Scînteia Tineretului, noiembrie 1986 (Anul 42, nr. 11639-11663)
1986-11-01 / nr. 11639
Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XLII SERIA II NR. 11 639 6 PAGINI 50 BANI SÎMBATĂ 1 NOIEMBRIE 1986 Sub preşedintia tovarăşului Nicolae Ceauşescu Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, vineri, 31 octombrie, a avut loc şedinţa Comitetului Politic Executiv al G.C. al P.C.R. în cadrul şedinţei. Comitetul Politic Executiv a analizat Raportul privind asigurarea şi controlul calităţii produselor şi activitatea de metrologie în trimestrul 111/1986. S-a apreciat că, prin aplicarea măsurilor stabilite, au fost înregistrate o serie de rezultate bune în ridicarea nivelului tehnic şi calitativ al produselor, în întărirea controlului pe toate fazele de fabricaţie. Pornind de la exigenţele tot mai mari privind calitatea produselor ce se manifestă atît pe piaţa internă, cît şi pe cea externă, Comitetul Politic Executiv a cerut guvernului, ministerelor, centralelor industriale şi întreprinderilor, Inspectoratului General de Stat pentru Controlul Calităţii Produselor să ia, în continuare, măsuri hotărîte pentru ridicarea la un nivel superior a întregii activităţi din acest domeniu. In mod deosebit, a fost subliniată necesitatea de a se asigura respectarea întocmai a prevederilor legii privind calitatea produselor, a programului de ridicare a nivelului tehnic şi calitativ al produselor. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, a cerut să se ia măsuri hotărîte pentru ca preocuparea pentru calitate să se manifeste cu putere pe toate fazele, începînd de la activitatea de cercetare, proiectare şi pînă la realizarea produsului finit. S-a cerut, în acest sens, să se acţioneze mai ferm pentru înfăptuirea practică, în viaţă, a programelor de modernizare a tehnologiilor şi produselor, pentru perfecţionarea în continuare a acestora, pentru aplicarea unor soluţii constructive avansate, de înaltă eficienţă, care să asigure fiecărui produs un nivel calitativ ridicat, performanţe tehnico-funcţionale superioare. A fost subliniată necesitatea de a se acţiona cu hotărîre pentru perfecţionarea întregii activităţi de proiectare, pentru o schimbare radicală în gîndirea, conceperea şi realizarea tuturor produselor, astfel incit acestea să răspundă, din toate punctele de vedere, exigenţelor revoluţiei tehnico-ştiinţifice, să se situeze la nivelul celor mai reuşite realizări pe plan mondial. Comitetul Politic Executiv a examinat, în continuare, Raportul privind îndeplinirea planului de reparaţii capitale, modernizări şi revizii generale ale fondurilor fixe în perioada 1 ianuarie — 30 septembrie 1986. Avînd în vedere realizările obţinute, precum şi neajunsurile manifestate în acest sector, Comitetul Politic Executiv a cerut să se acţioneze cu mai multă hotărîre pentru perfecţionarea activităţii în acest domeniu, pentru îmbunătăţirea calităţii reparaţiilor, reducerea duratei de executare a acestora, precum şi a costurilor lor. Subliniind că toate lucrările de reparaţii capitale trebuie privite ca o parte integrantă a activităţii de investiţii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a cerut să se ia măsuri hotărîte pentru ca fiecare reparaţie capitală să asigure neapărata îmbunătăţire a parametrilor tehnico-economici ai utilajelor sau instalaţiilor respective, ai fiecărei capacităţi de producţie, să ducă, practic, la creşterea producţiei şi productivităţii muncii, reducerea consumurilor de materii prime, materiale, combustibili şi energie, la sporirea eficienţei economice. S-a indicat să se revadă şi să se perfecţioneze în continuare reglementările şi normele de realizare a lucrărilor de reparaţii capitale, modernizări şi revizii generale ale fondurilor fixe. In acest spirit s-a cerut guvernului să analizeze în continuare situaţia reparaţiilor capitale şi să prezinte propuneri concrete pentru introducerea unui înalt spirit de ordine şi responsabilitate, îmbunătăţirea radicală a întregii activităţi din acest domeniu. In continuare, Comitetul Politic Executiv a dezbătut şi aprobat Raportul cu privire la desfăşurarea invâţămintului politicoideologic in anul 1985—1986 şi măsurile ce se impun pentru noul an de studiu. Analizînd rezultatele