Scînteia Tineretului, august 1985 (Anul 41, nr. 11251-11276)

1985-08-01 / nr. 11251

20 de ani de la Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Român şi de la alegerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu in funcţia de secretar general al partidului TINERETUL — puternică forţă socială, viitorul însuşi al naţiunii noastre socialiste Sărbătoare de gînd şi faptă, împlinirea a două decenii de la istoricul Congres al IX-lea al partidului este marcată de importante şi deosebite succese care, în felul lor, în limbajul viu al vieţii şi al muncii noas­tre, vin să ateste unitatea de monolit a tin­erei generaţii, a întregului nostru popor în ju­rul partidului, al secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Sunt, toate acestea, dovezi ale unei încrederi fără precedent şi egal în prezentul şi viitorul socialist şi comunist al patriei, în capacitatea noas­tră de a face totul, de a nu precupeţi nici un efort spre a înfăptui cu succes măreţele­­ prevederi înscrise în Progra­mul de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvol­tate şi înaintare a României spre comunism, în documente­le Congresului al XIII-lea al partidului. Este o realitate deosebit de scumpă nouă aceea că in epoca istorică pe care, cu firească bucurie, demnitate şi mindrie o numim „Epoca Nicolae Ceauşescu", tineretului i-a fost conferit un statut de o valoa­re şi importanţă cum nu a avut el niciodată. Anume, el este chemat să reprezinte o puter­nică forţă socială, să fie însuşi purtătorul şi promotorul viito­rului naţiunii socialiste. Din iniţiativa şi sub directa Îndrumare ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, tinere­tul a avut şi are, permanent create cele mai largi ,şi minu­nate condiţii de formare şi afirmare, are în faţă un viitor mai mindru şi mai luminos ca niciodată. Şi acest lucru, — să o recunoaştem deschis, cu toa­tă sinceritatea — nu este deloc întîmplător ! Prin inepuizabila sa deschidere spre nou, spre tot ce este mai valoros şi mai înaintat în gîndirea şi cunoaş­terea umană, tineretul este o importantă sursă a progresu­lui şi a civilizaţiei. Este meritul istoric al tova­răşului Nicolae Ceauşescu de a fi înţeles cu maximă claritate, de a promova cu maximă con­secvenţă un adevăr cu valoare de axiomă — anume că tine­retul poate şi trebuie să re­prezinte, întotdeauna, în orice împrejurare, cel mai autorizat purtător şi promotor al celei mai înaintate orînduiri. Constituie şansa istorică a generaţiei noastre tinere, a­­ceea că in fruntea partidului şi a statului­­nostru se află mi­­■ nunatul patriot şi revoluţionar, eroul de geniu al partidului şi poporului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cel care, de peste cinci decenii, şi-a contopit in mod exemplar viaţa şi munca, „lupta şi activitatea cu Înseşi destinele măreţei cauze a partidului şi poporului, cel pe care cu aleasă mindrie şi deo­sebit respect tovarăşii săi de muncă şi de luptă l-au numit „cel mai bun dintre cei mai buni comunişti“ — tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cel care ne-a fost şi ne este In permanenţă imbold In tot ceea ce Înfăptuim, In tot ceea ce vrem să Înfăptuim. Acum, In aceste zile solem­ne, festive, cînd facem bilan­ţul unei epoci de eroism şi cu­tezanţă, trebuie să spunem că tocmai pentru că in fruntea partidului şi statului nostru s-a aflat tovarăşul Nicolae Ceauşescu, Uniunii Tineretului Comunist, organelor şi orga­nizaţiilor sale le-au fost confe­rite sarcini de o asemenea amploare, importanţă şi com­plexitate, că tinăra generaţie are ca niciodată bucuria şi mindria de a se şti prezentă in marile bătălii pentru a con­tinua