Scînteia Tineretului, iunie 1985 (Anul 41, nr. 11199-11223)

1985-06-01 / nr. 11199

Proletari din toate ţăiile, uniti-vă ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Repu­blicii Socialiste România, a participat, vineri, la lu­crările Plenarei lărgite a Consiliului Naţional al Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Gospodăririi Apelor, care s-a desfăşurat în Capi­tală în zilele de 29, 30 şi 31 mai. Conducătorul partidului şi­­statului nostru a fost primit, la sosirea în Sala Palatului Re­publicii, unde au avut loc lu­crările plenarei, cu deosebită căldură şi entuziasm, cu aplau­ze şi urale. Exprimind întregul ataşament la politica internă şi externă a partidului şi statului, recunoştinţa profundă pentru grija statornică manifestată de secretarul general al partidului in întreaga perioadă care a tre­cut de la Congresul al IX-lea faţă de dezvoltarea şi moderni­zarea agriculturii, aflată Intr-un amplu şi profund proces revo­luţionar de înnoire, participan­ţii au ovaţionat îndelung pen­tru partid şi secretarul său ge­neral, pentru patria noastră so­cialistă. In această atmosferă de vi­brant patriotism, lit prezidiu au luat loc tovarăşul Nicolae Ceauşescu, membri şi men­bri supleanţi ai Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., se­cretari ai C.C. al P.C.R., mem­bri ai Biroului Executiv al Con­siliului Naţional al Agriculturii, Industriei Alimentare, Silvicul­turii şi Gospodăririi Apelor. La acest mare şi reprezenta­tiv sfat al oamenilor muncii Dragi tovarăşi, Doresc să încep prin a vă adresa dumneavoastră, tutu­ror participanţilor la Plenara lărgită a Consiliului Naţional al Agriculturii şi celorlalte sectoare de activitate, în nu­mele Comitetului Central al partidului, al Consiliului de Stat şi guvernului, precum şi al meu personal, un salut re­voluţionar, călduros, împreună cu cele mai bune urări. (Aplauze şi urale puternice , se scandează : „Ceauşescu — P.C.R. !“, „Ceauşescu şi po­porul !“). Plenara a dezbătut pe larg — în plen şi în secţiuni — problemele privind dezvoltarea agriculturii, industriei alimen­tare, silviculturii, gospodăririi apelor, ale îndeplinirii în cele mai bune condiţiuni a planu­lui pe 1985, asigurînd ast­fel ca şi în agricultură să realizăm actualul cincinal cu rezultate cit mai bune şi să crească contribuţia acestui important sector al economiei naţionale la dezvoltarea gene­rală a patriei noastre, la ridi­carea bunăstării materiale şi din agricultura noastră socialis­tă au participat, ca invitaţi, secretari ai comitetelor judeţe­ne de partid, cadre din condu­cerea direcţiilor judeţene pen­tru agricultură şi indus­tria alimentară, uniunilor ju­deţene ale cooperativelor a­­gricole de producţie, trus­turilor judeţene S.M.A., I.A.S. şi horticole, filialelor Băncii pentru agricultură şi industrie alimentară, inspectori şefi ai inspectoratelor silvice judeţene, reprezentanţi ai unor consilii unice agroindustriale de stat şi cooperatiste, ai oficiilor de gos­podărire a apelor, comisiilor judeţene ale producătorilor a­­gricoli din localităţi­le necoope­­rativizate, specialişti din­­uni­tăţi de producţii, de cercetare ştiinţifică şi invăţămînt, ţărani cooperatori, mecimistieri, lucră­tori din fermele de stat şi din alte sectoare de producţie. Au luat parte, de asemenea, cadre cu munci de răspundere din ministere şi instituţii cen­trale, care au sarcini în dome­niul agriculturii, activişti de partid şi de stat, ai organiza­ţiilor de masă şi obşteşti. (Continuare in pag. a 111-a) spirituale a poporului. (Aplau­ze şi urale îndelungate , se scandează : „Ceauşescu şi poporul !