Scînteia Tineretului, septembrie 1986 (Anul 42, nr. 11586-11611)

1986-09-01 / nr. 11586

Din cronica întrecerii • In cinstea apropiatului Congres al oamenilor muncii, colectivele a 53 întreprinderi doljene au reuşit să obţină de la începutul anului un volum suplimentar de beneficii ce în­sumează aproape 200 de mili­oane­ lei. Datorat pe de o parte, creşterii mai accentuate a pro­ductivităţii muncii, diminuării cheltuielilor şi în primul rind a celor materiale, iar pe de alta , îndeplinirii planului la produ­cţia-marfă vindută şi în­casată, succes ce poartă semnă­turile unor puternice colective înuncitorei,iii. puii sunt cele de la întreprinderile de utilaj greu Craiova şi mecanicii Bâhi­­leşti. Regionala de căi, ferate Craiova, care, paralel, au reu­şit s­ă-şi onoreze în întregime prevederile din angajamentele asumate in întrecerea socialis­tă pe întregul an. • Colectivul întreprinderii miniere Horezu, din bazinul carbonifer Berbeşti-Alunu, a extras şi livrat suplimentar be­neficiarilor în cele 6 luni care au trecut din acest an aproape 21 000 tone lignit. Sporul de producţie amintit, care echiva­lează cu combustibilul necesar producerii a circa 1,4 milioane kWh energie electrică, a fost obţinut, îndeosebi, pe baza creşterii productivităţii muncii. • Colectivul întreprinderii de confecţii Focşani — unitate cu o pondere importantă In producţia de export a judeţu­lui Vrancea — a raportat îna­inte de termenul calendaristic îndeplinirea exemplară a pre­vederilor de plan aferente pe opt luni ale anului. Astfel, ca urmare a condiţiilor create şi conform angajamentelor asu­­m­at ivirilor’­­cc'.pri'iv. ..­v. finele lunii. august­, sporul de producţie — rezultat al creşte­rii accentuate a­­productivităţii muncii — va ajunge la pe­cte 30 milioane lei. • Acţionînd în vederea mo­dernizării şi asimilării de noi produse în scopul reducerii efortului valutar al ţării, spe­cialiştii de la întreprinderea de utilaj greu „Progresul“ din Brăila au realizat un nou tip de pompe destinate constructo­rilor de nave. Este vorba de pompele cu debit de 150 litri pe minut pentru, navele petro­liere de 35 000 tdw și 65 000 tdw. Primele 5 produse de acest gen au fost livrate beneficiarilor. TINERI PREZENȚI ÎNTR-O PATRIE TÂNARĂ PAGINA A 2-A Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST SPIRITUL MUNCITORESC, REVOLUŢIONAR - O CARACTERISTICĂ FUNDAMENTALĂ A DEMOCRAŢIEI NOASTRE SOCIALISTE Una dintre realităţile de esenţă ale orînduirii pe care o făurim — pusă în evidenţă într-un cadru cu totul de ex­cepţie, odată cu Congresul al IX-lea al P.C.R., din iniţiati­va şi cu contribuţia decisivă a tovarăşului Nicolae Ceauşescu — o reprezintă fundamentarea teoretică şi promovarea neabă­tută in practică a unui sistem armonios şi unitar de condu­cere a întregii societăţi, cu po­porul şi pentru popor, altfel spus cel al democraţiei mun­citoreşti, revoluţionare. In impresionanta operă a to­varăşului Nicolae Ceauşescu problemele dezvoltării şi per­fecţionării continue a demo­craţiei de tip nou, socialist, ocupă un loc distinct, incon­­fundabil, acest proces logic necesar de perfecţionare con­tinuă a cadrului democratic de organizare şi conducere a în­tregii vieţi politice, economice şi sociale din patria noastră, raportîndu-se permanent la mutaţiile radicale, esenţiale survenite în structura societă­ţii româneşti şi tinind cont de legităţile generale ale procesu­lui istoric de făurire a socie­tăţii socialiste multilateral dezvoltate şi de înaintare a României spre comunism. Este meritul excepţional al tovarăşului Nicolae Ceauşescu, acela de a se stabili o casela.