Scînteia Tineretului, martie 1986 (Anul 42, nr. 11430-11455)
1986-03-01 / nr. 11430
Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST |____ ANUL XLII SERIA II Nr. 11 430 6 PAGINI 50 BANI SIMBATA 1 MARTIE 1986 INTILNIRE PRIETENEASCĂ între tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Mihail Gorbaciov La 28 februarie a avut loc o întilnire între tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, care in fruntea unei delegaţiide partid a participat la lucrările Congresului al XXVII-lea al P.C.U.S... şi Mihail Gorbaciov, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. Secretarul general al Partidului Comunist Român a dat o înaltă apreciere lucrărilor celui de-al XXVII-lea Congres al P.C.U.S., raportului politic prezentat de secretarul general al C.C. al P.C.U.S., tovarăşul Mihail Gorbaciov, şi,,a urat, incă o dată, succes deplin lucrărilor congresului, care au o mare însemnătate pentru înfăptuirea programelor privind construcţia socialistă şi comunistă in Uniunea Sovietică, pentru cauza generală a socialismului şi păcii. In cursul intilnirii a fost exprimată satisfacţia reciprocă faţă de dezvoltarea pe linie ascendentă a colaborării dintre Partidul Comunist Român si Partidul Comunist al Uniunii Sovietice, dintre Republica Socialistă România şi Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, au fost examinate perspectivele extinderii raporturilor economice in direcţiile prioritare ale progresului tehnico-ştiinţific pe bază bilaterală, precum şi pe baza Programului complex al ţărilor membre dle C.A.E.R. S-a convenit ca organele corespunzătoare din, cele două ţări sa continue activitatea pentru găsirea de noi posibilităţi in vederea extinderii relaţiilor de colaborare economică şi cooperare in producţie. Conducătorii român şi sovietic aureafirmat linia constantă a celor două partide privind admeirea relaţiilor româno-sovietice in toate domeniile de activitate, pe baza principială a marxism-leninismului şi internaţionalismului socialist. A fost exprimată părerea unanimă că evoluţia situaţiei internaţionale impune întărirea continuă a unităţii şi coeziunii ţărilor socialiste, acţiuni intense, convenite, ale statelor participante la Tratatul de la Varşovia, eforturi constante din partea tuturor forţelor iubitoare de pace, dezvoltarea unui dialog politic productiv între state cu orinduiri sociale diferite. A avut loc un schimb de păreri cu privire la căile de realizare a programului prezentat de Uniunea Sovietică privind lichidarea, pină la sfirșitul acestui secol, a armamentelor nucleare. Secretarul general al Partidului Comunist Român a reafirmat sprijinul deplin al României faţă de acest program şi a subliniat necesitatea intensificării eforturilor in vederea înfăptuirii dezarmării, a întăririi păcii şi securităţii internaţionale. A fost evidenţiată însemnătatea creării în diferite regiuni ale Europeişi lumii, inclusiv in Balcani, de zone libere de arma nucleară şi chirilică, ceea ce ar avea o mare însemnătate pentru cauza eliberării omenirii de acest gen deosebit de periculos de arme de distrugere in masă. Intilnirea s-a desfăşurat intr-o atmosferă prietenească, deschisă și de înțelegere reciprocă. Cuvîntarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU la întîlnirea cu oamenii muncii de la Uzina de linii automate „A 50-a aniversare a U.R.S.S.“ din Moscova Dragi tovarăşi şi prieteni, Aş dori, în primul rind, să vă adresez dumneavoastră, in numele delegaţiei care participă la Congresul al XXVII- lea al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, al muncitorimii române, îndeosebi al muncitorilor din construcţiile de maşini-unelte, un salut călduros, împreună cu cele mai bune urări de succes in întreaga dumneavoastră activitate. (Aplauze puternice, prelungite) Ne aflăm in Uniunea Sovietică in calitate de invitaţi la cel de-al XXVII-lea Congres al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. Am ascultat cu mult interes Raportul prezentat de tovarăşul Mihail Gorbaciov. Ne-au reţinut, in mod deosebit, atenţia obiectivele de mare însemnătate privind dezvoltarea