obţinute, Comitetul Politic Executiv a stabilit măsuri privind îmbunătăţirea, în continuare, a organizării şi desfăşurării învăţământului politico-ideologic în anul de studiu 1986—1987. Măsurile stabilite asigură în lumina exigenţelor Programului ideologic al partidului, orientărilor şi sarcinilor stabilite de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu — creşterea rolului învăţământului politicoideologic în ridicarea , nivelului de pregătire a comuniştilor, a tuturor oamenilor muncii, în înfăptuirea hotărîrilor partidului şi statului, a legilor ţării, în dezvoltarea spiritului revoluţionar, a combativităţii şi responsabilităţii cadrelor de partid şi de stat, a fiecărui om al muncii la locul de producţie şi în societate. în acest spirit, s-a stabilit desfăşurarea învăţămîntului politico-ideologic într-un sistem unitar, atît pentru cadrele şi activul de partid, cît şi pentru ceilalţi comunişti şi oameni ai muncii, urmărindu-se îmbinarea organică apregătirii ideologice a acestora cu însuşirea temeinică a problemelor privind perfecţionarea în continuare a activităţii economicosociale, a organizării şi conducerii democratice a societăţii, în cadrul procesului general de dezvoltare socialistă a ţării, întreaga desfăşurare a învăţămîntului de partid va trebui să asigure creşterea rolului organizaţiilor de partid, al consiliilor oamenilor muncii în soluţionarea problemelor economice, ale organizării muncii şi producţiei, însuşirea temeinică de către comunişti, de toţi oamenii muncii a problemelor fundamentale ale conducerii ştiinţifice a societăţii, ale autoconducerii şi autogestiunii muncitoreşti, a tezelor de bază ale materialismului dialectic şi istoric, a Programului partidului privind făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintarea României spre comunism. In cadrul şedinţei a fost prezentată o informare cu privire la vizita oficială de prietenie efectuată în ţara noastră, în perioada 15—18 octombrie, de preşedintele Republicii Liberia, Samuel Kanyon Doe. Comitetul Politic Executiv a apreciat rezultatele convorbirilor dintre preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele Samuel Kanyon Doe, care au pus în evidenţă hotărirea comună de a dezvolta în continuare relaţiile româno-liberiene, pe diferite planuri şi, în mod deosebit, în domeniul colaborării economice. In acest sens, a fost relevată însemnătatea Acordului pe termen lung privind dezvoltarea cooperării economice şi tehnice şi a schimburilor comerciale între Republica Socialistă România şi Republica Liberia, semnat în timpul vizitei, care asigură extinderea conlucrării bilaterale, în concordanţă cu posibilităţile economiilor naţionale ale celor două ţări, cu programele lor de dezvoltare economico-socială. A fost reliefată, totodată, importanţa schimburilor de vederi pe care preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele Samuel Kanyon Doe le-au avut în problisme actuale ale vieţii internaţionale. A fost apreciată hotărîrea României şi Liberiei de a conlucra tot mai strins pe arena mondială, în lupta pentru dezarmare şi pace, pentru rezolvarea pe cale paşnică, prin tratative, a problemelor litigioase dintre state, pentru lichidarea subdezvoltării şi făurirea unei noi ordini economice internaţionale, pentru instaurarea trainică a unui climat de destindere, securitate, înţelegere şi colaborare în Europa, Africa şi în întreaga lume. Aprobînd înţelegerile şi documentele convenite cu prilejul vizitei, Comitetul Politic Executiv a cerut să se ia măsuri pentru transpunerea lor în viaţă, pentru întărirea continuă a colaborării şi cooperării româno-liberiene. Comitetul Politic Executiv a soluţionat, de asemenea, probleme curente ale activităţii de partid şi de stat. Noua şi stralucita iniţiativa de pace a preşedintelui Nicolae Ceauşescu UNANIMĂ APROBARE, ÎNFLĂCĂRATĂ ADEZIUNE A TUTUROR TINERILOR PATRIEI NOASTRE SOCIALISTE Poporul român, tinăra generaţie din patria noastră s-au manifestat statornic, de-a lungul anilor, ca un promotor activ al năzuinţelor de pace, securitate, colaborare şi progres, năzuinţe comune pentru toate popoarele lumii, şi au întreprins acţiuni concrete pentru materializarea acestor nobile idealuri ale umanităţii. Cu deosebire după cel de al