Scînteia Tineretului, iunie 1987 (Anul 43, nr. 11817-11842)

1987-06-10 / nr. 11825

ÎN SPIRITUL ORIENTĂRILOR ŞI INDICAŢIILOR TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU AL SARCINILOR STABILITE LA RECENTA ŞEDINŢĂ A COMITETULUI POLITIC EXECUTIV AL C. C. AL P.C.R.­­ MODERNIZAREA PRODUCŢIEI, BUNA ORGANIZARE A ACESTEIA -nr .1 / 1 PRIORITĂŢI PERMANENTE ALE MUNCII TINERILOR Echilibrul dintre tradiţional şi nou la întreprinderea timi­şoreană „6 Martie“ este modi­ficat, în principal, de două e­­lemente esenţiale, valoare şi necesitate. însăşi ponderea pro­duselor noi şi modernizate pe anul 1987 — peste­ 50 la sută — subliniază acest fapt, ce re­prezintă, în ultimă instanţă, o strategie a dezvoltării, core­lată cu solicitările şantierelor ţării, principalii beneficiari ai acestei unităţi cu un profil a­­parte — utilaje pentru con­strucţii. In acest context se înscriu şi preocupările majore existente aici in direcţia organizării su­perioare şi a modernizării pro­ducţiei, direcţie de altfel pri­oritară — aşa cum sublinia in­ginerul Nicolae Morar, şeful bi­roului organizare — pentru întregul colectiv de muncă. Din dialogul cu interlocutorul nos­tru am desprins de altfel nu­meroase elemente convingă­toare pentru strădaniile specia­liştilor, fericit încununate de rezultate remarcabile în mun­că, în special in realizarea rit­mică a sarcinilor de plan. Bunăoară, după primele 5 luni, unitatea a înregistrat depăşiri semnificative la producţia fi­zică, la cea marfă şi la pro­ductivitatea muncii, în condiţii­le reducerii substanţiale a chel­tuielilor materiale şi totale. Am consemnat, aşadar, şi în­cheierea cu succes a primei e­­tape a programului de moder­nizare, cele 15 măsuri reali­­zindu-se integral, la termenele stabilite, lor adăugîndu-li-se şi alte măsuri suplimentare, des­prinse din problemele imedia­te ale producţiei. Reţinem, între acestea, pe cele din do­meniul tehnologic, de exemplu introducerea sudării prin fre­care a arborilor cu treceri mari de diametre, extinderea sudurii efectuate în mediu protector de CO2, durificarea şi acoperirea de protecţie a reperelor din a­­luminiu prin eloxare intr-o in­stalaţie realizată prin autodo­­tare, prelucrarea unor repere complexe prin electroeroziune cu fir. . In aceeaşi sferă a perfecţio­nării organizării producţiei se înscriu şi o serie de alte mă­suri, incluzînd reamplasarea unor maşini şi utilaje în scopul polideservirii pe grupe, con­stituirea unor linii speciale de montaj, redimensionarea şi re­organizarea unor ateliere. O a­­tenţie specială s-a acordat ex­tinderii mecanizării unor ope­raţii precum — debavurarea reperelor turnate din metale neferoase, montajul unor scu­le, transportul nisipului la turnătorie­­ şi convetori­­zarea transportului, între mon­­taj-vopsitorie şi magazia de piese finite. In egală mă­sură, s-au prevăzut standuri speciale pentru controlul de ca­litate la sculele acţionate elec­tric, la echipamentele electro­­hidraulice, s-au extins micro­­analizele cu laseri şi verifica­rea prin metoda demeritelor la 96 produse, cit şi controlul ac­tiv în cursul uzinării unor re­pere. Toate aceste aplicaţii , dublate şi de folosirea tot mai pronunţată a tehnicii de calcul şi a prelucrării automate a da­telor — au permis realizarea la înalţi parametri a produselor solicitate, inclusiv a celor noi şi modernizate, fiecare din ele beneficiind de fişe tehnico-eco­­nomice urmărite cu atenţie de colective de specialişti. Un succes in acest sens este şi trecerea la fabricaţia