accelerată economico-socială a Uniunii Sovietice, perfecţionarea intregii activităţi de conducere, de planificare, de dezvoltare continuă a democraţiei socialiste. Considerăm aceste obiective de o însemnătate deosebită, deoarece prin realizarea lor popoarele Uniunii Sovietice vor parcurge incă o cale importantă spre visul de aur al omenirii — spre societatea comunistă. (Aplauze puternice) In al doilea rind, ne-au reţinut atenţia preocuparea şi accentul pus pe necesitatea dezarmării, a dezarmării nucleare in primul rind, a asigurării păcii. (Aplauze puternice). Considerăm accentuarea acestor probleme in Raportul tovarăşului Mihail Gorbaciov ca deosebit de importantă, avind in vedere că, in situaţia internaţională de astăzi, problema păcii constituie obiectivul fundamental al ţărilor socialiste, al întregii omeniri. (Aplauze îndelungate). Iată de ce se poate, intr-adevăr, spune că hotăririle Congresului al XXVII-lea dau o măreaţă perspectivă activităţii oamenilor muncii, popoarelor Uniunii Sovietice, atît pe calea socialismului, cit şi pe calea luptei pentru pace. Ele au o mare însemnătate internaţională ! (Aplauze prelungite) Aş dori să evoc, la această adunare, cu multă satisfacţie, relaţiile bune de colaborare între Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist al Uniunii Sovietice, intre poporul român şi popoarele Uniunii Sovietice — relaţii cu adinei şi îndelungate tradiţii, care, în anii socialismului, s-au ridicat la un nivel nou şi se bazează pe lupta comună pentru socialism, pentru bunăstarea popoarelor noastre, pentru pace in Întreaga lume. (Aplauze puternice) Dăm o înaltă apreciere remarcabilelor realizări ale Uniunii Sovietice în construcţia societăţii socialiste dezvoltate — şi aş dori, şî in acest cadru, să adresez popoarelor sovietice cele mai calde felicitări pentru aceste realizări, precum şi urarea de a obţine realizări tot mai mari. In toate domeniile! (Aplauze puternice, îndelungate) In ce priveşte situaţia din România. Am trecut, cu 40 de ani in urmă, la construcţia societăţii socialiste ; este un timp relativ scurt. Dar in această perioadă România s-a transformat dintr-o ţară agricolă înapoiată intr-o ţară socialistă industrial-agrară in plin progres. Voi menţiona numai faptul că, în industrie, am produs anul trecut de peste 100 de ori mai mult decit acum 40 de ani, ceea ce înseamnă că realizăm in mai puţin de trei zile întreaga producţie pe care o realizam intr-un an acum 40 de ani. Aceasta demonstrează forţa socialismului, capacitatea unui popor devenit stăpin pe destinele sale, ce poate el realiza atunci cind clasa muncitoare devine clasă conducătoare in societate. (Aplauze puternice) In agricultură, producţia a crescut in această perioadă de aproape 4 ori. Venitul naţional este de peste 32 de ori mai mare, iar, pe această bază, am asigurat ridicarea nivelului de trai al poporului. Faţă de aceeaşi perioadă, retribuţia reală a crescut de peste 8 ori. Realizăm un puternic volum de construcţii sociale. Industriale, agricole. Inclusiv construcţii de locuinţe. Practic, am transformat in mod radical întreaga înfăţişare a ţării. Oricine vizitează România — şi ştiu că sunt mulţi prieteni sovietici care vin în ţara noastră — poate să constate că, in anii socialismului, poporul român a făcut totul pentru a demonstra capacitatea sa creatoare, dar şi faptul că numai şi numai socialismul asigură popoarelor calea spre dezvoltare rapidă, spre bunăstare, spre independenţă! (Aplauze puternice) Am menţionat deja relaţiile bune cu Uniunea Sovietică — şi doresc să subliniez că colaborarea cu Uniunea Sovietică, cu alte ţări socialiste a avut şi are o mare însemnătate in întreaga dezvoltare a ţării noastre. Viaţa a demonstrat că colaborarea intre ţările socialiste, activitatea in C.A.E.R. au o contribuţie de seamă la dezvoltarea fiecărei economii naţionale, la înaintarea fiecărei ţări pe calea socialismului, la consolidarea, pe ansamblu, a socialismului, la creşterea prestigiului socialismului in întreaga lume. (Aplauze îndelungate) Suntem ferm hotăriţi să acţionăm in vederea realizării