Scînteia Tineretului, decembrie 1985 (Anul 41, nr. 11355-11380)

1985-12-02 / nr. 11355

Adevărata istorie a Maramu­reşului au scris-o, deopotrivă, cioplitorii in inima blinda a lemnului şi căutătorii de co­mori nepieritoare în adincurile pămintului. Argumentele de­venirii localităţilor şi aşezări­lor maramureşene, de un tipic şi famec aparte, în constelaţia valorilor materiale şi spirituale ale civilizaţiei socialiste, sunt numeroase şi semnificative. Ele constituie expresia firească a disponibilităţii constructive a unor oameni de aleasă căldură şi demnitate sufletească. Baia Mare, bunăoară, este astăzi o ctitorie-emblemă a minerilor şi metalurgiştilor, o cetate indus­trială viguroasă, prosperă, în­deobşte cunoscută doar prin far­mecul locurilor şi tradiţia fol­clorică a zonei. Maramureşul s-a impus privirii atente, isco­ditoare a prezentului, printr-un salt impresionant în devenirea sa existenţială. Expansiunea urbanisticii înregistrată în ul­timii ani a schimbat complet imaginea sumbră a fostului tîrguşor de provincie. Dezvol­tarea virtiginoasă, explozivă a industriei băimărene şi muta­ţiile profunde intervenite în conştiinţa localnicilor repre­zintă realităţi practice incon­testabile. Iată şi un alt fapt demn de evidenţiat. La producţia de mi­nereuri complexe, Maramureşul ocupă primul loc pe ţară.­ Cum e firesc, sectoarele exploatării şi prelucrării minereurilor cu­nosc o ascendenţă continuă. Le urmează îndeaproape metalur­gia, industria lemnului, con­fecţiile şi multe alte profesiuni aparţinind civilizaţiei prezen­tului şi viitorului. Grăitoare sunt şi schimbările înnoitoare surve­nite în dezvoltarea invăţămin­­tului, ştiinţei, artei şi culturii, în celelalte domenii de activi­tate. Radiografia materială şi spirituală a Maramureşului a­­testă virtuţi constructive semnificative. Cum spuneam, fundamentul activităţii econo­mice il reprezintă mineritul. Eforturile continue de înnoire şi modernizare a tuturor exploa­tărilor şi întreprinderilor mi­niere sunt notabile. Mecani­zarea lucrărilor in subteran, a­­similarea şi generalizarea unor tehnologii de înaltă productivi­tate, cercetarea şi punerea in valoare a noi resurse de sub­stanţe minerale utile, alătu­ri de creşterea puternică a producţiei de minereuri constituie doar citeva din preocupările la zi ale colectivelor miniere de la Baia Sprie, Ilba, Herja, Baia Borşa sau Săsar. Exploatările din a­­ceastă zonă asigură o mare par­te din necesităţile specifice de consum ale economiei naţio­nale. In momentul de faţă, două din întreprinderile miniere ma­ramureşene se află iar fruntea întrecerii pe ramură de activi­tate. Este vorba de colectivele de la sectoarele de producţie Baia-Sprie şi Ilba. „Diamant de Maramureş“, genericul sub care se desfăşoară competiţia mun­cii­ pentru ţară în exploatările miniere maramureşene, repre­zintă o­­deviză de acţiune mobi­lizatoare, eficientă şi, stimula­toare pentru oamenii subteranu­lui. O altă­­ dimensiune a reali­tăţii contemporane, cu puter­nice accente locale, este meta­lurgia metalelor neferoase şi rare. Semnul distinct al acestei industrii il oferă I.M.M.N. Baia Mare, care realizează 40 la sută din volumul producţiei naţio­nale de această natură. Perfor­manţele tehnice înregistrate sunt evidente prin efectul economic realizat. Sporul de inteligenţă şi creativitate dobândit la nive­lul întregii activităţi desfăşu­rate reprezintă un argument definitoriu pentru timpul pre­zent. O întreprindere tinără cu muncitori şi specialişti clădiţi pe măsura viitorului. Faptele lor înseamnă inteligenţă şi crea­tivitate, dăruire totală pentru dezvoltarea şi perfecţionarea industriei noastre metalurgice. Se poate spune, cu îndreptăţit temei, că Baia Mare este una dintre cetăţile metalurgice de prestigiu ale ţării. La poalele Gutiiului există acum o verita­bilă industrie modernă, avansa­tă, cu