şi a ridica pe o treaptă nouă, superioară, procesul re­voluţionar de făurire a unei Românii moderne, libere, uni­te şi demne. Este greu — dacă nu este chiar imposibil — de a strînge intr-un singur cuvint chipul de azi al ţării. Dar marea mindrie, bucuria tineretului, este tocmai aceea de a şti că In tot ceea ce a-a înfăptuit, In tot ceea ce se va înfăptui se află organic încorporate ener­gia, pasiunea şi priceperea noastră, că, practic, nu există domeniu al creaţiei noastre materiale şi spirituale, asupra căruia să nu ne fi pus noi, ti­nerii, semnătura de prestigiu. Nu a fost deloc uŞor, punic nu ne-a venit de-a gata, nimic nu ne-a picat din cer ! Mai cu seamă a fost şi este frumos să te ştii că te afli tinăr ro­mantic, tînăr revoluţionar, constructor competent şi con­secvent al celei mai frumoase şi mai luminoase orînduiri pa care a cunoscut-o omenirea. Astăzi, mai mult ca oricind, tineretul are bucuria şi min­dria de a se afla pretutindeni, In industrie, In agricultură, In ştiinţă, cultură, Învăţământ, pe marile şantiere ale muncii pentru ţară, el fiind Îndreptă­ţit să-şi spună cuvîntul şi fapta, să aibă temeiul fără preget al elanului său creator la Înseşi bazele făuririi noii societăţi. Ştim că a înfăptui sarcinile Congresului al XIII- lea este un lucru greu, ştim — pentru că aşa ne-a spus şi aşa ne invaţă tovarăşul Nicolae Ceauşescu — că am plecat la un drum lung, ce necesită efor­turi, sacrificii şi dăruire. Dar mai ştim­ că niciodată tinere­tul nu a dat Înapoi, că el a fost, este şi va fi in avanpos­turile cunoaşterii şi acţiunii sociale. Avem in faţa noastră trainice şi luminoase exemple de dăruire, patriotism şi spirit revoluţionar. Avem mai mul decit oricind minunata pildă a secretarului general al parti­dului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Şi mai ştim că noi, tinerii, am fost chemaţi per­manent să chibzuim şi să hotărîm la ceea ce priveşte destinele ţării, că putem şi trebuie să ne spunem răspicat, prin gind şi faptă, apartenenţa la acest ev de aur al ţării. Tineretul , puternică forţă socială, viitorul însuşi al na­­ţiiunii noastre­ socialiste, este, azi, o realitate concludentă a României. Şi mai ales este, prin el însuşi, garanţia noas­tră definitivă pentru viitor. ŞERBAN CIONOF „Munciţi şi învăţaţi, învăţaţi şi munciţi, afirmaţi-vă ca neobosiţi şi pasionaţi promotori ai noului, cercetaţi cu dăruire tainele naturii, dovediţi-vă demni continuatori ai înaintaşilor, ai luminoaselor înfăptuiri ale prezentului, acţionaţi cu energie, com­petenţă şi elan revoluţionar pentru a îmbogăţi avuţia naţională cu noi valori materiale şi spirituale, pentru a vă aduce întreaga voastră contribuţie la progresul neîncetat al patriei !“ (Din APELUL Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român și a activului central de partid adresat comuniștilor, tuturor oamenilor muncii, întregului nostru popor, cu prilejul aniversării a 20 de ani de la Congresul al IX-lea, in vederea îndeplinirii exemplare a hotăririlor Congresului al XIII-lea, a Programului partidului de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism) EPOCA NICOLAE CEAUŞESCU, EPOCA DE GLORIE A TINEREŢII NOASTRE REVOLUŢIONARE MINERI IN INIMA BUCUREŞIHIHII (PAGINA A 2-A) Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! CRONICĂ DE ÎNTRECERE ■ Ridicînd la 20 000 tone cantitatea de căr­bune brun extras suplimentar prevederilor de plan la zi, minerii întreprinderii de specia­litate din Comăneşti judeţul Bacău şi-au du­blat prevederile propriului angajament anual asumat în întrecerea socialistă pe acest an, cinstind astfel printr-o remarcabilă faptă de muncă aniversarea a 20 