materiilor prime au fă­cut ca, de fapt, ţările bogate să obţină o serie de avantaje cu totul nejustificate, pe seama ţă­rilor în curs de dezvoltare. Avînd în vedere această si­tuaţie, precum şi faptul că până acum toate tratativele desfăşu­rate sub denumirea Nord-Sud nu au dus la nici un rezultat, apare necesitatea de a se face totul pentru întărirea colaboră­rii şi solidarităţii ţărilor în curs de dezvoltare, pentru organi­zarea unor tratative reale, în cadrul O.N.U., între ţările in curs de dezvoltare şi ţările dez­voltate,­ pentru a se ajunge la soluţionarea în cel mai scurt timp a problemelor subdezvoltă­rii, inclusiv a problemei datoriei externe, a­ dobînzilor, la reali­zarea unei noi ordini economice internaţionale. Soluţionarea a­­cestor probleme în cadrul unor negocieri reale intre ţările dez­voltate şi cele în curs de dez­voltare corespunde intereselor generale ale depăşirii crizei eco­nomice, ale dezvoltării armo­nioase a­ tuturor statelor, politi­cii generale de colaborare şi de pace în lume. ÎNTREBARE : Cum vedeţi dumneavoastră viitoarea dezvoltare economică şi teh­nologică a României ? Care este situaţia balanţei comer­ciale, a datoriei externe şi cum se gindeşte să acţioneze România pentru a face faţă ratelor înalte ale dobânzii ? RĂSPUNS : România este o ţară socialistă in curs de dezvol­tare. Criza economică şi situaţia generală — la care m-am referit — au afectat, intr-o anumită mă­sură, şi România, ca de altfel şi alte state. Aceasta a necesitat măsuri deosebite din partea României pentru depăşirea si­tuaţiei economice care s-a creat. Doresc să menţionez că, chiar în aceste condiţii, România a putut să realizeze an de an noi progrese în dezvoltarea sa eco­nomică, iar în 1934 să obţină o creştere a producţiei industriale de aproape 7 la sută. Aceasta ne-a permis să realizăm, in ul­timii ani, o balanţă comercială activă, să reducem in mod sub­stanţial, cu aproape 40 la sută, datoria externă. Pe această bază, la Congresul al XIII-lea al partidului am elaborat programul de dezvol­tare in cel de-al optulea cinci­nal, 1986—1990, şi, în perspecti­vă, pînă în 2000, în care punem pe primul plan accentuarea dez­voltării intensive a economiei, ridicarea nivelului tehnic şi ca­litativ al producţiei şi realizarea noii revoluţii tehnice, pe baza automatizării şi robotizării acti­vităţii de producţie. Ne-am propus, de asemenea, să realizăm o dezvoltare puter­nică, intensivă, a producţiei agricole. Pe această bază avem în ve­dere să asigurăm ridicarea in continuare­­ a nivelului de trai material şi spiritual al poporu­lui. Aş dori să menţionez că, în cincinalul 1981—1985, vom reali­za o creştere de circa 8 la sută a veniturilor reale ale tuturor categoriilor de oameni ai mun­cii. Aceasta arată că în Româ­nia, nu numai că nu a avut loc o scădere a nivelului de trai, dar s-a realizat, pe această bază, o creştere a veniturilor şi a con­diţiilor de viaţă ale poporului. De asemenea, ne-am propus ca, în următorii cîţiva ani, să lichidăm complet datoria exter­nă a ţării şi să nu mai apelăm în nici un fel la credite — a­­ceasta avînd în vedere faptul că dobînzile excesiv de mari fac inacceptabile şi neeconomice creditele. De fapt, s-ar putea spune că dobînzile excesiv de mari constituie o frină în calea progresului economic şi social al ţârilor in curs de dezvoltare. Deci, în întreaga noastră dezvol­tare vom pune accentul pe fo­losirea resurselor proprii, atit financiare, cit şi materiale şi umane. ÎNTREBARE : La al XIII- lea Congres al partidului, dumneavoastră aţi arătat că ar fi necesar să aibă loc o abordare nouă a problemelor legate de restituirea unor credite acordate unor ţări în curs de dezvoltare. Cum con­sideraţi că s-ar putea solu­ţiona această problemă avind in vedere situaţia grea pe care o au ţările in curs de dezvoltare pe piaţa finan­ciară ? RĂSPUNS : România a pre­zentat o serie de propuneri cu privire la problemele subdezvol­tării şi noii ordini economice internaţionale, inclusiv în ce priveşte o rezolvare globală a datoriilor externe. In acest ca­dru ne-am referit la anularea (Continuare in pag. a IV-a) SEMNIFICATIVĂ AFIRMARE In universul creaţiei Universul tehnologiilor de virf e fascinant prin imaginile pe care ochiul le percepe, parcurgind spaţii ce aparţin mai curind infinitului mic, de­cit marilor forme şi proporţii. Se desfăşoară în această lume infinitezimală a electronicii şi automaticii, a mecanicii fine şi a robotica — ca să enumerăm doar cîteva din domeniile in care se