­­'bâ'porm­arjismită,­­strinsa vi­re dialectica procesului revoluţio­nar din tar noastră şi perfec­ţionarea continuă a formelor şi modalităţilor organizării de­mocratice a societăţii noastre. In acest sens, promovarea spi­ritului muncitoresc, revoluţio­nar in activitatea organisme­lor democratice de conducere a societăţii reprezintă o, ce­rinţă fundamentala, o­ necesi­tate obiectivă şi nicidecum un deziderat subiectiv, o opţiune întâmplătoare. Condiţia deci­sivă pentru promovarea si in viitor a unui spirit cu adevă­rat militant, dinamic, revolu­ţionar, în organizarea şi con­ducerea societăţii noastre, in activitatea organismelor , si instituţiilor ei, o reprezintă afirmarea şi mai puternică in continuare a rolului determi­nant al clasei muncitoare. Purtând şi îmbogăţind eroicele tradiţii de luptă şi muncă pa­triotică, revoluţionară, clasa muncitoare a dovedit şi dove­deşte permanent, după cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu, uriaşa, inepuizabila ei forţă de a asigura, în strîn­­să unitate cu celelalte clase şi categorii sociale în condi­ţiile edificării noii orinduiri. Înflorirea continuă a patriei, ridicarea nivelului de trai material şi spiritual al între­gului popor, înaltele trăsături moral-polltice, proprii prin ex­celentă clasei noastre munci­toare devin tot mai mult ca­racteristici definitorii ale pro­filului întregului popor, acesta Denu­iţind intărio-W Mmîătii re­voluţionare, de gîndire si ac­ţiune intre clasa muncitoare si celelalte clase si categorii so­ciale In Jurul partidului — autenticul centru vital al În­tregii societăţi — în jurul secretarului său general, tova­răşul Nicolae Ceauşescu. Prin ce se caracterizează, aşadar, acest spirit muncito­resc, revoluţionar ? în primul rind prin conştiinţa foarte lim­pede a faptului că suntem­ cu toţii proprietari, producători şi beneficiari ai avuţiei naţio­nale, ai zestrei materiale şi spirituale a ţării. Nimic nu ne-a venit de-a gata, nimic nu n­e-a picat din cer, totul a pre­supus muncă, abnegaţie, spi­rit de sacrificiu, dar mai pre­sus de orice a stat conştiinţa răspunderii de a prelua şi îm­bogăţi continuu opera înainta­şilor, tezaurul de valori al în­tregului popor. Lichidînd pen­tru totdeauna exploatarea si oprimarea, societatea împăr­ţită in clase antagoniste, socialismul a creat totalita­tea premiselor pentru mani­festarea deplinei egalităţi in drepturi şi Îndatoriri in­tre toţi cetăţenii patriei. Firesc, aceasta presupune, aici şi acum, o atitudine nouă. Îna­intată in primul rind fată de muncă, fată de interesele ge­nerale ale societăţii, rndică imperativul categoric că nu­mai munca.. pentru ţară re­prezintă criteriul esenţial de evaluare a calităţilor moral­­politice, a spiritului patriotic şi revoluţionar al fiecăruia dirit!.f­­ r.rt.. . —• Desigur, realizarea unor pro­grame de amploarea şi com­plexitatea celor stabilite de fIERBAN CIONOF (Continuare in pag. a V-a) Sili DE MUNCĂ DINAMIC Şl EflCINT, SPIRIT DE INIŢIATIVĂ Şl RĂSPUNDERE la CADRUl GENEROS Al AUTOCONDUCERII MUNCITOREŞTI Ce demonstrează realizările şi experienţa colective­lor fruntaşe în întrecerea socialistă? Un adevăr de netăgăduit­­ se poate face mai mult, mai bine, aşa cum ne-o cere secretarul general al partidului. Producţiile înalte, de calitate, ritmurile productive de „secol al vitezei“ nu pot fi atinse decât printr-o dăruire plenară, prin