IX-lea Congres al P.C.R., de cind în fruntea partidului şi a ţării se află tovarăşul Nicolae Ceauşescu, România socialistă s-a afirmat în viaţa internaţională ca o ţară profund implicată în soluţionarea echitabilă a tuturor problemelor cu care se confruntă omenirea, ca o ţară deplin angajată in edificarea unei lumi mai bune şi mai drepte, o lume a păcii şi înţelegerii. In acest context se înscrie noul demers românesc de pace, magistrala cuvîntare a secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, un document programatic care, prin conţinutul şi mesajul său profund umaniste, reafirmă într-un moment hotărîtor al istoriei omenirii încrederea poporului nostru in triumful ideilor şi aspiraţiilor întregii umanităţi, voinţa sa fermă de a trăi în pace şi înţelegere cu toate naţiunile lumii, de a-şi aduce întreaga contribuţie la făurirea unei lumi a păcii, fără arme şi războaie, a unei lumi a încrederii şi cooperării în care oamenii să se bucure de dreptul suprem la viaţă, de bunăstare şi progres general. Un îndemn la raţiune, un îndemn la fapte concrete, la realizarea unor paşi siguri pe drumul dezarmării, legea adoptată de Marea Adunare Naţională privind reducerea de către România socialistă cu 5 la sută a armamentelor, efectivelor şi cheltuielilor militare şi consultarea întregului popor în legătură cu aceasta în cadrul unui referendum. O nouă şi strălucită iniţiativă de pace a preşedintelui României socialiste care dovedeşte dorinţa activă de pace a ţării noastre, contribuţia concretă a noastră, a românilor, la găsirea unor căi şi mijloace de soluţionare a marilor şi complexelor probleme care frămintă umanitatea. Tinara generaţie a ţării se alătură cu toată fiinţa, împreună cu întregul nostru popor, acestui nou demers românesc de pace reafirmindu-şi deplina adeziune faţă de politica internă şi externă a partidului şi statului nostru, faţă de ideile de o inestimabilă valoare izvorîte din gîndirea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, angajîndu-se ferm ca, urmînd pilda secretarului general al partidului, să militeze şi să lupte neobosit pe frontul păcii, să participe prin exemplare fapte de muncă revoluţionară la împlinirea măreţelor obiective de construcţie paşnică stabilite de Congresul al XIII-lea al partidului.PAGINA A 3-A1 Interviul tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU acordat revistei „The Tide“ din Bangladesh După cum s-a mai anunţat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit la 2 septembrie a.c. pe Enayet Karim, redactorul-şef şi editor al revistei „The Tide“ din Bangladesh, şi pe Fahmida Karim, redactor de politică externă la aceeaşi revistă, cărora le-a acordat un interviu. Interviul a apărut la 31 octombrie intr-un număr special al revistei „The Tide“ consacrat României. împreună cu interviul preşedintelui Nicolae Ceauşescu sunt inserate articole, ilustrate cu fotografii, care prezintă realizările poporului român în anii construcţiei socialiste, îndeosebi după Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Român, de cind in fruntea partidului şi statului se aflătovarăşul Nicolae Ceauşescu. Redăm leitul interviului . ÎNTREBARE : Domnulepreşedinte, viaţa şi activitatea dumneavoastră şi istoria României moderne sunt inseparabile. Aţi dori să ne spuneţi ce deosebire există intre România de azi şi România cind dumneavoastră aveaţi 15 ani ? Cum vedeţi România de mîine ? RĂSPUNS : La începutul anilor ’30, România era o ţară slab dezvoltată, cu o industrie care nu reprezenta nici 20 la sută in venitul naţional, o ţară „eminamente agricolă“ — cum o caracterizau pe atunci unii economişti —, dar cu o agricultură, de asemenea, înapoiată. Această stare de lucruri era determinată de perioada foarte lungă de dominaţie străină, apoi de pătrunderea monopolurilor străine imperialiste, care deţineau, în acea perioadă, cea mai mare parte a capitalurilor din România. Spre exemplu, una din bogăţiile importante ale României — petrolul — se afla aproape în întregime în miinile societăţilor imperialiste. Această situaţie s-a agravat în timpul celui de-al doilea război mondial, ca urmare a jafului practicat de Germania hitlerista, dar şi a consecinţelor războiului propriu-zis. In comparaţie cu situaţia din