de ani de la istoricul Congres al IX-lea al partidului. Nivelul de producţie atins în aceste zile, ca urmare a ex­tinderii mecanizării lucrărilor din subteran şi de transport, a perfecţionării pregătirii profe­sionale a colectivului de muncă, precum şi a utilizării la parametri înalţi a fondului mate­rial şi tehnic, va permite minerilor din Comă­neşti să încheie actualul cincinal cu o produc­ţie suplimentară de peste 55 000 tone cărbune brun de bună calitate, răspunzînd astfel, prin frumoase fapte de muncă chemărilor inscrise în Apelul Plenarei Comitetului Central și ac­tivului central de partid privind realizarea exemplară a obiectivelor trasate de Congresul al XIII-lea al partidului. ■ Peste 400 de tractoare U—650 se pot fa­brica din metalul economist de oamenii mun­cii din întreprinderile judeţului Braşov de la începutul anului şi pînă în prezent. Printre colectivele cu rezultate deosebite menţionăm pe cele de la Trustul antrepriza generală pen­tru construcţii-montaj şi reparaţii, constructo­rii de rulmenţi şi de tractoare, colectivele de muncă de la întreprinderea mecanică Bra­şov, „Electroprecizia“ — Săcele. In aceeaşi pe­rioadă, pe ansamblul economiei judeţului s-a înregistrat o economie de energie electrică de 20 230 MWh, pe primele locuri situîndu-se co­lectivele de oameni ai muncii de la întreprin­derile „Rulmentul“ şi de autocamioane din Braşov, întreprinderea mecanică de şuruburi şi Combinatul chimic Victoria, „Colorom“ — Codlea. Totodată, au fost economisite 33 650 tone combustibil convenţional. ■ Acţiunile Întreprinse de către colectivul de muncă al întreprinderii metalurgice Aiud pe linia creşterii productivităţii muncii, redu­cerii consumurilor de materii prime, mate­riale, combustibil şi energie, asimilării în fa­bricaţie a unor produse cu parametri tehnico­­funcţionali superiori au permis realizarea şi livrarea, peste sarcina planificată de la înce­putul anului, a 2 500 tone de utilaje şi a unor importante cantităţi de piese de schimb pentru echipamentele aferente furnalelor, oţelăriilor şi laminoarelor. Nomenclatorul de fabricaţie al întreprinderii s-a îmbogăţit anul acesta cu numeroase pro­duse realizate în premieră in industria româ­nească, fapt care a contribuit la reducerea importului şi la obţinerea­ unor însemnate eco­nomii valutare. ■ Prin promovarea consecventă a progresu­lui tehnic, colectivele de oameni ai muncii din întreprinderile industriale ale judeţului Bra­şov au înregistrat, în acest an, un beneficiu peste plan de 476 milioane lei şi o producţie suplimentară de 138 milioane lei. Totodată, prin dezvoltarea şi diversificarea activităţii de concepţie s-a asigurat sporirea exporturilor cu peste­ 100 milioane lei. In acelaşi timp, importurile au fost reduse cu 459 milioane lei, ca urmare a preocupărilor pentru folosirea materiilor prime indigene, amplificarea acţiunii de autodotare, produce­rea unor înlocuitori. ■ Intre marile obiective industriale ridicate In anii „Epocii Nicolae Ceauşescu“ se numără şi întreprinderea „Electrocontact“ din Boto­şani, devenită azi una dintre cele mai moder­ne unităţi ale electrotehnicii româneşti. Acţiunile întreprinse în direcţia perfecţionă­rii tehnologiilor şi înnoirii permanente a pro­ducţiei s-au materializat în acest interval de timp în realizarea a 920 de noi produse, iar productivitatea muncii a sporit de peste 5 ori. ANUL XLI SERIA II Nr. 11 251 6 PAGINI 50 BANI JOI 1 AUGUST 1985 Tovarăşului Nicolae Ceauşescu, făuritorul României socialiste moderne, înflăcăratul omagiu al partidului, al întregului popor Zeci de mii de mesaje, telegrame, scrisori adresate tovarăşului Nicolae Ceauşescu la