Scînteia Tineretului, martie 1986 (Anul 42, nr. 11430-11455)

1986-03-01 / nr. 11430

Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST |____ ANUL XLII SERIA II Nr. 11 430 6 PAGINI 50 BANI SIMBATA 1 MARTIE 1986 INTILNIRE PRIETENEASCĂ între tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Mihail Gorbaciov La 28 februarie a avut loc o întilnire între tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socia­liste România, care in fruntea unei delegaţii­­de partid a participat la lucrările Congresu­lui al XXVII-lea al P.C.U.S... şi Mihail Gorbaciov, secretar ge­neral al Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. Secretarul general al Partidu­lui Comunist Român a dat o înaltă apreciere lucrărilor celui de-al XXVII-lea Congres al P.C.U.S., raportului politic pre­zentat de secretarul general al C.C. al P.C.U.S., tovarăşul Mihail Gorbaciov, şi,,a urat, incă o dată, succes deplin lucrărilor congresului, care au o mare însemnătate pentru înfăptuirea programelor privind construcţia socialistă şi comunistă in Uniu­nea Sovietică, pentru cauza ge­nerală a socialismului şi păcii. In cursul intilnirii a fost ex­primată satisfacţia reciprocă faţă de dezvoltarea pe linie as­cendentă a colaborării dintre Partidul Comunist Român si Partidul Comunist al Uniunii Sovietice, dintre Republica So­cialistă România şi Uniunea Re­publicilor Sovietice Socialiste, au fost examinate perspectivele extinderii raporturilor economi­ce in direcţiile prioritare ale progresului tehnico-ştiinţific pe bază bilaterală, precum şi pe baza Programului complex al ţărilor membre d­le C.A.E.R. S-a convenit ca organele corespun­zătoare din, cele două ţări sa continue activitatea pentru gă­sirea de noi posibilităţi in ve­derea extinderii­ relaţiilor de colaborare economică şi coope­rare in producţie. Conducătorii român şi sovietic au­­reafirmat linia constantă a celor două partide privind adm­ei­rea rela­ţiilor româno-sovietice in toate domeniile de activitate, pe baza principială a marxism-leninis­­mului şi internaţionalismului socialist. A fost exprimată părerea unanimă că evoluţia situaţiei internaţionale impune întărirea continuă a unităţii şi coeziunii ţărilor socialiste, acţiuni in­tense, convenite, ale statelor participante la Tratatul de la Varşovia, eforturi constante din partea tuturor forţelor iubitoa­re de pace, dezvoltarea unui dialog politic productiv între state cu orinduiri sociale di­ferite. A avut loc un schimb de pă­reri cu privire la căile de reali­zare a programului prezentat de Uniunea Sovietică privind lichi­darea, pină la sfirșitul acestui secol, a armamentelor nucleare. Secretarul general al Partidului Comunist Român a reafirmat sprijinul deplin al României faţă de acest program şi a subliniat necesitatea intensifi­cării eforturilor in vederea în­făptuirii dezarmării, a întăririi păcii şi securităţii internaţiona­le. A fost evidenţiată însemnă­tatea creării în diferite regiuni ale Europei­­şi lumii, inclusiv in Balcani, de zone libere de arma nucleară şi chirilică, ceea ce ar avea o mare însemnătate pentru cauza eliberării omenirii de acest gen deosebit de periculos de arme de distrugere in masă. Intilnirea s-a desfăşurat in­­tr-o atmosferă prietenească, deschisă și de înțelegere reci­procă. Cuvîntarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU la întîlnirea cu oamenii muncii de la Uzina de linii automate „A 50-a aniversare a U.R.S.S.“ din Moscova Dragi tovarăşi şi prieteni, Aş dori, în primul rind, să vă adresez dumneavoastră, in numele delegaţiei care parti­cipă la Congresul al XXVII- lea al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, al muncito­rimii române, îndeosebi al muncitorilor din construcţiile de maşini-unelte, un salut călduros, împreună cu cele mai bune urări de succes in întreaga dumneavoastră acti­vitate. (Aplauze­ puternice, prelungite) Ne aflăm in Uniunea Sovie­tică in calitate de invitaţi la cel de-al XXVII-lea Congres al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. Am ascultat cu mult interes Raportul pre­zentat de tovarăşul Mihail Gorbaciov. N­e-au reţinut, in mod deosebit, atenţia obiecti­vele de mare