Scînteia Tineretului, decembrie 1985 (Anul 41, nr. 11355-11380)
1985-12-02 / nr. 11355
Adevărata istorie a Maramureşului au scris-o, deopotrivă, cioplitorii in inima blinda a lemnului şi căutătorii de comori nepieritoare în adincurile pămintului. Argumentele devenirii localităţilor şi aşezărilor maramureşene, de un tipic şi famec aparte, în constelaţia valorilor materiale şi spirituale ale civilizaţiei socialiste, sunt numeroase şi semnificative. Ele constituie expresia firească a disponibilităţii constructive a unor oameni de aleasă căldură şi demnitate sufletească. Baia Mare, bunăoară, este astăzi o ctitorie-emblemă a minerilor şi metalurgiştilor, o cetate industrială viguroasă, prosperă, îndeobşte cunoscută doar prin farmecul locurilor şi tradiţia folclorică a zonei. Maramureşul s-a impus privirii atente, iscoditoare a prezentului, printr-un salt impresionant în devenirea sa existenţială. Expansiunea urbanisticii înregistrată în ultimii ani a schimbat complet imaginea sumbră a fostului tîrguşor de provincie. Dezvoltarea virtiginoasă, explozivă a industriei băimărene şi mutaţiile profunde intervenite în conştiinţa localnicilor reprezintă realităţi practice incontestabile. Iată şi un alt fapt demn de evidenţiat. La producţia de minereuri complexe, Maramureşul ocupă primul loc pe ţară. Cum e firesc, sectoarele exploatării şi prelucrării minereurilor cunosc o ascendenţă continuă. Le urmează îndeaproape metalurgia, industria lemnului, confecţiile şi multe alte profesiuni aparţinind civilizaţiei prezentului şi viitorului. Grăitoare sunt şi schimbările înnoitoare survenite în dezvoltarea invăţămintului, ştiinţei, artei şi culturii, în celelalte domenii de activitate. Radiografia materială şi spirituală a Maramureşului atestă virtuţi constructive semnificative. Cum spuneam, fundamentul activităţii economice il reprezintă mineritul. Eforturile continue de înnoire şi modernizare a tuturor exploatărilor şi întreprinderilor miniere sunt notabile. Mecanizarea lucrărilor in subteran, asimilarea şi generalizarea unor tehnologii de înaltă productivitate, cercetarea şi punerea in valoare a noi resurse de substanţe minerale utile, alături de creşterea puternică a producţiei de minereuri constituie doar citeva din preocupările la zi ale colectivelor miniere de la Baia Sprie, Ilba, Herja, Baia Borşa sau Săsar. Exploatările din această zonă asigură o mare parte din necesităţile specifice de consum ale economiei naţionale. In momentul de faţă, două din întreprinderile miniere maramureşene se află iar fruntea întrecerii pe ramură de activitate. Este vorba de colectivele de la sectoarele de producţie Baia-Sprie şi Ilba. „Diamant de Maramureş“, genericul sub care se desfăşoară competiţia muncii pentru ţară în exploatările miniere maramureşene, reprezintă odeviză de acţiune mobilizatoare, eficientă şi, stimulatoare pentru oamenii subteranului. O altă dimensiune a realităţii contemporane, cu puternice accente locale, este metalurgia metalelor neferoase şi rare. Semnul distinct al acestei industrii il oferă I.M.M.N. Baia Mare, care realizează 40 la sută din volumul producţiei naţionale de această natură. Performanţele tehnice înregistrate sunt evidente prin efectul economic realizat. Sporul de inteligenţă şi creativitate dobândit la nivelul întregii activităţi desfăşurate reprezintă un argument definitoriu pentru timpul prezent. O întreprindere tinără cu muncitori şi specialişti clădiţi pe măsura viitorului. Faptele lor înseamnă inteligenţă şi creativitate, dăruire totală pentru dezvoltarea şi perfecţionarea industriei noastre metalurgice. Se poate spune, cu îndreptăţit temei, că Baia Mare este una dintre cetăţile metalurgice de prestigiu ale ţării. La poalele Gutiiului există acum o veritabilă industrie modernă, avansată, cu