Scînteia Tineretului, iunie 1987 (Anul 43, nr. 11817-11842)
1987-06-10 / nr. 11825
ÎN SPIRITUL ORIENTĂRILOR ŞI INDICAŢIILOR TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU AL SARCINILOR STABILITE LA RECENTA ŞEDINŢĂ A COMITETULUI POLITIC EXECUTIV AL C. C. AL P.C.R. MODERNIZAREA PRODUCŢIEI, BUNA ORGANIZARE A ACESTEIA -nr .1 / 1 PRIORITĂŢI PERMANENTE ALE MUNCII TINERILOR Echilibrul dintre tradiţional şi nou la întreprinderea timişoreană „6 Martie“ este modificat, în principal, de două elemente esenţiale, valoare şi necesitate. însăşi ponderea produselor noi şi modernizate pe anul 1987 — peste 50 la sută — subliniază acest fapt, ce reprezintă, în ultimă instanţă, o strategie a dezvoltării, corelată cu solicitările şantierelor ţării, principalii beneficiari ai acestei unităţi cu un profil aparte — utilaje pentru construcţii. In acest context se înscriu şi preocupările majore existente aici in direcţia organizării superioare şi a modernizării producţiei, direcţie de altfel prioritară — aşa cum sublinia inginerul Nicolae Morar, şeful biroului organizare — pentru întregul colectiv de muncă. Din dialogul cu interlocutorul nostru am desprins de altfel numeroase elemente convingătoare pentru strădaniile specialiştilor, fericit încununate de rezultate remarcabile în muncă, în special in realizarea ritmică a sarcinilor de plan. Bunăoară, după primele 5 luni, unitatea a înregistrat depăşiri semnificative la producţia fizică, la cea marfă şi la productivitatea muncii, în condiţiile reducerii substanţiale a cheltuielilor materiale şi totale. Am consemnat, aşadar, şi încheierea cu succes a primei etape a programului de modernizare, cele 15 măsuri realizindu-se integral, la termenele stabilite, lor adăugîndu-li-se şi alte măsuri suplimentare, desprinse din problemele imediate ale producţiei. Reţinem, între acestea, pe cele din domeniul tehnologic, de exemplu introducerea sudării prin frecare a arborilor cu treceri mari de diametre, extinderea sudurii efectuate în mediu protector de CO2, durificarea şi acoperirea de protecţie a reperelor din aluminiu prin eloxare intr-o instalaţie realizată prin autodotare, prelucrarea unor repere complexe prin electroeroziune cu fir. . In aceeaşi sferă a perfecţionării organizării producţiei se înscriu şi o serie de alte măsuri, incluzînd reamplasarea unor maşini şi utilaje în scopul polideservirii pe grupe, constituirea unor linii speciale de montaj, redimensionarea şi reorganizarea unor ateliere. O atenţie specială s-a acordat extinderii mecanizării unor operaţii precum — debavurarea reperelor turnate din metale neferoase, montajul unor scule, transportul nisipului la turnătorie şi convetorizarea transportului, între montaj-vopsitorie şi magazia de piese finite. In egală măsură, s-au prevăzut standuri speciale pentru controlul de calitate la sculele acţionate electric, la echipamentele electrohidraulice, s-au extins microanalizele cu laseri şi verificarea prin metoda demeritelor la 96 produse, cit şi controlul activ în cursul uzinării unor repere. Toate aceste aplicaţii , dublate şi de folosirea tot mai pronunţată a tehnicii de calcul şi a prelucrării automate a datelor — au permis realizarea la înalţi parametri a produselor solicitate, inclusiv a celor noi şi modernizate, fiecare din ele beneficiind de fişe tehnico-economice urmărite cu atenţie de colective de specialişti. Un succes in acest sens este şi trecerea la fabricaţia motoarelor electrice monofazate ce se vor regăsi treptat în componenta a tot mai multe maşini şi utilaje : unealta rotopercutantă 0 22, 0 16, cea de executat canale în zidărie, omogenizatorul de lacuri şi vopsele. Pasul următor îl va constitui motorul monofazat de 1 500 W şi va echipa polizoarele acţionate electric. In 1987, beneficiind şi de experienţa acumulată anterior, specialiştii au stabilit un program cu 76 măsuri, dintre care 43 proprii şi celelalte generalizabile. Menţionînd faptul că o bună parte din ele au prins să se deruleze intr-un ritm susţinut, am reţinut că se aplică deja cu bune rezultate noile tehnologii de uzinare a bucşelor pentru dibluri metalice, sudarea în mediu