ramificaţii solide in isto­ria locurilor. Regăsim in corola imagistică a municipiului o ar­monie aproape perfectă a dez­voltării industriale. Platforma economică a localităţii atestă o putere economică apreciabilă. Nume de prestigiu pentru noua înfăţişare a industriei româ­neşti au apărut aici intr-o pe­rioadă relativ scurtă de timp : I.M.M.N­., I.M.M.U.M., I.M.U.A.S., I.M.R.A.U.T., U.U.M.R., Fila- IOAN GAVRA (Continuare în pag. a ll-a) Anotimpuri maramureșene Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XLI SERIA II Nr. 11 355 6 PAGINI 50 BANI LUNI 2 DECEMBRIE 1985 ŞTIINŢA ŞI ÎNVĂŢĂMINTUL O CONTRIBUŢIE TOT MAI IMPORTANTĂ LA CONTINUA Înflorire a patriei, la asigurarea progresului MULTILATERAL AL NAŢIUNII NOASTRE SOCIALISTE S-au încheiat de curind lu­crările celui dinţit CON­GRES AL ŞTIINŢEI ŞI ÎN­VĂŢ­ĂMINTULUI, eveniment de excepţională însemnătate pentru cercetarea­­ ştiinţifică, pentru şcoala românească de toate gradele, moment de re­ferinţă în strategia partidului nostru de asigurare a pro­gresului necontenit al patriei socialiste, de creştere perma­nentă a nivelului de civiliza­ţie şi bunăstare al întregului popor. Organizat din iniţia­tiva şi cu contribuţia directă ale secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, lucrările Congre­sului ştiinţei şi învăţămîntu­­lui, amplu şi reprezentativ for democratic, au reliefat cu putere hotărirea tuturor oa­menilor de ştiinţă, a cercetă­torilor, a celor ce-şi desfă­şoară activitatea în învăţă­­mînt de a nu precupeţi nici un efort, de a face totul pen­tru a-şi spori­­ contribuţia la transpunerea in practică a is­toricelor hotărîri adoptate de cel de-al XllI-lea Congres al Patidului Comunist Român, măreţele obiective ale Pro­gramului partidului de făuri­re a societăţii socialiste mul­tilateral dezvoltate şi de înaintare a patriei noastre spre comunism. Magistrala cuvîntare rostită de secretarul general al parti­dului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în faţa­­participan­ţilor la Congresul ştiinţei şi învăţămîntului a stirnit un larg ecou in rîndurile aces­tora, în conştiinţele milioane­lor de oameni ai muncii de pe întreg cuprinsul patriei, de­venind: • prin analiza de o deosebită profunzime făcută asupra rolului decisiv pe care cele două domenii de activitate il au în actuala etapă de dezvoltare a societăţii noas­tre, prin clarviziunea cu care a jalonat principalele direcţii de acţiune în această privinţă, un mobilizator program de muncă pentru intensificarea cercetării ştiinţifice şi perfec­ţionarea necontenită a proce­sului instructiv-educativ din întregul invăţămint. Cu ex­cepţionala sa capacitate de pătrundere în profunzimea fenomenelor sociale, şi politi­ce, cu cutezanţa şi spiritul revoluţionar proprii genială sale gindiri, secretarul gene­ral al partidului a subliniat faptul că „in concordanţă cu noile obiective strategice, cer­cetarea ştiinţifică şi tehnolo­gică, precum şi invăţămintul trebuie să fie în primele rin­­duri în desfăşurarea întregu­lui proces revoluţionar în noua etapă de dezvoltare a ţării.“ înflorirea permanentă a patriei socialiste, creşterea, bunăstări­i şi fericirii celor ce muncesc, întărirea indepen­denţei şi suveranităţii ţării sunt de neconceput, in prezent, ca şi în viitor, fără puternica dezvoltare a ştiinţei, fără con­tribuţia directă a acesteia la soluţionarea complexelor pro­bleme specifice fiecărui do­meniu de activitate ; în ace­eaşi ordine de idei, Învăţă­­mîntul trebuie să-şi aducă o contribuţie de cea mai mare însemnătate la pregătirea ,şi perfecţionarea cadrelor nece­sare economiei naţionale, la formarea, unor muncitori şi specialişti profund devotaţi cauzei partidului şi poporu­lui, cu un­­larg orizont de cu­noaştere, cu o gindire cute­zătoare, cu adevărat revolu­ţionară. Din această perspectivă, de o importanţă deosebită pentru desfăşurarea­­ activităţii