Scînteia Tineretului, octombrie 1985 (Anul 41, nr. 11302-11328)
1985-10-01 / nr. 11302
„SCÎNTEIA TINERETULUI» pag. 2 Organizaţiile U. T. C. în munca lor de zi cu zi Mai bine de jumătate din efectivul organizaţiei orăşeneşti Jimbolia a U.T.C. se află în aceste zile in agricultură Este astfel dovedită, şi pe această cale, puternica angajare şi implicare a tinerilor de aici in Înfăptuirea tuturor comandamentelor vieţii noastre de zi cu zi. Deci tinerii Jimboliei muncesc acum nu numai in renumitele întreprinderi de ceramică sau încălţăminte, ci şi in cooperativa agricolă, in I.A.S., in asociaţia legumicolă, la sere şi solarii. Totul este făcut in mod firesc şi cu pricepere, Jimbolia fiind recunoscută pentru priceperea şi hărnicia oamenilor săi. Peste 700 de tineri din şcolile oraşului se află în lanurile cu porumb. Se recoltează, totodată, şi cartofi, legume, sfeclă de zahăr. Alături de tinerii şcolilor, au venit să dea o mină de ajutor şi cei peste 700 de tineri din industrie. Găsind o „fereastră“ de timp liber în activitatea lor industrială, tinerii aceştia, policalificaţi în cea mai mare parte, dau măsura complexităţii virstei lor şi înaltelor lor calităţi muncitoreşti şi pe spaţiile agricole. Capacitatea de mobilizare a organizaţiei este demonstrată nu numai cu ocazia campaniilor agricole, ci şi in multe alte probleme şi aspecte. Planul de muncă patriotică finanţată a fost îndeplinit încă din primăvară, acest plan însumînd lucrări în sprijinul producţiei şi in agricultură, adică tot in producţie. Importantele depăşiri de plan ale organizaţiei s-au produs în... agricultură. Revenind la cele industriale, aflăm de la Elena Onoiu, secretarul comitetului orăşenesc Jimbolia al U.T.C., că anual, cei aproape 3 000 de tineri ai organizaţiei realizează o producţie suplimentară de peste jumătate milion lei. Şi nu cu orice fel de producţie, ci cu producţie pentru export, deci înalt competitivă. Tinerii Jimboliei produc pentru export încălţăminte, materiale de construcţie, mase plastice, nasturi, mobilă, confecţii. Deci o largă gamă de produse ce denotă înaltul profesionalism al acestor tineri, care se pot „mişca“ uşor de la domeniul industrial la cel agrar. Succesele organizaţiei orăşeneşti a U.T.C. pot fi regăsite şi în domeniul economiilor de materiale, materii prime, combustibili. Două exemple: tinerii de la întreprinderea de produse ceramice economisesc 200 tone combustibil convenţional anual, cei de la întreprinderea de nasturi ieşind în evidenţă şi ei cu 150 toc anual, în întrecerea utecistă — acest important instrument de mobilizare a tinerilor, de educare a lor prin muncă şi pentru muncă, de ridicare a pregătirii profesionale şi de dezvoltare a unei înalte conştiinţe muncitoreşti — se află cuprinşi circa 2 000 de tineri. De altfel, bilanţul întrecerii Uteciste de aici este în limitele unor date importante — fapt recunoscut de organele U.T.C. de nivel superior prin acordarea locului I pe 1984 in întrecerea din judeţul Timiş. Locul I pe judeţ aparţine organizaţiei Si la capitolul „muncă patriotică“. A se vedea aici şi aspectul deosebit de plăcut, curăţenia şi ordinea pe care le întîlneşti in toate zonele oraşului. Trăsături care se datoresc şi participării continue a tinerilor la înfrumuseţarea oraşului lor. Tot în întrecerea utecistă, organizaţia U.T.C. de la întreprinderea de ceramică a ocupat locul I pe judeţ la materiale de construcţie, secretarul organizaţiei U.T.C. de aici, Gheorghe Lazea, fiind, totodată, responsabil cu munca