motoa­relor electrice monofazate ce se vor regăsi treptat în compo­nenta a tot mai multe maşini şi utilaje : unealta rotopercu­tantă 0 22, 0 16, cea de exe­cutat canale în zidărie, omoge­­nizatorul de lacuri şi vopsele. Pasul următor îl va constitui motorul­ monofazat de 1 500 W şi va echipa polizoarele acţio­nate electric. In 1987, beneficiind şi de ex­perienţa acumulată anterior, specialiştii au stabilit un pro­gram cu 76 măsuri, dintre care 43 proprii şi celelalte generali­­zabile. Menţionînd faptul că o bună parte din ele au prins să se deruleze intr-un ritm sus­ţinut, am reţinut că se aplică deja cu bune rezultate noile tehnologii de uzinare a bucşelor pentru dibluri metalice, suda­rea în mediu protector de ar­gon a reperelor de aluminiu, injectarea de masă plastică (în loc de aluminiu) la carcasele sculelor electrice portabile, spe­cializarea unor maşini univer­sale pentru strunjirea cu ca­pete de prelucrare, în timp ce in unele secţii s-a trecut la reorganizarea formaţiilor de muncă şi a fluxurilor de fabri­caţie, la extinderea mecanizării unor operaţii şi containerizarea semifabricatelor. Domenii de maximă importanţă sunt şi cele ale sectoarelor calde, studiile elaborate în această direcţie vi­­zînd­ modificări structurale de maximă eficienţă, pentru asi­gurarea calităţii produselor (lucru care implică trecerea la controlul automat al grosimii straturilor de la acoperirile galvano-chimice şi al tempera­turii băilor de la tratamente, dar şi dotarea standurilor de control final cu display-uri). Asimilările şi modernizările produselor — lista lor fiind lungă şi grăitoare — întregesc un tablou concludent al vastei Acţiuni de modernizare in care s-au angrenat cu toate forţele, cu entuziasm şi curaj, specia­liştii de aici. Nu intimplător, intre gîndurile de viitor se află şi obiective complexe, de mare importantă în procesul dezvol­tării intensive, precum un ma­nipulator pentru alimentarea maşinii de rulat filete şi chiar şi o celulă flexibilă de prelu­crare a arborilor, axelor şi a altor repere cilindrice. Elemen­te scrict necesare, de altfel, in abordarea unui program şi mai ambiţios, pînă in anul 1990 — cu obiective de mare amploare, însă perfect realizabile — singu­rele in măsură să asigure mer­sul ascendent al unităţii pe acea spirală a evoluţiei dina­mice pe care întregul colectiv s-a angajat fără rezerve, per­­fecţionîndu-se necontenit. GHEORGHE CRIŞAN La Întreprinderea „6 Martie“ Timişoara CRONICĂ DE ÎNTRECERE ■ Hotărîrea minerilor din bazinul carbonifer Sălaj de a-şi spori con­tribuția la buna desfășu­rare a activității centrale­lor electrice s-a concreti­zat în extragerea, peste prevederile de plan la zi, a celei de-a 10 000-a tonă cărbune de bună calitate. Acest important succes reprezintă, totodată, ono­rarea angajamentului a­­sumat în întrecerea socia­listă pe acest an şi este rezultatul acţiunilor ini­ţiate pentru extinderea mecanizării lucrărilor din subteran şi de la exploa­tările la suprafaţă, al creşterii randamentelor pe post. ■ Actionînd pentru fo­losirea eficientă a agre­gatelor, energeticienii ce­lor două hidrocentrale româneşti de pe Dunăre au reuşit să realizeze un plus o cantitate de ener­gie electrică pentru a că­rei obţinere în termocen­trale s-ar fi consumat 700 000 tone de lignit. Suc­cesul, care le-a permis să depăşească cu aproape 200 de milioane kWh an­gajamentul asumat în în­trecerea socialistă pe în­tregul an, este rezultatul scurtării cu 23 de zile a duratei de efectuare a re­paraţiilor planificate