Scînteia Tineretului, septembrie 1986 (Anul 42, nr. 11586-11611)
1986-09-01 / nr. 11586
Din cronica întrecerii • In cinstea apropiatului Congres al oamenilor muncii, colectivele a 53 întreprinderi doljene au reuşit să obţină de la începutul anului un volum suplimentar de beneficii ce însumează aproape 200 de milioane lei. Datorat pe de o parte, creşterii mai accentuate a productivităţii muncii, diminuării cheltuielilor şi în primul rind a celor materiale, iar pe de alta , îndeplinirii planului la producţia-marfă vindută şi încasată, succes ce poartă semnăturile unor puternice colective înuncitorei,iii. puii sunt cele de la întreprinderile de utilaj greu Craiova şi mecanicii Bâhileşti. Regionala de căi, ferate Craiova, care, paralel, au reuşit să-şi onoreze în întregime prevederile din angajamentele asumate in întrecerea socialistă pe întregul an. • Colectivul întreprinderii miniere Horezu, din bazinul carbonifer Berbeşti-Alunu, a extras şi livrat suplimentar beneficiarilor în cele 6 luni care au trecut din acest an aproape 21 000 tone lignit. Sporul de producţie amintit, care echivalează cu combustibilul necesar producerii a circa 1,4 milioane kWh energie electrică, a fost obţinut, îndeosebi, pe baza creşterii productivităţii muncii. • Colectivul întreprinderii de confecţii Focşani — unitate cu o pondere importantă In producţia de export a judeţului Vrancea — a raportat înainte de termenul calendaristic îndeplinirea exemplară a prevederilor de plan aferente pe opt luni ale anului. Astfel, ca urmare a condiţiilor create şi conform angajamentelor asumat ivirilor’cc'.pri'iv. ..v. finele lunii. august, sporul de producţie — rezultat al creşterii accentuate aproductivităţii muncii — va ajunge la pecte 30 milioane lei. • Acţionînd în vederea modernizării şi asimilării de noi produse în scopul reducerii efortului valutar al ţării, specialiştii de la întreprinderea de utilaj greu „Progresul“ din Brăila au realizat un nou tip de pompe destinate constructorilor de nave. Este vorba de pompele cu debit de 150 litri pe minut pentru, navele petroliere de 35 000 tdw și 65 000 tdw. Primele 5 produse de acest gen au fost livrate beneficiarilor. TINERI PREZENȚI ÎNTR-O PATRIE TÂNARĂ PAGINA A 2-A Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST SPIRITUL MUNCITORESC, REVOLUŢIONAR - O CARACTERISTICĂ FUNDAMENTALĂ A DEMOCRAŢIEI NOASTRE SOCIALISTE Una dintre realităţile de esenţă ale orînduirii pe care o făurim — pusă în evidenţă într-un cadru cu totul de excepţie, odată cu Congresul al IX-lea al P.C.R., din iniţiativa şi cu contribuţia decisivă a tovarăşului Nicolae Ceauşescu — o reprezintă fundamentarea teoretică şi promovarea neabătută in practică a unui sistem armonios şi unitar de conducere a întregii societăţi, cu poporul şi pentru popor, altfel spus cel al democraţiei muncitoreşti, revoluţionare. In impresionanta operă a tovarăşului Nicolae Ceauşescu problemele dezvoltării şi perfecţionării continue a democraţiei de tip nou, socialist, ocupă un loc distinct, inconfundabil, acest proces logic necesar de perfecţionare continuă a cadrului democratic de organizare şi conducere a întregii vieţi politice, economice şi sociale din patria noastră, raportîndu-se permanent la mutaţiile radicale, esenţiale survenite în structura societăţii româneşti şi tinind cont de legităţile generale ale procesului istoric de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi de înaintare a