Scînteia Tineretului, septembrie 1985 (Anul 41, nr. 11277-11301)

1985-09-02 / nr. 11277

Cronică de întrecere • Desfăşurind întrecerea socialistă sub semnul mari­lor evenimente din viaţa po­porului român — împlinirea a două decenii de la istori­cul Congres al IX-lea al partidului , şi aniversarea a 41 de ani Se ia victoria re­voluţiei­,de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperiali­ită —, făuritorii de bunuri materiale de pe meleagurile gălăţene au în­scris noi şi semnificative împliniri în cartea de onoa­re a muncii. Astfel, rapor­­tînd îndeplinirea înainte de termen a sarcinilor de plan pe opt luni, colectivele din: 21 unităţi economice d­intre care Întreprinderea Electro­­centrale, Întreprinderea me­canică pentru agricultură şi industrie alimentară Tecuci, Fabrica de ulei, Întreprin­derea Avicolă, Fabrica de plase şi unelte de pescuit, Întreprinderea de navigaţie fluvială Navrom ş.a. au in­trat in luna septembrie cu o producţie marfă suplimen­tară în valoare de 302,5 mi­­lioane lei. • Indeplinindu-şi înainte de termen sarcinile de plan pe cele 8 luni ale anului în curs, colectivul Întreprin­derii Electrocentrale din Rimnicu Vil­cea a furnizat sistemului energetic naţional o producţie suplimentară de energie electrică cifrată la peste 69 milioane kWh. Acest remarcabil succes, datorat în principal exploatării la para­metri optimi a hidroagrega­­telor, instalaţiilor şi echipa­mentelor din dotarea celor 16 „cetăţi de lumină“ con­struite pină acum pe rîurile Lotru şi Olt a fost însoţit de punerea la dispoziţia dispe­cerului energetic naţional a unei puteri efectiv utiliza­bile superioare cu 32 MW celei planificate iniţial. Me­rită menţionată, de aseme­nea, şi consemnarea în „con­tul economiilor“ a 3,7 mili­oane kWh, ca rezultat al diminuării consumului teh­nologic propriu. • Minerii din Comăneşti au intrat în cea de-a 9-a lună a anului cu o producţie suplimentară de 21 000 tone cărbune brun, cantitate de peste două ori,mai mare de­cât întregul angajament anual asumat în întrecerea socialistă. Această impor­tantă realizare a făcut ca, vună de la sfirşitul lunii au­gust, întrepi­hideri cu minieră Comăneşti să atingă cotele de plan prevăzute­, pe întreg cincinalul 1901—1903. Extin­derea mecanizării lucrărilor de fextracţie prin introduce­rea in producţie a primei combine de abataj, precum şi a celei de-a doua combine de înaintare la lucrările pregătitoare,­­ îmbunătăţirea transportului din subteran la suprafaţă, ca şi punerea în valoare a noi rezerve de cărbune exploatabil sunt principalele căi prin care a fost obţinut succesul , men­ţionat. S-au creat astfel con­diţii pentru livrarea către beneficiari, în cele 4 luni, care au rămas, până la sfir­şitul anului, a unei cantităţi de cărbune brun de peste 55 000 tone, în condiţiile în-' registrari unor însemnate economii la consumurile de materiale, energie electrică şi combustibili. CITITI IN PAGINA A 2-A: participare, dezvoltare, pace /—"“VALORI SI OPTIUNI FUNDAMENTALE A __ALE TINEREI GENERATII ____■/ SPOP.T­ O Universiada de la Kobe. A patra medalie de aur pentru Roma­­nia : Daniela Moise —­ j Florin Segărceanu la te­nis (dublu mixt) — cam­­pioni mondiali universi­­tari # Daciada, O nouă reușită in sportul de­­ masă pentru tineret —­­ „Cupa U.T.C.