patriotică in comitetul orăşenesc Jimbolia al U.T.C. In acest an întrecerea utecistă a avut un nivel superior, cei de la Ceramică situindu-se din nou în frunte. Dar , bilanţul încă nu e făcut, întrecerea continuind. Iniţiativa utecistă cunoaşte şi la Jimbolia spirit emulativ, devenind un spaţiu al afirmării personalităţii tinerilor, îmbogăţind viaţa organizaţiilor U.T.C. . La Întreprinderile de încălţăminte şi nasturi se acţionează sub genericul „Să lucrăm o zi pe lună cu material economisit“. De asemenea, la întreprinderea de încălţăminte — aici se află cea mai puternică organizaţie U.T.C. din oraş — au fost lansate alte două iniţiative: „Nici un tînăr sub normă“ şi „Nici un rebut din mina tinerilor“, la Ceramica se obţin rezultate bune in organizaţiile U.T.C. care muncesc în cadrul acţiunii „Recuperare, refolosire, recondiţionare“. Un important sector al activităţii tinerilor din Jimbolia este cel al cercetării aplicate, al invenţiilor şi inovaţiilor. In toate unităţile economice, tinerii au rezultate notabile la acest capitol. Temele de cercetare se referă la îmbunătăţirea proceselor de producţie, creşterea calităţii şi, îndeosebi, obţinerea de economii de energie. La Ceramică şi materiale de construcţie a fost proiectată şi dată în folosinţă o staţie de uscare pe baza energiei solare şi a apelor geotermale. Zeci de teme de cercetare, de optimizare a proceselor de producţie — teme vizind aspecte de pe toate fluxurile de producţie — se află în atenţia activelor şi organizaţiilor U.T.C. Dintre tinerii foarte buni in cercetare menţionăm pe Dan Adrian Midvichi, Iolanda Stanciu, Sabina Buzian şi Mirela Medişşan de la Ceramica, Luminiţa Deac, Smaranda Iliescu, Aurel Grădină de la întreprinderea de nasturi, Ana Barabaşa şi Ştefan Nicolcea de la Încălţăminte. Rezultatele bune obţinute in această activitate de vîrf dovedesc o foarte bună pregătire profesională, comitetul orăşenesc fiind preocupat in continuare de policalificarea unui număr cit mai mare de tineri şi de ridicarea calificării. Au fost organizate cursuri de policalificare la profesiile de ceramist, frezor, lăcătuş, croitor. Totodată, se organizează o serie întreagă de concursuri profesionale, menite să sporească interesul tinerilor pentru asimilarea de noi cunoştinţe, deprinderi profesionale. Cum am spus, la ordinea zilei este recoltatul. Citeva cifre şi din acest domeniu — elevii din construcţii — depar numai 50 tone zilnic, elevii de la Liceul industrial a recoltat 800 tone cartofi şi zilnic 10 tone roşii, tinerii din I.A.S. depănuşează, la rindule, 50 tone porumb. Cifre de ultimă oră, cifre fierbinţi ce aparţin tinerilor unui oraş frumos şi curat ca un pahar. Un oraş în care se simte cotidian pulsul tînăr al faptei. Puternică, avînd un activ bun şi cu experienţă, tineri buni de dat exemplu, organizaţia orăşenească Jimbolia a U.T.C. a primit in rîndurile sale, numai in acest an, aproape 150 de tineri. Chiar şi în campania agricolă, acolo, în liniştea unei seri, intr-o adunare generală de organizaţie inedită, noi tineri s-au înscris sub genericul de muncă şi faptă revoluţionară al organizaţiei U.T.C. în ziua documentării noastre, la activul orăşenesc se făceau pregătiri pentru premierea fruntaşilor din prima serie participantă la campania agricolă, încă un moment de referinţă din viaţa acestei organizaţii, un moment ce evidenţiază, încă o dată, spiritul emulativ, angajat şi angajant, de întrecere din rîndurile ei. EUGEN MIHĂESCU Spirit de emulaţie şi angajare Asigurarea stocurilor