României spre comunism. Este meritul excepţional al tovarăşului Nicolae Ceauşescu, acela de a se stabili o casela.'bâ'pormarjismită,strinsa vire dialectica procesului revoluţionar din tar noastră şi perfecţionarea continuă a formelor şi modalităţilor organizării democratice a societăţii noastre. In acest sens, promovarea spiritului muncitoresc, revoluţionar in activitatea organismelor democratice de conducere a societăţii reprezintă o, cerinţă fundamentala, o necesitate obiectivă şi nicidecum un deziderat subiectiv, o opţiune întâmplătoare. Condiţia decisivă pentru promovarea si in viitor a unui spirit cu adevărat militant, dinamic, revoluţionar, în organizarea şi conducerea societăţii noastre, in activitatea organismelor , si instituţiilor ei, o reprezintă afirmarea şi mai puternică in continuare a rolului determinant al clasei muncitoare. Purtând şi îmbogăţind eroicele tradiţii de luptă şi muncă patriotică, revoluţionară, clasa muncitoare a dovedit şi dovedeşte permanent, după cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu, uriaşa, inepuizabila ei forţă de a asigura, în strînsă unitate cu celelalte clase şi categorii sociale în condiţiile edificării noii orinduiri. Înflorirea continuă a patriei, ridicarea nivelului de trai material şi spiritual al întregului popor, înaltele trăsături moral-polltice, proprii prin excelentă clasei noastre muncitoare devin tot mai mult caracteristici definitorii ale profilului întregului popor, acesta Denuiţind intărio-W Mmîătii revoluţionare, de gîndire si acţiune intre clasa muncitoare si celelalte clase si categorii sociale In Jurul partidului — autenticul centru vital al Întregii societăţi — în jurul secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Prin ce se caracterizează, aşadar, acest spirit muncitoresc, revoluţionar ? în primul rind prin conştiinţa foarte limpede a faptului că suntem cu toţii proprietari, producători şi beneficiari ai avuţiei naţionale, ai zestrei materiale şi spirituale a ţării. Nimic nu ne-a venit de-a gata, nimic nu ne-a picat din cer, totul a presupus muncă, abnegaţie, spirit de sacrificiu, dar mai presus de orice a stat conştiinţa răspunderii de a prelua şi îmbogăţi continuu opera înaintaşilor, tezaurul de valori al întregului popor. Lichidînd pentru totdeauna exploatarea si oprimarea, societatea împărţită in clase antagoniste, socialismul a creat totalitatea premiselor pentru manifestarea deplinei egalităţi in drepturi şi Îndatoriri intre toţi cetăţenii patriei. Firesc, aceasta presupune, aici şi acum, o atitudine nouă. Înaintată in primul rind fată de muncă, fată de interesele generale ale societăţii, rndică imperativul categoric că numai munca.. pentru ţară reprezintă criteriul esenţial de evaluare a calităţilor moralpolitice, a spiritului patriotic şi revoluţionar al fiecăruia dirit!.f r.rt.. . —• Desigur, realizarea unor programe de amploarea şi complexitatea celor stabilite de fIERBAN CIONOF (Continuare in pag. a V-a) Sili DE MUNCĂ DINAMIC Şl EflCINT, SPIRIT DE INIŢIATIVĂ Şl RĂSPUNDERE la CADRUl GENEROS Al AUTOCONDUCERII MUNCITOREŞTI Ce demonstrează realizările şi experienţa colectivelor fruntaşe în întrecerea socialistă? Un adevăr de netăgăduit se poate face mai mult, mai bine, aşa cum ne-o cere secretarul general al partidului. Producţiile înalte, de calitate, ritmurile productive de „secol al vitezei“ nu pot fi atinse decât printr-o dăruire plenară, prin acţiuni de largă