“ la cină # Fotbal V — Totul pen- j tru meciul de pe Wem­bley — (comentarii, cla­sament, diagrama etapei, etapa viitoare) — Cam­pionatele Mondiale de Box (tineret), Bucureşti '85 — Primul gong pen­tru marile speranţe ! • A 23-a ediţie a „Turu­lui României“ — Cara­vana ciclistă s-a pus în mişcare PAGINA A 5-A Proletari din toate tarile, uniti-vă ! ANUL XLI SERIA II NR. 11 277 6 PAGINI 50 BANI LUNI 2 SEPTEMBRIE 1985 ÎNSEMNATE ECONOMII DE ENERGIE SI MATERIALE - ARGUMENTE ALE UNEI MUNCI EXEMPLARE in toate unitățile economice, în această perioadă, se înre­gistrează ritmuri superioare in muncă, colectivele muncito­rești concentrindu-si eforturile pentru încheierea cu succes a planului anual si în acelaşi timp pentru pregătirea con­diţiilor optime in vederea unui bun debut in noul cincinal. Firesc, in centrul atenţiei tutu­ror, in aceste zile stau obiecti­ve precum realizarea produc­ţiei fizice si a exportului, în­treaga activitate fiind organi­zată la cei mai înalţi parame­tri calitativi. Totodată, în sfe­ra preocupărilor tuturor oa­menilor muncii se detaşează grija pentru buna utilizare a resurselor energetice ,şi mate­riale, pe întreg cuprinsul ţării fiind înregistrate importante succese în ce priveşte econo­misirea energiei, îndeosebi a energiei electrice, a materiale­lor care necesită mari consu­muri materiale şi de energie. In şirul unităţilor mari con­sumatoare de energie­ şi de materiale, cu rezultate deose­bite în gospodărirea energiei e­­lectrice, a combustibililor şi a metalelor se înscrie­­şi puter­nica întreprindere de vagoane din Arad. După primele 7 luni ale anului, in bilanţul energe­tic se află înscrisă o economie de 2 355 MWh, evident în con­diţiile realizării integrale a sarcinilor de plan, cantitate care poate asigura funcţiona­rea întregii unităţi timp de 15 zile ! Un frumos succes ce are la bază activitatea asiduă a muncitorilor şi specialişti­lor întreprinderii, a întregului colectiv de aici, permanent an­gajat cu eforturi stăruitoare pentru a valorifica la un grad superior resursele energetice. Intre măsurile, care au fost puse in practică si au contri­buit decisiv la succesul sus­­amintit, după cum ne făcea­ ­A întreprinderea de vagoane din Arad cunoscut tînârul Tudor Cara­­eioni, inginer in cadrul servi­ciului mecano-energetic, cele mai importante sunt cele care privesc cresterea ponderii su­durii automate si semiautoma­te pină la 40 la sută, in­ tota­lul volumului de astfel de operaţii. Eficienţa economică a acestei acţiuni înseamnă 800­0 MWh pe an. Apoi, extinderea tehnologiilor de ambutisare adincă a pieselor realizate prin ştanţare-matriţare la rece mai aduce în balanţa ener­getică a întreprinderii econo­mii de 150 MWh anual, însem­nate economii se înregistrează şi prin extinderea unor tehno­logii moderne, cum este şi aceea de realizare a pereţilor frontali şi laterali de la va­goanele de marfă prin presare, pe agregate de mare capaci­tate etc. La toate acestea se adaugă şi alte activităţi care, desfă­şurate zi de zi, aduc impor­tante economii in bugetul uni­tăţii. Şi să amintim, de exem­plu, de revizuirea instalaţiilor de distribuire a aerului com­primat pentru a depista şi eli­mina pierderile, acţiune care conduce la economisirea a 1 000 MWh pe an, de revizuirea dia­fragmelor și a aparatelor de măsurat a debitelor, h­ideo­­sebi­a celor de condens , etc. Tinărul muncitor Ioan Dăr­­lea, secretarul comitetului IJ.T.C. pe întreprindere, ne-a dat și o altă dimensiune a spiritului de buni gospodari, de oameni ai­­ muncii care cu o inaită conştiinţă civică şi patriotică a tinerilor unităţii acţionează cu toată forţa pentru ridicarea eficienţei, pentru înfăptuirea planului producţiei la­­cele mai ridica­te cote de calitate. „Suntem­ o organizaţie care numără aproa­pe 4 000 de utecişti, ne făcea cunoscut interlocutorul nostru. Aceşti tineri, asemenea între­gului colectiv al întreprinderii, au in­teles pe deplin Însemnă­tatea largii acţiuni de econo- EMERIC SZERELT (Continuare in pag. a IV-a) Bacău Foto : CHEORCm: CV­CU CAMPANIA AGRICOLĂ DE TOAMNĂ - MOMENT DE MAXIMĂ INTENSITATE A MUNCII PE OGOARE ACTIVITATE ENERGICĂ IA CULES, LA PREGĂTIREA VIITOARELOR RECOLTE Septembrie consemnează pe ogoare o amplă gamă de lucrări agricole, ce soli­cită un imens volum de muncă. Se strin­­ge recolta anului prezent şi se pregăteşte cea viitoare. Ca atare toate forţele, uma­ne şi mecanice, trebuie riguros organi­zate şi folosite din