planificate de cărbune — condiţie esenţială pentru buna funcţionare a termocentralelor (Urmare din pag. I) la o capacitate simţitor sporită de descărcare şi depozitare a cărbunelui. Dar, evident, pentru aceasta mai este necesară o condiţie : livrarea ritmică a cărbunelui de către unităţile miniere, cu responsabilităţi concrete în acest sens, ceea ce pină mai zilele acestea nu s-a prea întîmplat, aceasta conducind la amintitele restanţe. Concret, la Doiceşti, dintr-un necesar de 600 000 tone, pînă săptămînă trecută nu se înmagazinaseră decit ceva peste jumătate, restanţa cifrîndu-se, aşadar, la aproape 300 000 tone, cantitate suficientă funcţionării centralei pe mai bine de o lună. Doar in luna august, de pildă, unităţile miniere cu sarcini de livrare către Doiceşti au înregistrat o restanţă de aproape 80 000 tone cărbune, din care 45 000 tone întreprinderea minieră Lupoaia, 7 000 tone Combinatul minier Ploieşti, 18 000 tone I.P.C. Valea Jiului. In prima parte a lunii septembrie, unităţile miniere au rămas datoare cu alte peste 30 000 tone, numai întreprinderea minieră Urdari avînd restanţe de peste 25 000 tone. Este adevărat că prin apropiata intrare în revizie a grupurilor termocentralei se vor disponibiliza zilnic 6 000—8 000 tone cărbune, urgentîndu-se astfel crearea stocurilor de iarnă, dar aceasta nu rezolvă decit parţial problema, impunîndu-se şi pe mai departe intensificarea corespunzătoare a ritmului de extracţie şi livrare a cărbunelui de către respectivele unităţi miniere. Şi cum mai bine de jumătate din necesarul de cărbune al termocentralei Doiceşti il asigură unităţile aparţinînd Combinatului minier Ploieşti, respectiv întreprinderea minieră Cîmpulung Muscel, Exploatarea minieră Filipeştii de Pădure, mina Şotînga, şi Sectorul minier Ceptura, l-am rugat pe inginerul Gheorghe Anghel, directorul tehnic al C.M. Ploieşti, să ne ofere detalii cu privire la modul în care se acţionează pentru asigurarea stocurilor planificate de cărbune pentru centrala Doiceşti. • Din cele peste 100 000 tone cărbune energetic extrase suplimentar la nivelul combinatului, o mare parte am livrat-o tocmai termocentralei Doiceşti, unul din principalii noştri beneficiari. Concret, doar in luna august, faţă de repartiţii şi contractele încheiate, am livrat suplimentar la Doiceşti 28 400 tone cărbune. De asemenea, în prima parte a lunii septembrie prevederile contractuale au fost depăşite cu 4 000 tone cărbune. Şi totuşi, cel puţin după primele aparenţe, inexplicabil, plusurile evidente de aici, de la nivelul C.M. Ploieşti, se transformă subit in minusuri pînă la Doiceşti ? — Explicaţia este simplă : avem plusuri faţă de contract, avem minusuri faţă de programul-convenţie stabilit între ministerul nostru şi Ministerul Energiei Electrice. Cu toate acestea, conştienţi fiind că trebuie făcut totul pentru constituirea integrală a stocului pentru iarnă la Doiceşti, am luat măsuri ferme ca faţă de o medie zilnică în livrările spre Doiceşti de 7 700 tone cărbune, să expediem incepind de astăzi cel puţin 8 100 tone. Este o sarcină mobilizatoare, dar pe deplin realizabilă. Este suficient, cred, pentru aceasta, să vă informez că avem deja constituite, gata de livrare, la unităţile miniere, stocuri suplimentare de 30 000 tone cărbune destinate Doiceştilor, în colaborare, în principal cu X.M. Urdari, cu celelalte unităţi nominalizate, vom face totul ca zilnic să se livreze termocentralei Doiceşti 16 000 tone cărbune, practic dublu decit s-a livrat zilnic în