Scînteia Tineretului, iunie 1985 (Anul 41, nr. 11199-11223)
1985-06-01 / nr. 11199
Proletari din toate ţăiile, uniti-vă ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a participat, vineri, la lucrările Plenarei lărgite a Consiliului Naţional al Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Gospodăririi Apelor, care s-a desfăşurat în Capitală în zilele de 29, 30 şi 31 mai. Conducătorul partidului şistatului nostru a fost primit, la sosirea în Sala Palatului Republicii, unde au avut loc lucrările plenarei, cu deosebită căldură şi entuziasm, cu aplauze şi urale. Exprimind întregul ataşament la politica internă şi externă a partidului şi statului, recunoştinţa profundă pentru grija statornică manifestată de secretarul general al partidului in întreaga perioadă care a trecut de la Congresul al IX-lea faţă de dezvoltarea şi modernizarea agriculturii, aflată Intr-un amplu şi profund proces revoluţionar de înnoire, participanţii au ovaţionat îndelung pentru partid şi secretarul său general, pentru patria noastră socialistă. In această atmosferă de vibrant patriotism, lit prezidiu au luat loc tovarăşul Nicolae Ceauşescu, membri şi menbri supleanţi ai Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., secretari ai C.C. al P.C.R., membri ai Biroului Executiv al Consiliului Naţional al Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Gospodăririi Apelor. La acest mare şi reprezentativ sfat al oamenilor muncii Dragi tovarăşi, Doresc să încep prin a vă adresa dumneavoastră, tuturor participanţilor la Plenara lărgită a Consiliului Naţional al Agriculturii şi celorlalte sectoare de activitate, în numele Comitetului Central al partidului, al Consiliului de Stat şi guvernului, precum şi al meu personal, un salut revoluţionar, călduros, împreună cu cele mai bune urări. (Aplauze şi urale puternice , se scandează : „Ceauşescu — P.C.R. !“, „Ceauşescu şi poporul !“). Plenara a dezbătut pe larg — în plen şi în secţiuni — problemele privind dezvoltarea agriculturii, industriei alimentare, silviculturii, gospodăririi apelor, ale îndeplinirii în cele mai bune condiţiuni a planului pe 1985, asigurînd astfel ca şi în agricultură să realizăm actualul cincinal cu rezultate cit mai bune şi să crească contribuţia acestui important sector al economiei naţionale la dezvoltarea generală a patriei noastre, la ridicarea bunăstării materiale şi din agricultura noastră socialistă au participat, ca invitaţi, secretari ai comitetelor judeţene de partid, cadre din conducerea direcţiilor judeţene pentru agricultură şi industria alimentară, uniunilor judeţene ale cooperativelor agricole de producţie, trusturilor judeţene S.M.A., I.A.S. şi horticole, filialelor Băncii pentru agricultură şi industrie alimentară, inspectori şefi ai inspectoratelor silvice judeţene, reprezentanţi ai unor consilii unice agroindustriale de stat şi cooperatiste, ai oficiilor de gospodărire a apelor, comisiilor judeţene ale producătorilor agricoli din localităţile necooperativizate, specialişti dinunităţi de producţii, de cercetare ştiinţifică şi invăţămînt, ţărani cooperatori, mecimistieri, lucrători din fermele de stat şi din alte sectoare de producţie. Au luat parte, de asemenea, cadre cu munci de răspundere din ministere şi instituţii centrale, care au sarcini în domeniul agriculturii, activişti de partid şi de stat, ai organizaţiilor de masă şi obşteşti. (Continuare in pag. a 111-a) spirituale a poporului. (Aplauze şi urale îndelungate , se scandează : „Ceauşescu şi poporul !“, „Ceauşescu — P.C.R."). După cum am fost informat, precum şi din cele ce am ascultat astăzi, discuţiile din plenară au cuprins un cerc larg de probleme. S-a făcut un schimb multilateral de păreri, s-au înfăţişat o serie de rezultate bune obţinute în diferite unităţi — atît în cooperativele agricole de producţie, cit şi în întreprinderile agricole de stat — precum şi în alte sectoare. In acelaşi timp, s-au formulat o serie de critici îndreptăţite ; unii tovarăşi au luat şi o poziţie autocritică faţă de o serie de lipsuri, de unele neajunsuri ce s-au mai manifestat în activitatea unor unităţi, în diferite domenii ale muncii din agricultură, în general, în cadrul discuţiilor — mai cu seamă în secţiuni, — s-au prezentat numeroase propuneri cu privire la îmbunătăţirea activităţii. Urmează ca organele