programelor adoptate în comun in domeniul dezvoltării economice, a Programului tehnico-ştiinţific pînă in anul 2000, considerind că aceste programe asigură ţărilor socialiste membre ale C.A.E.R. posibilitatea de a realiza un progres mai rapid, de a lichida unele rămineri in urmă şi de a putea să ocupe, pînă în anul 2000, primul loc în lume în ce priveşte producţia, în ce priveşte nivelul tehnic şi ştiinţific al producţiei. Avem această posibilitate şi trebuie să realizăm acest obiectiv! (Aplauze puternice) De altfel, am înţeles că la congresul partidului dumneavoastră se discută tocmai despre aceasta — şi am reţinut că toţi vorbitorii sunt hotăriţi să acţioneze in această direcţie. Şi poporul român a trecut la realizarea celui de-al 8-lea plan cincinal, a hotăririlor Congresului al XllI-lea al partidului nostru, înfăptuind cu fermitate Programul de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi de înaintare spre comunism. Am încheiat prima lună a cincinalului cu rezultate bune, dar, desigur, aceasta este doar prima lună. Sintem insă hotăriţi să realizăm întregul cincinal in condiţii cit mai bune şi să ne aducem în acest fel contribuţia la dezvoltarea şi întărirea patriei, a tuturor ţărilor socialiste, la creşterea prestigiului socialismului in lume. (Aplauze puternice) Accentuăm mult necesitatea unei noi calităţi, a înfăptuirii revoluţiei tehnico-ştiinţifice. Construcţia de maşini-unelte — intre care şi uzina dumneavoastră — are, in această direcţie, un rol deosebit. Intr-adevăr, comunismul nu se poate realiza decit pe baza celor mai înalte cunoştinţe tehnice şi ştiinţifice. însuşi comunismul reprezintă tot ce are mai bun conştiinţa lumii. Şi trebuie să realizăm societatea comunistă pe baza celor mai noi şi mai înaintate cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, ale cunoaşterii umane in general! (Aplauze puternice) Suntem şi noi preocupaţi de reducerea cheltuielilor materiale, de creşterea eficienţei economice şi rentabilităţii întregii activităţi. Am introdus principiile autoconducerii muncitoreşti şi autogestiunii în toate sectoarele de activitate. Aplicăm un nou mecanism economic, care, in esenţă, porneşte de la faptul că orice activitate trebuie să fie la cel mai inart nivel tehnic, dar şi la cel mai înalt nivel de eficienţă economică, întreaga activitate trebuie să se bazeze pe autofinanţare. Punem un mare accent pe dezvoltarea democraţiei muncitoreşti revoluţionare, inţelegind prin aceasta participarea directă a clasei muncitoare, a intelectualităţii, a tuturor categoriilor sociale la conducerea tuturor sectoarelor de activitate. Socialismul nu se poate realiza decit cu participarea directă a întregului popor. Noi in România spunem că socialismul ii realizăm cu poporul şi pentru poppor — şi trebuie sâ facem totul pentru dezvoltarea democratiei socialiste — factor hotărâtor pentru victoria comunismului ! Poporul este constructorul comunismului — el trebuie să aibă rolul hotâritor in conducerea întregii societăţi. (Aplauze puternice). Desigur, înţelegem bine rolul clasei muncitoare — forţa socială cea mai înaintată şi cea mai numeroasă in societate. Clasei muncitoare ii revine un rol deosebit. Ea işi îndeplineşte — şi la noi, şi ştiu că şi la dumneavoastră — cu cinste, rolul de forţă conducătoare in societate. Trebuie să întărim rolul clasei muncitoare, participarea ei la conducerea societăţii ! Fiind clasă conducătoare, ea trebuie să participe direct la conducerea societăţii socialiste ! In aceasta constă forţa socialismului — şi vom întări continuu rolul clasei muncitoare, unitatea întregului popor, sub conducerea partidului comunist ! Şi noi accentuăm mult rolul conducător al partidului. Dar înţelegem că partidul poate să-şi îndeplinească acest rol numai împreună cu clasa muncitoare, cu ţărănimea, cu intelectualitatea, cu poporul. Partidul trebuie să fie acela care să asigure condiţiile participării poporului la conducerea întregii societăţi, pentru că numai astfel îşi îndeplineşte rolul său de conducător, de forţă hotăritoare în făurirea socialismului şi comunismului ! (Aplauze puternice) Partidele noastre — mă refer la Partidul Comunist Român şi la Partidul Comunist al Uniunii Sovietice — au demonstrat prin activitatea lor — cu toate lipsurile care s-au manifestat intr-un domeniu sau altul — că îşi îndeplinesc in bune condiţii misiunea istorică de a conduce popoarele spre societatea comunistă, care va asigura omenirii adevărata egalitate in drepturi in toate domeniile, va face ca omul să fie cu adevărat stăpinul ţării, al naturii, a tot ceea ce se realizează In ţările respective , pentru că, pînă la urmă, omul este factorul hotăritor in tot ceea ce se realizează. Şi tot ceea ce facem trebuie să servească omului . Am discutat şi astăzi, în uzina dumneavoastră, să construim noi maşini-unelte automate, roboţi. Este foarte bine , dar, gîndindu-ne la roboţi, trebuie să fim permanent conştienţi că omul făureşte maşinile şi roboţii — şi, deci, trebuie să facem totul pentru om, pentru bunăstarea și fericirea sa ! Acestea (Continuare in pag. a lll-a) Tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a reîntors în Capitală Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general, al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, care, în fruntea delegaţiei Partidului Comunist Român, a participat, la Moscova, la lucrările celui de-al XXVII-lea Congres al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, a revenit, vineri seară, in Capitală. La sosire, pe aeroportul Otopeni, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost salutat de membri şi membri supleanţi ai Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., de secretari ai Comitetului Central al Dartidului, de membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, de conducători ai unor instituţii centrale, organizaţii de masă şi obşteşti, de alte persoane oficiale. Erau prezenţi V. G. Pozdniakov, însărcinatul cu afaceri ad★ La plecarea din Moscova, pe aeroportul Vnukovo, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost condus de tovarăşul D. A. Kunaev, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., de alte persoane oficiale sovietice. Conducătorul partidului şi statului nostru a fost condus de tovarăşul Constantin Dăscălescu, membru al Comitetului Pointerim al Uniunii Sovietice la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. Un grup de pionieri a oferit .. tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu buchete de flori. ★ -âritic Executiv al C.C. al P.C.R., prim-ministru al Guvernului Republicii Socialiste România, de ceilalţi membri ai delegaţiei Partidului Comunist Român, care participă în continuare la lucrările Congresului al XXVII- lea al P.C.U.S. A fost prezent E.M. Tiajelnikov, ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti. TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU a primit pe tovarăşul Dimce Belovski Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, joi seara, la Moscova, pe tovarăşul Dimce Belovski, secretarul Prezidiului Comitetului Central al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, conducătorul delegaţiei U.C.I. Care participă la Congresul al XXVII-lea al P.C.U.S. Mulţumind pentru întrevederea acordată, tovarăşul Dimesku Belovski a transmis tovarăşului Nicolae Ceauşescu uncordial salut prietenesc din partea Prezidiului Comitetului Central al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a exprimat mulţumiri pentru mesaj şi a transmis, la rindul său, un cald salut prietenesc conducerii Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia. In cadrul convorbirii, desfăşurată intr-o atmosferă caldă, tovărăşească, a fost exprimată satisfacţiapentru dezvoltarea continuă a raporturilor de prietenie şi colaborare multilaterală româno-iugoslave, în folosul şi spre binele popoarelor celor două ţări vecine şi prietene, al socialismului și păcii în lume. La convorbire au participat tovarășii Constantin Dăscălesc® membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prim-ministru al Guvernului Republicii Socialiste România. Ion Stoian, membru supleant al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. Din