vi­itoare, atît în, domeniul ştiin­ţei, cit şi în şcoala româ­nească de toate gradele sînt şi concluziile desprinse din cuvîntarea tovarăşei acade­mician doctor inginer Elena, Ceauşescu, rostită la încheie-, rea lucrărilor Congresului şti­inţei şi învăţămîntului, cuvîn­­tare ce reliefează principalele direcţii de acţiune in vede­rea înfăptuirii sarcinilor pe care partidul le-a pus în faţa­­ tuturor cercetători­lor, a celor ce îşi desfă­­­şoară activitatea în şcoli şi facultăţi, sarcini a căror e­­xemplară transpunere in prac­tică reprezintă o contribuţie de maximă însemnătate pen­tru progresul multilateral ,al societăţii noastre. Viaţa de fiecare zi, realită­ţile lumii­ contemporane, ten­dinţele de evoluţie a acesteia dovedesc fără putinţă de tă­gadă că progresul material şi spiritual al umanităţii, şi deci şi al naţiunii noastre, este in­disolubil legat de modul in care ştiinţa este prezentă in viaţa societăţii, de gradul de cunoaştere şi de conştienti­zare al fiecărui membru al acesteia. Dar dacă istoria o­­feră nenumărate argumente grăitoare în această privinţă, este cu atît mai limpede fap­tul că rolul ştiinţei şi al invă­­ţămintului creşte şi va con­tinua să crească vertiginos in condiţiile actuale, ca şi in viitor. Secretarul general al parti­dului, tovarăşul Nicolae­ Ceauşescu, a subliniat în a­­ceastă privinţă ideea că mă­reţele obiective pe care po­porul nostru şi le-a propus spre realizare presupun con­tribuţia tot mai activă a ştiin­ţei, a cercetării ştiinţifice şi tehnologice la rezolvarea pro­blemelor pe care le ridică dezvoltarea economico-socială a­ patriei. Perfecţionarea şi funcţionarea corespunzătoare a sistemului energetic naţional, dezvoltarea bazei de materii prime şi materiale, situarea produselor româneşti la nive­lul celor mai bune realizări pe plan mondial, crearea de noi maşini, instalaţii şi uti­laje de mare eficienţă, cu un înalt grad de automatizare, robotizarea şi electronizarea producţiei industriale sunt tot atâtea obiective de maximă importanţă pentru dezvoltarea industriei noastre socialiste, obiective pe care cercetarea ştiinţifică şi tehnologică tre­buie sa le aibă in permanen­ţă in atenţie. în acelaşi timp, înfăptuirea noii revoluţii a­­grare in patria noastră soli­cită tot mai intens participa­rea cercetării ştiinţifice pen­tru ridicarea potenţialului productiv al pământului, pen­tru crearea unor­ noi soiuri de plante cu productivitate spo­rită şi a unor rase superioare de­ animale. Fără îndoială, şti­inţa va trebui să contribuie din ce în ce mai activ la creş­terea eficienţei proceselor pro­ductive, la perfecţionarea me­canismului economico-finan­­ciar, a întregii activităţi de planificare şi conducere eco­nomi­co-socială. Un rol important revine in continuare — aşa cum a sub­liniat secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a ştiinţelor socia­le, care trebuie să studieze in profunzime fenomenele socia­le şi economice actuale, să deceleze tendinţele noi ce apar in evoluţia societăţii, contribuind la­­ îmbogăţirea gindirii revoluţionare, oferind datele necesare pentru că in fiecare domeniu de activitate să­­ se poată acţiona in deplin consens cu cerinţele realităţii. în strînsă interdependenţă cu procesul de afirmare tot­ mai puternică, a ştiinţei în viaţa social-economică se află, fireşte, dezvoltarea corespun­zătoare a­ învăţămîntului. Nici un domeniu de activitate, in­clusiv ştiinţa, nu poate pro­gresa fără o calitate mereu crescindă a elementului uman. Tocmai de aceea­, invăţămin­­tul, incepind de la cel pre­şcolar şi terminind cir cel universitar, are datoria — aşa cum a arătat in repetate rîn­­duri tovarăşul Nicolae Ceauşescu — de a forma şi educa oameni cu o pregătire complexă profesională şi teh­nică, cu un înalt nivel de­­ conştiinţă revoluţionară, cu un grad ridicat de receptivi­tate, gata oricînd să sesizeze