“, „Ceauşescu — P.C.R.­­"). După cum am fost informat, precum­ şi din cele ce am as­cultat astăzi,­­ discuţiile din plenară au cuprins un cerc larg de probleme. S-a făcut un schimb multilateral de pă­reri, s-au înfăţişat o serie de rezultate bune obţinute în di­ferite unităţi — atît în coope­rativele agricole de producţie, cit şi în întreprinderile agri­cole de stat — precum şi în alte sectoare. In acelaşi timp, s-au formulat o serie de cri­tici îndreptăţite ; unii tovarăşi au luat şi o poziţie autocritică faţă de o serie de lipsuri, de unele neajunsuri ce s-au mai manifestat în activitatea unor unităţi, în diferite domenii ale muncii din agricultură, în ge­neral, în cadrul discuţiilor — mai cu seamă în secţiuni, — s-au prezentat numeroase pro­puneri cu privire la îmbună­tăţirea activităţii. Urmează ca organele corespunzătoare — agricole, de partid şi de stat — să analizeze toate aceste pro­puneri şi să treacă la soluţio­narea lor, în vederea înlătură­rii unor lipsuri şi creării con­­diţiunilor pentru desfăşurarea in cele mai bune condiţiuni a activităţii din toate domeniile. Este adevărat că, pe lingă numărul mare de propuneri foarte bune, s-au formulat — după cite am fost informat — şi unele propuneri, care, de la început, sunt greu de acceptat. Spre exemplu, am fost infor­mat că, chiar în dimineaţa de astăzi, un tovarăş a prezentat o propunere cu privire la re­­strîngerea suprafeţei agricole din unităţile consiliului agro­industrial pe care îl repre­zenta. Unii tovarăşi, pornind de la necesitatea cointeresării materiale mai bune, sau în numele mai bunei cointeresări materiale — în loc să înţelea­gă bine sensul politicii gene­rale a partidului şi a statului nostru privind cointeresarea materială — au prezentat, în secţiuni, unele propuneri cu privire la modificarea preţu­rilor la unele produse agrico­le. Mă refer numai la aceste două probleme — deşi s-au mai formulat şi alte propuneri ce nu pot fi reţinute şi care nu corespund liniei generale de dezvoltare a agriculturii noastre, de înfăptuire a noii revoluţii agrare. Voi re­veni asupra acestor două probleme pe care le-am men­ţionat ceva mai tîrziu. Am ţinut însă de la început să mă refer la acest grup de propuneri, pentru că, consider că Plenara Consiliului Naţio­nal al Agriculturii şi celorlalte ramuri de activitate trebuie ca, în dezbaterea problemelor şi în hotâririle pe care le adoptă, să pornească în mod ferm de la hotărîrile Congre­sului al XIII-lea al partidului, care au pus în centrul activi­tăţii dezvoltarea intensivă a întregii economii, deci şi a agriculturii noastre. Dezvol­tarea intensivă, înfăptuirea noii revoluţii agrare pre­supun o agricultură de înal­tă productivitate, realizarea măsurilor pe care le-am dis­cutat, atît la Congres cît şi la consfătuirea ce a avut loc imediat după Congres, cu pri­vire la obţinerea unor recolte bogate, care reprezintă singu­ra cale pentru a asigura creş­terea veniturilor reale ale cooperatorilor, ale oamenilor muncii, dezvoltarea generală a patriei noastre. (Aplauze puternice, prelungite). Din discuţiile care au avut loc s-a desprins că, în întrea­ga ţară, lucrările agricole din primăvara acestui an — deşi au avut loc in condiţii ceva mai grele — s-au încheiat în bune condiţii, că culturile se prezintă, în general, bine. Există posibilitatea sa asi­gurăm o recoltă bună, aşa cum s-au angajat toţi oame­nii muncii din agricultură la Congresul al XIII-lea, la con­sfătuirea