protector de argon a reperelor de aluminiu, injectarea de masă plastică (în loc de aluminiu) la carcasele sculelor electrice portabile, specializarea unor maşini universale pentru strunjirea cu capete de prelucrare, în timp ce in unele secţii s-a trecut la reorganizarea formaţiilor de muncă şi a fluxurilor de fabricaţie, la extinderea mecanizării unor operaţii şi containerizarea semifabricatelor. Domenii de maximă importanţă sunt şi cele ale sectoarelor calde, studiile elaborate în această direcţie vizînd modificări structurale de maximă eficienţă, pentru asigurarea calităţii produselor (lucru care implică trecerea la controlul automat al grosimii straturilor de la acoperirile galvano-chimice şi al temperaturii băilor de la tratamente, dar şi dotarea standurilor de control final cu display-uri). Asimilările şi modernizările produselor — lista lor fiind lungă şi grăitoare — întregesc un tablou concludent al vastei Acţiuni de modernizare in care s-au angrenat cu toate forţele, cu entuziasm şi curaj, specialiştii de aici. Nu intimplător, intre gîndurile de viitor se află şi obiective complexe, de mare importantă în procesul dezvoltării intensive, precum un manipulator pentru alimentarea maşinii de rulat filete şi chiar şi o celulă flexibilă de prelucrare a arborilor, axelor şi a altor repere cilindrice. Elemente scrict necesare, de altfel, in abordarea unui program şi mai ambiţios, pînă in anul 1990 — cu obiective de mare amploare, însă perfect realizabile — singurele in măsură să asigure mersul ascendent al unităţii pe acea spirală a evoluţiei dinamice pe care întregul colectiv s-a angajat fără rezerve, perfecţionîndu-se necontenit. GHEORGHE CRIŞAN La Întreprinderea „6 Martie“ Timişoara CRONICĂ DE ÎNTRECERE ■ Hotărîrea minerilor din bazinul carbonifer Sălaj de a-şi spori contribuția la buna desfășurare a activității centralelor electrice s-a concretizat în extragerea, peste prevederile de plan la zi, a celei de-a 10 000-a tonă cărbune de bună calitate. Acest important succes reprezintă, totodată, onorarea angajamentului asumat în întrecerea socialistă pe acest an şi este rezultatul acţiunilor iniţiate pentru extinderea mecanizării lucrărilor din subteran şi de la exploatările la suprafaţă, al creşterii randamentelor pe post. ■ Actionînd pentru folosirea eficientă a agregatelor, energeticienii celor două hidrocentrale româneşti de pe Dunăre au reuşit să realizeze un plus o cantitate de energie electrică pentru a cărei obţinere în termocentrale s-ar fi consumat 700 000 tone de lignit. Succesul, care le-a permis să depăşească cu aproape 200 de milioane kWh angajamentul asumat în întrecerea socialistă pe întregul an, este rezultatul scurtării cu 23 de zile a duratei de efectuare a reparaţiilor planificate la hidroagregatul nr. 3 de la hidrocentrala ,,Porţile de Fier-1“, efectuării la termenul stabilit şi de bună calitate a lucrărilor similare la cel de-al doilea agregat de la hidrocentrala „Porţile de Fier-2“, precum şi al acţiunilor iniţiate pentru prelucrarea cu indici cit mai ridicaţi a debitului sporit al Dunării, pentru reducerea pierderilor de apă la ecluzări prin formarea unor convoaie de nave optim-dimensionate in raport de capacitatea ecluzelor. ■ Printr-o bună organizare a muncii şi a fluxurilor de fabricaţie, colectivele de chimişti de pe platforma Combinatului de fibre, celuloză şi hîrtie din Brăila au înregistrat de la începutul acestei luni realizări deosebite. Ei si-au depăşit sarcinile de plan la zi cu 74 tone celofibră tip lină, 177 tone acid sulfuric, 34 tone hîrtie de ambalaj si 26 tone sodă caustică. In acelaşi timp, acordînd atentia cuvenită realizării in cele mai bune condiţii a producţiei destinate exportului, chimiştii din Brăila au pus la dispoziţia beneficiarilor externi produse în valoare de circa 2 milioane lei. ■ Acordînd atenţie sporită fabricării şi livrării ritmice a producţiei destinate exportului, muncitorii, inginerii şi tehnicienii din cele 8 unităţi industriale de pe raza judeţului Olt, care şi-au realizat în devans prevederile de plan aferente perioadei parcurse de la începutul anului şi până acum la indicatorul