aniversarea a două decenii de la Congresul al IX-lea al P.C.R. şi de la alegerea sa în funcţia de secretar general al parti­dului exprimă înalta preţuire a oamenilor muncii pentru conducătorul partidului şi statului, angajamentul de a contribui şi mai mult la înfăp­tuirea politicii partidului, la dezvoltarea revoluţionară a ţării. (PAGINA A 3-A) Chiar dacă nu se numără printre cele mai mari unităţi ale centrale de resort, între­prinderea judeţeană de recu­perare şi valorificare a mate­rialelor refolosibile Olt demon­strează grăitor, prin activitatea desfăşurată, că acolo unde se acordă importanţa cuvenită co­lectării materialelor refolosibile, în pofida unor multiple şi ştiute greutăţi, realizările sunt pe măsura preocupărilor. O primă constatare care re­flectă importanţa recuperării materialelor refolosibile este aceea că sarcinile de plan ale întreprinderii cresc faţă de anul trecut cu circa 10 la sută. Trebuie de asemenea remarcat şi faptul că in pofida restan­ţelor înregistrate în primul tri­mestru ca efect a iernii aspre, urmare a eforturilor depuse de Întregul colectiv, activitatea şi-a intrat grabnic In normal, ritmul prelucrărilor şi al livră­rilor de materiale recuperabile spre utilizatori cunoscind un ritm crescut. Astfel, s-au co­lectat şi livrat în primul semes­tru al anului peste 80 de mii tone materiale recuperabile din oţel, 4 800 tone materiale recuperabile din fontă, impor­tante cantităţi de recuperabile neferoase — doar la aluminiu, de pildă, inregistrindu-se o depăşire de peste 1 600 tone. S-au mai recuperat, de aseme­nea, 851 tone materiale refolo­sibile din hîrtie şi cartoane, 63 tone textile recuperabile, 19 mii bucăţi anvelope, 49 tone mase plastice şi aproape 200 tone cioburi de sticlă. TEHNOLOGII CONFIRMATE, TEHNOLOGII AŞTEPTATE In colaborare cu specialiştii din marile unităţi economice de pe raza judeţului, s-au pus la punct sau sunt în curs de definitivare noi tehnologii de recuperare a materialelor re­folosibile din aluminiu (atît aluminiu refolosibil propriu­­zis, cit şi cenuşi, zguri şi oxizi de aluminiu). De altfel, în bună parte tocmai ca urmare a aces­tor preocupări, pe lingă sub­stanţiala depăşire a planului la aluminiu propriu-zis, s-au mai recuperat şi 1 209 tone cenuşi, zguri şi oxizi de aluminiu şi 200 tone cenuşi, zguri şi oxizi din plumb, aceasta demonstrînd o dată In plus că acolo unde există preocupări totul poate fi şi trebuie recuperat. Atunci, de ce întîrzie încă valorificarea altor categorii de materiale re­folosibile ? — Important este ca toţi cei cu atribuţii clare în acest do­meniu să înţeleagă că este ne­cesar să-şi intensifice cit mai mult eforturile pentru găsirea unor soluţii eficiente de valo­rificare a foliei de polietilenă, a anvelopelor de tractor, a materialelor textile refolosibile. Şi lista ar putea continua, precizează Florea Isidor, di­rectorul IJRVMR Olt. Ara strins — şi stringem — în con­tinuare şi noi, şi alte unităţi din ţară, importante cantităţi de astfel de materiale recicla­­bile. Dar ce folos, o dată ce suntem­ amînaţi de la o lună la cealaltă­ , de la un an la altul de către cei care ar trebui să pună la punct tehnologiile res­pective. Că merită, o demon­strează şi un calcul ştiut şi de noi, şi de cei ce ar trebui să se numere cit mai grabnic printre beneficiarii noştri, de textile refolosibile de pildă. • 5 TONE DE RESTURI TEXTILE POT ÎNLOCUI 4 TONE DE AMESTEC TIP BUMBAC, care se produc eco­nomisind două tone bumbac, in valoare de 3 800 dolari, 1,3 to­ne celofibră şi 0,7 tone poli­­ester, (acesta obţinindu-se din petrol in valoare de 1000 dolari). Noi avem în stoc zeci de to­ne de materiale