din decembrie pe problemele agriculturii. Am vizitat recent unele u­­nităţi agricole din două ju­deţe, am putut vedea situa­ţia culturilor dintr-un număr important de judeţe. De a­­ceea, consider că ceea ce s-a spus în plenară şi in secţiuni reprezintă realitatea şi că, intr-adevăr, deşi nu am avut condiţii prea bune pentru lu­(Continuare in pag. a 11-a) în prezenţa tovarăşului Nicolae ieri s-au încheiat LUCRĂRILE PLENAREI LĂRGITE A CONSILIULUI NAŢIONAL AL AGRICULTURII, INDUSTRIEI ALIMENTARE, SILVICULTURII ŞI GOSPODĂRIRII APELOR CUVÂNTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU ANUL XLI SERIA II * Nr. 11 199­6 PAGINI 50 BANI SIMBÄTA 1 IUNIE 1985 TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU a primit pe liderul majorităţii republicane din Senatul S.U.A. Preşedintele Republicii Socia­liste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, vineri di­mineaţa, pe Robert Dole, liderul majorităţii republicane din Senatul S.U.A., împreună cu Elisabeth Dole, ministrul trans­porturilor al S.U.A., care au efectuat o vizită in tara noas­tră. Liderul majorităţii republica­ne din Senatul S.U.A. a trans­mis preşedintelui Nicolae Ceauşescu cele mai calde urări din partea preşedintelui Statelor Unite ale Americii, Ronald Rea­gan. Totodată, oaspeţii au ex­primat satisfacţia de a fi pri­miţi de şeful statului român, de a fi întreprins o vizită în România, prilej care le-a oferit posibilitatea de a examina noi căi şi modalităţi pentru ampli­ficarea, în viitor, pe multiple planuri, a relaţiilor dintre cele două ţări. Mulţumind, preşedintele Nicolae Ceauşescu a rugat să se transmită preşedintelui S.U.A. cele mai bune urări. în acelaşi timp, şeful statului român a sa­lutat cordial pe oaspeţi, mani­­festîndu-şi convingerea că vizi­ta lor in România va contribui la dezvoltarea raporturilor ro­mâno-americane. In cadrul întrevederii s-au relevat bunele relaţii dintre România şi S.U.A., care au cu­noscut, in ultimii ani, un curs ascendent. A fost subliniată do­rinţa de a extinde, în continua­re, conlucrarea româno-ameri­­cană, pe tărîm politic, economic, tehnico-ştiintific, cultural şi in alte domenii de activitate, de a intensifica cooperarea in pro­ducţie, de a spori volumul schimburilor comerciale, în in­teresul ambelor ţări şi popoare, al cauzei colaborării şi înţele­gerii între naţiuni. Schimburile de păreri in pro­bleme actuale ale vieţii politi­ce internaţionale au pus in evi­denţă necesitatea de a se acţio­na cu hotărire pentru oprirea evoluţiei periculoase a eveni­mentelor spre confruntare şi război, spre catastrofă nucleară, pentru reluarea şi consolidarea procesului destinderii, pentru soluţionarea pe cale paşnică, prin tratative, a tuturor diferen­delor dintre state. In acest cadru, preşedintele Nicolae Ceauşescu a subliniat că problema cea mai importantă în momentul de faţă o consti­tuie oprirea cursei înarmărilor, îndeosebi a înarmărilor nuclea­re, trecerea la dezarmare, înlă­turarea pericolului unui nou război mondial şi asigurarea păcii in lume. S-a relevat impe­rativul depunerii unor eforturi susţinute de ambele părţi pen­tru ca la negocierile de la Gene­va dintre Uniunea Sovietică şi Statele Unite ale Americii să se ajungă la acorduri reale, care să ducă la oprirea amplasării rachetelor cu rază medie de ac­ţiune, la înlăturarea tuturor armelor nucleare din Europa şi din întreaga lume, la preveni­rea şi evitarea militarizării spa­ţiului cosmic, la îndepărtarea gravelor primejdii ce planează asupra omenirii. S-a apreciat că o