menţionat, au expediat pe adresa partenerilor comerciali de peste hotare cantităţi suplimentare de bunuri materiale evaluate la 10,5 milioane lei. O contribuţie substanţială la obţinerea acestui succes şi-au adus colectivele întreprinderilor de prelucrare a aluminiului şi de produse cărbunoase din Slatina, uniunii judeţene a cooperativelor de producţie, achiziţii şi desfacere a mărfurilor, precum şi cel al Staţiunii de cercetări agricole din Caracal. Exigenţele noii revoluţii agrare TÂNARUL SPECIALIST AGRONOM - FACTOR DINAMIZATOR AL PRODUCŢIEI, PE COORDONATELE EFICIENTEI PAGINA A 3-A Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST TEZAURUL FIECĂREI CLIPE Comuna Apahida, din judeţul Cluj, are 9 000 de locuitori şi opt sate: Apahida, aşezat pe Valea Someşului Mic şi înconjurat de dealuri, Dezmir, Sinnicoară Corpadea, Pata, Bodrog, Subcoastă şi Câmpeneşti.. Ocupaţia de bază : agricultura. O zonă a merelor (în 1985, de pildă, s-a obţinut o producţie aproape dublă, faţă de plan, peste 9 000 tone) şi a cartofilor (26 000 kg/ ha) , dar şi a orzului (tot in 1985, locul II pe judeţ) ; merg bine aici şi griul şi porumbul, mai nou chiar şi plante tehnice precum floarea-soarelui ori soia. In zootehnie, efectiv mare de animale , şi locul d in judeţ, in ceea ce priveşte producţia de lapte pe cap de vacă. Dar oamenii din comună au, cei mai mulţi, dublă activitate : şi ţărani cooperatori (in cele trei unităţi, C.A.P. sau in I.A.S.) şi muncitori ; unii fac naveta la Cluj- Napoca, alţii şi-au găsit de muncă aici, chiar aici în comună, unde s-au făcut cîteva serioase investiţii economice : I.P.E.G. (Întreprinderea, de prospecţiuni şi exploatări geologice), S.P-D.M., o secţie de prelucrare adeşeurilor metalice, aparţinind Combinatului metalurgic din Cimpia Turzii. In aceste condiţii, centrul comunei începe să semene tot mai mult la oraş , s-au construit blocuri cu 64 apartamente, la care se vor adăuga in curind încă 406 apartamente; clădirea poştei, abia ridicată, este modernă şi funcţională , între gară şi Consiliul popular, pe de o parte a drumului, trotuar , telefoane conectate la reţeaua naţională , apă curentă în Apahida şi Sinnicoara şi captări locale de apă potabilă in celelalte sate. Căminul cultural din Apahida a fost ridicat în urmă cu 10 ani,cehiar cel din Sinnicoara de foarte curind şi numai prin contribuţia localnicilor. In comună există mai multe şcoli, cu 1 159 elevi.. Primarul ? Are 37 de ani, e din Simnicoară şi se numeşte Groza loan. Ţine alături, pe o măsuţă, un cactus, cu tulpini bulboase, mai mari sau mai mici, strînse una in alta spre rădăcină ; poate e simbolul secret al comunei cu satele sale... ..Preocuparea noastră cea mai importantă este realizarea sarcinilor de plan in profil teritorial, oglinda activităţii noastre... Şi, in acelaşi timp, să asigurăm cetăţenilor din cele opt sate ale comunei condiţii civilizate de viaţă , cele 406 apartamente vor avea la parter o reţea comercială cu magazine şi prestări de servicii către populaţie ; avem -de_gind.-să^mai-constrruim-o-o perliclinică umană şi o brutărie...“ „Şi cu toate că au în casă apă curentă, maşini de spălat, ţărăncile din satul Dezmir nu şi-au lăsat portul din bătrini : fuste largi, încreţite in talie, umflate, cu «roituri», şorţ cu «bodri», cu volane, cămăşi colorate peste săptămînă şi albe duminica, şi ele cu «bodri» la git, basmale de stambă în zilele obişnuite şi de «păr», de caşmir adică, in zilele de sărbătoare...“ imi spune Moldovan Eugenia, secretar adjunct cu probleme de propagandă, și ca un om al loi CAROLINA ILICA (Continuare în pag. a IV-a) ANUL XLIII SERIA II Nr. 11 825 6 PAGINI 50 BANI MIERCURI 10 IUNIE 1987 PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Godert Posthumus, director executiv la Fondul Monetar Internaţional Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, marţi după-amiază, pe Godert Posthumus, director executiv la Fondul Monetar Internaţional, aflat în vizită in tara noastră. Oaspetele a mulţumit preşedintelui Nicolae Ceauşescu pentru primire şi a dat o înaltă apreciere rezultatelor obţinute de poporul român pe calea dezvoltării