plin, pentru înfăptui­rea exemplară a lucrărilor cuprinse în programele actualei perioade. Zi de zi vitezele la recoltat sporesc, dar acestea trebuie corelate şi cu transportul, livra­rea la fondul de stat, eliberarea terenuri­lor şi efectuarea arăturilor adinei. în zootehnie sunt in curs de desfăşurare ac­ţiunile de strîngere şi depozitare a fura­jelor şi pregătirea adăposturilor pentru iernat. Un sprijin eficient la realizarea acestor multiple activităţi îl aduc, prin fapte concrete de muncă, tinerii, organi­zaţiile U.T.C. de la sate. Ritm si calitate la execuţia lucrărilor de sezon Maximă concentrare de forţe, de mobilizare exempla­ră in spaţiul muncilor agricole de sezon. Un volum mare de lucrări suscită acum atenţia specialiştilor, impunindu­-se prin necesitatea încadrării lor in termenele stabilite. Este o perioadă importantă : pe de o parte se culeg roadele activi­tăţii de un an, pe de altă par­te­ se pun bazele producţiilor viitoare, pe care fiecare şi le doreşte tot­ mai bogate. Citeva secvenţe desprindem din activitatea cotidiană a cooperatorilor din Lovrin, ju­deţul Timiş. Aici, în această bogată vatră de pline, und­e harnici lucrători ai cîmpului, s-au deprins cu producţiile ridicate, se conturează o agri­cultură modernă, avansată — avind ca temei şi rezultatele din ce in ce mai concludente ale căutărilor specialiştilor de la staţiunea de cercetări din localitate — zilele acestea frontul de muncă este foarte vast, antrenînd toate forţele disponibile, mecanice şi uma­ne. Bunăoară, la porumb — TIMIŞ cultură ce deţine 534 de ha, din care­­100 pentru săminţâ — s-a început recoltatul meca­nic. Lucrarea se află la înce­put dar ea se menţine prio­ritar pe lista-­ activitâţilor şi odată cu coacerea corespun­zătoare a plantelor — aşa cum sublinia şi Stelian Popescu, inginerul şef al Unităţii — mutarea centrului de greuta­te in această direcţie. Sunt­­în actualitate bătutul şi­ legatul cînepii. S-a obţinut­­ anul acesta o producţie burtă de pe cele 85 de ha cultivate. Este şi motivul pentru, care zilnic se lucrează aici cu­­pes­te 200 de oameni. Aceeaşi con­centrare de­­forţe — mai bine de 100 de oameni lucrează de dimineaţă pină seara tirziu — se poate constata şi la cule­sul legumelor. Pe diverse sole, se recoltează zilnic 2—3 tone de roşii, ardei şi vinete. Un alt front de muncă este deschis la recoltarea ultime­lor 50 de ha de lucerna din cadrul celei de-a IlI-a coase. Celelalte 143 de ha cultivate sunt deja puse la adăpost si­gur şi deşi balanţa furajeră este echilibrată şi depășită (exis­­tind in depozite peste 700 de OH. CRISAX (Continuare In pag. a TV-a) PREZENTUL COMUNIST AL ŢÂRII, ŞANSA ÎMPLINIRII NOASTRE REVOLUŢIONARE TULCEA, TREPTE DE LUMINĂ PAGINA A 3-A SE APROPIE DESCHIDEREA NOULUI AN ŞCOLAR Pregătiri atente, organizare exemplară , septembrie iar şi-n aer pluteşte deja un zvon de ghioz­dan şi de uniforme­ şcolare. Ca de fiecare dată, luna aceasta ne stringe pe toţi, mai mari sau mai mici, în jurul şcolii căci, spunem, asta ca­ o constatare firească şi in acelaşi timp cu justificată bucurie şi mindrie patriotică, practic nu există­ în România anului 1985 familie sau cetăţean care să nu fie in­teresat intr-un fel sau altul de acest apropiat nou an şcolar. Fraţi mai mici sau mai mari, părinţi sau bunici gravitează in aceste zile în jurul său, al şco­larului, „contaminaţi“ de emo­ţia şi nerăbdarea cu care acesta aşteaptă prima intîlnire sau re­­întîlnire cu şcoala, intr-o formă sau alta de învăţămlnt. Ţara întreagă învaţă. De la „bobocul“ de clasa I pină la muncitorul­­student seralist, tineretul Româ­niei socialiste, urmind îndem­nurile înflăcărate ale secreta­rului general al partidului, to­varâşul Nicolae Ceauşescu, de ,,a învăţa, a munci şi iar a în­văţa”, munceşte şi studiază. Iată de ce este firesc acest freamăt al tuturor in preajma apropiatei