septembrie. Aceste acţiuni ale noastre conjugate cu disponibilizările provenite in urma reviziei grupurilor centralei, vor conduce la grabnica asigurare, chiar din această lună, a stocurilor planificate de cărbune. N-aș vrea să închei fără a mă referi la un alt aspect de maximă importanță — calitatea cărbunelui. Am luat ferme măsuri tehnico-organizatorice pentru a asigura o bună calitate cărbunelui livrat, căutind mai ales ca acesta să aibă o cit mai apropiată putere calorică de cea a zăcămîntului din care se extrage, un procent cit mai redus de steril şi umiditate şi o granulaţie corespunzătoare. O.N.T. „CARPAŢI“ BUCUREŞTI ANUNŢĂ că în perioada 1—31 octombrie 1985, zilnic, cu excepţia duminicilor, între orele 13—18,00, face înscrieri de candidaţi, cunoscători de limbi străine, pentru examenul de selecţionare la cursurile de ghizi-interpreţi, colaboratori externi, la sala Universităţii cultural-ştiinţifice din str. Biserica Amzei nr. 7, sectorul 1. Condiţiile şi actele necesare sunt afişate la sediile O.N.T. „Carpaţi" Bucureşti şi Universităţii cultural-ştiinţifice, sălile Dalles şi Amzei RADIORECEPTORUL PORTABIL UN PRIETEN ORICIND DISPUS SA VA ŢINĂ COMPANIA Radioreceptoarele portabile întrunesc toate calităţile pentru a fiutile în casă, dar mai ales la drumeţii : sunt uşoare şi comode la purtat, au sensibilitate, selectivitate, audiţie clară şi plăcută, alimentare economică la baterii sau la reţeaua electrică. Magazinele şi raioanele de specialitate ale comerţului de stat vă oferă spre alegere următoarele tipuri de radioreceptoare portabile. Pentru autoturismul dumneavoastră, vă recomandăm radioreceptorul LIRA cu 3 game de unde, la preţul de 1 330 lei cu antenă. Moda de toamnă ARMONII DE TOAMNĂ CULOARE : — toată bogăţia de nuanţe ale toamnei la confecţiile de sezon: fuste şi jachete, pantaloni şi bluzoane, canadiene matlasate, impermeabile, tricotaje — veste, pulovere, jachete... FARMEC : — croieli tinereşti, moderne, mîneci ample, cordoane, capse, matlaseuri, fermoare, catarame... ARMONIE : — o pălărie, o bască, o eşarfă vaporoasă, o umbrelă, o pereche de mănuşi şi o poşetă in ton cu pantofii, botinele, cizmele... ELEGANŢĂ: — atributul tuturor modelelor oferite in această toamnă de magazinele şi raioanele de confecţii, tricotaje, încălţăminte şi galanterie ale comerţului de stat. RECOM GAMA DE UNDE _____________________________PREŢ SONG 2 610 IN GAMMA 1 391 lei SOLO 100 2 371 lei SOLO 300 3 685 lei SOLO 500 4 883 lei DERBY 2 446,70 lei GLORIA 5 1 382 lei Iaşi Foto : O. PLECAN Trăinicia noilor împliniri (Urmare din pag. 1) rea tuturor. Poate că vi se pare că această comună trăieşte tăcut, fără prea mare zgomot. Aici, la C.A.P.moară o animaţie deosebită, la Fi lipească la fel, şi oriunde e nevoie de braţele noastre de muncă. Pentru că, trebuie să recunoaştem, fiecare braţ de muncă ne este acum extrem de folositor, fie că e vorba de un tînăr sau de omul vîrstnic. Şi apoi, oamenii noştri ştiu, nu de-o zi sau de-o săptămînă, ce e munca, iar cei mai mulţi ştiu de-o viaţă întreagă. De oamenii noştri, de sănătatea lor se ocupă medicii Lucica Tache şi Pavel Andronic, avem cinci asistente. Preşedintele C.A.P.