însemnătate pri­vind dezvoltarea accelerată economico-socială a Uniunii Sovietice, perfecţionarea in­­tregii activităţi de conducere, de planificare, de dezvoltare continuă a democraţiei socia­liste. Considerăm aceste obiec­tive de o însemnătate deose­bită, deoarece prin realizarea lor popoarele Uniunii Sovieti­ce vor parcurge incă o cale importantă spre visul de aur al omenirii — spre societatea comunistă. (Aplauze puter­nice) In al doilea rind, ne-au re­ţinut atenţia preocuparea şi accentul pus pe necesitatea dezarmării, a dezarmării nu­cleare in primul rind, a asigu­rării păcii. (Aplauze puterni­ce). Considerăm accentuarea acestor probleme in Raportul tovarăşului Mihail Gorbaciov ca deosebit de importantă, avind in vedere că, in situa­ţia internaţională de astăzi, problema păcii constituie o­­biectivul fundamental al ţări­lor socialiste, al întregii ome­niri. (Aplauze îndelungate). Iată de ce se poate, in­tr-adevăr, spune că hotăririle Congresului al XXVII-lea dau o măreaţă perspectivă activi­tăţii oamenilor muncii, po­poarelor Uniunii Sovietice, atît pe calea socialismului, cit şi pe calea luptei pentru pace. Ele au o mare însemnătate internaţională ! (Aplauze pre­lungite) Aş dori să evoc, la această adunare, cu multă satisfacţie, relaţiile bune de colaborare între Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist al Uniunii Sovietice, intre po­porul român şi popoarele Uniunii Sovietice — relaţii cu adinei şi îndelungate tradi­ţii, care, în anii socialismului, s-au ridicat la un nivel nou şi se bazează pe lupta comună pentru socialism, pentru bună­starea popoarelor noastre, pentru pace in Întreaga lume. (Aplauze puternice) Dăm o înaltă apreciere re­marcabilelor realizări ale Uniunii Sovietice în construc­ţia societăţii socialiste dezvol­tate — şi aş dori, şî in acest cadru, să adresez popoarelor sovietice cele mai calde felici­tări pentru aceste realizări, precum şi urarea de a obţine realizări tot mai mari. In toate domeniile! (Aplauze puterni­ce, îndelungate) In ce priveşte situaţia din România. Am trecut, cu 40 de ani in urmă, la construcţia societăţii socialiste ; este un timp relativ scurt. Dar in a­­ceastă perioadă România s-a transformat dintr-o ţară agri­colă înapoiată intr-o ţară socialistă industrial-agrară in plin progres. Voi menţiona nu­mai faptul că, în industrie, am produs anul trecut de peste 100 de ori mai mult decit a­­cum 40 de ani, ceea ce înseam­nă că realizăm in mai puţin de trei zile întreaga producţie pe care o realizam intr-un an acum 40 de ani. Aceasta de­monstrează forţa socialismului, capacitatea unui popor deve­nit stăpin pe destinele sale, ce poate el realiza atunci cind clasa muncitoare devine clasă conducătoare in societate. (Aplauze puternice) In agricultură, producţia a crescut in această perioadă de aproape 4 ori. Venitul naţio­nal este de peste 32 de ori mai mare, iar, pe această bază, am asigurat ridicarea nivelului de trai al poporului. Faţă de aceeaşi perioadă, re­tribuţia reală a crescut de peste 8 ori. Realizăm un puternic volum de construcţii sociale. Indus­triale, agricole. Inclusiv con­strucţii de locuinţe. Practic, am transformat in mod ra­dical întreaga înfăţişare a ţă­rii. Oricine vizitează Româ­nia — şi ştiu că sunt mulţi prieteni sovietici care vin în­ ţara noastră — poate să con­state că, in anii socialismului, poporul român a făcut totul pentru a demonstra capacita­tea sa creatoare, dar şi faptul că numai şi numai socialis­mul asigură popoarelor calea spre dezvoltare rapidă, spre bunăstare, spre independenţă! (Aplauze puternice) Am menţionat deja­­ rela­ţiile bune cu Uniunea Sovie­tică — şi doresc să subliniez că colaborarea cu Uniunea Sovietică, cu alte ţări socia­liste a avut şi are o mare în­semnătate in întreaga dezvol­tare a ţării noastre. Viaţa a demonstrat că colaborarea in­tre ţările socialiste, activita­tea in C.A.E.R. au o contribu­ţie de seamă la dezvoltarea fiecărei economii naţionale, la înaintarea fiecărei ţări pe ca­lea socialismului, la consoli­darea, pe ansamblu, a socia­lismului, la creşterea presti­giului socialismului in întrea­ga lume. (Aplauze îndelun­gate) Suntem­ ferm