Scînteia Tineretului, februarie 1986 (Anul 42, nr. 11406-11429)

1986-02-01 / nr. 11406

Răspunzind inflăcăratelor chemări ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu m­ininim­ pentru înfăptuirea PRRfiRÂMUEUI SUPLIMENTAR DE PRODUCŢIE INDUSTRIALA TINERI ŞI TINERE! ■J Acţionaţi cu consecvenţă­ ! cu maximă răspundere şi abnegaţie pentru obţinerea unor producţii sporite­ de calitate superioară, în condiţii de maximă eficienţă! Cronică de întrecere • întreprinderea minieră Ro­­vinari, cea mai mare unitate de profil din industria carboniferă a ţârii, a îndeplinit planul pe luna ianuarie la producţia fizică, la alţi indicatori economici, în­registrat în condiţiile cinci unită­ţii respective i-a revenit 55 la sută din producţia de lignit a ^^Combinatului minier Ro­vinari şi^ aproape 30 la sută din cea a ju­deţului Gorj, succesul se datorea­ză folosirii mai eficiente a celor 18 linii tehnologice în funcţiune de la Tismana-1, Girla, Tismana-2 şi Poiana, din alte cariere şi microcariere, creşterii productivi­tăţii fizice a muncii cu mai bine de 2 procente peste plan. întregul popor, angajat cu toate forţele pentru îndeplinirea exemplară şi depăşirea sarcinilor de plan MOBILIZATOARE CHEMĂRI LA ÎNTRECERE PAGINA A 2-A Băicoi, judeţul Prahova Foto : O. PLECAM Popasuri în geografia de inimă a patriei BUCEGII - O LECȚIE DESPRE ETERNITATEA PAMINTULUI ROMÂNESC PAGINA A 4-A Proletari din toate ţările, uniți-vă! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST • Oamenii muncii de la Com­binatul siderurgic Galaţi, reali­zând ritmic sarcinile de plan şi angajamentele asumate in între­cerea socialistă, au înregistrat, in prima lună a noului an, însem­nate succese. Pe baza utilizării cu randament ridicat, a utilajelor şi creşterii productivităţii muncii, prin aplicarea unor eficiente ini­ţiative muncitoreşti, siderurgiştii gălăţeni au realizat suplimentar prevederilor de plan 10 mii tone cocs şi 5 000 tone fontă. Colecti­vul oţelariei şi-a depăşit sarcinile cu 9 000 tone oţel, cel de la Tur­narea continuă­­ cu 7 500 tone brame, iar cel al colectivului La­minorului de tablă groasă nr. 2 cu peste 8 000 tone tablă groasă. • Colectivul întreprinderii me­canice Băilești a depășit cu aproape 30 de procente planul pe luna ianuarie la export. Succe­sul, care situează această unitate economică pe un loc fruntaş în industria Doljului, este rezultatul realizării ritmice, în structura planificată şi de cea mai bună calitate, a producţiei fizice, li­vrării in devans a unui însemnat volum de piese de schimb pen­tru maşini agricole solicitat de beneficiarii externi. El este în­tregit de îndeplinirea in propor­ţie de 101,6 la sută a producţiei­­marfă, de înregistrarea unor im­portante sporuri la alţi indicatori de plan. Prin organizare superioară, valorificarea la maximum a resurselor întreprinderii In primele două decade ale acestei luni, la ÎNTREPRINDE­REA LAMINORUL DIN BRĂI­LA s-au realizat suplimentar 210 tone sirmă, 110 tone oţel­­beton, 45 tone profile şi 10 tone oţel cojit. Dacă amintim şi fap­tul că in această perioadă uni­tatea respectivă a expediat la export şi 5100 tone laminate, avem datele principale in mă­sură să evidenţieze eforturile pline de dăruire ale acestui harnic colectiv şi eficienţa ini­ţiativelor şi acţiunilor întreprin­se pentru folosirea la capacita­te a­­utilajelor, pentru creşterea productivităţii muncii.