ramificaţii solide in istoria locurilor. Regăsim in corola imagistică a municipiului o armonie aproape perfectă a dezvoltării industriale. Platforma economică a localităţii atestă o putere economică apreciabilă. Nume de prestigiu pentru noua înfăţişare a industriei româneşti au apărut aici intr-o perioadă relativ scurtă de timp : I.M.M.N., I.M.M.U.M., I.M.U.A.S., I.M.R.A.U.T., U.U.M.R., Fila- IOAN GAVRA (Continuare în pag. a ll-a) Anotimpuri maramureșene Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XLI SERIA II Nr. 11 355 6 PAGINI 50 BANI LUNI 2 DECEMBRIE 1985 ŞTIINŢA ŞI ÎNVĂŢĂMINTUL O CONTRIBUŢIE TOT MAI IMPORTANTĂ LA CONTINUA Înflorire a patriei, la asigurarea progresului MULTILATERAL AL NAŢIUNII NOASTRE SOCIALISTE S-au încheiat de curind lucrările celui dinţit CONGRES AL ŞTIINŢEI ŞI ÎNVĂŢĂMINTULUI, eveniment de excepţională însemnătate pentru cercetarea ştiinţifică, pentru şcoala românească de toate gradele, moment de referinţă în strategia partidului nostru de asigurare a progresului necontenit al patriei socialiste, de creştere permanentă a nivelului de civilizaţie şi bunăstare al întregului popor. Organizat din iniţiativa şi cu contribuţia directă ale secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, lucrările Congresului ştiinţei şi învăţămîntului, amplu şi reprezentativ for democratic, au reliefat cu putere hotărirea tuturor oamenilor de ştiinţă, a cercetătorilor, a celor ce-şi desfăşoară activitatea în învăţămînt de a nu precupeţi nici un efort, de a face totul pentru a-şi spori contribuţia la transpunerea in practică a istoricelor hotărîri adoptate de cel de-al XllI-lea Congres al Patidului Comunist Român, măreţele obiective ale Programului partidului de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi de înaintare a patriei noastre spre comunism. Magistrala cuvîntare rostită de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în faţaparticipanţilor la Congresul ştiinţei şi învăţămîntului a stirnit un larg ecou in rîndurile acestora, în conştiinţele milioanelor de oameni ai muncii de pe întreg cuprinsul patriei, devenind: • prin analiza de o deosebită profunzime făcută asupra rolului decisiv pe care cele două domenii de activitate il au în actuala etapă de dezvoltare a societăţii noastre, prin clarviziunea cu care a jalonat principalele direcţii de acţiune în această privinţă, un mobilizator program de muncă pentru intensificarea cercetării ştiinţifice şi perfecţionarea necontenită a procesului instructiv-educativ din întregul invăţămint. Cu excepţionala sa capacitate de pătrundere în profunzimea fenomenelor sociale, şi politice, cu cutezanţa şi spiritul revoluţionar proprii genială sale gindiri, secretarul general al partidului a subliniat faptul că „in concordanţă cu noile obiective strategice, cercetarea ştiinţifică şi tehnologică, precum şi invăţămintul trebuie să fie în primele rinduri în desfăşurarea întregului proces revoluţionar în noua etapă de dezvoltare a ţării.“ înflorirea permanentă a patriei socialiste, creşterea, bunăstării şi fericirii celor ce muncesc, întărirea independenţei şi suveranităţii ţării sunt de neconceput, in prezent, ca şi în viitor, fără puternica dezvoltare a ştiinţei, fără contribuţia directă a acesteia la soluţionarea complexelor probleme specifice fiecărui domeniu de activitate ; în aceeaşi ordine de idei, Învăţămîntul trebuie să-şi aducă o contribuţie de cea mai mare însemnătate la pregătirea ,şi perfecţionarea cadrelor necesare economiei naţionale, la formarea, unor muncitori şi specialişti profund devotaţi cauzei partidului şi poporului, cu unlarg orizont de cunoaştere, cu o gindire cutezătoare, cu adevărat revoluţionară. Din această perspectivă, de o importanţă deosebită pentru desfăşurarea activităţii viitoare, atît