această perioadă — mă refer concret la anul 1944, cind a avut loc revoluţia de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă şi cind România a ieşit din războiul dezlănţuit de Germania hitleristă şi s-a alăturat Uniunii Sovietice şi aliaţilor din coaliţia antihitleristă, producţia industrială a României este în acest an de circa 111 ori mai mare, iar producţia agricolă a crescut de peste 4 ori. Dar numai aceste cifre nu sunt suficiente pentru a caracteriza puternica dezvoltare industrială a României. Practic, industria românească produce astăzi cele mai moderne maşini şi utilaje din toate domeniile, inclusiv din domeniul nuclear şi al aviaţiei. România s-ar putea caracteriza astăzi ca o ţară industrialagrară în plin proces de modernizare şi dezvoltare in toate domeniile de activitate. Venitul naţional a crescut de peste 32 de ori. Pe această bază s-a ridicat nivelul de trai, material şi spiritual al poporului. Veniturile reale au crescut în aceeaşi perioadă de aproape 8 ori. S-a realizat un uriaş volum de construcţii social-culturale. Anul trecut, circa SO la Suta din populaţie locuia in locuinţe noi, construite în ultimii 40 de ani, de fapt realizate în cea mai mare parte in ultimii 20 de ani. România era, în trecut, o ţară in care analfabetismul reprezenta 40 la sută. Am lichidat de mult această situaţie. Am generalizat învăţămintul de 10 ani obligatoriu şi gratuit, iar aproape 80 la sută din tineretul ţării urmează învăţămîntul de 12 ani. învăţămintul superior asigură pregătirea tuturor cadrelor necesare şi, în acelaşi timp, dă posibilitatea unui număr important de tineri din alte ţări — peste 15 000 — să Înveţe In România. Deci se poate spune că, în anii socialismului, România a parcurs mai multe etape de dezvoltare, de la societatea burghezo-moşierească cu adinei rămăşiţe feudale — cum o caracterizăm noi — la societatea socialistă, şi a trecut la făurirea unei faze superioare, aceea a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Realmente putem afirma că, faţă de acum 50 de ani, România s-a transformat în mod radical, în toate domeniile — a devenit o ţară socialistă în plin progres, care asigură întregului popor condiţii de muncă, de viaţă, o deplină egalitate in drepturi pentru toţi cetăţenii ţării, fără nici un fel de deosebire. Am dezvoltat larg formele democratice de conducere a societăţii. Am creat, de fapt, o nouă formă a democraţiei muncitoreşti-revoluţionare, în care masele populare, întregul popor participă la conducerea tuturor sectoarelor de activitate. Pornim de la faptul că societatea nouă pe care o realizăm trebuie să se bazeze pe cea mai largă democraţie, să asigure participarea tuturor categoriilor sociale, a întregului popor la conducerea societăţii, a diferitelor sectoare ale vieţii economice şi sociale. Din tocite aceste înfăptuiri decurg şi perspectivele pentru viitor. Congresul al XIII-lea, al partidului a elaborat un amplu program de dezvoltare pînă in 1990, şi, in perspectivă, pină în 2000. Avem în vedere ca, in următorii 5 ani, România să intre intr-un nou stadiu de dezvoltare, iar pină in anul 2000, să devină o ţară socialistă multilateral dezvoltată şi să trecem la înfăptuirea in practică a unor principii de muncă şi de viaţă comuniste. Ne-am propus să punem accentul pe dezvoltarea intensivă a industriei şi a celorlalte ramuri de activitate, să înfăptuim noua revoluţie tehnico-ştiinţifică şi noua revoluţie agrară, care presupun organizarea întregii activităţi pe baza celor mai noi cunoştinţe ale tehnicii şi ştiinţei, creşterea puternică a eficienţei economice, a productivităţii muncii, realizarea unei inalte producţii agricole. Despre ceea ce înseamnă aceasta voi da un singur exemplu. Recent, am acordat unui judeţ titlul de „Erou al Noii Revoluţii Agrare“ , pentru rezultatele din agricultura. Aceasta înseamnă o producţie de peste 6 000 kg grîu la hectar, peste 7 000 kg orz la hectar, peste 21 000 kg porumb ştiuleţi la hectar şi, în mod corespunzător, producţii mari şi la celelalte culturi. Deci obiectivele noii revoluţii agrare presupun realizarea în întreaga ţară de producţii asemănătoare, ceea ce va asigura un progres foarte mare al întregii agriculturi. încă anul acesta, primul an al noului