­­Mergind prin citeva secţii ale întreprin­derii, împreună cu Nicolae Bra­­tu, secretarul comitetului U.T.C. am putut constata multe înnoiri care ne vorbesc elocvent despre căile abordate aici pentru asi­gurarea îndeplinirii exemplare a obiectivelor acestui an. La faţa locului l-am întilnit şi pe inginerul Teodor Ciorici, directorul Întreprinderii. „In acest ap, ne-a declarat­ răm­â­­nealui, avem o creştere a sar­cinilor de plan deosebită, faţă de 1985 , cu peste 25 la sută la laminate, cu 12 la sută la pro­­ducţia-marfă, cu 28 la sută la productivitatea muncii, cu 100 la sută la export. Că ne-am pregătit bine pentru realizarea acestor sarcini o spun realiză­rile din primele două decade. Avem capacitatea de producţie şi forţa de muncă necesare, am pus in funcţiune laminorul de profile mijlocii şi uşoare, mon­­tînd utilaje moderne, din vechea secţie rămînînd numai cuptorul cu propulsie şi el modificat, mai extindem unele hale, îm­bunătăţim fluxul tehnologic, etc. In acelaşi scop am concen­trat din timp forţele unor spe­cialişti pentru realizarea sarci­nilor de asimilare, aşa incit la ora actuală avem deja pregătite tehnologiile şi am executat şi cilindrii necesari pentru lami­narea noilor profile mult soli­citate la intern şi extern“. Sarcinile majore ale acestui an au impus, putem spune, şi o reevaluare exigentă a forţe­lor, a folosirii capacităţilor de producţie, in aşa fel incit să se deschidă noi căi spre creşterea productivităţii muncii, pentru a se realiza in fiecare atelier mai multe produse şi mai bune. Ne­cesităţile de îmbunătăţire ale procesului de producţie, de la un loc de muncă sau, altul, au devenit obiective clare, precise ale activităţii unor specialişti din întreprindere care acum se ocupă, de exemplu, cu mecani­zarea operaţiilor de alimentare cu sirmă a maşinilor de cale ,sau cu,executarea unei maşini­­ de*cOi;^ECficitat obăme-cohicc la furci etc. Programul de creştere a productivităţii m­uncii cuprin­de 47 de asemenea măsuri. D­i­rectorul unităţii a ţinut să ne spună că acesta va fi completat de la o lună la alta, că acesta este doar un plan minimal. Cum sarcina de creştere a producti­vităţii muncii este, în această întreprindere, de 28 la sută în 1986 credem că o asemenea atitudine este cea mai rodnică. Cum acţionează organizaţia U.T.C. pentru îndeplinirea ION CHIRIC (Continuare in pag. a V-a) încheierea contractelor de livrare a produselor agroalimentare prevăzute la fondul centralizat şi fondul de autoaprovizionare Obligaţie socială de mare răspundere a gospodarilor, a tuturor tinerilor de la sate, pentru dezvoltarea multilaterală a patriei In comuna 23 August, din ju­deţul Tulcea, privirea îţi este atrasă de case frumoase, con­struite sau reconstruite de cu­­rând, de gospodării puternice. „Trebuie să ştiţi că toate aceste case, ne spune Ecaterina Floa­rea, vicepreşedinte al consiliului popular comunal, sunt ale celor care cresc animale, vite, porci sau oi şi contractează cu statul. In felul acesta ei obţin venituri importante şi pot duce o viaţă îmbelşugată“. Ne-am oprit în faţa unei ase­menea case şi am întrebat a cui este : „A lui Alexandru Roman, ne-a răspuns tovarăşa vicepre­şedinte. Şi el şi soţia sunt tineri. Muncesc in cadrul cooperativei agricole de producţie, dar cresc şi porci şi bovine in gospodăria proprie, pe care le contractează la fondul de stat. Anul acesta, de exemplu, au contractat doi tăuraşi.“ Pe aceeaşi stradă, doar cîţiva paşi mai încolo, m-am oprit in dreptul altei gospodării care, prin înfăţişare, te cheamă să-i treci pragul căci este formată din două corpuri de clădire şi din mai multe acareturi in curte. „Aici locuieşte Gheorghe Scutaru. Anul trecut a predat la fondul de stat 15 porci, fiecare de peste 170 kg. Pentru 1986 a încheiat un contract, deocam­dată, pentru 12 porci.