Scînteia Tineretului, septembrie 1985 (Anul 41, nr. 11277-11301)
1985-09-02 / nr. 11277
Cronică de întrecere • Desfăşurind întrecerea socialistă sub semnul marilor evenimente din viaţa poporului român — împlinirea a două decenii de la istoricul Congres al IX-lea al partidului , şi aniversarea a 41 de ani Se ia victoria revoluţiei,de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialiită —, făuritorii de bunuri materiale de pe meleagurile gălăţene au înscris noi şi semnificative împliniri în cartea de onoare a muncii. Astfel, raportînd îndeplinirea înainte de termen a sarcinilor de plan pe opt luni, colectivele din: 21 unităţi economice dintre care Întreprinderea Electrocentrale, Întreprinderea mecanică pentru agricultură şi industrie alimentară Tecuci, Fabrica de ulei, Întreprinderea Avicolă, Fabrica de plase şi unelte de pescuit, Întreprinderea de navigaţie fluvială Navrom ş.a. au intrat in luna septembrie cu o producţie marfă suplimentară în valoare de 302,5 milioane lei. • Indeplinindu-şi înainte de termen sarcinile de plan pe cele 8 luni ale anului în curs, colectivul Întreprinderii Electrocentrale din Rimnicu Vilcea a furnizat sistemului energetic naţional o producţie suplimentară de energie electrică cifrată la peste 69 milioane kWh. Acest remarcabil succes, datorat în principal exploatării la parametri optimi a hidroagregatelor, instalaţiilor şi echipamentelor din dotarea celor 16 „cetăţi de lumină“ construite pină acum pe rîurile Lotru şi Olt a fost însoţit de punerea la dispoziţia dispecerului energetic naţional a unei puteri efectiv utilizabile superioare cu 32 MW celei planificate iniţial. Merită menţionată, de asemenea, şi consemnarea în „contul economiilor“ a 3,7 milioane kWh, ca rezultat al diminuării consumului tehnologic propriu. • Minerii din Comăneşti au intrat în cea de-a 9-a lună a anului cu o producţie suplimentară de 21 000 tone cărbune brun, cantitate de peste două ori,mai mare decât întregul angajament anual asumat în întrecerea socialistă. Această importantă realizare a făcut ca, vună de la sfirşitul lunii august, întrepihideri cu minieră Comăneşti să atingă cotele de plan prevăzute, pe întreg cincinalul 1901—1903. Extinderea mecanizării lucrărilor de fextracţie prin introducerea in producţie a primei combine de abataj, precum şi a celei de-a doua combine de înaintare la lucrările pregătitoare, îmbunătăţirea transportului din subteran la suprafaţă, ca şi punerea în valoare a noi rezerve de cărbune exploatabil sunt principalele căi prin care a fost obţinut succesul , menţionat. S-au creat astfel condiţii pentru livrarea către beneficiari, în cele 4 luni, care au rămas, până la sfirşitul anului, a unei cantităţi de cărbune brun de peste 55 000 tone, în condiţiile în-' registrari unor însemnate economii la consumurile de materiale, energie electrică şi combustibili. CITITI IN PAGINA A 2-A: participare, dezvoltare, pace /—"“VALORI SI OPTIUNI FUNDAMENTALE A __ALE TINEREI GENERATII ____■/ SPOP.T O Universiada de la Kobe. A patra medalie de aur pentru Romania : Daniela Moise — j Florin Segărceanu la tenis (dublu mixt) — campioni mondiali universitari # Daciada, O nouă reușită in sportul de masă pentru tineret — „Cupa U.T.C.“ la cină # Fotbal V — Totul pen- j tru meciul de pe Wembley — (comentarii, clasament, diagrama etapei, etapa viitoare) — Campionatele Mondiale de Box (tineret), Bucureşti '85 — Primul gong pentru marile speranţe ! • A 23-a ediţie a „Turului României“ — Caravana ciclistă s-a pus în mişcare PAGINA A 5-A Proletari din toate tarile, uniti-vă ! ANUL XLI SERIA II NR. 11 277 6 PAGINI 50 BANI LUNI 2 SEPTEMBRIE 1985 ÎNSEMNATE ECONOMII DE ENERGIE SI MATERIALE - ARGUMENTE ALE UNEI MUNCI EXEMPLARE in toate unitățile economice, în această perioadă, se înregistrează ritmuri superioare