în, domeniul ştiinţei, cit şi în şcoala românească de toate gradele sînt şi concluziile desprinse din cuvîntarea tovarăşei academician doctor inginer Elena, Ceauşescu, rostită la încheie-, rea lucrărilor Congresului ştiinţei şi învăţămîntului, cuvîntare ce reliefează principalele direcţii de acţiune in vederea înfăptuirii sarcinilor pe care partidul le-a pus în faţa tuturor cercetătorilor, a celor ce îşi desfăşoară activitatea în şcoli şi facultăţi, sarcini a căror exemplară transpunere in practică reprezintă o contribuţie de maximă însemnătate pentru progresul multilateral ,al societăţii noastre. Viaţa de fiecare zi, realităţile lumii contemporane, tendinţele de evoluţie a acesteia dovedesc fără putinţă de tăgadă că progresul material şi spiritual al umanităţii, şi deci şi al naţiunii noastre, este indisolubil legat de modul in care ştiinţa este prezentă in viaţa societăţii, de gradul de cunoaştere şi de conştientizare al fiecărui membru al acesteia. Dar dacă istoria oferă nenumărate argumente grăitoare în această privinţă, este cu atît mai limpede faptul că rolul ştiinţei şi al invăţămintului creşte şi va continua să crească vertiginos in condiţiile actuale, ca şi in viitor. Secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a subliniat în această privinţă ideea că măreţele obiective pe care poporul nostru şi le-a propus spre realizare presupun contribuţia tot mai activă a ştiinţei, a cercetării ştiinţifice şi tehnologice la rezolvarea problemelor pe care le ridică dezvoltarea economico-socială a patriei. Perfecţionarea şi funcţionarea corespunzătoare a sistemului energetic naţional, dezvoltarea bazei de materii prime şi materiale, situarea produselor româneşti la nivelul celor mai bune realizări pe plan mondial, crearea de noi maşini, instalaţii şi utilaje de mare eficienţă, cu un înalt grad de automatizare, robotizarea şi electronizarea producţiei industriale sunt tot atâtea obiective de maximă importanţă pentru dezvoltarea industriei noastre socialiste, obiective pe care cercetarea ştiinţifică şi tehnologică trebuie sa le aibă in permanenţă in atenţie. în acelaşi timp, înfăptuirea noii revoluţii agrare in patria noastră solicită tot mai intens participarea cercetării ştiinţifice pentru ridicarea potenţialului productiv al pământului, pentru crearea unor noi soiuri de plante cu productivitate sporită şi a unor rase superioare de animale. Fără îndoială, ştiinţa va trebui să contribuie din ce în ce mai activ la creşterea eficienţei proceselor productive, la perfecţionarea mecanismului economico-financiar, a întregii activităţi de planificare şi conducere economico-socială. Un rol important revine in continuare — aşa cum a subliniat secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a ştiinţelor sociale, care trebuie să studieze in profunzime fenomenele sociale şi economice actuale, să deceleze tendinţele noi ce apar in evoluţia societăţii, contribuind la îmbogăţirea gindirii revoluţionare, oferind datele necesare pentru că in fiecare domeniu de activitate să se poată acţiona in deplin consens cu cerinţele realităţii. în strînsă interdependenţă cu procesul de afirmare tot mai puternică, a ştiinţei în viaţa social-economică se află, fireşte, dezvoltarea corespunzătoare a învăţămîntului. Nici un domeniu de activitate, inclusiv ştiinţa, nu poate progresa fără o calitate mereu crescindă a elementului uman. Tocmai de aceea, invăţămintul, incepind de la cel preşcolar şi terminind cir cel universitar, are datoria — aşa cum a arătat in repetate rînduri tovarăşul Nicolae Ceauşescu — de a forma şi educa oameni cu o pregătire complexă profesională şi tehnică, cu un înalt nivel de conştiinţă revoluţionară, cu un grad ridicat de receptivitate, gata oricînd să sesizeze şi să contribuie la promovarea