“ Pe Grigore Hilohi il întrebăm cum a dobîndit pasiunea creş­terii animalelor : „De la tatăl meu, ne răspunde. Noi am fost acasă 9 fraţi şi pe toţi ne-a în­văţat să creştem şi să iubim ani­malele, spunîndu-ne mereu că numai în acest fel putem fi cu adevărat gospodari. Eu ii urmez sfatul şi cresc porci şi acasă şi in baltă, lucrez şi la cooperativă, dar imi găsesc timp să cultiv şi lotul personal pentru a obţine o recoltă bună in fiecare an. Este drept, pentru a reuşi mă scol ceva mai dimineaţă, dar trebuie să spun că eforturile îmi sunt C. ION (Continuare In pag. a V-a) ANUL XLII SERIA II NR. 11 406 , 6 PAGINI 50 BANI SIMBATA 1 FEBRUARIE 1986 PRIMIRI LA TOVARASUL NICOLAE CEAUŞESCU CU PRILEJUL PREZENTĂRII SCRISORILOR DE ACREDITARE Ambasadorul Republicii Ecuador Preşedintele Republicii Socia­liste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, vineri, 31 ianuarie, pe Filoteo Samaniego Salazar, care şi-a prezentat scrisorile de acredi­tare în calitate de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Ecuador în ţara noastră. Inminind scrisorile de acre­ditare, ambasadorul Filoteo Samaniego Salazar a transmis preşedintelui Nicolae Ceauşescu salutul cordial al preşedinte­lui Republicii Ecuador, Leon Febres Cordero Ribadenegra, precum şi urări de progres şi bunăstare pentru poporul român. In­cuvintarea prezentată cu acest prilej de ambasador se subliniază bunele relaţii exis­tente intre Ecuador şi Româ­nia şi se exprimă dorinţa de a le dezvolta în continuare, de a extinde cooperarea dintre cele două ţări în diverse sec­toare de activitate. Este pusă în evidenţă, totodată, pre­ocuparea Ecuadorului de a conlucra strîns cu ţara noastră pe plan internaţional, pentru asigurarea păcii, înfăptuirea dezarmării, pentru rezolvarea marilor probleme ale lumii de azi. Primind scrisorile de acredi­tare, preşedintele NICOLAE CEAUŞESCU a mulţumit, pen­tru mesajul ce i-a fost adresat şi a transmis preşedintelui Republicii Ecuador un cald (Continuare în pag. a V-a) Ambasadorul Norvegiei Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socia­liste România, a primit, în ziua de 31 ianuarie, pe Knut Erling Sagen, care şi-a pre­zentat scrisorile ,de acreditare­, în calitate de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Norvegiei in România. Ambasadorul Knut Erling Sagen, înmînînd scrisorile de acreditare, a arătat că îi revine deosebita onoare de a transmi­te preşedintelui Nicolae Ceauşescu cele mai alese salu­tări şi urări de sănătate şi fe­ricire din partea Maiestăţii Sale regele Olav V al Norve­giei. In­cuvintarea prezentată de ambasador este evidenţiată sa­tisfacţia guvernului norvegian faţă de evoluţia relaţiilor din­tre Norvegia şi România, pre­cum şi hotărîrea de a acţiona pentru continua întărire a acestor raporturi, pentru dez­voltarea cooperării norvegia­­no-române în domenii de in­teres comun. Este relevată, tot­odată, importanţa hotăritoare pe care a avut-o, în dezvol­tarea bunelor raporturi dintre cele două ţări, vizita oficială efectuată de preşedintele Re­publicii Socialiste România in Norvegia, în anul 1980. Preşedintele NICOLAE CEAUŞESCU, primind scrisorile de acreditare, a mulţumit pentru sentimentele exprimate şi a adresat, la rindul său, urări cordiale de sănătate şi (Continuare in pag. a V-a) Omagiul vibrant al creatorilor de literatură şi arta adus tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, secretarul