şi să contribuie la promova­rea noului şi, pe această bază, să acţioneze pentru dezvolta­rea continuă a societăţii noas­tre socialiste, pentru înflori­rea tot mai puternică a pa­triei. Făurirea omului u­mau, constructor competent, liber şi demn al socialismului şi comunismului, al propriilor sale destine, trebuie să fie obiectivul fundamental al în­tregului proces instructiv-edu­­cativ la toate nivelurile. So­cietatea noastră, prezentul şi viitorul poporului reclamă pre­gătirea tinerelor generaţii la nivelul celor mai înaln­(Continuare în pag. a ll-a) „In concordanţă cu noile obiective strategice, cercetarea ştiinţifică şi tehnologică, precum şi invăţămintul trebuie sa fie in primele rinduri în desfăşurarea întregului proces revoluţionar în noua etapă de dezvoltare a ţării/' NICOLAE CEAUŞESCU Hotărîrea Congresului ştiinţei şi învăţămîntului PAGINA A III-A1 in sprijinul participanţilor la invăţămintul politico­­ideologic al U.T.C. Pentru tinerii din industrie PERFECŢIONAREA CONDUCERII PLANIFICATE A ECONOMIEI NATIONALE ÎN CONTEXTUL nnui'uruncMi iro VIATA A CERINŢELOR MECANISMULUI ECONOMICO­­FINANCIAR PAGINA A 4-A Municipiul Sf. Gheorghe Foto : V. TANASOF Pentru tinerii de la sate AGRICULTURA - RAMURĂ DE BAZĂ A ECONOMIEI NATIONALE APEL către Gemenii de ştiinţă, de cultură şi cadrele didactice din întreaga lume pentru colaborare, dezarmare şi pace Congresul ştiinţei şi învăţă­­mântului, dind expresie depli­nei adeziuni faţă de politica externă de pace, prietenie şi colaborare între popoare pro­movată de România socialis­tă, al cărei promotor este pre­şedintele Nicolae Ceauşescu, personalitate proeminentă a lumii contemporane, omul de stat care se bucură de dra­gostea şi recunoştinţa întregii naţiuni, de stima şi preţuirea tuturor celor pentru care pa­cea, libertatea şi independenţa reprezintă imperative supre­me ale umanităţii, adresează, şi cu acest prilej, un solemn apel oamenilor de ştiinţă, cultură şi învăţământ de pre­tutindeni de a-şi uni, în aces­te momente de răscruce, eforturile pentru întărirea co­laborării, pentru apărarea păcii şi vieţii pe Pămînt. Omenirea trăieşte în pre­zent epoca unei profunde re­voluţii tehnico-ştiinţifice, o perioadă in care atributul specific fiinţei umane — crea­tivitatea — este înălţat la­ sta­tutul de forţă primordială a progresului. Niciodată , în de­cursul istoriei, preocuparea pentru cunoaşterea tot­, mai profundă a legilor naturii, vieţii şi societăţii nu a dobin­dit o asemenea amploare şi influenţă asupra destinului omenirii. Ştiinţa­ este susţinu­tă şi dirijată astăzi printr-un vast şi complex efort econo­mic şi politic orientat spre transformarea universului material, cu efecte adinei şi încă incomplet dezvăluite a­­supra universului social şi spiritual al omului. Implicat profund în trans­formările economico-sociale, invăţămintul de toate grade­le, în strînsă legătură cu­ cer­cetarea şi producţia, se afir­­­­mă astăzi în România ca o forţă cu o amplă înrîurire în dezvoltarea societăţii româ­neşti, ca factor esenţial, de comunicare şi conlucrare a naţiunii noastre cu­ lumea. In condiţiile actuale,­­ cînd situaţia internaţională conti­nuă să fie deosebit de gravă ca urmare a intensificării cursei înarmărilor, îndeosebi a celor nucleare, datoria su­premă a oamenilor de ştiinţă, de cultură şi a cadrelor di­dactice din întreaga lume este de a­ milita şi acţiona, împreună cu toate forţele progresiste, pentru Înfăptui­rea unor măsuri reale de de­zarmată, pentru înlăturarea definitivă a pericolului nu­­cl­eat, pentru apărarea drep-­ tului fundamental al oameni­lor — dreptul la viaţă, la pace. Este o realitate­ că epoca noastră, marcată de afirmarea grandioaselor cuceriri ale şti­inţei şi tehnicii în toate do­meniile de activitate, cunoaş­te totodată şi fenomenul, contrar intereselor vitale ale omenirii, de folosire a multo­ra din marile