noului şi, pe această bază, să acţioneze pentru dezvoltarea continuă a societăţii noastre socialiste, pentru înflorirea tot mai puternică a patriei. Făurirea omului umau, constructor competent, liber şi demn al socialismului şi comunismului, al propriilor sale destine, trebuie să fie obiectivul fundamental al întregului proces instructiv-educativ la toate nivelurile. Societatea noastră, prezentul şi viitorul poporului reclamă pregătirea tinerelor generaţii la nivelul celor mai înaln(Continuare în pag. a ll-a) „In concordanţă cu noile obiective strategice, cercetarea ştiinţifică şi tehnologică, precum şi invăţămintul trebuie sa fie in primele rinduri în desfăşurarea întregului proces revoluţionar în noua etapă de dezvoltare a ţării/' NICOLAE CEAUŞESCU Hotărîrea Congresului ştiinţei şi învăţămîntului PAGINA A III-A1 in sprijinul participanţilor la invăţămintul politicoideologic al U.T.C. Pentru tinerii din industrie PERFECŢIONAREA CONDUCERII PLANIFICATE A ECONOMIEI NATIONALE ÎN CONTEXTUL nnui'uruncMi iro VIATA A CERINŢELOR MECANISMULUI ECONOMICOFINANCIAR PAGINA A 4-A Municipiul Sf. Gheorghe Foto : V. TANASOF Pentru tinerii de la sate AGRICULTURA - RAMURĂ DE BAZĂ A ECONOMIEI NATIONALE APEL către Gemenii de ştiinţă, de cultură şi cadrele didactice din întreaga lume pentru colaborare, dezarmare şi pace Congresul ştiinţei şi învăţământului, dind expresie deplinei adeziuni faţă de politica externă de pace, prietenie şi colaborare între popoare promovată de România socialistă, al cărei promotor este preşedintele Nicolae Ceauşescu, personalitate proeminentă a lumii contemporane, omul de stat care se bucură de dragostea şi recunoştinţa întregii naţiuni, de stima şi preţuirea tuturor celor pentru care pacea, libertatea şi independenţa reprezintă imperative supreme ale umanităţii, adresează, şi cu acest prilej, un solemn apel oamenilor de ştiinţă, cultură şi învăţământ de pretutindeni de a-şi uni, în aceste momente de răscruce, eforturile pentru întărirea colaborării, pentru apărarea păcii şi vieţii pe Pămînt. Omenirea trăieşte în prezent epoca unei profunde revoluţii tehnico-ştiinţifice, o perioadă in care atributul specific fiinţei umane — creativitatea — este înălţat la statutul de forţă primordială a progresului. Niciodată , în decursul istoriei, preocuparea pentru cunoaşterea tot, mai profundă a legilor naturii, vieţii şi societăţii nu a dobindit o asemenea amploare şi influenţă asupra destinului omenirii. Ştiinţa este susţinută şi dirijată astăzi printr-un vast şi complex efort economic şi politic orientat spre transformarea universului material, cu efecte adinei şi încă incomplet dezvăluite asupra universului social şi spiritual al omului. Implicat profund în transformările economico-sociale, invăţămintul de toate gradele, în strînsă legătură cu cercetarea şi producţia, se afirmă astăzi în România ca o forţă cu o amplă înrîurire în dezvoltarea societăţii româneşti, ca factor esenţial, de comunicare şi conlucrare a naţiunii noastre cu lumea. In condiţiile actuale, cînd situaţia internaţională continuă să fie deosebit de gravă ca urmare a intensificării cursei înarmărilor, îndeosebi a celor nucleare, datoria supremă a oamenilor de ştiinţă, de cultură şi a cadrelor didactice din întreaga lume este de a milita şi acţiona, împreună cu toate forţele progresiste, pentru Înfăptuirea unor măsuri reale de dezarmată, pentru înlăturarea definitivă a pericolului nucleat, pentru apărarea drep- tului fundamental al oamenilor — dreptul la viaţă, la pace. Este o realitate că epoca noastră, marcată de afirmarea grandioaselor cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii în toate domeniile de activitate, cunoaşte totodată şi fenomenul, contrar intereselor vitale ale omenirii, de folosire a multora din