-ului, Ion Cirtău e un om de-al casei, ne ajută mult, Gheorghe Togan, directorul şcolii generale, este un om capabil şi sufletist. Elena Mircea, directoarea grădiniţei, are un deosebit respect faţă de munca pe care o desfăşoară. Familia tinerilor Maria şi Mihai Niţă, un zootehnist şi un merceolog, s-au întors în comună şi ne sunt de mare ajutor asemenea altei familii tinere — Viorel şi Georgeta Bucur. Viorel este economist la Ferma vegetală nr. 1 C.A.P. şi secretarul comitetului comunal al U.T.C. Poate că viaţa noastră, a celor care stăm în fruntea obştii, nu este altceva decit o înlănţuire de fapte individuale, pînă la un punct. Cind am venit aici, la conducerea comunei, nu am crezut în exemplu! personal al nimănui atita vreme cit el nu-şi propune să fie decit un exemplu şi atît. Şi uitindu-mă in jurul meu, la cei care sînt şi-au rămas ţărani de-o viaţă, am învăţat să cred cu o tărie neclintită in exemplul celor de-o viaţă Întreagă. Or, exemplul acestora, aici, în comuna Slobozia, o să vă convingeţi, nu este unul, oarecare, fără însemnătate. Şi ne gîndim părăsind comuna că cineva, într-o zi, afirma că uneori, atunci când oamenii sunt grăbiţi, cuvintele lor au sincoparea telegramelor. Se poate să fie şi aşa, numai că ele, cuvintele, atîtea cite sunt, reuşesc să adune in ele statornicia unei lumi, graba ei si evenimentele obișnuite acum, în plină toamnă, care încep și se termină cu roadele pămîntului. Responsabilitate şi dăruire (Urmare din pag. I) interlocutorul a început încă din prima zi sub semnul unei mune organizări, preocupîndu-ne din timp să realizăm in acest sens toate condiţiile necesare“. Orarele întocmite ireproşabil, asigurarea orelor de practică pentru toate clasele, efectuarea, prin rotaţie, de fiecare clasă a unei perioade de două săptămini de muncă în agricultură, astfel incit procesul de învăţămint să nu sufere perturbaţii, asigurarea aprovizionării cantinei (servesc aici masa 300 elevi pe serie) şi a curăţeniei căminelor (302 locuri fete şi 302 locuri băieţi), organizarea programului pe trei schimburi (dimineaţa, după-amiaza şi seral) astfel incit să fie folosit cu maximum de eficienţă întreg spaţiul de invăţămint, sunt, de asemenea, argumente semnificative pentru un început bun in acest nou an de învăţămint. Şi pentru cadrele didactice — aşa cum ne asigură tovarăşa Floricica Chiar, director adjunct cu probleme educative — acest început de nou an şcolar a însemnat o preocupare susţinută pentru Întocmirea la timp a planificărilor, adaptarea acestora la noile programe şi manuale, studiul aprofundat al tuturor documentelor de partid şi de stat apărute în acest an, orientările şi indicaţiile secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, referitoare la creşterea continuă a calităţii învăţământului românesc, aducerea sa în permanenţă la nivelul celor mai noi exigenţe, menite să asigure formarea unor viitori absolvenţi de înaltă ţinută patriotică şi revoluţionară, gata oricînd, prin integrare rapidă şi eficientă în producţie, să răspundă prezent acolo unde societatea le va solicita prezenţa. „Pentru noi, elevii, ne spunea Amalia Moraru, clasa a XI-a A, secretara comitetului U.T.C. din liceu, începutul acestui nou an a stat , sub semnul impresionantei cuvîntări rostite de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la marea adunare populară de la Iaşi, cu prilejul deschiderii noului an de invăţămînt. Fericiţi şi mîndri că şi de această dată iubitul nostru părinte şi îndrumător ne-a fost aproape, am ascultat cu deosebită emoţie cuvintele adresate nouă, tineretului studios, hotărîţi fiind ca prin tot ceea ce vom face, învăţind şi muncind, să traducem necontenit în fapte îndemnurile sale, să acţionăm astfel incit, însuşindu-ne cele mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, aplicîndu-le In activitatea noastră directă, productivă, să