textile refolo­sibile, am fi putut, desigur, colecta mult mai mult, dar n-am făcut-o pentru că, pe lin­gă faptul că ne blochează inu­til spaţiile de depozitare, se depreciază vizibil de la o zi la alta. Aceeaşi situaţie este şi la folia de polietilenă şi la anve­lopele de tractor chiar şi la materialele refolosibile refrac­tare ori la materialele abrazive, toate, insist, materiale recupe­rabile, dar a căror valorificare întîrzie nepermis de mult, din motive doar parţial întemeiate, dar care, printr-o mai mare preocupare, prin intensificarea căutărilor şi-ar putea găsi so­luţionările aşteptate. VALOAREA ACŢIUNILOR DE TINERET ŞI CETĂŢENEŞTI — Din cite am putut să nu dăm seama şi la alte sorti­mente, la cioburi de sticlă ori la maculatură, realizările pu­teau fi mai mari, şi aici nu sa EMIL STANCIU (Continuare in pag. a V-a) In spiritul indicaţiilor şi orientărilor TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU PREOCUPĂRI SUSŢINUŢI, NEÎNTRERUPTE PENTRU RECUPERARE/­ SI VALORIFICAREA MATERIALELOR REFOLOSIBILE Testarea micromotoarelor realizate la Săcele girează calitatea acestora Foto : O. PLECAN Pe frontul campaniei agricole - puternică mobilizare a tuturor forţelor satului VARA SPRE TOAMNĂ Canicula ultimelor zile din luna lui Cuptor nu ne lasă să îndrăznim a ne gîndi la toam­nă. Cîmpia încinsă fierbe mercurul termometrelor, fapt pentru care gospodarii sunt în­grijoraţi de setea plantelor, parcă nepotolită. Jeturile de apă binefăcătoare ale asper­­soarelor nu au odihnă zi şi noapte, răcorind cît de cu­ frunzele răsucite. Se umplu boabele rodului de toamnă, roşiile devin mai roşii, sfecla îşi adună straturi de zahăr în rădăcini, floarea soarelui ca­pătă nuanţe brumării tot mai intense. Bătălie susţinută şi în grădini şi pe suprafeţele fu­rajere unde produsele trebuie neapărat adunate şi duse spre depozite. Spre nord mai sunt şi ceva suprafeţe cu grîu, al cărui seceriş trebuie grabnic încheiat. E greu pe caniculă, dar şi brazda arăturilor adinei pentru producţiile anului vi­itor trebuie întoarsă tot acum, repede şi peste tot, căci toam­na bate la uşă, iar rostul in­­săminţărilor depinde serios de calitatea lucrului coroanei. E vară­ şi totuşi se simte adiere de toamnă, drept pen­tru care ţăranii încep să-şi pregătească uneltele pentru porumb, pentru floarea soare­lui, pentru sfeclă. Din vreme, gospodăreşte, căci recolta este bună şi va trebui strînsă pe de-a-ntregul. Nu este pentru toţi vacanţă, ba mai mult la comandamentele uteciste de campanie se asigură echipe de tineri pentru recoltări în gră­dini şi livezi, iar în perspec­tivă programul riguros al par­ticipării la lucrările toamnei. In cîmpie sînt solicitări mari şi pentru susţinerea campa­niei de udări, atît de necesară acum pentru un bilanţ cît mai bogat. Pămîntul are nevoie de apă, de cît mai multă apă pentru a sprijini cum se cu­vine greutatea lanurilor încă verzi de prăşitoare, semn că ecuaţia rodului nu s-a în­cheiat. „O zi de caniculă fără irigaţii e mai grea ca o grin­dină“ — imi spunea un gos­podar, şi nu pot să nu-i dau dreptate. Zilele de muncă, dilatate de căldură, încep mai devreme un cimp, încă din ceasurile de noapte ale dimineţii, pentru mai mult spor. După pauza de amiază, spre înserare şi chiar noaptea ogoarele prind iar viaţă. Se irigă, se recoltea­ză, se întreţin culturile succe­sive, sub semnul aceleiaşi ho­­tărîri de a smulge pâmintului rod cît mai bogat, chiar dacă eforturile sunt deosebite. ŞT. DORGOŞAN In pagina a V-a relatări despre acţiunile susţinute desfăşurate de gos­podarii satelor, de tineri, pentru efectuarea ritmică şi de calitate a lucrărilor multiple de sezon.

Next