marile cuceriri ale cunoaşterii umane în scopuri distructive, pentru fabricarea şi perfecţionarea de noi mijloace de nimicire în masă. Aşa cum atestă tot mai frecvent numeroşi oameni de ştiinţă de cele mai diverse specialităţi, de pe toate meridianele, intr-o lume suprasaturată de asemenea arme, accelerarea ritmului cursei înarmărilor amplifică pericolul declanşării unei conflagraţii de natură să distrugă — prin efectele ei directe şi indirecte — întreaga civilizaţie umană, înseşi premisele vieţii pe planeta noastră. Oamenilor de ştiinţă, care cunosc cel mai bine uriaşul potenţial distructiv al noilor generaţii de arme, le revine înalta responsabilitate morală de a nu precupeţi nici un efort petru ca în lumea de azi minunatele cuceriri ale geniului uman să nu mai slujească producerii de mijloace de distrugere şi să fie consacrate exclusiv cauzei dezvoltării economico-sociale, culturii, învăţământului, propăşirii umanităţii. Iată de ce, în deplin consens cu aprecierea făcută de preşedintele României, Nicolae Ceauşescu, considerăm că salvgardarea , păcii constituie cu adevărat problema fundamentală a contemporaneităţii, cea mai urgentă şi ireductibilă sarcină a întregii comunităţi mondiale a naţiunilor. De pe această poziţie, oamenii de ştiinţă, cultură şi învăţămînt din România consideră că, pentru realizarea aspiraţiilor de progres şi civilizaţie ale poporului nostru, angajat într-o operă constructivă , de o amploare fără precedent, ca şi ale tuturor popoarelor lumii, este în primul rînd nevoie de pace. De aceea, întruniţi la Bucureşti, in zilele de 28—29 noiembrie 1985 in cadrul Congresului ştiinţei şi învăţămintului din România, adresăm savanţilor, cercetătorilor, intelectualilor de pretutindeni vibranta chemare de a ne uni eforturile, şi a conlucra tot mai strins, indiferent de convingerile politice, filozofice, religioase, pentru apărarea păcii, a vieţii— drept fundamental al tuturor oamenilor acestui Pămînt — împotriva tendinţelor de militarizare a ştiinţei contemporane, pentru ca ştiinţa să fie utilizată exclusiv potrivit vocaţiei sale umaniste ! Adresăm slujitorilor ştiinţei, culturii şi Învăţămîntului de pretutindeni chemarea de a acţiona acum, pînă nu este prea tirziu, in acest ceas de mare cumpănă şi răspundere pentru destinele civilizaţiei umane, de a-şi folosi întreaga putere de convingere şi forţa de argumentare pentru a determina guvernele, parlamentele, oamenii politici să renunţe cu desăvîrşire la folosirea forţei şi ameninţării cu forţa in relaţiile internaţionale şi să asigure soluţionarea oricăror diferende, a tuturor conflictelor existente şi potenţiale, a tuturor problemelor litigioase numai pe cale paşnică, prin tratative, spre statornicirea unor relaţii de pace şi colaborare în toate zonele lumii pe baza respectării independenţei şi suveranităţii naţionale, egalităţii in drepturi, neamestecului în treburile interne şi avantajului reciproc. In acelaşi timp, conştienţi de anacronismul pe care îl reprezintă intr-o epocă de avînt fărăprecedent al ştiinţei şi tehnicii existenţa şi chiar agravarea stării de subdezvoltare în care se află circa două treimi din populaţia planetei, precum şi de caracterul presant al altor probleme globale de care depind progresul şi viitorul întregii umanităţi, considerăm că oamenilor de ştiinţă de pretutindeni le revine nobila misiune de a acţiona pentru ca de minunatele cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii să beneficieze larg toate popoarele, ca ele să devină cu adevărat un bun al întregii omeniri. (Continuare in pag. a ll-a) în spiritul orientărilor şi indicaţiilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu IN CENTRUL ATENŢIEI, PREGĂTIREA PRODUCŢIEI ANULUI VIITOR Exigenţele impuse de realizarea ritmică, integrală a