contribuim in mod revoluţionar la continua Înălţare a patriei noastre pe noi culmi de progres şi civilizaţie“. Asemenea cuvinte, asemenea gânduri, întîlnite şi la elevi ca Florentina Petcu (IX B), Cristian Ionescu (IX C), Cristinel Baraba (IX C), Floarea Pena (IX A), Adrian Toader (X A), Ciprian Huţanu (X A), Ionela Berceanui (XI A), Daniela Ilie (XI B), Mihaela Păunescu (XI A), Cristinel Buga (XII A), Sever Melintescu (XII A), alături de mulţi alţii ne-au confirmat faptul că aici, la Liceul Industrial nr. 2 din Alexandria activitatea educativ-formativă se află la un înalt nivel calitativ, că şi în acest nou an şcolar liceul va înregistra, ca de fiecare dată, frumoase rezultate. Breviar literar-artistic Eseu despre călătorie Cum afirmă Radu Budeanu in recenta sa carte „Călătorii subiective“ (epuizată nu numai citeva zile din librării) „călătoria este un pretext ce ascunde o iniţiere în tine însuţi în semenii tăi“. Această „confesiune la kilometrul zero“ este ilustrată pe parcursul celor 200 de pagini de notaţii ce oscilează permanent intre subiectivismul colorat al senzaţiei pure şi profunda observaţie intelectuală, confirmîndu-l — dacă mai era nevoie *— pe eseistul de excepţie care este Radu Budeanu. Pentru că autorul ştie „să plece“ şi „să se întoarcă altul“. Metamorfoza se desfăşoară după un ritual iniţiatic: „Vei învăţa de la pietre, de la iarbă, de la ape, dar şi de la oameni, ei sau alţii înaintea lor cu zîmbete sau lacrimi pe faţă, iţi vei reaminti, cu o prospeţime egală tinereţii, ce-i liniştea şi singurătatea, ce-i prietenia şi munca, alte şi alte lucruri simple şi pe care nu le poţi privi prea mult timp drept in faţă din acelaşi punct“. Şi aşa suntem purtaţi pe meridiane şi paralele pentru ani, se transmite senzaţia şi gindul „călătorului“, fără a avea nici o clipă impresia că ni se ţine o lecţie — ba uneori autorul şlefuieşte mici bijuterii de ironie şi autoironie. Ajungem astfel in „America la ea acasă“, pentru a afla cite ceva despre „solemnitatea cutreierată de veveriţe“ sau despre „frigul dezamăgirii şi procentele speranţei“ şi „şansa tramvaiului galben de a fi galben“. Impresiile se îmbulzesc, ne asaltează intre „duminicile perpendiculare la New Orleans“ şi un „five o’clock la Miami“, unde trăim şi „spaima de a nu fi delfini“. Instinctul ziaristului de rasă, dorinţa de a relata „de pe linia frontului“ ii fac pe Radu Budeanu să rişte o vizită nocturnă pe „strada care miroase a praf de puşcă“, strada 42 din New York, unde violenţa, crima, prostituţia şi traficul de droguri ar constitui o curiozitate numai în cazul cind ar lipsi. Cu totul altul este peisajul geografic şi uman in Mexic, cu totul altele sunt reflecţiile, dar tonul se menţine la aceeaşi ridicată cotă a acestei rara avis care este „eseistica de călătorie“, India — Marea Britanie —, Africa de Vest — Elveţia — finlanda — R.F.G. — Portugalia, iată tot atîtea etape ale unui itinerar spiritual ce ne dezvăluie lumea de ginduri şi impresii a ziaristului Radu Budeanu într-o carte ce captivează de la început pînă la sfîrşit. „Atlasul — ne spune autorul — este unic, sever şi imobil ca un semn de circulaţie, dar lumea rămine prin a fi mereu alta: ciţi călători, atîtea lumi“. „Călătorii subiective“ este tocmai cartea unui asemenea călător dăruitor de lumi. ROMEO NĂDĂȘAN MARȚI 1 OCTOMBRIE 7985 Frumuseţile toamnei Toamnă pe cimpiile ţării, hambarele cu porţile larg deschise aşteaptă ofranda anotimpului, prunele liliachii se lăfăiesc in lădiţe, merele parmene, ionatanele