însemnătate deosebită ar avea-o încetarea pe perioada ne­gocierilor a dezvoltării şi des­făşurării de noi arme nucleare. În timpul convorbirii, s-a ară­tat că parlamentele şi parla­mentarii pot şi trebuie să-şi aducă o contribuţie importantă la soluţionarea constructivă a problemelor complexe ale lumii contemporane, la edificarea unui climat de pace, destindere, securitate, încredere şi largă colaborare internaţională. La întrevedere, care a decurs într-o atmosferă de cordialitate, a participat tovarăşul Nicolae Giosan, preşedintele Marii Adu­nări Naţionale. A fost de faţă Francis B. Cor­­ry, însărcinatul cu afaceri ad­­interim al S.U.A. la Bucureşti. 1 IUNIE — ZIUA INTERNAŢIONALĂ A COPILULUI Fierbinte recunoştinţă şi dragoste neţărmurită faţă de partid, faţă de cei mai apropiaţi prieteni şi îndrumători ai generaţiilor tinere, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu Ziua de 1 Iunie a fiecărui an reprezintă, mai mult poate de Jk cît toate celelalte sărbători care ne îndreaptă gindurile către cai apropiaţi şi dragi, un moment al celor mai curate bucurii, al încrederii in viaţă şi in viito- rul ei, o suită de clipe trăite in-1 tens şi dăruite cu generoziţii'i* celor de care se leagă spera»'* tele şi idealurile noastre de dăinuire. Pentru că, dintotdeaui­na, în generaţiile tinere, în cor­pii s-au învestit nu numai dra­goste părintească şi grijă ne­contenită ci, în egală măsură, încredere că ziua de mîine va fi mai luminoasă, arătîndu-ne tuturor un chip pe măsura vi­selor şi dorinţelor noastre de azi. Desigur, un adevăr care nu mai poate fi pus la îndoială ne arată că depinde, în cel mai înalt grad, de modul în care o colectivitate îşi creşte, îşi for­mează şi îşi educă generaţiile tinere, însăşi devenirea ei ul­terioară, asigurarea progresu­lui ei, realizarea propriilor o­­biective de perspectivă. In patria noastră, în societa­tea nouă pe care o făurim, a­­cest adevăr a căpătat şi capătă valenţe noi, puteri de semnifi­care deosebite din care se des­prind, alături de înaltul umanism socialist, liniile de acţiune ale unei concepţii profund revolu­ţionare privind continuitatea generaţiilor in procesul com­plex al dezvoltării sociale şi e­­conomice, al edificării civiliza­ţiei socialiste, atît pe plan ma­terial, cît şi pe plan spiritual, sarcinile de cea mai mare răs­pundere ce stau in faţa facto­rilor educaţionali pentru for­marea armonioasă, multilate­rală a personalităţii tinere. In România socialistă, mai cu seamă in ultimele două de­cenii, de cind la crima destine­lor noastre istorice se află cel mai iubit fiu al naţiunii, tova­răşul Nicolae Ceauşescu, secre­tarul general al partidului, pre­şedintele Republicii, grija faţă de copii, faţă de tineret. In ge­neral, grijă orientată spre asi­gurarea celor mai bune con­diţii de viaţă, de învăţătură, de formare şi afirmare pe multi­ple planuri, reprezintă un obiec­tiv major al întregii politici a partidului şi statului, una din raţiunile fundamentale ale e­­forturilor constructive depuse cu elin revoluţionar, cu pa­siune şi dăruire, cu eroism de întregul nostru popor. Este su­ficient să ne gîndim la atenţia pe care partidul şi statul nos­tru o acordă mamei şi copilu­lui, la vasta reţea a unităţilor preşcolare şi şcolare, la condi­ţiile de odihnă puse la dispozi­ţia copiilor, la sistemul de o­­crotire a sănătăţii lor, la mo­dalităţile extrem­ de diverse prin care cei mai tineri cetă­ţeni ai ţării sunt antrenaţi de mici la activităţile culturale, sportive, creatoare de valori materiale şi