participare, cu întreaga energie şi capacitate creatoare. Fruntaşii ne arată că limitele firescului sunt dincolo de acel ceva ce unora li se pare nefiresc, că modernizarea, înnoirea tehnologică nu sunt vorbe în vini, că reprezintă cei mai de seamă catalizatori ai muncii, pirghiile cu ajutorul cărora pot îi răsturnaţi munţii neîncrederii, „limitele“ progresului şi ale dezvoltării. Aceşti fruntaşi ne demonstrează cu puterea miinilor şi a minţii că disciplina in producţie înseamnă şi productivitate, şi eficienţă, şi beneficii, că iniţiativa creatoare, ce-şi află un binemeritat loc in producţie, înseamnă progres şi bunăstare, că pregătirea profesională defineşte plenar statutul de om al muncii, faptele cântărind tone de produse realizate suplimentar, atunci când munca se desfăşoară sub semnul priceperii, al experienţei pozitive. Şi nu este deloc întâmplător că între aceşti fruntaşi aflăm tineri, mii şi mii de tineri muncitori, tehnicieni, ingineri. Ceea ce constituie neîndoielnic un merit, o calitate şi o caracteristică de seama a noii perioade din istoria României, cea mai rodnică, mai bogată in izbinzi : Epoca Nicolae Ceauşescu. Căci, in acest răstimp, caracterizat printr-un înalt dinamism, ce numără cu puţin peste două decenii, tinăra generaţie a inteles pe deplin că cele mai cutezătoare proiecte pot deveni realitate prin muncă de calitate, printr-o activitate exigentă, sub semnul responsabilităţii şi al participării plenare. Imaginea de astăzi a ţârii este aceea amuncii susţinute, de calitate, in toate unităţile economice ale patriei tinerii, toti oamenii muncii depunind eforturi stăruitoare pentru realizarea angajamentelor asumate, pentru îndeplinirea tuturor indicatorilor de plan in condiţii de eficienţă economică ridicată. Şi realitatea o dovedeşte, rezultatele întrec aşteptările atunci cind aceste eforturi sunt dublate de un stil de muncă dinamic şi exigent, de iniţiativă creatoare. Prezentăm, in acest sens, posibile modele de acţiune ilustrate prin activităţile meritorii desfăşurate in trei unităţi economice situate in fruntea întrecerii socialiste după primele 7 luni ale anului, în care conducerea ştiinţifică a proceselor productive se îmbină armonios cu iniţiativa, in care energiile creatoare sunt orientate pe căile cele mai scurte ale succesului in producție, in mod specific, pentru fiecare unitate economică in parte. (In pagina a 3-a). Bineînţeles că intr-o unitate economică precum Întreprinderea textilă din Galaţi, unde din cei aproximativ 700 de oameni ai muncii tineri, peste 600 sunt fete, in funcţia de secretar al comitetului U.T.C. nu se poate afla decit o fată. Ea se numeşte Surdu Aurica şi este o fată frumoasă, din ce se vede, şi pricepută, din ce aflăm — la o ediţie trecută a concursului „Miini măiestre“ a obţinut locul doi pe ţară. Va face oficiile de gazdă, împreună cu Per Aurelia, activistă la secţia de propagandă a Comitetului judeţean Galaţi al U.T.C., aşa incit pot spune că pe noul meu traseu de reporter am călcat cu dreptul sau, şi mai bine, că am încăput, pe miini măiestre. In orice întreprindere textilă există trei sectoare de bază : filatura, ţesătoria şi finisajul. Ce-ar fi să le luăm in ordine ? CONTRAZICEREA UNEI PREJUDECĂŢI Pătrund in secţia „Filatură“, stăpinit de o prejudecată , mama mea a fost in tinereţe muncitoare ţesătoare, iar Galaţiul mi-a acoperit ciţiva ani buni din biografie, aşa incit simpli meu critic este decis să nu ierte nimic, nici un aspect care ar putea să dezavantajeze întreprinderea in care mă găsesc şi implicit oraşul de la Dunăre, nici un aspect care ar veni în contradicţie cu imaginile mele prestabilite şi aproape idealizate asupra acestora. „Bine aţi venit, spor la lucru !