la hidroagregatul nr. 3 de la hidrocentrala ,,Porţile de Fier-1“, efectuării la ter­menul stabilit şi de bună calitate a lucrărilor simi­lare la cel de-al doilea agregat de la hidrocentra­la „Porţile de Fier-2“, precum şi al acţiunilor iniţiate pentru prelucra­rea cu indici cit mai ridi­caţi a debitului sporit al Dunării, pentru reducerea pierderilor de apă la e­­cluzări prin formarea unor convoaie de nave optim-dimensionate in ra­port de capacitatea eclu­zelor. ■ Printr-o bună orga­nizare a muncii şi a flu­xurilor de fabricaţie, co­lectivele de chimişti de pe platforma Combinatu­lui de fibre, celuloză şi hîrtie din Brăila au înre­gistrat de la începutul a­­cestei luni realizări deo­sebite. Ei si-au depăşit sarcinile de plan la zi cu 74 tone celofibră tip lină, 177 tone acid sulfuric, 34 tone hîrtie de ambalaj si 26 tone sodă caustică. In acelaşi timp, acordînd a­­tentia cuvenită realizării in cele mai bune condiţii a producţiei destinate ex­portului, chimiştii din Brăila au pus la dispozi­ţia beneficiarilor externi produse în valoare de circa 2 milioane lei. ■ Acordînd atenţie spo­rită fabricării şi livrării ritmice a producţiei des­tinate exportului, munci­torii, inginerii şi tehni­cienii din cele 8 unităţi industriale de pe raza ju­deţului Olt, care şi-au realizat în devans preve­derile de plan aferente perioadei parcurse de la începutul anului şi până acum la indicatorul men­ţionat, au expediat pe a­­dresa partenerilor comer­ciali de peste hotare can­tităţi suplimentare de bu­nuri materiale evaluate la 10,5 milioane lei. O con­tribuţie substanţială la obţinerea acestui succes şi-au adus colectivele în­treprinderilor de prelu­crare a aluminiului şi de produse cărbunoase din Slatina, uniunii judeţene a cooperativelor de pro­ducţie, achiziţii şi desfa­cere a mărfurilor, pre­cum şi cel al Staţiunii de cercetări agricole din Caracal. Exigenţele noii revoluţii agrare TÂNARUL SPECIALIST AGRONOM - FACTOR DINAMIZATOR AL PRODUCŢIEI, PE COORDONATELE EFICIENTEI PAGINA A 3-A Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST TEZAURUL FIECĂREI CLIPE Comuna Apahida, din judeţul Cluj, are 9 000 de locuitori şi opt sate: Apahida, aşezat pe Valea Someşului Mic şi înconjurat de dealuri, Dezmir, Sinnicoară Corpadea, Pata, Bodrog, Sub­­coastă şi Câmpeneşti.. Ocupaţia de bază : agricultura. O zonă a merelor (în 1985, de pildă, s-a obţinut o producţie aproape du­blă, faţă de plan, peste 9 000 tone) şi a cartofilor (26 000 kg/ ha) , dar şi a orzului (tot in 1985, locul II pe judeţ) ; merg bine aici şi griul şi porumbul, mai nou chiar şi plante tehnice precum floarea-soarelui ori soia. In zootehnie, efectiv mare de animale , şi locul d in judeţ, in ceea ce priveşte producţia de lapte pe cap de vacă. Dar oa­menii din com­ună au, cei mai mulţi, dublă activitate : şi ţărani cooperatori (in cele trei unităţi, C.A.P. sau in I.A.S.) şi munci­tori ; unii fac naveta la Cluj- Napoca, alţii şi-au găsit de muncă aici, chiar aici în comu­nă, unde s-au făcut cîteva seri­oase investiţii economice : I.P.E.G. (Întreprinderea, de pro­specţiuni­ şi exploatări geologi­ce), S.P-D.M., o secţie de prelu­crare a­­deşeurilor metalice, a­­parţinind Combinatului meta­lurgic din Cimpia Turzii. In a­­ceste condiţii, centrul comunei începe să semene tot mai mult l­a oraş , s-au construit blocuri cu 64 apartamente, la care se vor adăuga in curind încă 406 apartamente; clădirea poştei, abia ridicată, este modernă şi funcţională , între gară şi Con­siliul popular, pe de o parte