acţiuni de largă participare, cu întreaga energie şi capacitate creatoare. Fruntaşii ne arată că limitele firescului sunt dincolo de acel ceva ce unora li se pare nefiresc, că modernizarea, înnoirea tehnologică nu sunt vorbe în vini, că reprezintă cei mai de seamă ca­talizatori ai muncii, pirghiile cu ajutorul cărora pot îi răsturnaţi munţii neîncrederii, „limitele“ progresului şi ale dezvoltării. Aceşti fruntaşi ne demonstrează cu puterea miinilor şi a minţii că disciplina in producţie înseamnă şi productivitate, şi eficienţă, şi beneficii, că iniţiativa creatoare, ce-şi află un binemeritat loc in producţie, înseamnă progres şi bunăstare, că pre­gătirea profesională defineşte plenar statutul de om al muncii, faptele cântărind tone de produse realizate suplimentar, atunci când munca se desfăşoară sub semnul priceperii, al experienţei pozitive. Şi nu este deloc întâmplător că între aceşti fruntaşi aflăm tineri, mii şi mii de tineri muncitori, tehnicieni, ingineri. Ceea ce constituie neîndoielnic un merit, o calitate şi o caracteristică de seama a noii perioade din istoria României, cea mai rodnică, mai bogată in izbinzi : Epoca Nicolae Ceauşescu. Căci, in acest răs­timp, caracterizat printr-un înalt dinamism, ce nu­mără cu puţin peste două decenii, tinăra generaţie a inteles pe deplin că cele mai cutezătoare proiecte pot deveni realitate prin muncă de calitate, printr-o activitate exigentă, sub semnul responsabilităţii şi al participării plenare. Imaginea de astăzi a ţârii este aceea am­uncii sus­ţinute, de calitate, in toate­ unităţile economice ale patriei tinerii, toti oamenii muncii depunind eforturi stăruitoare pentru realizarea angajamentelor asumate, pentru îndeplinirea tuturor indicatorilor de plan in condiţii de eficienţă economică ridicată. Şi realitatea o dovedeşte, rezultatele întrec aşteptările atunci cind aceste eforturi sunt dublate de un stil de muncă dina­mic şi exigent, de iniţiativă creatoare. Prezentăm, in acest sens, posibile modele de acţi­une ilustrate prin activităţile meritorii desfăşurate in trei unităţi economice situate in fruntea întrecerii so­cialiste după primele 7 luni ale anului, în care con­ducerea ştiinţifică a proceselor productive se îmbină armonios cu iniţiativa, in care energiile creatoare sunt orientate pe căile cele mai scurte ale succesului in producție, in mod specific, pentru fiecare unitate eco­nomică in parte. (In pagina a 3-a). Bineînţeles că intr-o unitate economică precum Întreprinde­rea textilă din Galaţi, unde din cei aproximativ 700 de oa­meni ai muncii tineri, peste 600 sunt fete, in funcţia de secretar al comitetului U.T.C. nu se poate afla decit o fată. Ea se numeşte Surdu Aurica şi este o fată frumoa­să, din ce se vede, şi pricepu­tă, din ce aflăm­­ — la o edi­ţie trecută a concursului „Miini măiestre“ a obţinut locul doi pe ţară. Va face oficiile de gazdă, împreună cu Per­ Au­relia, activistă la secţia de propagandă a Comitetului ju­deţean Galaţi al U.T.C., aşa incit pot spune că pe noul meu traseu de reporter am călcat cu dreptul sau, şi mai bine, că am încăput, pe miini măiestre. In orice întreprindere textilă există trei sectoare de bază : filatura, ţesătoria şi finisajul. Ce-ar fi să le luăm in ordine ? CONTRAZICEREA UNEI PREJUDECĂŢI Pătrund in secţia „Filatură“, stăpinit de o prejudecată , mama mea a fost in tinereţe muncitoare ţesătoare, iar Gala­­ţiul mi-a acoperit ciţiva ani buni din biografie, aşa incit simpli meu critic este decis să nu ierte nimic, nici un aspect care ar putea să dezavantajeze întreprinderea in care mă gă­sesc şi implicit oraşul de la Dunăre, nici un aspect care ar veni în contradicţie cu imagi­nile mele prestabilite şi aproa­pe idealizate asupra acestora. „Bine aţi venit, spor la lu­cru !