cuceriri ale cunoaşterii umane în scopuri distructive, pentru fabricarea şi perfecţionarea de noi mij­loace de nimicire în masă. Aşa cum atestă tot mai frec­vent numeroşi oameni de şti­inţă de cele mai diverse spe­cialităţi, de pe toate meridia­nele, intr-o lume suprasatu­rată de asemenea arme, acce­lerarea ritmului cursei înar­mărilor amplifică pericolul declanşării unei conflagraţii de natură să distrugă — prin efectele ei directe şi indirecte — întreaga civilizaţie umană, înseşi premisele vieţii pe planeta noastră. Oamenilor de ştiinţă, care cunosc cel mai bine uriaşul potenţial distructiv al noilor generaţii de arme, le revine înalta responsabilitate mora­lă de a nu precupeţi nici un­ efort pe­­tru ca în lumea de azi minunatele cuceriri ale geniului uman să nu mai slu­jească producerii de mijloace de distrugere şi să fie consa­crate exclusiv cauzei dezvol­tării economico-sociale, cul­turii, în­văţământului, propă­şirii umanităţii. Iată de ce, în deplin­ con­sens cu aprecierea făcută de preşedintele României, Nicolae Ceauşescu, considerăm că salvgardarea , păcii constituie cu adevărat problema funda­mentală a contemporaneităţii, cea mai urgentă şi ireducti­bilă sarcină a întregii comu­nităţi mondiale a naţiunilor. De pe această poziţie, oa­menii de ştiinţă, cultură şi învăţămînt din România con­sideră că, pentru realizarea aspiraţiilor de progres şi ci­vilizaţie ale poporului nostru, angajat într-o operă con­structivă , de o amploare fără precedent, ca şi ale tuturor popoarelor lumii, este în primul rînd nevoie de pace. De aceea, întruniţi la Bucu­reşti, in zilele de 28—29 no­iembrie 1985 in cadrul Con­gresului ştiinţei şi învăţămin­­tului din România, adresăm savanţilor, cercetătorilor, in­telectualilor de pretutindeni vibranta chemare de a ne uni eforturile, şi a conlucra tot mai strins, indiferent de convinge­rile politice, filozofice, reli­gioase, pentru apărarea păcii, a vieţii­­— drept fundamental al tuturor oamenilor acestui Pămînt — împotriva tendinţe­lor de militarizare a ştiinţei contemporane, pentru ca ştiin­ţa să fie utilizată exclusiv po­trivit­ vocaţiei sale umaniste ! Adresăm slujitorilor ştiinţei, culturii şi Învăţămîntului de pretutindeni chemarea de a acţiona acum, pînă nu este prea tirziu, in acest ceas de mare cumpănă şi răspundere pentru destinele civilizaţiei umane, de a-şi folosi întreaga putere de convingere şi forţa de argumentare pentru a determina guvernele, parla­mentele, oamenii politici să renunţe cu desăvîrşire la fo­losirea forţei şi­ ameninţării cu forţa in relaţiile interna­ţionale şi să asigure soluţio­­narea oricăror diferende­, a tu­turor conflictelor existente şi potenţiale, a tuturor proble­melor litigioase numai pe cale paşnică, prin tratative, spre statornicirea unor relaţii de pace şi colaborare în toate zo­nele lumii pe baza respectării independenţei şi suveranităţii naţionale, egalităţii in drep­turi, neamestecului în trebu­rile interne şi avantajului re­ciproc. In acelaşi timp, conştienţi de anacronismul pe care îl re­prezintă intr-o epocă de avînt fără­­precedent al ştiinţei şi tehnicii existenţa şi chiar agra­varea stării de subdezvoltare în care se află circa două treimi din populaţia planetei, precum şi de caracterul pre­sant al altor probleme globale de care depind progresul şi viitorul întregii umanităţi, considerăm că oamenilor de ştiinţă de pretutindeni le re­vine nobila misiune de a ac­ţiona pentru ca de minunatele cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii să beneficieze larg toate po­poarele, ca ele să devină cu adevărat un bun al întregii omeniri. (Continuare in pag. a ll-a) în spiritul orientărilor şi indicaţiilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu IN CENTRUL ATENŢIEI, PREGĂTIREA PRODUCŢIEI ANULUI VIITOR Exigenţele impuse de reali­zarea ritmică, integrală a sarcinilor de plan pe