“, încearcă să mă îmbuneze o pancartă fixată chiar la intrare. mulţumesc pentru prima parte şi caut să urmez indicaţiile celei de-a doua. Un reporter lucrează cind iscodeşte şi, in consecinţă, cu cit iscodeşte mai mult şi mai bine cu atit mai mult, se cheamă că are spor la lucru. Aşadar, iscodesc. Hala in care este cuprinsă această secţie unde se desfăşoară prima fază a procesului tehnologic se află in plină activitate de modernizare, laolaltă cu celelalte clădiri mai vechi din întreprindere. In curînd aici se vor obţine valori ale productivităţii muncii comparabile cu cele din secţiile noi sau deja modernizate, întreprinderea urmind indicaţiile conducerii de partid şi de stat, ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu, privind dezvoltarea intensivă a capacităţilor de producţie de pe întreg cuprinsul ţării. Privesc in jur şi văd toate maşinile lucrind din plin. Este vorba despre maşinile de filat cu inele, foarte lungi şi pe care se invîrt nebuneşte, cu peste 500 de rotaţii pe minut, puzderie de fusuri ţăcănind sacadat, aidoma unor mici trenuri care străbat şinele in goană. Prin intermediul unor ghidaje,se deplasează agale, un contrast aproape şocant cu agitaţia fusurilor, un fel de elefanţi cu mai multe trompe fiecare, ce străbat încoace şi-ncolo pe toată lungimea lor intervalele dintre maşini. Scame răzleţe scăpate temporar de sub rigorile tehnicii îşi încetează plutirea dezordonată prin aer atunci cind de ele se apropie trompele lacome ale elefanţilor plimbăreţi care se dovedesc a fi, fără nici o explicaţie de specialitate, nişte aspiratoare destinate menţinerii unui microclimat de muncă perfect sănătos, conform normativelor in vigoare. In atita vânzoleală găsim in fine o fiinţă omenească. Ioan Lucica este secretara U.T.C. pe schimb. O fată micuţă şi cu priviri neastimpârate, „Lucica, o întreb eu flancat de însoţitoarele pe care deja vi le-am prezentat, m-am informat ce fac maşinile astea lungi şi zumzăitoare pentru ca din bumbacul brut să se obţină filele. Dar ce se intimplă cind maşinile nul fac ce fac ?" Primesc răspunsul pe loc : „Ne mobilizăm să le facem să facă ce fac, adică să le repunem in stare de funcţionare“. Răspunsul e bun. Ca şi mobilizarea, de altfel, dovadă maşinile din preajmă care funcţionează fără reproş. Colectivul de aici este omogen, bine sudat, componenţii săi provenind in cea mai mare parte din liceul si scoala OCTAV BURUIANĂ (Continuare in pag. a V-a) mm Romtí prmm // be munca ANUL XLII SERIA II Nr. 11 586 6 PAGINI 50 BANI LUNI 1 SEPTEMBRIE 1986 ÎN INTÎMPINAREA CELUI DE-AL lll-LEA CONGRES AL OAMENILOR MUNCII CAMPANIA AGRICOLA DE TOAMNA RECOLTA GRABNIC PUSĂ LA ADĂPOST InSĂMlNŢĂRILE—TEMEINIC pregătite Puternic mobilizaţi de chemările secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la recenta consfătuire pe problemele agriculturii, gospodarii satelor au acţionat şi ieri, duminică, 31 august 1986, pe fronturi largi la efectuarea multiplelor lucrări ale campaniei de toamnă. Cu deosebire forţele au fost concentrate la finalizarea reeditării florii-soarelui, pentru intensificarea culesului la porumb, legume, fructe şi strîngerea furajelor, concomitent