corespunzătoare — agricole, de partid şi de stat — să analizeze toate aceste propuneri şi să treacă la soluţionarea lor, în vederea înlăturării unor lipsuri şi creării condiţiunilor pentru desfăşurarea in cele mai bune condiţiuni a activităţii din toate domeniile. Este adevărat că, pe lingă numărul mare de propuneri foarte bune, s-au formulat — după cite am fost informat — şi unele propuneri, care, de la început, sunt greu de acceptat. Spre exemplu, am fost informat că, chiar în dimineaţa de astăzi, un tovarăş a prezentat o propunere cu privire la restrîngerea suprafeţei agricole din unităţile consiliului agroindustrial pe care îl reprezenta. Unii tovarăşi, pornind de la necesitatea cointeresării materiale mai bune, sau în numele mai bunei cointeresări materiale — în loc să înţeleagă bine sensul politicii generale a partidului şi a statului nostru privind cointeresarea materială — au prezentat, în secţiuni, unele propuneri cu privire la modificarea preţurilor la unele produse agricole. Mă refer numai la aceste două probleme — deşi s-au mai formulat şi alte propuneri ce nu pot fi reţinute şi care nu corespund liniei generale de dezvoltare a agriculturii noastre, de înfăptuire a noii revoluţii agrare. Voi reveni asupra acestor două probleme pe care le-am menţionat ceva mai tîrziu. Am ţinut însă de la început să mă refer la acest grup de propuneri, pentru că, consider că Plenara Consiliului Naţional al Agriculturii şi celorlalte ramuri de activitate trebuie ca, în dezbaterea problemelor şi în hotâririle pe care le adoptă, să pornească în mod ferm de la hotărîrile Congresului al XIII-lea al partidului, care au pus în centrul activităţii dezvoltarea intensivă a întregii economii, deci şi a agriculturii noastre. Dezvoltarea intensivă, înfăptuirea noii revoluţii agrare presupun o agricultură de înaltă productivitate, realizarea măsurilor pe care le-am discutat, atît la Congres cît şi la consfătuirea ce a avut loc imediat după Congres, cu privire la obţinerea unor recolte bogate, care reprezintă singura cale pentru a asigura creşterea veniturilor reale ale cooperatorilor, ale oamenilor muncii, dezvoltarea generală a patriei noastre. (Aplauze puternice, prelungite). Din discuţiile care au avut loc s-a desprins că, în întreaga ţară, lucrările agricole din primăvara acestui an — deşi au avut loc in condiţii ceva mai grele — s-au încheiat în bune condiţii, că culturile se prezintă, în general, bine. Există posibilitatea sa asigurăm o recoltă bună, aşa cum s-au angajat toţi oamenii muncii din agricultură la Congresul al XIII-lea, la consfătuirea din decembrie pe problemele agriculturii. Am vizitat recent unele unităţi agricole din două judeţe, am putut vedea situaţia culturilor dintr-un număr important de judeţe. De aceea, consider că ceea ce s-a spus în plenară şi in secţiuni reprezintă realitatea şi că, intr-adevăr, deşi nu am avut condiţii prea bune pentru lu(Continuare in pag. a 11-a) în prezenţa tovarăşului Nicolae ieri s-au încheiat LUCRĂRILE PLENAREI LĂRGITE A CONSILIULUI NAŢIONAL AL AGRICULTURII, INDUSTRIEI ALIMENTARE, SILVICULTURII ŞI GOSPODĂRIRII APELOR CUVÂNTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU ANUL XLI SERIA II * Nr. 11 1996 PAGINI 50 BANI SIMBÄTA 1 IUNIE 1985 TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU a primit pe liderul majorităţii republicane din Senatul S.U.A. Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, vineri dimineaţa, pe Robert Dole, liderul majorităţii republicane din Senatul S.U.A., împreună cu Elisabeth Dole, ministrul transporturilor al S.U.A., care au efectuat o vizită in tara noastră. Liderul majorităţii republicane din Senatul S.U.A. a transmis preşedintelui Nicolae Ceauşescu cele mai calde urări din partea preşedintelui Statelor Unite ale Americii, Ronald Reagan. Totodată, oaspeţii au exprimat satisfacţia de a fi primiţi de şeful statului român, de a fi întreprins o vizită în România, prilej care le-a oferit posibilitatea de a examina noi căi şi modalităţi pentru amplificarea, în viitor, pe multiple planuri, a relaţiilor dintre cele două ţări. Mulţumind, preşedintele Nicolae Ceauşescu a rugat să se transmită preşedintelui S.U.A. cele mai bune urări. în acelaşi timp, şeful statului român a salutat cordial pe oaspeţi, manifestîndu-şi convingerea că vizita lor in România