general al partidului, ctitorul României socialiste moderne, cel mai iubit fiu al poporului român PAGINA A 3-A Copii frumoşi şi sănătoşi pentru vigoarea şi tinereţea patriei O ÎNDATORIRE DE ÎNALTĂ RĂSPUNDERE FATĂ DE SOCIETATE, FATA DE VIITORUL NAŢIUNII NOASTRE SOCIALISTE Cea mai mare bogăţie a unei familii Lina Grigore este o femeie voinică, cu chipul limpede, radiind parcă o lumină inte­rioară, acea anumită lumină care nu poate izvorî decit din sentimentul adevăratei îm­pliniri. Are 36 de ani şi este muncitoare la întreprinderea de ţevi „Republica“ din Ca­pitală. Deşi nu e proaspăt coafată, proaspăt machiată şi parfumată, deşi nu e gătită cu bijuterii scumpe şi nu poartă decit o salopetă obiş­nuită, Lina Grigore se consi­deră o femeie foarte bogată : are cinci copii. Şi, cind vine vorba de ei, ochii îi strălucesc şi nu trebuie s-o îndemni prea mult la confesiune căci povesteşte cu plăcere : „Am cinci copii şi, vă rog să mă credeţi, nici n-am simţit cind au crescut. Victor are 16 ani şi învaţă la liceul „Republica“. Petruţa are 14 ani şi este o a doua mamă pentru cei mai mici care o ascultă cu sfinţe­nie, Marius are 8 ani. Alina va împlini în februarie 3 ani, iar pristea, Stelică, are 1 an. Avem o casă bună, loc destul pentru toţi, ne descurcăm bine, avem tot ce ne trebuie. I-am invitat de mici să se în­tindă numai atît cit le îngă­duie plapuma, să aibă respect pentru ceea ce cîştigă prin muncă cinstită, prin propria putere. La noi în casă, toată lumea ştie exact ce datorie are. Soţul meu (lucrează şi el la „Republica“) este foarte sever în ceea ce priveşte dis­ciplina: la noi nu există „nu vreau“, „nu pot“, „nu-mi pla­ce“, „nu-mi convine“, sau alte obrăznicii din astea. Sigur, am făcut şi mici sacrificii ca să-i creştem. Dar acelaşi lu­cru e valabil şi când ai un singur copil. Lucrez în tură inversă­ cu soţul meu ca să-i putem supraveghea. Nici nu vă puteţi închipui însă ce ex­traordinar este să ai o casă plină de copii şi ce lucruri e­­moţionante se intîmplă într-o asemenea casă. Uitaţi, de exemplu, Marius. De obicei ii dau ciţiva lei pentru pachet, la şcoală. Cind a văzut că se apropie 8 Martie, şi-a luat el mai puţin şi a pus bă­nuţi de-o parte ca să-mi aducă mie un dar. Am fost GABRIELA HUREZEAN (Continuare in pag. a V-a) incepind de astăzi se desfăşoară pe întreg teritoriul ţării RECENSĂMINTUL ANIMALELOR DOMESTICE Acţiune de larg interes economic, de mare importanţă pentru dezvoltarea zootehniei Prevederi importante ■ Recensământul stabileşte efectivul de bovine, porcine, ovine, caprine, cabaline, iepuri de casă, animale pentru blană, păsări şi familii de albine existent la 1 februarie, în unităţi socialiste şi alte unităţi deţinătoare de animale pre­cum şi in gospodăriile populaţiei. ■ Organele care asigură efectuarea recensămintului sunt obligate să controleze, la faţa locului, existenţa animalelor şi exactitatea datelor declarate de către proprietari şi răs­pund nemijlocit de înregistrarea întregului efectiv de ani­male existent la data recensămintului. ■ Deţinătorii de animale sunt obligaţi să permită şi să înlesnească personalului ce efectuează recensămîntul şi or­ganelor de control să verifice la faţa locului realitatea da­telor declarate. ■ In cazul în care animalul nu se află la proprietar, acesta este obligat să-l declare, iar înregistrarea se face după verificarea la faţa locului, a existenţei animalului respectiv la cel care îl deţine. (Din Decretul Consiliului de Stat privind efectuarea recensămintului animalelor domestice)

Next