cincinal, vom realiza cea mai mare producţie de cereale pe care a avut-o ţara noastră pînă acum. Ne vom apropia de obiectivul stabilit pentru 1990 , de a realiza circa 30 milioane tona cereale, în mod corespunzător venitul naţional urmează să crească cu 70-80 la sută, asigurîndu-se, pe această bază, întreaga dezvoltare economico-socială, inclusiv ridicarea nivelului de trai al poporului. Deci ne-am propus să folosim condiţiile create pină acum, precum şi progresele obţinute în ridicarea nivelului de cunoştinţe profesionale, ştiinţifice ale maselor populare, pentru a realiza un progres general in toate domeniile de activitate, în condiţii de pace avem toate posibilităţile să înfăptuim cu succes aceste obiective. ÎNTREBARE : Criza economică mondială afectează rar toate economiile naţioale, dar cu deosebire pe cele ale ţărilor in curs de dezvoltare. Cum vedeţi dumnea- voastră, domnule preşedinte, rezolvarea dificilei probleme a datoriilor acestor ţări . RĂSPUNS : în primii cinci ani din acest deceniu situaţia economică mondială a fost deosebit de gravă. S-a accentuat decalajul dintre ţările bogate şi sărace, ca urmare a politicii imperialiste a monopolurilor şi capitalului financiar, a dobinzilor excesiv de mari, a politicii de preţuri. De fapt, toate acestea au dus la o scădere puternică a veniturilor ţărilor în curs de dezvoltare, la o acumulare de bogăţii şi de venituri de către monopolurile internaţionale şi ţările imperialiste, la creşterea datoriei externe a ţărilor in curs de dezvoltare, care a ajuns la aproape 1 000 miliarde dolari. Noi considerăm că este necesară o schimbare radicală in relaţiile economice internaţionale. Va trebui să se pună capăt politicii economice de pină acum, să se ajungă la relaţii noi, bazate pe principiile egalităţii şi avantajului reciproc, la realizarea unei noi ordini economice mondiale care să permită progresul mai rapid al ţărilor in curs de dezvoltare, accesul la tehnologii in condiţii avantajoase, să asigure o stabilitate şi o politică justă a preţurilor şi a raporturilor dintre preţurile materiilor prime şi cele ale produselor industrializate. Desigur, in acest cadru, o atenţie deosebită ar trebui acordată problemelor agriculturii, ţinind seama de faptul că o parte importantă a populaţiei nu are asigurate condiţii elementare de hrană, de alimentaţie. In acest cadru se impune soluţionarea globală a problemei datoriei externe a ţărilor în cursde dezvoltare, încercările care se fac acum pentru soluţionarea acestei probleme cu fiecare ţară în parte nu pot duce la rezultate reale. Această orientare are, de fapt, ca scop, de a menţine divizate ţările în curs de dezvoltare şi de a li se impune condiţii grele de către organizaţiile financiare, inclusiv de Fondul Monetar Internaţional, în acest cadru. România consideră că ar trebui să se pornească de la necesitatea anulării complete a datoriilor pentru ţările cu un venit naţional de pină la 500—600 dolari pe locuitor, să aibă loc o reducere între 50 si 70 la sută a datoriei pentru alte state in raport de venitul naţional, o reducere generală cu 40—50 la sută a tuturor datoriilor ţărilor în curs de dezvoltare, reeşalonarea pe termen lung, de 15—20 de ani, a datoriilor care rămîn, cu o dobândă minimă sau chiar fără dobîndă — dar in orice caz dobînda nu ar trebui să depășească 4 la sută pentru datoriile refdnnfi-num# l-n nnn n. T/7-a.) AMPLU Şl MOBILIZAT 111 PROGRAM DE ACŢIUNE RESPONSABILA, REVOLUŢIONARĂ mO TOJI OAMENII MUNCII DIN DOMENIUL CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE Şl liVĂTAMlMIULSI Desfăşurată recent sub preşedinţia tovarăşei academician doctor inginer Elena Ceauşescu, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prim viceprim-ministru al guvernului, preşedintele Consiliului Naţional al Ştiinţei şi învăţămîntului. Plenara Consiliului Naţional al Ştiinţei şi Învăţămîntului, a analizat, după cum este cunoscut, rezultatele obţinute in îndeplinirea planului de cercetare, dezvoltare tehnologică şi de introducere a progresului tehnic pe anul 1936, în modernizarea învăţămîntului şi perfecţionarea pregătirii forţei de muncă, precum şi măsurile ce se impun in vederea realizării integrale, in cele mai bune condiţii, a sarcinilor trasate de