in muncă, colectivele muncitorești concentrindu-si eforturile pentru încheierea cu succes a planului anual si în acelaşi timp pentru pregătirea condiţiilor optime in vederea unui bun debut in noul cincinal. Firesc, in centrul atenţiei tuturor, in aceste zile stau obiective precum realizarea producţiei fizice si a exportului, întreaga activitate fiind organizată la cei mai înalţi parametri calitativi. Totodată, în sfera preocupărilor tuturor oamenilor muncii se detaşează grija pentru buna utilizare a resurselor energetice ,şi materiale, pe întreg cuprinsul ţării fiind înregistrate importante succese în ce priveşte economisirea energiei, îndeosebi a energiei electrice, a materialelor care necesită mari consumuri materiale şi de energie. In şirul unităţilor mari consumatoare de energie şi de materiale, cu rezultate deosebite în gospodărirea energiei electrice, a combustibililor şi a metalelor se înscrieşi puternica întreprindere de vagoane din Arad. După primele 7 luni ale anului, in bilanţul energetic se află înscrisă o economie de 2 355 MWh, evident în condiţiile realizării integrale a sarcinilor de plan, cantitate care poate asigura funcţionarea întregii unităţi timp de 15 zile ! Un frumos succes ce are la bază activitatea asiduă a muncitorilor şi specialiştilor întreprinderii, a întregului colectiv de aici, permanent angajat cu eforturi stăruitoare pentru a valorifica la un grad superior resursele energetice. Intre măsurile, care au fost puse in practică si au contribuit decisiv la succesul susamintit, după cum ne făcea A întreprinderea de vagoane din Arad cunoscut tînârul Tudor Caraeioni, inginer in cadrul serviciului mecano-energetic, cele mai importante sunt cele care privesc cresterea ponderii sudurii automate si semiautomate pină la 40 la sută, in totalul volumului de astfel de operaţii. Eficienţa economică a acestei acţiuni înseamnă 8000 MWh pe an. Apoi, extinderea tehnologiilor de ambutisare adincă a pieselor realizate prin ştanţare-matriţare la rece mai aduce în balanţa energetică a întreprinderii economii de 150 MWh anual, însemnate economii se înregistrează şi prin extinderea unor tehnologii moderne, cum este şi aceea de realizare a pereţilor frontali şi laterali de la vagoanele de marfă prin presare, pe agregate de mare capacitate etc. La toate acestea se adaugă şi alte activităţi care, desfăşurate zi de zi, aduc importante economii in bugetul unităţii. Şi să amintim, de exemplu, de revizuirea instalaţiilor de distribuire a aerului comprimat pentru a depista şi elimina pierderile, acţiune care conduce la economisirea a 1 000 MWh pe an, de revizuirea diafragmelor și a aparatelor de măsurat a debitelor, hideosebia celor de condens , etc. Tinărul muncitor Ioan Dărlea, secretarul comitetului IJ.T.C. pe întreprindere, ne-a dat și o altă dimensiune a spiritului de buni gospodari, de oameni ai muncii care cu o inaită conştiinţă civică şi patriotică a tinerilor unităţii acţionează cu toată forţa pentru ridicarea eficienţei, pentru înfăptuirea planului producţiei lacele mai ridicate cote de calitate. „Suntem o organizaţie care numără aproape 4 000 de utecişti, ne făcea cunoscut interlocutorul nostru. Aceşti tineri, asemenea întregului colectiv al întreprinderii, au inteles pe deplin Însemnătatea largii acţiuni de econo- EMERIC SZERELT (Continuare in pag. a IV-a) Bacău Foto : CHEORCm: CVCU CAMPANIA AGRICOLĂ DE TOAMNĂ - MOMENT DE MAXIMĂ INTENSITATE A MUNCII PE OGOARE ACTIVITATE ENERGICĂ IA CULES, LA PREGĂTIREA VIITOARELOR RECOLTE Septembrie consemnează pe ogoare o amplă gamă de lucrări agricole, ce solicită un imens volum de muncă. Se stringe recolta anului prezent şi se pregăteşte cea viitoare. Ca atare toate forţele, umane şi mecanice, trebuie riguros organizate şi folosite din plin, pentru înfăptuirea