a drumului, trotuar , telefoane co­nectate la reţeaua naţională , apă curentă în Apahida şi Sin­­nicoara şi captări locale de apă potabilă in celelalte sate. Cămi­nul cultural din Apahida a fost ridicat în urmă cu 10 ani,cehiar cel din Sinnicoara de foarte cu­rind şi numai prin contribuţia localnicilor. In comună există mai multe şcoli, cu 1 159 elevi.. Primarul ? Are 37 de ani, e din Simnicoară şi se numeşte Groza loan. Ţine alături, pe o măsuţă, un cactus, cu tulpini bulboase, mai mari sau mai mici, strînse una in­ alta spre rădăcină ; poate e simbolul se­cret al comunei cu satele sale... ..Preocuparea noastră cea mai importantă este realizarea sarci­nilor de plan in profil teritorial, oglinda activităţii noastre... Şi, in acelaşi timp, să asigurăm ce­tăţenilor din cele opt sate ale comunei condiţii civilizate de viaţă , cele 406 apartamente vor avea la parter o reţea comer­cială cu magazine şi prestări de servicii către populaţie ; avem -de_gind.-să^mai-constrruim-o-o per­­liclinică umană şi o brutărie...“ „Şi cu toate că au în casă apă curentă, maşini de spălat, ţărăncile din satul Dezmir nu şi-au lăsat portul din bătrini : fuste largi, încreţite in talie, um­flate, cu «roituri», şorţ cu «bo­dri», cu volane, cămăşi colorate peste săptămînă şi albe dumi­nica, şi ele cu «bodri» la git, basmale de stambă în zilele o­­bişnuite şi de «păr», de caşmir adică, in zilele de sărbătoare...“ imi spune Moldovan Eugenia, secretar adjunct cu probleme de propagandă, și ca un om al loi CAROLINA ILICA (Continuare în pag. a IV-a) ANUL XLIII SERIA II Nr. 11 825 6 PAGINI 50 BANI MIERCURI 10 IUNIE 1987 PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Godert Posthumus, director executiv la Fondul Monetar Internaţional Preşedintele Republicii So­cialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, marţi după-amiază, pe Godert Post­humus, director executiv la Fondul Monetar Internaţio­nal, aflat în vizită in tara noastră. Oaspetele a mulţumit pre­şedintelui Nicolae Ceauşescu pentru primire şi a dat o înaltă apreciere rezultatelor obţinute de poporul român pe calea dez­voltării economico-sociale. în timpul întrevederii au fost evidenţiate colaborarea dintre România şi Fondul Monetar In­ternaţional, posibilităţile exis­tente pentru întărirea acesteia în continuare. Au fost examinate, de ase­menea, aspecte privind sistemul financiar-monetar internaţional. Preşedintele Nicolae Ceauşescu a subliniat că, în actualele con­diţii economice mondiale. Fon­dului Monetar Internaţional îi revine un rol important in per­fecţionarea sistemului finan­­­­ciar-monetar, îndeosebi in so­luţionarea­ globală a probleme­lor subdezvoltării — inclusiv a datoriilor externe extrem de mari care împovărează ţările in curs de dezvoltare pr­in li­chidarea marilor decalaje dintre ţările bogate şi cele sărace. S-a subliniat necesitatea ca Fondul Monetar Internaţional să devină un mecanism mai echitabil, care să servească efectiv dez­voltării economiei mondiale, progresului economic şi social al tuturor ţărilor, şi in primul rînd al ţărilor rămase în urmă. La primire a participat Alec­­sandru Babe, ministrul finanţe­lor. Abderrezak Bouhara, membru al Secretariatului Permanent al C.C. al Partidului Frontul de Eliberare Naţională din Algeria Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, marţi, pe Abderrezak­ Bouhara, membru al Secretaria­tului Permanent al C.C. al Parti­dului Frontul de Eliberare Na­ţională din Algeria, însărcinat cu problemele relaţiilor externe, care, în