hotăriţi să ac­ţionăm in vederea realizării programelor adoptate în co­mun in domeniul dezvoltării economice, a Programului teh­nico-ştiinţific pînă in anul 2000, considerind că aceste programe asigură ţărilor so­cialiste membre ale C.A.E.R. posibilitatea de a realiza un progres mai rapid, de a lichi­da unele rămineri in urmă şi de a putea să ocupe, pînă în anul 2000, primul loc în lume în ce priveşte produc­ţia, în ce priveşte nivelul tehnic şi ştiinţific al produc­ţiei. Avem această posibilita­te şi trebuie să realizăm acest obiectiv! (Aplauze puter­nice) De altfel, am înţeles că la congresul partidului dumnea­voastră se discută tocmai des­pre aceasta — şi am reţinut că toţi vorbitorii sunt hotăriţi să acţioneze in această di­recţie. Şi poporul român a trecut la realizarea celui de-al 8-lea plan cincinal, a hotăririlor Congresului al XllI-lea al partidului nostru, înfăptuind cu fermitate Programul de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi de înaintare spre comunism. Am încheiat prima lună a cincina­lului cu rezultate bune, dar, desigur, aceasta este doar pri­ma lună. Sintem­ insă hotăriţi să realizăm întregul cincinal in condiţii cit mai bune şi să ne aducem în acest fel con­tribuţia la dezvoltarea şi întă­rirea patriei, a tuturor ţărilor socialiste, la creşterea presti­giului socialismului in lume. (Aplauze puternice) Accentuăm mult necesitatea unei noi calităţi, a înfăptuirii revoluţiei tehnico-ştiinţifice. Construcţia de maşini-unelte — intre care şi uzina dum­neavoastră — are, in această direcţie, un rol deosebit. In­tr-adevăr, comunismul nu se poate realiza decit pe baza celor mai înalte cunoştinţe tehnice şi ştiinţifice. însuşi comunismul reprezintă tot ce are mai bun conştiinţa lumii. Şi trebuie să realizăm socie­tatea comunistă pe baza celor mai noi şi mai înaintate cuce­riri ale ştiinţei şi tehnicii, ale cunoaşterii umane in general! (Aplauze puternice) Suntem­ şi noi preocupaţi de­ reducerea cheltuielilor mate­riale, de creşterea eficienţei economice şi rentabilităţii în­tregii activităţi. Am introdus principiile autoconducerii muncitoreşti şi autogestiunii în toate sectoarele de activi­tate. Aplicăm un nou meca­nism economic, care, in esen­ţă, porneşte de la faptul că orice activitate trebuie să fie la cel mai inart nivel tehnic, dar şi la cel mai înalt nivel de eficienţă economică, întrea­ga activitate trebuie să se ba­zeze pe autofinanţare. Punem un mare accent pe dezvoltarea democraţiei muncitoreşti­ revo­­luţionare, inţelegind prin a­­ceasta participarea directă a clasei muncitoare, a intelec­tualităţii, a tuturor categoriilor sociale la conducerea tuturor sectoarelor de activitate. So­cialismul nu se poate realiza decit cu participarea directă a întregului popor. N­oi in Româ­nia spunem că socialismul ii realizăm cu poporul şi pentru poppor — şi trebuie sâ facem totul pentru dezvoltarea demo­cratiei socialiste — factor ho­tărâtor pentru victoria comu­nismului ! Poporul este con­structorul comunismului — el trebuie să aibă rolul h­otâritor in conducerea întregii socie­tăţi. (Aplauze puternice). Desigur, înţelegem bine ro­lul clasei muncitoare — forţa socială cea mai înaintată şi cea mai numeroasă in socie­tate. Clasei muncitoare ii re­vine un rol deosebit. Ea işi îndeplineşte — şi la noi, şi ştiu că şi la dumneavoastră — cu cinste, rolul de forţă con­ducătoare in societate. Trebuie să întărim rolul clasei munci­toare, participarea ei la con­ducerea societăţii ! Fiind cla­să conducătoare, ea trebuie să participe direct la conducerea societăţii socialiste ! In aceas­ta constă forţa socialismului — şi vom întări continuu ro­lul clasei muncitoare, unitatea întregului popor, sub condu­cerea partidului comunist ! Şi noi accentuăm mult ro­lul conducător al partidului. Dar înţelegem că partidul poa­te să-şi îndeplinească acest rol numai împreună cu clasa muncitoare, cu ţărănimea, cu intelectualitatea, cu poporul. Partidul trebuie să fie acela care să asigure condiţiile par­ticipării poporului la condu­cerea întregii societăţi, pentru că numai astfel îşi îndeplineş­te rolul său de conducător, de forţă hotăritoare în făurirea