sarcinilor de plan pe acest cincinal şi fundamentarea ştiinţifică riguroasă a indicatorilor tehnico-economici pentru producţia anului viitor constituie priorităţi absolute în activitatea acestui colectiv de oameni ai muncii tineri. Iată de ce este firesc ca în lumina sarcinilor şi indicaţiilor secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, creşterea în ritm mai accelerat a productivităţii muncii, reducerea consumurilor materiale şi energetice, utilizarea cu randament sporit a utilajelor şi instalaţiilor din dotare, ridicarea parametrilor tehnicofuncţionali, modernizarea producţiei să reprezinte acţiuni de permanenţă şi continuitate in această unitate de prestigiu a ceramicii româneşti. Se evidenţiază in mod deosebit eforturile şi iniţiativele desfăşurate pentru ridicarea produselor şi sortimentelorrealizate. Să reţinem preocupările pentru punerea în valoare a noi resurse materiale indigene existente în zonă, elaborarea tehnologiei de înnobilare a caorinurilor pentru ceramica de menaj, testarea substanţelor metalifere uscate şi îmbunătăţirea masei caolinoase din nisipul brut, asimilarea unor noi sortimente de ceramică in fabricaţie. La acest capitol amintim articole tehnice din vitroceram, de menaj termorezistente, din porţelan colorat şi diversificarea articolelor de menaj dintroceram prelucrabil pe maşini. Dacă avem în vedere acţiunile efective pentru asimilarea şi generalizarea unor noi tehnologii de fabricaţie se detaşează realizarea formelor poroplast pentru strunjirea ceştilor din porţelan, fabricarea mecanizată a formelor de, lucru termoplast pentru strunjirea produselor de faianţă, elaborarea tehnologiei de la LA CER O CLUJNAPOCA bricare a porţelanului fosfatic în cuptor tunel şi cercetarea posibilităţii de utilizare a pigmenţilor minerali in colorarea fibrelor chimice. De remarcat contribuţia proprie la reducerea importurilor de materii prime şi materiale la creşterea continuă a calităţii produselor realizate, înlocuirea importului de argile refractare micronizate, îmbunătăţirea rezistenţei în stare uscată şi la arderea faianţei de menaj şi reducerea greutăţii specifice a produselor, creşterea gradului de rezistenţă şi fiabilitate al acestora sunt doar citeva din finalităţile curente ale activităţii de cercetare şi producţie. Iată prin urmare o racordare firească la solicitările de primă importanţă ale economiei naţionale în perimetrul concret al industriei sticlei şi ceramicii. Aceste realizări au avut ca obiectiv principal rezolvarea unor probleme actuale şi de perspectivă în acest sector important de activitate. Cum e firesc, la nivelul acestei unităţi îşi desfăşoară activitatea un număr mare de tineri. Practic în unele secţii de producţie, cum este şi atelierul porţelan, majoritatea muncitorilor, tehnicienilor şi specialiştilor sunt tineri. Să amintim răspunderea şi maturitatea deosebite manifestate la locurile de muncă de către tinerii Dorina Buturoagă, , Aurică Roşea, Lucia Trif, Emilia Ghirişan, Maria Groza, Gligor Suătean, Mircea Cuibus, Rodica Săvan şi Papp Csaba. Aşa cum ne spunea Ioan Cobirzan, secretarul comitetului U.T.C., activitatea de producţie a minerilor, se resimte puternic la nivelul fiecărui sector de producţie. Sarcinile de plan pentru anul viitor sunt mobilizatoare sub aspectul dinamicii, structurii şi conţinutului lor valoric. Desigur programul de cercetare în domeniu se va materializa în creşteri semnificative la capitolul calităţii şi tehnicităţii produselor. Se are în vedere valorificarea la scară industrială a masei caorinoase din exploatările proprii, elaborarea tehnologiei de obtinere a argilelor pentru emailuri realizarea tehnologiei de obţinere a formelor ceramice din silice vitroase, a catalizatorilor ceramici pentru redu(Continuare în pag. a l1-a)