va contribui la dezvoltarea raporturilor româno-americane. In cadrul întrevederii s-au relevat bunele relaţii dintre România şi S.U.A., care au cunoscut, in ultimii ani, un curs ascendent. A fost subliniată dorinţa de a extinde, în continuare, conlucrarea româno-americană, pe tărîm politic, economic, tehnico-ştiintific, cultural şi in alte domenii de activitate, de a intensifica cooperarea in producţie, de a spori volumul schimburilor comerciale, în interesul ambelor ţări şi popoare, al cauzei colaborării şi înţelegerii între naţiuni. Schimburile de păreri in probleme actuale ale vieţii politice internaţionale au pus in evidenţă necesitatea de a se acţiona cu hotărire pentru oprirea evoluţiei periculoase a evenimentelor spre confruntare şi război, spre catastrofă nucleară, pentru reluarea şi consolidarea procesului destinderii, pentru soluţionarea pe cale paşnică, prin tratative, a tuturor diferendelor dintre state. In acest cadru, preşedintele Nicolae Ceauşescu a subliniat că problema cea mai importantă în momentul de faţă o constituie oprirea cursei înarmărilor, îndeosebi a înarmărilor nucleare, trecerea la dezarmare, înlăturarea pericolului unui nou război mondial şi asigurarea păcii in lume. S-a relevat imperativul depunerii unor eforturi susţinute de ambele părţi pentru ca la negocierile de la Geneva dintre Uniunea Sovietică şi Statele Unite ale Americii să se ajungă la acorduri reale, care să ducă la oprirea amplasării rachetelor cu rază medie de acţiune, la înlăturarea tuturor armelor nucleare din Europa şi din întreaga lume, la prevenirea şi evitarea militarizării spaţiului cosmic, la îndepărtarea gravelor primejdii ce planează asupra omenirii. S-a apreciat că o însemnătate deosebită ar avea-o încetarea pe perioada negocierilor a dezvoltării şi desfăşurării de noi arme nucleare. În timpul convorbirii, s-a arătat că parlamentele şi parlamentarii pot şi trebuie să-şi aducă o contribuţie importantă la soluţionarea constructivă a problemelor complexe ale lumii contemporane, la edificarea unui climat de pace, destindere, securitate, încredere şi largă colaborare internaţională. La întrevedere, care a decurs într-o atmosferă de cordialitate, a participat tovarăşul Nicolae Giosan, preşedintele Marii Adunări Naţionale. A fost de faţă Francis B. Corry, însărcinatul cu afaceri adinterim al S.U.A. la Bucureşti. 1 IUNIE — ZIUA INTERNAŢIONALĂ A COPILULUI Fierbinte recunoştinţă şi dragoste neţărmurită faţă de partid, faţă de cei mai apropiaţi prieteni şi îndrumători ai generaţiilor tinere, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu Ziua de 1 Iunie a fiecărui an reprezintă, mai mult poate de Jk cît toate celelalte sărbători care ne îndreaptă gindurile către cai apropiaţi şi dragi, un moment al celor mai curate bucurii, al încrederii in viaţă şi in viito- rul ei, o suită de clipe trăite in-1 tens şi dăruite cu generoziţii'i* celor de care se leagă spera»'* tele şi idealurile noastre de dăinuire. Pentru că, dintotdeauina, în generaţiile tinere, în corpii s-au învestit nu numai dragoste părintească şi grijă necontenită ci, în egală măsură, încredere că ziua de mîine va fi mai luminoasă, arătîndu-ne tuturor un chip pe măsura viselor şi dorinţelor noastre de azi. Desigur, un adevăr care nu mai poate fi pus la îndoială ne arată că depinde, în cel mai înalt grad, de modul în care o colectivitate îşi creşte, îşi formează şi îşi educă generaţiile tinere, însăşi devenirea ei ulterioară, asigurarea progresului ei, realizarea propriilor obiective de perspectivă. In patria noastră, în societatea nouă pe care o făurim, acest adevăr a căpătat şi capătă valenţe noi, puteri de semnificare deosebite din care se desprind, alături de înaltul umanism socialist, liniile de acţiune ale unei concepţii profund revoluţionare privind continuitatea generaţiilor in procesul complex al dezvoltării sociale şi economice, al edificării civilizaţiei socialiste, atît pe plan material, cît şi pe plan spiritual, sarcinile de cea mai mare răspundere ce stau in faţa factorilor educaţionali pentru formarea armonioasă, multilaterală a personalităţii tinere. In România socialistă, mai cu seamă in ultimele două decenii, de cind la crima destinelor noastre istorice se află cel mai iubit fiu al naţiunii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, preşedintele