realizează o impresio­nantă investiţie de inteligenţă tehnică — o spectaculoasă competiţie tehnologică, o pro­iecţie spre orizonturile avan­sate ale cunoaşterii, un dialog concret şi interesant cu viito­rul, pe care iată specialiştii noştri ii apropie, făcindu-l să devină palpabil, familiar,­­mar­cat de o intensă frumuseţe. Este cit se poate de familia­ră prezenţa femeilor in peisa­jul acestor industrii revoluţio­nare, de virf. Aproape că nu există secvenţă decupată din această lume a infinitului mic în care să nu se afle, în prim­­plan, siluete feminine, chipuri concentrate, marcate de super­bul efort al creaţiei. In labora­toare, ateliere, staţii-pilot, mi­­nuind o complicată aparatură de cercetare, in faţa, planşetei, acolo unde forţa gândului în­chipuie din contururi şi ara­bescuri de tuş o realitate ştiin­ţifică şi tehnologică de înaltă performanţă, femeile reprezin­tă realmente un valoros po­tenţial de creaţie, un detaşa­ment de specialişti, a căror emblemă definitorie o repre­zintă competenţa, pasiunea re­ală pentru microcosmosul ma­teriei. Tinara ingineră Alexandra Liţă de la Institutul de pro­iectări pentru automatizări din Bucureşti s-a simţit atrasă, încă din perioada stagiaturii, în întîmpinarea Conferinţei naţionale a femeilor de un domeniu cu multiple implicaţii pentru industria viitorului : robotica. Realizarea unui „organism­“ artificial, cre­aţie interdisciplinară, capabilă să preia şi să execute operaţii complexe ale procesului de producţie — robotul — presu­pune o impresionantă muncă de creaţie ştiinţifică, valorifi­carea unor cunoştinţe de mare actualitate, din domeniile elec­tronicii, automaticii, mecanis­melor, mecanicii fine, hidrauli­ci ş.a. Integrîndu-şi realizări­­le colectivului de cercetare din atelierul de profil al în­treprinderii „Automatica“, ti­nera specialistă şi-a adus o contribuţie importantă la pro­iectarea sistemelor de acţiona­re şi comandă ale roboţilor RIP 6,3, RIC 25 şi RIS 60, re­alizaţi de I.C.S.I.T. „Titan“, a­­preciaţi pentru funcţionarea şi performanţele lor chiar de în­treprinderile în activitatea că­rora au fost implementaţi : „Autobuzul“ şi „Electroapara­­taj“. Iată un motiv de supre­mă satisfacţie pentru un spe­cialist care poate sa vadă „la lucru“ propria sa creaţie, o re­alizare in care a investit, ală­turi de ceilalţi colegi, nu­meroase ore de studiu şi cer­cetare, pasiune şi dăruire, competenţă profesională. O sa­tisfacţie in plus o constituie şi faptul că tinăra ingineră Ale­xandra Liţă deţine, împreună cu întregul colectiv, premiul „Aurel Vlaicu" al Academiei Republicii Socialiste Româ­nia, confirmare­a aprecierii de care roboţii realizaţi la I.P.A. se bucură in rindul spe­cialiştilor. La Întreprinderea de ele­mente pentru automatizări București este binecunoscut numele tinerei inginere Cris­tina Ionescu. A absolvit Fa­cultatea de automatizări şi cal-M. F. ŞANDRU (Continuare in pag. a ll-a) IMAGINI SIMBOL ALE DEVENIRII NOASTRE REVOLUŢIONARE Rod al politicii înţelepte a partidului nostru de dezvol­tare puternică, armonioasă, echilibrată a tuturor judeţelor, în actuala legislatură s-a accentuat procesul de industria­lizare a ţării, în toate marile centre economice. In princi­palele localități ale fiecărei zone geografice definitivîndu-se platforme industriale complexe, construindu-se alte noi ase­menea citadele industriale . Oraşe precum Giurgiu, Bis­triţa, Beclean, Rîmnicu Vîlcea, Calafat, Zimnicea, Titu, Anina, Moldova Nouă, Zalău, alte localităţi socotite multă vreme lipsite de „vocaţie“ în ce priveşte activitatea indus­trială au fost racordate la civilizaţia nouă pe care o aduce industrializarea, aici funcţionînd astăzi fabrici moderne, în­treprinderi ale unor ramuri purtătoare de progres tehnic . Marile platforme siderurgice de la Galaţi, Tîrgovişte, Călăraşi, Bucureşti, Roman, Brăila s-au dezvoltat în conti­nuare, prin punerea în funcţiune a unor noi capacităţi, astfel că aici, lingă vetrele fierbinţi in care se plămădeşte fonta şi oţelul, au fost înălţate fabrici prelucrătoare în ca­drul cărora se asigură o utilizare eficientă a materiilor pri­me, folosirea deplină a capacităţilor de producţie, a forţei de muncă şi a mijloacelor de transport . Producţia indus­triei chimice, a industriei electronice şi electrotehnice, a altor importante ramuri a crescut şi s-a diversificat tot mai mult, urmare a construirii şi punerii unor noi fabrici şi ca­pacităţi în funcţiune în cadrul marilor combinate de la Pi­teşti, Năvodari, Brazi, Borzeşti.

Next