socialismului şi comunismu­lui ! (Aplauze puternice) Partidele noastre — mă re­fer la Partidul Comunist Ro­mân şi la Partidul Comunist al Uniunii Sovietice — au de­monstrat prin activitatea lor — cu toate lipsurile care s-au manifestat intr-un domeniu sau altul — că îşi îndeplinesc in bune condiţii misiunea is­torică de a conduce popoarele spre societatea comunistă, care va asigura omenirii adevărata egalitate in drepturi in toate domeniile, va face ca omul să fie cu adevărat stăpinul ţării, al naturii, a tot ceea ce se realizează In ţările respective , pentru că, pînă la urmă, omul este factorul hotăritor in tot ceea ce se realizează. Şi tot ceea ce facem trebuie să ser­vească omului . Am discutat şi astăzi, în uzina dumnea­voastră, să construim noi ma­şini-unelte automate, roboţi. Este foarte bine , dar, gîndin­­du-ne la roboţi, trebuie să fim permanent conştienţi că omul făureşte maşinile şi roboţii — şi, deci, trebuie să facem to­tul pentru om, pentru bună­starea și fericirea sa ! Acestea (Continuare in pag. a lll-a) Tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a reîntors în Capitală Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general, al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, care, în fruntea delegaţiei Parti­dului Comunist Român, a parti­cipat, la Moscova, la lucrările celui de-al XXVII-lea Congres al Partidului Comunist al Uniu­nii Sovietice, a revenit, vineri seară, in Capitală. La sosire, pe aeroportul Otopeni, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost salutat de membri şi membri supleanţi ai Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., de secretari ai Comitetului Central al Dartidu­­lui, de membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai gu­vernului, de conducători ai unor instituţii centrale, organizaţii de masă şi obşteşti, de alte per­soane oficiale. Erau prezenţi V. G. Pozdnia­­kov, însărcinatul cu afaceri ad­★ La plecarea din Moscova, pe aeroportul Vnukovo, tovarăşul Nico­lae Ceauşescu a fost­ con­dus de tovarăşul D. A. Kunaev, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., de alte per­soane oficiale sovietice. Conducătorul partidului şi statului nostru a fost condus de tovarăşul Constantin Dăscăles­­cu, membru al Comitetului Po­interim al Uniunii Sovietice la Bucureşti, şi membri ai amba­sadei. Un grup de pionieri a oferit .. tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu bu­chete de flori. ★ -âr­­itic Executiv al C.C. al P.C.R., prim-ministru al Guvernului Republicii Socialiste România, de ceilalţi membri ai delegaţiei Partidului Comunist Român, care participă în continuare la lucrările Congresului al XXVII- lea al P.C.U.S. A fost prezent E.M. Tiajelni­­kov, ambasadorul Uniunii So­vietice la Bucureşti. TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU a primit pe tovarăşul Dimce Belovski Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, joi seara, la Moscova, pe tovarăşul Dimce Belovski, secretarul Prezidiului Comite­tului Central al Uniunii Comu­niştilor din Iugoslavia,­ condu­cătorul delegaţiei U.C.I. Care participă la Congresul al XXVII-lea al P.C.U.S. Mulţumind pentru întreve­derea acordată, tovarăşul Dimes­ku Belovski a transmis tovarăşului­­ Nicolae Ceauşescu un­­cordial salut prietenesc din partea Prezidiului Comitetului Central al Uniunii Comuniştilor din Iu­goslavia. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a exprimat mulţumiri pentru me­saj şi a transmis, la rindul său, un cald salut prietenesc condu­cerii Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia. In cadrul convorbirii, desfă­şurată intr-o atmosferă caldă, tovărăşească, a fost exprimată satisfacţia­­pentru dezvoltarea continuă a raporturilor de prie­teni­e şi colaborare multilaterală româno-iugoslave, în folosul şi spre binele popoarelor celor două ţări vecine şi prietene, al socialismului și păcii în lume. La convorbire au participat tovarășii Constantin Dăscălesc® membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prim-ministru al Guvernului Republicii Socialiste România. Ion Stoian, membru supleant al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. Din