cu eliberarea şi pregătirea terenurilor destinate însămînţărilor de toamnă pentru griu şi orz. In marea majoritate a unităţilor agricole munca a fost organizată şi desfăşurată pe întreaga durată a zilei, importante cantităţi de produse fiind livrate la fondul de stat şi spre unităţile de industrializare. Ritmurile de activitate înregistrate ieri trebuie amplificate in această nouă săptămină, deoarece faţă de programele stabilite se evidenţiază unele restanţe. INTENSĂ ACTIVITATE IA CULESUL LEGUMELOR . Zile fierbinţi, de rodnică şi neîntreruptă activitate şi pentru legumicultorii arădeni, mobilizaţi exemplar pentru a pune la adăpost bogatele recolte ale acestui an agricol. La asociaţia legumicolă din Pecica, de exemplu, zilnic sunt prezenţi în cîmp peste 3 mii de oameni ai muncii şi locuitorii din Nădlăc, Pereg, Semlac şi Pecica, recoltîndu-se în medie cite 200 tone de tomate, 150 tone ceapă, 25 tone de ardei, 50 tone de cartofi, 50 tone de pepeni şi 10 tone fasole. Se estimează, de altfel, ca bilanţul general să cuprindă peste 40 mii tone legume, adică o cantitate la nivelul planului stabilit. Sint, de asemenea, resurse suplimentare la castraveţi, conopidă şi vinete. In paralel se acordă atenţie celor 800 ha cu culturi duble, menite să asigure obţinerea de legume proaspete pînă toamna tîrziu. In acest scop, zilnic se irigă peste 120 de hă, lucrare ce antrenează peste 400 de oameni, grupaţi pe schimburi pentru a acţiona neîntrerupt zi şi noapte. Un stadiu bun de vegetaţie, în acest sens, îl au plantele cultivate la ferma nr. 2 (condusă de inginera Măria Nadişi) şi fermele 4 şi ARAD 17 (îndrumate de Dumitru Cira şi Maria Hosu). Să reţinem şi preocuparea de a extinde suprafaţa fertilizată cu gunoiul de grajd cu 400 ha, din terenurile eliberatede recoltă. Pe aceleaşi coordonate ale hărniciei se înscriu şi lucrătorii de la C.L.F. Chişinău- Criş, unitate cu o pondere semnificativă în legumicultura judeţului, în activitatea de recoltare şi industrializare sunt cuprinşi zilnic peste 2 000 de oameni ai muncii (mai mult de jumătate fiind utecişti) ce depun eforturi susţinute pentru încadrarea în graficele prevăzute. Astfel, în fiecare zi, în activitatea de producţie industrială, se realizează peste 20 tone de conserve, iar la recoltări şi contractări se înregistrează câte 300 de tone de legume din toate sortimentele. Şi la asociaţia din Nădlac, centrul activităţii îl constituie culesul. S-a încheiat recoltatul a 120 hă cu ceapă (cu depăşiri de aproape 500 de tone), se string zilnic (inclusiv pentru export) cite 100 tone de roşii şi 4,5 vagoane de pepeni. Şi aici suprafaţa cu culturi succesive o depăşeşte pe cea planificată vii- GHEORGHE CRIŞAN (Continuare in pag. a V-a) ORGANIZAŢIILE U.T.C. ÎN MUNCA LOR DE ZI CU ZI , ANGAJARE ŞI IMPLICARE, INIŢIATIVĂ ŞI EFICIENŢĂ SE APROPIE DESCHIDEREA NOULUI AN DE ÎNVĂŢĂMÂNT . CUM SE DESFĂŞOARĂ APROVIZIONAREA CU RECHIZITE ŞCOLARE ? (ÎN PAGINA A 5-A) SPORT 0 SPORT ■ „Turul ciclist al României“, ediţia a 24-a : DRUM BUN ŞI SUCCES, TINERI RUTIERI! ■ Sporturile tehnico-aplicative în prim plan : „CUPA U.T.C.“ LA RADIOAMATORISM B La jumătatea ciclului olimpic : SUCCESE DE PRESTIGIU PENTRU SPORTUL ROMÂNESC B Fotbal — ETAPA A 3-A : comentariu, diagrama etapei B Campionatele europene de la Stuttgart : O LECŢIE SEVERA PENTRU ATLETISMUL NOSTRU — doar două medalii (argint şi bronz) la această ediţie a C.E. B CRONICA NOUTĂŢILOR PAGINA A 4-A