fruntea unei delegaţii, efectuează o vizită în ţara noas­tră, la invitaţia C.C. al P.C.R. Tovarăşului Nicolae Ceauşescu i-au fost adresate cu acest pri­­lej un salut prietenesc şi cele mai bune urări din partea se­cretarului general al Partidului Frontul de Eliberare Naţională, preşedintele Republicii Algerie­ne Democratice şi Populare, Chadli Bendiedid. Oaspetele a transmis, de asemenea, dorinţa şefului statului algerian privind dezvoltarea, în continuare, a re­laţiilor dintre partidele, ţările şi popoarele noastre. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţumit şi a adresat secre­tarului general al Partidului Frontul de Eliberare Naţională, preşedintele Republicii Algerie­ne Democratice şi Populare, un salut călduros, împreună cu cele mai bune urări de progres, pros­peritate şi pace pentru poporul algerian prieten. Secretarul ge­neral al partidului nostru a sub­liniat importanţa vizitei pe care o efectuează delegaţia F.L.N. şi a exprimat încrederea că aceas­ta va contribui la întărirea re­laţiilor bilaterale. In timpul întrevederii au fost evidenţiate relaţiile de prietenie şi colaborare dintre Partidul Co­munist Român si Partidul Fron­tul de Eliberare Naţională din Algeria, subliniindu-se contribu­ţia acestora la extinderea şi în­tărirea conlucrării dintre ţările şi popoarele noastre. Au fost re­levate posibilităţile largi de dez­voltare a cooperării româno­­algeriene pe diferite planuri. Abordindu-se unele aspecte ale vieţii internaţionale, s-a apreciat că, în condiţiile actuale, cînd situaţia mondială se men­ţine deosebit de gravă şi com­plexă, se impune intensificarea eforturilor pentru oprirea cursei înarmărilor, trecerea la dezar­mare, şi în primul rînd, la dezar­marea nucleară, pentru asigura­rea păcii pe planeta noastră. Totodată, a fost subliniată ne­cesitatea soluţionării pe cale politică, prin tratative, a tuturor stărilor de încordare şi conflict existente in diferite zone­ ale lumii şi situarea fermă a ra­porturilor dintre state pe baza principiilor deplinei egalităţi în drepturi, respectării indepen­denţei şi suveranităţii naţionale, neamestecului în treburile in­terne şi avantajului reciproc, eliminării forţei şi ameninţării cu forţa. In acest cadru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a reafirmat poziţia principială a ţării noas­tre referitoare la soluţionarea pe cale paşnică a problemelor din Orientul Mijlociu şi a subli­niat necesitatea organizării unei conferinţe internaţionale, sub egida O.N.U., în vederea regle­mentării situaţiei din această zonă, cu participarea tuturor statelor interesate, inclusiv a Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei, precum şi a Israelu­lui. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a reafirmat, de asemenea, pozi­ţia principială a României re­feritoare la reglementarea paş­nică a problemei Saharei Occi­dentale în conformitate cu re­zoluţiile O.U.A. şi O.N.U. In cursul întrevederii, a fost reliefată importanţa soluţionării globale a problemelor subdez­voltării, a instaurării noii ordini economice internaţionale, a mo­bilizării întregului potenţial ma­terial şi uman de care dispun ţările în curs de dezvoltare pen­tru asigurarea progresului lor economic şi social. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat necesitatea întăririi colaborării şi unităţii de acţiune a popoarelor africane in lupta pentru lichidarea deplină a co­lonialismului, a politicii de apartheid, pentru apărarea şi consolidarea independenţei lor naţionale. La întrevedere a luat parte tovarăşul Ion Stoian, membru supleant al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. A fost prezent Mokhtar Kac­­ Abdallah, ambasadorul Algeriei la Bucureşti. FUNDAMENTELE REVOLUŢIONARE ALE CULTURII SOCIALISTE ACTIVISTUL DE PARTID. PERSONAJ-REPER AL LITERATURII SI ARTEI CONTEMPORANE Oamenii care au avut şi au un rol important, mai mult, de­terminant în schimbările de radicală însemnătate în peisa­jul economic, politic, social, cultural al României ultime­lor decenii trebuie să fie, din­­tr-o asemenea superioară raţi­une, personaje de prim plan ale romanelor, nuvelelor, lu­crărilor dramatice sau filme­lor inspirate de vremurile eroi­ce pe care le trăim. „Poporul —­in care tineretul are un rol de seamă — oamenii muncii, sub­linia tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, sunt cei care au realizat tot ceea ce am obţinut în dezvoltarea socialistă a pa­triei noastre. Ei sunt eroii care trebuie să-şi aibă locul in film, in teatru, in poezie, in artă, în literatură, în pictură, în toate domeniile creaţiei artistice“. In atenţia artistului contemporan trebuie să se afle, alături de ceilalţi constructori ai socia­lismului, în chip firesc şi ac­tivistul de partid, cel cu în­semnate răspunderi politice şi sociale, cel care, aşa cum sub­linia secretarul general al parti­dului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, nu trebuie doar să stăpînească cele mai înalte cu­noştinţe te­hnico-ştiinţifice, pro­fesionale, dar să fie totdeauna gata să îndeplinească sarcinile trasate de partid, ca un ade­vărat revoluţionar. Importanţa ce trebuie să o capete, in cu­prinsul artei româneşti con­temporane, un atare personaj, de o reliefată anvergură şi complexitate ,se datorează şi unui alt considerent de o deloc neglijabilă însemnătate. Arta noastră socialistă, cu deosebire arta ultimelor decenii, creată într-o societate aflată în plin elan constructiv, se află in mod decis sub emblema poli­ticului. Afirmaţia trebuie înţe­leasă intr-un mod nuanţat. Este vorba şi de abordarea unei te­matici politice, de găsit sub multiple faţete — şi îmbrăcînd o subliniată diversitate de for­me — la fiecare pas, în existen­ţa de zi cu zi. Nu mai puţin, referirea vizează preocuparea pentru a transfigura chipul omului politic­­ prin excelenţă care este activistul, a cărui fi­inţă lăuntrică este „îmbibată“ de politic pînă in cele mai pro­funde articulaţii ale sale, de înţelegerea necesităţii trans­formărilor revoluţionare, de dăruire trup şi suflet pentru cauza transpunerii acestui nobil ideal în realitate, ca şi de a lupta, găsind totdeauna moda­lităţile cele mai potrivite, cele mai eficiente, pentru a-i face pe semenii săi să înţeleagă viaţa, rostul lor, propria deve­nire in cadrul devenirilor so­cietăţii dintr-o perspectivă co­respunzătoare exigenţelor pre­zentului, dar şi a sarcinilor ce le revin în viitor. Reflectarea complexă şi, dacă se poate spune astfel, completă a activistului de partid a impus scriitorilor sesizarea diverselor­­mutaţii pe care profilul său le-a suferit in diferite etape ale revoluţiei. Se poate face o in­vestigare amănunţită a felului cum literatura contemporană a surprins în timp contururile acestui personaj în diferitele etape ale revoluţiei noastre so­cialiste. Pe de altă parte, este vorba şi de substanţiale modificări, suferite prin trecerea timpului. VICTOR ATANASIU (Continuare in pag. a V-a) Noua imagine a cartierului Cringaşi — Bucureşti Pagina a 2-a Fotografia­­ O. PLECAN

Next