Republicii, grija faţă de copii, faţă de tineret. In general, grijă orientată spre asigurarea celor mai bune condiţii de viaţă, de învăţătură, de formare şi afirmare pe multiple planuri, reprezintă un obiectiv major al întregii politici a partidului şi statului, una din raţiunile fundamentale ale eforturilor constructive depuse cu elin revoluţionar, cu pasiune şi dăruire, cu eroism de întregul nostru popor. Este suficient să ne gîndim la atenţia pe care partidul şi statul nostru o acordă mamei şi copilului, la vasta reţea a unităţilor preşcolare şi şcolare, la condiţiile de odihnă puse la dispoziţia copiilor, la sistemul de ocrotire a sănătăţii lor, la modalităţile extrem de diverse prin care cei mai tineri cetăţeni ai ţării sunt antrenaţi de mici la activităţile culturale, sportive, creatoare de valori materiale şi spirituale, la cele prin care sunt deprinşi cu responsabilitatea socială, cu democratismul profund al societăţii noastre, pentru a înţelege că atunci când vorbim despre copilăria minunată, cu adevărat fericită a copiilor noştri nu facem apel la nici un fel de metaforă, ci definim cu exactitate şi claritate maxime o stare de fapt cotidiană. Evident, aceste condiţii de excepţie ce sunt puse la dispoziţia tuturor copiilor ţării sunt rodul politicii umanist-revoluţionare a partidului nostru, al grijii deosebite pe care secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu o poartă acestora şi, prin ei, viitorului însuşi al poporului. Ne aflăm la puţin timp de la desfăşurarea lucrărilor Forumului democratic al tineretului, eveniment cu ample semnificaţii in munca şi viaţa tinerelor generaţii ale naţiunii. Magistrala cuvîntare rostită cu acest prilej de conducătorul partidului şi statului nostru evidenţiază o dată în plus faptul că de copiii şi tinerii de azi se leagă marile speranţe ale viitorului, că ei trebuie să fie educaţi şi crescuţi în spirit patriotic şi revoluţionar, în cultul muncii pentru ţară, pentru prosperitatea şi fericirea oamenilor ei. A munci şi a învăţa necontenit, a fi mereu la înălţimea exigenţelor prezentului, a te situa la orizontul celor mai noi cuceriri ale cunoaşterii umane, ale ştiinţei şi tehnicii mondiale reprezintă, în această perspectivă, comandamente de conştiinţă şi de acţiune pentru fiecare pionier, pentru fiecare tinăr şi copil al ţării. In acest sens se poate afirma cu toată temeinicia că organizaţiile revoluţionare ale copiilor şi tineretului — Organizaţia Şoimii Patriei, Organizaţia Pionierilor, Uniunea Tineretului Comunist, U.A.S.C.R. — îşi îndeplinesc cu cinste înalta răspundere încredinţată de partid, de secretarul general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, aceea de a veghea in permanenţă la educarea şi formarea generaţiilor tinere in conformitate cu cerinţele societăţii noastre socialiste, în spiritul principiilor şi normelor eticii şi echităţii socialiste, al valorilor fundamentale ale civilizaţiei noastre, de a acţiona astfel incit să asigure devenirea celor mai tinere vlăstare ale ţării ca oameni de nădejde, cetăţeni cu o înaltă conştiinţă patriotică şi revoluţionară, constructori demni şi conştienţi, liberi şi devotaţi ai socialismului şi comunismului pe pămintul scump al patriei. Realitatea de fiecare zi demonstrează că, pe deplin conştienţi de dragostea şi grija părintească cu care sunt înconjuraţi, de eforturile uriaşe ce sunt făcute de întreaga societate pentru a le asigura condiţiile cele mai bune de muncă şi viaţă, de învăţătură şi de realizare în consens cu propriile aspiraţii, copiii patriei răspund prin fapte cotidiene de muncă şi învăţătură, prin modul în care se pregătesc şi se formează cerinţelor ce le revin, urmează cu devotament cuvintul partidului. (Continuare in pag. a V-a) COPIII Copiii — zori de ziuă pentru mîine, Pecetea vieţii şi-a iubirii noastre, Muguri de foc pe-un lujer de lumină Şi zbor şi răsărit şi zări albastre. Copiii - veşnicia din secunde, Rodirea tulpinilor de dor, împurpurarea visului şi vrerii Şi mîinile lui azi sub tricolor. Copiii — înaripare de cuvînt Sub cer de azur al patriei materne, O lume minunată, înflorire A României sacre şi eterne... Mlădiţe tandre, cîntec de iubire Rostesc cu voi la ora de poeme ! NICOLAE ROTARU Pagina a 4-a: COPILĂRIE FERICITĂ SUB SEMNUL LIBERTĂŢII, AL DEMNITĂŢII ŞI AL PĂCII