acest cincinal şi fundamentarea şti­­in­ţifică riguroasă a indicatori­lor tehnico-economici pentru producţia anului viitor consti­tuie priorităţi absolute în ac­tivitatea acestui colectiv de oameni ai muncii tineri. Iată de ce este firesc ca în lumina sarcinilor şi indicaţiilor secre­tarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, creşterea în ritm mai accele­rat a productivităţii muncii, reducerea consumurilor mate­riale şi energetice, utilizarea cu randament sporit a utila­­jelor şi instalaţiilor din dotare, ridicarea parametrilor tehnico­­funcţionali,­ modernizarea pro­ducţiei să reprezinte acţiuni de permanenţă şi continuitate in această unitate de prestigiu a ceramicii româneşti. Se evidenţiază in mod deo­sebit eforturile şi iniţiativele desfăşurate pentru ridicarea produselor şi sortimentelor­­realizate. Să reţinem preocu­pările pentru punerea în va­loare a noi resurse­ materiale indigene existente în zonă, elaborarea tehnologiei de înno­bilare a caorinurilor pentru ceramica de menaj, testarea substanţelor metalifere uscate şi îmbunătăţirea masei caoli­­noase din nisipul brut, asimi­larea unor noi sortimente de ceramică in fabricaţie. La a­­cest capitol amintim articole tehnice din vitroceram, de me­naj termorezistente, din porţe­lan colorat şi diversificarea articolelor de menaj din­tro­­ceram prelucrabil pe maşini. Dacă avem în vedere acţiu­nile efective pentru asimilarea şi generalizarea unor noi teh­nologii de fabricaţie se deta­şează realizarea formelor po­­roplast pentru strunjirea ceşti­lor din porţelan, fabricarea mecanizată a formelor de, lu­cru termoplast pentru strun­jirea produselor de faianţă, elaborarea tehnologiei de la­ LA CER O CLUJ­­NAPOCA bricare a porţelanului fosfatic în cuptor tunel şi cercetarea posibilităţii de utilizare a pig­­menţilor minerali in colorarea fibrelor chimice. De remarcat contribuţia proprie la reduce­rea importurilor de materii prime şi materiale la creşterea continuă­ a calităţii produselor realizate, înlocuirea impor­tului de argile refractare micronizate, îmbunătăţirea rezistenţei în stare uscată şi la ardere­a faianţei de menaj şi reducerea greu­tăţii specifice­­ a produse­lor, creşterea gradului de re­zistenţă şi fiabilitate al aces­tora sunt doar citeva din fina­lităţile curente ale activităţii de cercetare şi producţie. Iată prin urmare o racordare fi­rească la solicitările de primă importanţă ale economiei na­ţionale în perimetrul concret al industriei sticlei şi ce­ramicii. Aceste realizări au avut ca obiectiv principal rezolvarea unor probleme actuale şi de perspectivă în acest sector im­portant de activitate. Cum e firesc, la nivelul acestei uni­tăţi îşi desfăşoară activitatea un număr mare de tineri. Practic în unele secţii de pro­ducţie, cum este şi atelierul porţelan, majoritatea muncito­rilor, tehnicienilor şi specia­liştilor sunt tineri. Să amintim răspunderea şi maturitatea deosebite manifestate la locu­­rile de muncă de către tinerii Dorina Buturoagă, , Aurică Roşea, Lucia Trif, Emilia Ghirişan, Maria Groza, Gligor Suătean, Mircea Cuibus, Ro­di­ca Săvan şi Papp Csaba. Aşa cum ne spunea Ioan Cobirzan, secretarul comitetului U.T.C., activitatea de producţie a mi­nerilor, se resimte puternic la nivelul fiecărui sector de pro­ducţie. Sarcinile de plan pen­tru anul viitor sunt mobiliza­toare­­ sub aspectul dinamicii, structurii şi conţinutului lor valoric. Desigur programul de cercetare în domeniu se va materializa în creşteri semni­ficative la capitolul calităţii şi tehnicităţii produselor. Se are în vedere valorificarea la sca­ră industrială a masei caori­­noase din exploatările proprii, elaborarea tehnologiei de obti­­nere­ a argilelor pentru emai­luri realizarea tehnologiei de obţinere a formelor ceramice din silice­ vitroase, a cataliza­torilor ceramici pentru redu­(Continuare în pag. a l1-a)

Next