deschideri a noului­­ an şcolar şi universitar. La rindul său, şcoala se pre­găteşte să intimpine aşa cum se cuvine evenimentul. Spaţiile destinate invăţâmîntului, săli de clasă, ateliere şcoală, amfiteatre, laboratoare strălucesc­­de cu­răţenie. Intr-o cutare şcoală de sat mirosul de petrosin cu care a fost curăţat parchetul se îm­bină cu cel de frunze de dud (peste vară copiii au crescut aici viermi de mătase) şi cu cel de var, de proaspăt zugrăvit şi vopsit. Intr-un liceu, aceeaşi aromă de zugrăveală proaspătă se îmbină cu aceea a esenţei de lemn de curind prelucrat, căci băncile, catedra, cuierul,­ întreg GABRIEL NASTASE (Continuare in pag. a IV-a)" Gînduri la sfirşitul zilei UN PUMN DE AFINE Cum sînt Apusenii? De unde această măreţie pe care alţi munţi, ai noştri sau de aiurea n-o cunosc ? Ei nu-s lă fel­­ de­­întinşi ca Alpii şi nici de compacţi pe verticală ca Hi­malaia, nu-­s la fel de bătrini ca munţii Herciniei şi nici în­neguraţi ca Făgăraşul'sau Ceahlăul’? Şi totuşi, efigia lor dă aur şi piatră ascunde in sine mai multă ’forţă, mai- -multă demnitate şi bună cuviinţă umană decit orice altă ţară de piatră. Asemeni unui voievod mic la stat, dar măreţ, alături de care pălesc înălţimile lumii, ei fac să te pleci in faţă-le, treciindu-le pragul, cu închinăciune, sfielnic că te-a primit şi mindru de a le săruta poala mantiei de păduri. In Apuseni, acest templu al credinţei in noi înşine, păstrind la tot pasul icoanele lui Horea şi Avram lancu, jertfiţii intru speranţa niciodată stinsă, treci pragul unei mari case româneşti. Fără ■să fi-o proptii, iei altfel aminte la toate, iar pe iarbă’calci ca pe un covor din camera de oaspeţi. De la Alba Iulia la Zlatna, apoi către Abrud şi Cimpeni, drumul tot urcă şi-i o tălâzuire­­domoală intre munţi pe firul unor ape ce au culoarea fierului, aurului şi cuprului, mi­nereuri pe care­ le clătesc in lumina zilei sau înăuntru , in adîncuri. Dintr-un­­arini­, fulgerul roşcat al unei vulpi tra­versează şoseaua, mai sus. Un jgheab de lemn­ culege, din pădure răcoarea unui fir de izvor aducindu-l lingă buzele însetate ale drumeţului. Nu-i o lucrare de proporţii, modernă şi impunătoare, nici un apeduct roman care le-ar pătrunde de fiorul antichităţii, ci truda gospodărească, a unui văsior poate, luminat de grija pentru semenul însetat. Prin aceste mici semne, omul rar int­init in Apuseni, este prezent la tot pasul, călăuzindu-te cu bunăvoinţă şi ospitalitate. Tu, de Apuseni nu te poţi dezlipi cu una cu, două, lată Albacul, mai sus un pic Arieşeniţ. In satut .Horea, citeva care cu fin conturează decorul intim al unei zile de vară in care treburile, împlinite fără grabă, se invirt pe rotorul tradiţiei şi rosturilor arhaice. Pe un drum forestier, cotind la dreapta, urci ÎS km spre gheţarul de la Scărişoara, enigmă geologică, luminind spre glaciaţiuni şi începuturile neguroase ale Terrei. Citadin obosit, faci popas pe marginea drumului şi nu mică fi­e mirarea cind, venind dintr-o lume in care convenţia salutului nu se mai poartă nici între cunoscuţi, eşti salutat cu un cuviincios „Bună ziua“ de femeia ce trece prin­ preajmă ducind o junincă de lanţ, de bătrinul ale cărui tră­sături au blindeţea şi măreţia munţilor din jur, de copila ce-ţi oferă un pumn cu afine. „Bună ziua“, răspunzi, „Bună ziua“ oameni buni ai Apusenilor. Cum n-aţi uitat voi, in su­tele de ani de obidă şi răscoală şi jertfă să spuneţi, celui venit de aiurea, cunoscut sau necunoscut,,, „Bună ziua“ ? Ţin in căuşul, palmei întunecatele bobite de afine. Fructe ale pâmîntului, lacrimi ale brazilor ce-au tăinuit somnul eroului dar au asistat şi la supliciul său ? Lacrimi sau rouă ? Dulci fructe ale munţilor, culegind din soarele puţin sevă şi putere. Talerul palmei nu se-ndură să le sloboade, buzele le culeg una cite una, ca-ntr-un ritual al tării de piatră. LUCIAN AVRAMESCU

Next