“, încearcă să mă îmbu­neze o pancartă fixată chiar la intrare.­­ mulţumesc pentru prima parte şi caut să urmez indicaţiile celei de-a doua. Un reporter lucrează cind isco­deşte şi, in consecinţă, cu cit iscodeşte mai mult şi mai bine cu atit mai mult, se cheamă că are spor la lucru. Aşadar, is­codesc. Hala in care este cuprinsă a­­ceastă secţie unde se desfă­şoară prima fază a procesului tehnologic se află in plină ac­tivitate de modernizare, laolaltă cu celelalte clădiri mai vechi din întreprindere. In curînd aici se vor obţine valori ale productivităţii muncii compa­rabile cu cele din secţiile noi sau deja modernizate, între­prinderea urmind indicaţiile conducerii de partid şi de stat, ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu, privind dezvol­tarea intensivă a capacită­ţilor de producţie de pe întreg cuprinsul ţării. Privesc in jur şi văd toate maşinile lucrind din plin. Este vorba despre maşi­nile de filat cu inele, foarte lungi şi pe care se invîrt ne­buneşte, cu peste­­ 500 de ro­taţii pe minut, puzderie de fu­suri ţăcănind sacadat,­ aidoma unor mici trenuri care străbat şinele in goană. Prin interme­diul unor ghidaje,se depla­sează agale, un contrast aproa­pe şocant cu agitaţia fusurilor, un fel de elefanţi cu mai multe trompe fiecare, ce străbat în­coace şi-ncolo pe toată lungi­mea lor intervalele dintre ma­şini. Scame răzleţe scăpate temporar de sub rigorile teh­nicii îşi încetează plutirea de­zordonată prin aer atunci cind de ele se apropie trompele la­come ale elefanţilor plimbă­reţi care se dovedesc a fi, fără nici o explicaţie de speciali­tate, nişte aspiratoare destinate menţinerii unui microclimat de muncă perfect sănătos, con­form normativelor in vigoare. In atita vânzoleală găsim in fine o fiinţă omenească. Ioan Lucica este secretara U.T.C. pe schimb. O fată micuţă şi cu priviri neastimpârate, „Lucica, o întreb eu flancat de însoţi­toarele pe care deja vi le-am prezentat, m-am informat ce fac maşinile astea lungi şi zumzăitoare pentru ca din bumbacul brut să se obţină fi­lele. Dar ce se intimplă cind maşinile nul fac ce fac ?" Pri­mesc răspunsul pe loc : „Ne mobilizăm să le facem să facă ce fac, adică să le repunem in stare de funcţionare“. Răspun­sul e bun. Ca şi mobilizarea, de altfel, dovadă maşinile din preajmă care funcţionează fără reproş. Colectivul de aici este omogen, bine sudat, compo­nenţii săi provenind in cea mai mare parte din liceul si scoala OCTAV BURUIANĂ (Continuare in pag. a V-a) mm Romtí prmm // be munca ANUL XLII SERIA II Nr. 11 586 6 PAGINI 50 BANI LUNI 1 SEPTEMBRIE 1986 ÎN INTÎMPINAREA CELUI DE-AL lll-LEA CONGRES AL OAMENILOR MUNCII CAMPANIA AGRICOLA DE TOAMNA RECOLTA­ GRABNIC PUSĂ LA ADĂPOST InSĂMlNŢĂRILE—TEMEINIC pregătite Puternic mobilizaţi de che­mările secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la recenta consfă­tuire pe problemele agricultu­rii, gospodarii satelor au ac­ţionat şi ieri, duminică, 31 au­gust 1986, pe fronturi largi la efectuarea multiplelor lucrări ale campaniei de toamnă. Cu deosebire forţele au fost con­centrate la finalizarea reedită­rii florii-soarelui, pentru in­tensificarea culesului la po­rumb, legume, fructe şi strîn­­gerea furajelor, concomitent