glumeţe, ponicelele şi delicioasele de Bistriţa, frumosul de Voineşti in piramide savante ne anunţă o toamnă a poamelor. Miroase a felină şi-a cimbru, a oţet, a frunză amară de plop, miroase a cerneală şi-a prima brumă, miroase a zarvă şi forfotă şi prin „Actualitatea în economie“ prin care apar imperative de rigoare: „Campania agricolă de toamnă — ritm, calitate, eficienţă“. Despre muncă şi implicaţiile vieţii in colectivitate a fost vorba şi-n piesa TV „Frumosul cotidian“ de Ion Bucheru, premieră TV al cărei redactor a fost Ioana Prodan iar regia artistică a semnat-o Domniţa Munteanu. O piesă care răspundea unor imperative tematice, ce-i drept, dar cam şchiopăta la capitolul invenţie dramatică. „Dresul busuiocului“ (că tot suntem un sezon dulce împovărat de plante şi mirosuri) s-a făcut cu ajutorul unor actori care au dat şi ei ce-au putut, incercind (stimabil) să dea o doză de verosimilitate. Mai precis au jucat cum ştim noi că joacă fiecare, incit nici o surpriză nu ne-a tulburat seara: Margareta Pogonat (rolul respectiv ne-a amintit de un personaj al Sandei Faur), Mircea Diaconu, reporter-detectiv in slujba sarcinilor de teren, Diana Lupescu, jignită in demnitatea ei de om al muncii din pricina calităţilor produselor executate, final cu căsătorie iminentă. Au mai participat Petre Gheorghiu (in rolul şefului obtuz), Virgil Grijanu, Maria Gligor, Mihai Mereuţă, Mircea Başta, Eugen Cristea, Violeta Berbiuc. „Frumosul cotidian“ reprezintă încă o tentativă de-a iscodi realitatea, de-a aduce în arena personajelor un iz de actualitate şi verosimilitate. Tentativa aceasta e totdeauna binevenită, realitatea este şi rămine fantastica sursă a literaturii. Transfigurarea artistică a faptului de viaţă, a materiei brute este insă lucrul cel dificil şi drumul spre reuşită e plin de capcane. Orice tentativă trebuie insă aplaudată din toată inima. Aplauzele care au răsunat sub bolta cea aurie a Ateneului la ultimul concert din Festivalul „George Enescu“ au rămas intr-o memorie a sufletului. Mihai Brediceanu la pupitrul orchestrei simfonice a Filarmonicii, dirijind Enescu. Un fragment oferit nouă, telespectatorilor, ca o ofrandă preţioasă de simbătă seara. O probă de toamnă poeticească invituită-n melancolii şi lumini bine minuite, cu frunze însemnată de palmele anotimpului şi gingăşii in interpretare ne-au oferit realizatorii „Albumului duminical“, intr-un moment poetic semnat de Luminiţa Dumitrescu Suciu şi Iudit Petruca. Demnă de remarcat a fost interpretarea Marioarei Sterian (alături de Traian Stănescu). Tinăra actriţă (v-o amintiţi in rolul jupîniţei neiubite din „Iancu Jianu Zapciul“?) are nu numai talent din plin, o expresie cuceritoare şi o propensiune frumoasă către poezie dar şi un simţ al spunerii, o capacitate de a modula vocea, o graţie cu totul deosebită. Marioara Sterian este o posibilă mare actriţă mult prea puţin folosită. Momentul poetic de toamnă ne-a convins de acest lucru. Ne-a convins mai puţin maniera de-a face colaje şi lipituri ciudate după poeziile poeţilor noştri, de nu mai ştii care a cui e. Nu ni se pare maniera cea mai reuşită, numai de dragul de a economisi două generice. In plus, la televizor, după ştiinţa noastră se mai uită şi şcolarii şi dacă ei tot memorează Ceva, cind vor re-asculta poezia ce vor spune „E de Nichita Stănescu sau de A.E. Baconsky“ ? „Niciodată toamna nu fu mai frumoasă“ pare a spune dimineaţa aburită şi drumul spre școală poleit cu ofranda plopilor, tremurătorii de ei... CLEOPATRA LORINȚIU