economico-sociale. în timpul întrevederii au fost evidenţiate colaborarea dintre România şi Fondul Monetar Internaţional, posibilităţile existente pentru întărirea acesteia în continuare. Au fost examinate, de asemenea, aspecte privind sistemul financiar-monetar internaţional. Preşedintele Nicolae Ceauşescu a subliniat că, în actualele condiţii economice mondiale. Fondului Monetar Internaţional îi revine un rol important in perfecţionarea sistemului financiar-monetar, îndeosebi in soluţionarea globală a problemelor subdezvoltării — inclusiv a datoriilor externe extrem de mari care împovărează ţările in curs de dezvoltare prin lichidarea marilor decalaje dintre ţările bogate şi cele sărace. S-a subliniat necesitatea ca Fondul Monetar Internaţional să devină un mecanism mai echitabil, care să servească efectiv dezvoltării economiei mondiale, progresului economic şi social al tuturor ţărilor, şi in primul rînd al ţărilor rămase în urmă. La primire a participat Alecsandru Babe, ministrul finanţelor. Abderrezak Bouhara, membru al Secretariatului Permanent al C.C. al Partidului Frontul de Eliberare Naţională din Algeria Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, marţi, pe Abderrezak Bouhara, membru al Secretariatului Permanent al C.C. al Partidului Frontul de Eliberare Naţională din Algeria, însărcinat cu problemele relaţiilor externe, care, în fruntea unei delegaţii, efectuează o vizită în ţara noastră, la invitaţia C.C. al P.C.R. Tovarăşului Nicolae Ceauşescu i-au fost adresate cu acest prilej un salut prietenesc şi cele mai bune urări din partea secretarului general al Partidului Frontul de Eliberare Naţională, preşedintele Republicii Algeriene Democratice şi Populare, Chadli Bendiedid. Oaspetele a transmis, de asemenea, dorinţa şefului statului algerian privind dezvoltarea, în continuare, a relaţiilor dintre partidele, ţările şi popoarele noastre. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţumit şi a adresat secretarului general al Partidului Frontul de Eliberare Naţională, preşedintele Republicii Algeriene Democratice şi Populare, un salut călduros, împreună cu cele mai bune urări de progres, prosperitate şi pace pentru poporul algerian prieten. Secretarul general al partidului nostru a subliniat importanţa vizitei pe care o efectuează delegaţia F.L.N. şi a exprimat încrederea că aceasta va contribui la întărirea relaţiilor bilaterale. In timpul întrevederii au fost evidenţiate relaţiile de prietenie şi colaborare dintre Partidul Comunist Român si Partidul Frontul de Eliberare Naţională din Algeria, subliniindu-se contribuţia acestora la extinderea şi întărirea conlucrării dintre ţările şi popoarele noastre. Au fost relevate posibilităţile largi de dezvoltare a cooperării românoalgeriene pe diferite planuri. Abordindu-se unele aspecte ale vieţii internaţionale, s-a apreciat că, în condiţiile actuale, cînd situaţia mondială se menţine deosebit de gravă şi complexă, se impune intensificarea eforturilor pentru oprirea cursei înarmărilor, trecerea la dezarmare, şi în primul rînd, la dezarmarea nucleară, pentru asigurarea păcii pe planeta noastră. Totodată, a fost subliniată necesitatea soluţionării pe cale politică, prin tratative, a tuturor stărilor de încordare şi conflict existente in diferite zone ale lumii şi situarea fermă a raporturilor dintre state pe baza principiilor deplinei egalităţi în drepturi, respectării independenţei şi suveranităţii naţionale, neamestecului în treburile interne şi avantajului reciproc, eliminării forţei şi ameninţării cu forţa. In acest cadru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a reafirmat poziţia principială a ţării noastre referitoare la soluţionarea pe cale paşnică a problemelor din Orientul Mijlociu şi a subliniat necesitatea organizării unei conferinţe internaţionale, sub egida O.N.U., în vederea reglementării situaţiei din această zonă, cu participarea tuturor statelor interesate, inclusiv a Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei, precum şi a Israelului. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a reafirmat, de asemenea, poziţia principială a României referitoare la reglementarea paşnică a problemei Saharei Occidentale în conformitate cu rezoluţiile O.U.A. şi O.N.U. In cursul întrevederii, a fost reliefată importanţa soluţionării globale a problemelor subdezvoltării, a instaurării noii ordini economice internaţionale, a mobilizării întregului potenţial material şi uman de care dispun ţările în curs de dezvoltare pentru asigurarea progresului lor economic şi social. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat necesitatea întăririi colaborării şi unităţii de acţiune a popoarelor africane in lupta pentru lichidarea deplină a colonialismului, a politicii de apartheid, pentru apărarea şi consolidarea independenţei lor naţionale. La întrevedere a luat parte tovarăşul Ion Stoian, membru supleant al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. A fost prezent Mokhtar Kac Abdallah, ambasadorul Algeriei la Bucureşti. FUNDAMENTELE REVOLUŢIONARE ALE CULTURII SOCIALISTE ACTIVISTUL DE PARTID. PERSONAJ-REPER AL LITERATURII SI ARTEI CONTEMPORANE Oamenii care au avut şi au un rol important, mai mult, determinant în schimbările de radicală însemnătate în peisajul economic, politic, social, cultural al României ultimelor decenii trebuie să fie, dintr-o asemenea superioară raţiune, personaje de prim plan ale romanelor, nuvelelor, lucrărilor dramatice sau filmelor inspirate de vremurile eroice pe care le trăim. „Poporul —in care tineretul are un rol de seamă — oamenii muncii, sublinia tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, sunt cei care au realizat tot ceea ce am obţinut în dezvoltarea socialistă a patriei noastre. Ei sunt eroii care trebuie să-şi aibă locul in film, in teatru, in poezie, in artă, în literatură, în pictură, în toate domeniile creaţiei artistice“. In atenţia artistului contemporan trebuie să se afle, alături de ceilalţi constructori ai socialismului, în chip firesc şi activistul de partid, cel cu însemnate răspunderi politice şi sociale, cel care, aşa cum sublinia secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, nu trebuie doar să stăpînească cele mai înalte cunoştinţe tehnico-ştiinţifice, profesionale, dar să fie totdeauna gata să îndeplinească sarcinile trasate de partid, ca un adevărat revoluţionar. Importanţa ce trebuie să o capete, in cuprinsul artei româneşti contemporane, un atare personaj, de o reliefată anvergură şi complexitate ,se datorează şi unui alt considerent de o deloc neglijabilă însemnătate. Arta noastră socialistă, cu deosebire arta ultimelor decenii, creată într-o societate aflată în plin elan constructiv, se află in mod decis sub emblema politicului. Afirmaţia trebuie înţeleasă intr-un mod nuanţat. Este vorba şi de abordarea unei tematici politice, de găsit sub multiple faţete — şi îmbrăcînd o subliniată diversitate de forme — la fiecare pas, în existenţa de zi cu zi. Nu mai puţin, referirea vizează preocuparea pentru a transfigura chipul omului politic prin excelenţă care este activistul, a cărui fiinţă lăuntrică este „îmbibată“ de politic pînă in cele mai profunde articulaţii ale sale, de înţelegerea necesităţii transformărilor revoluţionare, de dăruire trup şi suflet pentru cauza transpunerii acestui nobil ideal în realitate, ca şi de a lupta, găsind totdeauna modalităţile cele mai potrivite, cele mai eficiente, pentru a-i face pe semenii săi să înţeleagă viaţa, rostul lor, propria devenire in cadrul devenirilor societăţii dintr-o perspectivă corespunzătoare exigenţelor prezentului, dar şi a sarcinilor ce le revin în viitor. Reflectarea complexă şi, dacă se poate spune astfel, completă a activistului de partid a impus scriitorilor sesizarea diverselormutaţii pe care profilul său le-a suferit in diferite etape ale revoluţiei. Se poate face o investigare amănunţită a felului cum literatura contemporană a surprins în timp contururile acestui personaj în diferitele etape ale revoluţiei noastre socialiste. Pe de altă parte, este vorba şi de substanţiale modificări, suferite prin trecerea timpului. VICTOR ATANASIU (Continuare in pag. a V-a) Noua imagine a cartierului Cringaşi — Bucureşti Pagina a 2-a Fotografia O. PLECAN