exemplară a lucrărilor cuprinse în programele actualei perioade. Zi de zi vitezele la recoltat sporesc, dar acestea trebuie corelate şi cu transportul, livrarea la fondul de stat, eliberarea terenurilor şi efectuarea arăturilor adinei. în zootehnie sunt in curs de desfăşurare acţiunile de strîngere şi depozitare a furajelor şi pregătirea adăposturilor pentru iernat. Un sprijin eficient la realizarea acestor multiple activităţi îl aduc, prin fapte concrete de muncă, tinerii, organizaţiile U.T.C. de la sate. Ritm si calitate la execuţia lucrărilor de sezon Maximă concentrare de forţe, de mobilizare exemplară in spaţiul muncilor agricole de sezon. Un volum mare de lucrări suscită acum atenţia specialiştilor, impunindu-se prin necesitatea încadrării lor in termenele stabilite. Este o perioadă importantă : pe de o parte se culeg roadele activităţii de un an, pe de altă parte se pun bazele producţiilor viitoare, pe care fiecare şi le doreşte tot mai bogate. Citeva secvenţe desprindem din activitatea cotidiană a cooperatorilor din Lovrin, judeţul Timiş. Aici, în această bogată vatră de pline, unde harnici lucrători ai cîmpului, s-au deprins cu producţiile ridicate, se conturează o agricultură modernă, avansată — avind ca temei şi rezultatele din ce in ce mai concludente ale căutărilor specialiştilor de la staţiunea de cercetări din localitate — zilele acestea frontul de muncă este foarte vast, antrenînd toate forţele disponibile, mecanice şi umane. Bunăoară, la porumb — TIMIŞ cultură ce deţine 534 de ha, din care100 pentru săminţâ — s-a început recoltatul mecanic. Lucrarea se află la început dar ea se menţine prioritar pe lista- activitâţilor şi odată cu coacerea corespunzătoare a plantelor — aşa cum sublinia şi Stelian Popescu, inginerul şef al Unităţii — mutarea centrului de greutate in această direcţie. Suntîn actualitate bătutul şi legatul cînepii. S-a obţinut anul acesta o producţie burtă de pe cele 85 de ha cultivate. Este şi motivul pentru, care zilnic se lucrează aici cupeste 200 de oameni. Aceeaşi concentrare deforţe — mai bine de 100 de oameni lucrează de dimineaţă pină seara tirziu — se poate constata şi la culesul legumelor. Pe diverse sole, se recoltează zilnic 2—3 tone de roşii, ardei şi vinete. Un alt front de muncă este deschis la recoltarea ultimelor 50 de ha de lucerna din cadrul celei de-a IlI-a coase. Celelalte 143 de ha cultivate sunt deja puse la adăpost sigur şi deşi balanţa furajeră este echilibrată şi depășită (existind in depozite peste 700 de OH. CRISAX (Continuare In pag. a TV-a) PREZENTUL COMUNIST AL ŢÂRII, ŞANSA ÎMPLINIRII NOASTRE REVOLUŢIONARE TULCEA, TREPTE DE LUMINĂ PAGINA A 3-A SE APROPIE DESCHIDEREA NOULUI AN ŞCOLAR Pregătiri atente, organizare exemplară , septembrie iar şi-n aer pluteşte deja un zvon de ghiozdan şi de uniforme şcolare. Ca de fiecare dată, luna aceasta ne stringe pe toţi, mai mari sau mai mici, în jurul şcolii căci, spunem, asta ca o constatare firească şi in acelaşi timp cu justificată bucurie şi mindrie patriotică, practic nu există în România anului 1985 familie sau cetăţean care să nu fie interesat intr-un fel sau altul de acest apropiat nou an şcolar. Fraţi mai mici sau mai mari, părinţi sau bunici gravitează in aceste zile în jurul său, al şcolarului, „contaminaţi“ de emoţia şi nerăbdarea cu care acesta aşteaptă prima intîlnire sau reîntîlnire cu şcoala, intr-o formă sau alta de învăţămlnt. Ţara întreagă învaţă. De la „bobocul“ de clasa I pină la muncitorulstudent seralist, tineretul României socialiste, urmind îndemnurile înflăcărate ale secretarului general al partidului, tovarâşul Nicolae Ceauşescu, de ,,a învăţa, a munci şi iar a învăţa”, munceşte şi studiază. Iată de ce este firesc acest freamăt al tuturor in preajma apropiatei deschideri a noului an şcolar