cu eliberarea şi pregătirea te­r­­enurilor destinate însămînţă­­rilor de toamnă pentru griu şi orz. In marea majoritate a unităţilor agricole munca a fost organizată şi desfăşurată pe întreaga durată a zilei, im­portante cantităţi de produse fiind livrate la fondul de stat şi spre unităţile de industria­lizare. Ritmurile de activitate înregistrate ieri trebuie am­plificate in această nouă săp­­tămină, deoarece faţă de pro­gramele stabilite se evidenţia­ză unele restanţe. INTENSĂ ACTIVITATE IA CULESUL LEGUMELOR . Zile fierbinţi, de rodnică­ şi neîntreruptă activitate şi pen­tru legumicultorii arădeni, mobilizaţi exemplar pentru a pune la adăpost bogatele recolte ale acestui an agricol. La asociaţia legumicolă din Pecica, de exemplu, zilnic sunt prezenţi în cîmp peste 3 mii de oameni ai muncii şi locuitorii­ din Nădlăc, Pereg, Semlac şi Pecica, recoltîn­­du-se în medie cite 200 tone de tomate, 150 tone­ ceapă, 25 tone de ardei, 50 tone de car­tofi, 50 tone de pepeni şi 10 tone fasole. Se estimează, de altfel, ca bilanţul general să cuprindă peste 40 mii tone legume, adică o cantitate la nivelul planului stabilit. Sint, de asemenea, resurse supli­mentare la castraveţi, conopi­dă şi vinete. In paralel se a­­cordă atenţie celor 800 ha cu culturi duble, menite să asi­gure obţinerea de legume proaspete pînă toamna tîrziu. In acest scop, zilnic se irigă peste 120 de h­ă, lucrare ce antrenează peste 400 de oa­meni, grupaţi pe schimburi pentru a acţiona neîntrerupt zi şi noapte. Un stadiu bun de vegetaţie, în acest sens, îl au plantele cultivate la ferma nr. 2 (condusă de inginera Măria Nadişi) şi fermele 4 şi ARAD 17 (îndrumate de Dumitru Cira şi Maria Hosu). Să reţi­nem şi preocuparea de a ex­tinde suprafaţa fertilizată cu gunoiul de grajd cu 400 ha, din terenurile eliberate­­de recoltă. Pe aceleaşi coordonate ale hărniciei se înscriu şi lucră­torii de la C.L.F. Chişinău- Criş, unitate cu o pondere semnificativă în legumicul­tura judeţului, în activitatea de recoltare şi industrializare sunt cuprinşi zilnic peste 2 000 de oameni ai muncii (mai mult de jumătate fiind ute­­cişti) ce depun eforturi susţi­nute pentru încadrarea în graficele prevăzute. Astfel, în fiecare zi, în activitatea de producţie industrială, se rea­lizează peste 20 tone de con­serve, iar la recoltări şi con­tractări se­ înregistrează câte 300 de tone de legume din toate sortimentel­e. Şi la asociaţia din Nădlac, centrul activităţii îl constituie culesul. S-a încheiat recolta­tul a 120 hă cu ceapă (cu de­păşiri de aproape 500 de tone), se string zilnic (inclu­siv pentru export) cite 100 tone de roşii şi 4,5 vagoane de pepeni. Şi aici suprafaţa cu culturi succesive o depă­şeşte pe cea planificată vii- GHEORGHE CRIŞAN (Continuare in pag. a V-a) ORGANIZAŢIILE U.T.C. ÎN MUNCA LOR DE ZI CU ZI , ANGAJARE ŞI IMPLICARE, INIŢIATIVĂ ŞI EFICIENŢĂ SE APROPIE DESCHIDEREA NOULUI AN DE ÎNVĂŢĂMÂNT . CUM SE DESFĂŞOARĂ APROVIZIONAREA CU RECHIZITE ŞCOLARE ? (ÎN PAGINA A 5-A) SPORT 0 SPORT ■ „Turul ciclist al României“, ediţia a 24-a : DRUM BUN ŞI SUCCES, TINERI RUTIERI! ■ Sporturile tehnico-aplicative în prim plan : „CUPA U.T.C.“ LA RADIOAMATORISM B La jumătatea ciclului olim­pic : SUCCESE DE PRESTIGIU PENTRU SPORTUL ROMÂNESC B Fotbal — ETAPA A 3-A : comentariu, diagrama etapei B Campionatele europene de la Stuttgart : O LECŢIE SEVERA PENTRU ATLETIS­MUL NOSTRU — doar două medalii (argint şi bronz) la această ediţie a C.E.­­ B CRONICA NOUTĂŢILOR PAGINA A 4-A

Next