partea iugoslavă a parti­cipat tovarăşul Stanislav Sto­­ianovici, secretar executiv al Prezidiului C.C. al U.C.I. Au fost de faţă Traian Dudaş, ambasadorul României in­ Uniunea Sovietica, şi Milok­o Drulovici, ambasadorul Iugosla­viei in U.R.S.S. In spiritul orientărilor şi indicaţiilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu Acţiuni complete pentru diversificarea şi dezvoltarea producţiei in apicultura, scrieieultură şi creşterea iepurilor de casă PAGINA A 2-A Răspunzînd înflăcăratelor îndemnuri ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu DUPĂ DOUĂ LUNI, IMPORTANTE PRODUCŢII SUPLIMENTARE Obişnuiţi cu imaginea de mare producător de cereale, a Doljului, judeţ preponderent agricol, ne vine parcă mai greu să acredităm ideea exis­tenţei pe aceste meleaguri a unei puternice,, unităţi fores­tiere de exploatare şi trans­port — această,, totuşi, justi­­ficindu-si existenţa in prirpul rind prin prezenţa pe aceste meleaguri ale Jiului de Jos a u­nor importante resurse fo- . restiere. — Comparativ cu alte ju­deţe, inclusiv cu,unele din­ imediata vecinătate — Gorj,­­ Vîlcea sau Mehedinţi — noi fiind situaţi in zona de şes, dispunem, fireşte, de un fond forestier oarecum mai re­strâns,­ intr-o anume măsură­­ chiar mai puţin diversificat, ne informează Ion Diaconu, inginerul şef al întreprinderii U.F.E.T. Dolj. Tocmai aceasta insă ne determină să acordăm atenţie maximă cit­mai judi­cioasei sale gospodăriri, valo­rificării superioare a întregii mase lemnoase, fără­ ca asta să însemne că activităţile noastre se limitează la numai atît. Este de la sine înţeles că aceasta presupune în pri­mul rind să ne preocupăm îndeaproape de cit mai buna organizare şi permanenta per­fecţionare a întregii noastre activităţi, atit in parchete, cit şi în secţiile de industriali­zare a lemnului, de găsirea şi aplicarea celor mai eficiente soluţii de exploatare şi valo­rificare a fondului forestier­ Nu mai puţin adevărat este şi faptul că suntem­ un colec­tiv omogen, dispunind de o bogată experienţă, toţi cei 2 000 de forestieri ce-şi desfă­şoară activitatea in cadrul în­treprinderii — atit cei ce lu­crează aici de­­ ani şi ani, cit­ şi cei mai de curind angajaţi preocupindu-se în permanenţă atit de propria lor perfecţionare profesională, LA U.F.EJ. DOLJ cit ,şi de rezolvarea operativă a­­numeroaselor probleme, adeseori complexe, pe care le ridică această activitate, pe cft de frumoasă, pe atit de di­ficilă, de plină de neprevăzut, a noastră, a forestierilor. — Care ar fi, aşadar, prin­cipalele probleme cu care vă confruntaţi ? —• Cred că , oricine îşi dă seama că specificul activităţii noastre ne obligă să lucrăm in principal în pădure, nu in­secţii acoperite, aşadar, şi de aici toate satisfacţile dar şi avatarurile muncii in aer li­ber, toate problemele care apar, îndeosebi acum, iarna. — Şi totuşi, atit in ultima parte a anului trecut, cit şi in primele săptămini ale acestui an — in plină iarnă, deci — aţi­ obţinut importante, reali­zări, depăşindu-vă chiar prin­cipalii indicatori de plan. — Aşa este, şi-am fi­ rapor­tat depăşiri şi mai mari dacă viscolele din februarie nu ne-ar fi dat serios de furcă, imobilizindu-ne o serie de utilaje, blocindu-ne accesul la unele parchete, ingreunind apreciabil posibilităţile de transport, de la şi spre punc­tele de lucru. Este de la sine înţeles insă, nu ne-a® dat bătuţi, ne-am repliat prompt — şi acum putem aprecia că peste tot activitatea şi-a in­trat in normal, aşa incit, con­­solidind rezultatele obţinute la acest început de an, să ne putem din nou clasa pe un loc fruntaş in întrecerea socia­listă pe ramură, ca şi anul trecut, cind am obţinut locul al doilea. „ După primele două luni ale acestui an ne înregistrăm cu o depăşire de 2 milioane lei producţie marfă, peste un milion lei producţie netă, re­­alizind şi livrind suplimentar beneficiarilor noştri interni şi externi mai bine de 500 mc buşteni stejar, peste 600 mc buşteni de diverse esenţe, circa 500 mc lemn de mină, 500 mc lemn pentru industria ce­lulozei, aproape 500 mc lemn pentru fabricile de PAL şi PFL, 2 000 mp diverse par­(Continuare in pag. a lll-a)

Next