partid, de secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, acestor importante domenii de activitate, pentru perioada actualului cincinal şi în perspectivă, in lumina istoricelor hotăriri ale Congresului a! XIII-lea al P.C.R. Plenara s-a constituit într-un eveniment de o deosebită importanţă pentru toţi cei ce îşi desfăşoară activitatea în sfera cercetării ştiinţifice, dezvoltării tehnologice, introducerii progresuluitehnic şi învăţământului şi — implicit — pentru toţi oamenii muncii, pentru toţi elevii şi studenţii ţării, în cadrul ei luînd cuvîntul tovarăşa academician doctor inginer Elena Ceauşescu care a trasat orientări de înaltă valoare teoretică şi practică întregii munci de cercetare şi învăţămint, în vederea afirmării tot mai puternice a noii revoluţii tehnico-ştiinţifice in toate domeniile activităţii economice şi sociale.Subliniind rezultatele de prestigiu obţinute în actuala etapă de dezvoltare multilaterală,a patriei, punind in evidenţă faptul că acestea au fost şi sint posibile datorită rolului hotărîtor pe care l-a avut şi îl are acţiunea iniţiată de conducerea partidului pentru perfecţionarea organizării şi modernizarea proceselor de producţie, tovarăşa Elena Ceauşescu a spus : „In înfăptuirea politicii generale de construcţie socialistă, partidul şi statul nostru pornesc de la faptul că ştiinţa constituie factorul primordial al progresului contemporan, că societatea socialistă multilateral dezvoltată şi societatea comunistă pot fi edificate cu succes numai pe baza celor mai înaintate cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii. De aici decurge şi necesitatea de a desfăşura larg noua revoluţie tehnico-ştiinţifică şi noua revoluţie agrară în ţara noastră, ceea ce presupune realizarea unor profunde schimbări revoluţionare in tehnică, in organizarea muncii, în însuşi modul de a gîndi şi acţiona ai oamenilor“. Rezultă, în consecinţă, sarcini de o deosebită răspundere şi însemnătate pentru toţi cercetătorii ştiinţifici, pentru toţi specialiştii din diversele domenii şi sectoare de activitate ale vieţii societăţii pentru toţi cei ce sunt implicaţi in pregătirea şi perfecţionarea pregătirii profesionale a forţei de muncă, în educarea şi formarea complexă, pentru muncă şi viaţă a tinereigeneraţii. Aşa cum s-a subliniat în cuvîntare, trebuie să se acorde o atenţie deosebită realizării întocmai a programelor speciale ce vizează domenii hotărîtoare pentru dezvoltarea intensivă a economiei naţionale, programe elaborate pe baza orientărilor adoptate de Congresul al XIII-lea al partidului. în acest sens, este necesar să se acţioneze cu spirit de răspundere, cu exigenţă revoluţionară in vederea dezvoltării in continuare a bazei proprii de materii prime şi materiale, a valorificării surselor noi şi recuperabile de energie, pentru valorificarea superioară a materiilor prime şi materialelor, pentru realizarea programului de recuperare şi valorificare a materialelor refolosibile, precum şi a programului de recondiţionare a pieselor de schimb şi subansamblelor. De aceeaşi atenţie deosebită trebuie să se bucure programul de ridicare mai accentuată a productivităţii muncii, la fel ca şi programul de ridicare a nivelului tehnic şi calitativ al produselor. Totodată, se impune o mobilizare exemplară a tuturor forţelor, implicarea tot mai puternică a cercetării ştiinţifice în realizarea obiectivelor noii revoluţii agrare, în creşterea eficienţei investiţiilor, ca şi în direcţia promovării ferme în toate ramurile economiei naţionale a normării tehnice a consumurilor, tipizării şi standardizării produselor. Contribuţia tot mai accentuată a cercetării ştiinţifice la accelerarea progresului general al patriei reprezintă o necesitate obiectivă în condiţiile specifice ale epocii pe care o parcurgem, un obiectiv prioritar de îndeplinirea căruia depinde in mod nemijlocit înfăptuirea celorlalte obiective ca vizează dezvoltarea de ansamblu a economiei naţionale, a întregii societăţi. „Dispunem de toate condiţiile pentru îndeplinirea exemplară a importantelor sarcini ce ne stau in faţă, atît pe 1986, cit şi pe întregul cincinal — a subliniat' tovarăşa Elena' Ceauşescu. Esenţială este acum organizarea mai bună a muncii, de(Continuare In pag. a ll-a)