spirituale, la cele prin care sunt deprinşi cu res­ponsabilitatea socială, cu demo­cratismul profund al societăţii noastre, pentru a înţelege că atunci când vorbim despre co­pilăria minunată, cu adevărat fericită a copiilor noştri nu fa­cem apel la nici un fel de me­taforă, ci definim cu exactitate şi claritate maxime o stare de fapt cotidiană. Evident, aceste condiţii de excepţie ce sunt puse la dispoziţia tuturor co­piilor ţării sunt rodul politicii umanist-revoluţionare a parti­dului nostru, al grijii deose­bite pe care secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu o poartă acestora şi, prin ei, viitorului însuşi al po­porului. Ne aflăm la puţin timp de la desfăşurarea lucrărilor Foru­mului democratic al tinere­tului, eveniment cu ample semnificaţii in munca şi viaţa tinerelor generaţii ale naţiunii. Magistrala cuvîntare rostită cu acest prilej de conducătorul partidului şi statului nostru evi­denţiază o dată în plus faptul că de copiii şi tinerii de azi se leagă marile speranţe ale viito­rului, că ei trebuie să fie edu­caţi şi crescuţi în spirit patrio­tic şi revoluţionar, în cultul muncii pentru ţară, pentru prosperitatea şi fericirea oame­nilor ei. A munci şi a învăţa necontenit, a fi mereu la înălţi­mea exigenţelor prezentului, a te situa la orizontul celor mai noi cuceriri ale cunoaşterii u­­mane, ale ştiinţei şi tehnicii mondiale reprezintă, în această perspectivă, comandamente de conştiinţă şi de acţiune pentru fiecare pionier, pentru fiecare tinăr şi copil al ţării. In acest sens se poate afirma cu toată temeinicia că organizaţiile re­voluţionare ale copiilor şi tine­retului — Organizaţia Şoimii Patriei, Organizaţia Pionierilor, Uniunea Tineretului Comunist, U.A.S.C.R. — îşi îndeplinesc cu cinste înalta răspundere încre­dinţată de partid, de secretarul general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, aceea de a veghea in permanenţă la educarea şi formarea generaţiilor tinere in conformitate cu cerinţele socie­tăţii noastre socialiste, în spi­ritul principiilor şi normelor eticii şi echităţii socialiste, al valorilor fundamentale ale ci­vilizaţiei noastre, de a acţiona astfel incit să asigure devenirea celor mai tinere vlăstare ale ţării ca oameni de nădejde, ce­tăţeni cu o înaltă conştiinţă pa­triotică şi revoluţionară, con­structori demni şi conştienţi, li­beri şi devotaţi ai socialismului şi comunismului pe pămintul scump al patriei. Realitatea de fiecare zi de­monstrează că, pe deplin con­ştienţi de dragostea şi grija pă­rintească cu care sunt înconju­raţi, de eforturile uriaşe ce sunt făcute de întreaga societate pen­tru a le asigura condiţiile cele mai bune de muncă şi viaţă, de învăţătură şi de realizare în consens cu propriile aspiraţii, copiii patriei răspund prin fap­te cotidiene de muncă şi învă­ţătură, prin modul în care se pregătesc şi se formează cerin­ţelor ce le revin, urmează cu devotament cuvintul partidului. (Continuare in pag. a V-a) COPIII Copiii — zori de ziuă pentru mîine, Pecetea vieţii şi-a iubirii noastre, Muguri de foc pe-un lujer de lumină Şi zbor şi răsărit şi zări albastre. Copiii - veşnicia din secunde, Rodire­a tulpinilor de dor, împurpurare­a visului şi vrerii Şi mîinile lui azi sub tricolor. Copiii — înaripare de cuvînt Sub cer de­ azur al patriei materne, O lume minunată, înflorire A României sacre şi eterne... Mlădiţe tandre, cîntec de iubire Rostesc cu voi la ora de poeme ! NICOLAE ROTARU Pagina a 4-a: COPILĂRIE FERICITĂ SUB SEMNUL LIBERTĂŢII, AL DEMNITĂŢII ŞI AL PĂCII

Next