partea iugoslavă a participat tovarăşul Stanislav Stoianovici, secretar executiv al Prezidiului C.C. al U.C.I. Au fost de faţă Traian Dudaş, ambasadorul României in Uniunea Sovietica, şi Miloko Drulovici, ambasadorul Iugoslaviei in U.R.S.S. In spiritul orientărilor şi indicaţiilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu Acţiuni complete pentru diversificarea şi dezvoltarea producţiei in apicultura, scrieieultură şi creşterea iepurilor de casă PAGINA A 2-A Răspunzînd înflăcăratelor îndemnuri ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu DUPĂ DOUĂ LUNI, IMPORTANTE PRODUCŢII SUPLIMENTARE Obişnuiţi cu imaginea de mare producător de cereale, a Doljului, judeţ preponderent agricol, ne vine parcă mai greu să acredităm ideea existenţei pe aceste meleaguri a unei puternice,, unităţi forestiere de exploatare şi transport — această,, totuşi, justificindu-si existenţa in prirpul rind prin prezenţa pe aceste meleaguri ale Jiului de Jos a unor importante resurse fo- . restiere. — Comparativ cu alte judeţe, inclusiv cu,unele din imediata vecinătate — Gorj, Vîlcea sau Mehedinţi — noi fiind situaţi in zona de şes, dispunem, fireşte, de un fond forestier oarecum mai restrâns, intr-o anume măsură chiar mai puţin diversificat, ne informează Ion Diaconu, inginerul şef al întreprinderii U.F.E.T. Dolj. Tocmai aceasta insă ne determină să acordăm atenţie maximă citmai judicioasei sale gospodăriri, valorificării superioare a întregii mase lemnoase, fără ca asta să însemne că activităţile noastre se limitează la numai atît. Este de la sine înţeles că aceasta presupune în primul rind să ne preocupăm îndeaproape de cit mai buna organizare şi permanenta perfecţionare a întregii noastre activităţi, atit in parchete, cit şi în secţiile de industrializare a lemnului, de găsirea şi aplicarea celor mai eficiente soluţii de exploatare şi valorificare a fondului forestier Nu mai puţin adevărat este şi faptul că suntem un colectiv omogen, dispunind de o bogată experienţă, toţi cei 2 000 de forestieri ce-şi desfăşoară activitatea in cadrul întreprinderii — atit cei ce lucrează aici de ani şi ani, cit şi cei mai de curind angajaţi preocupindu-se în permanenţă atit de propria lor perfecţionare profesională, LA U.F.EJ. DOLJ cit ,şi de rezolvarea operativă anumeroaselor probleme, adeseori complexe, pe care le ridică această activitate, pe cft de frumoasă, pe atit de dificilă, de plină de neprevăzut, a noastră, a forestierilor. — Care ar fi, aşadar, principalele probleme cu care vă confruntaţi ? —• Cred că , oricine îşi dă seama că specificul activităţii noastre ne obligă să lucrăm in principal în pădure, nu insecţii acoperite, aşadar, şi de aici toate satisfacţile dar şi avatarurile muncii in aer liber, toate problemele care apar, îndeosebi acum, iarna. — Şi totuşi, atit in ultima parte a anului trecut, cit şi in primele săptămini ale acestui an — in plină iarnă, deci — aţi obţinut importante, realizări, depăşindu-vă chiar principalii indicatori de plan. — Aşa este, şi-am fi raportat depăşiri şi mai mari dacă viscolele din februarie nu ne-ar fi dat serios de furcă, imobilizindu-ne o serie de utilaje, blocindu-ne accesul la unele parchete, ingreunind apreciabil posibilităţile de transport, de la şi spre punctele de lucru. Este de la sine înţeles insă, nu ne-a® dat bătuţi, ne-am repliat prompt — şi acum putem aprecia că peste tot activitatea şi-a intrat in normal, aşa incit, consolidind rezultatele obţinute la acest început de an, să ne putem din nou clasa pe un loc fruntaş in întrecerea socialistă pe ramură, ca şi anul trecut, cind am obţinut locul al doilea. „ După primele două luni ale acestui an ne înregistrăm cu o depăşire de 2 milioane lei producţie marfă, peste un milion lei producţie netă, realizind şi livrind suplimentar beneficiarilor noştri interni şi externi mai bine de 500 mc buşteni stejar, peste 600 mc buşteni de diverse esenţe, circa 500 mc lemn de mină, 500 mc lemn pentru industria celulozei, aproape 500 mc lemn pentru fabricile de PAL şi PFL, 2 000 mp diverse par(Continuare in pag. a lll-a)