şi universitar. La rindul său, şcoala se pregăteşte să intimpine aşa cum se cuvine evenimentul. Spaţiile destinate invăţâmîntului, săli de clasă, ateliere şcoală, amfiteatre, laboratoare strălucescde curăţenie. Intr-o cutare şcoală de sat mirosul de petrosin cu care a fost curăţat parchetul se îmbină cu cel de frunze de dud (peste vară copiii au crescut aici viermi de mătase) şi cu cel de var, de proaspăt zugrăvit şi vopsit. Intr-un liceu, aceeaşi aromă de zugrăveală proaspătă se îmbină cu aceea a esenţei de lemn de curind prelucrat, căci băncile, catedra, cuierul, întreg GABRIEL NASTASE (Continuare in pag. a IV-a)" Gînduri la sfirşitul zilei UN PUMN DE AFINE Cum sînt Apusenii? De unde această măreţie pe care alţi munţi, ai noştri sau de aiurea n-o cunosc ? Ei nu-s lă fel deîntinşi ca Alpii şi nici de compacţi pe verticală ca Himalaia, nu-s la fel de bătrini ca munţii Herciniei şi nici înneguraţi ca Făgăraşul'sau Ceahlăul’? Şi totuşi, efigia lor dă aur şi piatră ascunde in sine mai multă ’forţă, mai- -multă demnitate şi bună cuviinţă umană decit orice altă ţară de piatră. Asemeni unui voievod mic la stat, dar măreţ, alături de care pălesc înălţimile lumii, ei fac să te pleci in faţă-le, treciindu-le pragul, cu închinăciune, sfielnic că te-a primit şi mindru de a le săruta poala mantiei de păduri. In Apuseni, acest templu al credinţei in noi înşine, păstrind la tot pasul icoanele lui Horea şi Avram lancu, jertfiţii intru speranţa niciodată stinsă, treci pragul unei mari case româneşti. Fără ■să fi-o proptii, iei altfel aminte la toate, iar pe iarbă’calci ca pe un covor din camera de oaspeţi. De la Alba Iulia la Zlatna, apoi către Abrud şi Cimpeni, drumul tot urcă şi-i o tălâzuiredomoală intre munţi pe firul unor ape ce au culoarea fierului, aurului şi cuprului, minereuri pe care le clătesc in lumina zilei sau înăuntru , in adîncuri. Dintr-unarini, fulgerul roşcat al unei vulpi traversează şoseaua, mai sus. Un jgheab de lemn culege, din pădure răcoarea unui fir de izvor aducindu-l lingă buzele însetate ale drumeţului. Nu-i o lucrare de proporţii, modernă şi impunătoare, nici un apeduct roman care le-ar pătrunde de fiorul antichităţii, ci truda gospodărească, a unui văsior poate, luminat de grija pentru semenul însetat. Prin aceste mici semne, omul rar intinit in Apuseni, este prezent la tot pasul, călăuzindu-te cu bunăvoinţă şi ospitalitate. Tu, de Apuseni nu te poţi dezlipi cu una cu, două, lată Albacul, mai sus un pic Arieşeniţ. In satut .Horea, citeva care cu fin conturează decorul intim al unei zile de vară in care treburile, împlinite fără grabă, se invirt pe rotorul tradiţiei şi rosturilor arhaice. Pe un drum forestier, cotind la dreapta, urci ÎS km spre gheţarul de la Scărişoara, enigmă geologică, luminind spre glaciaţiuni şi începuturile neguroase ale Terrei. Citadin obosit, faci popas pe marginea drumului şi nu mică fie mirarea cind, venind dintr-o lume in care convenţia salutului nu se mai poartă nici între cunoscuţi, eşti salutat cu un cuviincios „Bună ziua“ de femeia ce trece prin preajmă ducind o junincă de lanţ, de bătrinul ale cărui trăsături au blindeţea şi măreţia munţilor din jur, de copila ce-ţi oferă un pumn cu afine. „Bună ziua“, răspunzi, „Bună ziua“ oameni buni ai Apusenilor. Cum n-aţi uitat voi, in sutele de ani de obidă şi răscoală şi jertfă să spuneţi, celui venit de aiurea, cunoscut sau necunoscut,,, „Bună ziua“ ? Ţin in căuşul, palmei întunecatele bobite de afine. Fructe ale pâmîntului, lacrimi ale brazilor ce-au tăinuit somnul eroului dar au asistat şi la supliciul său ? Lacrimi sau rouă ? Dulci fructe ale munţilor, culegind din soarele puţin sevă şi putere. Talerul palmei nu se-ndură să le sloboade, buzele le culeg una cite una, ca-ntr-un ritual al tării de piatră. LUCIAN AVRAMESCU