Scînteia Tineretului, august 1987 (Anul 43, nr. 11870-11895)

1987-08-01 / nr. 11870

Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ANUL XLIII SERIA II Nr. 11 870 6 PAGINI 50 BANI SÎMBĂTA 1 AUGUST 1987 în spiritul orientărilor şi indicaţiilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu EFORTURI SUS min ACTIVITATE INTENSA PENTRU ÎNDEPLINIREA­­ PRIORITARE Pentru sporirea exportului - întreaga producţie realizată la nivelul tehnicii mondiale Noul Decret al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România UN STIMULENT PUTERNIC PENTRU REALIZAREA SARCINILOR LA EXPORT Relatări în pag. a V-a Chiar dacă faţă de aceeaşi pe­rioadă a anului trecut colecti­vul de oameni ai muncii de la Întreprinderea Constructoare de Maşini Reşiţa a obţinut rezul­tate superioare, în primul se­mestru al anului 1987, munci­torii acestei unităţi s-au con­fruntat cu serioase dificultăţi în ceea ce priveşte îndeplinirea sarcinilor de plan. Astfel, la sfîrşitul primei jumătăţi a a­­cestui an bilanţul principalilor indicatori economici cuprindea însemnate nerealizări în special la producţia marfă, producţia netă şi productivitatea muncii. Cât priveşte sarcinile la ex­port, la o primă vedere, ele ar putea fi considerate bune, prin prisma faptului că producţia contractată pe întregul an a fost realizată, la această dată, în proporţie de 64,6 la sută, di­ferenţa de 35,4 la sută urmînd să fie expediată beneficiarilor în semestrul II. Spunem „la prima vedere“ pentru că de­­fapt producţia realizată re­prezintă doar 23 la sută din planul de export, acesta nefi­­ind acoperit cu contracte pe 1987 decit în proporţie de 36 la sută . Cauzele care stau la baza a­­cestei stări de lucruri ţin de a­­numite dificultăţi în aprovi­zionarea cu materii prime, pre­cum şi de o colaborare suscep­tibilă de îmbunătăţiri cu cen­trala şi întreprinderile de co­merţ exterior, dar mai ales de felul in care a fost pregătită şi lansată fabricaţia, de modul cum este organizată producţia, neacordarea atenţiei cuvenite înnoirii şi diversificării pro­ducţiei, asimilării unor noi pro­duse de înalt randament. com- LA ÎNTREPRINDEREA CONSTRUCTOARE DE MAŞINI REŞIŢA petitive, solicitate pe piaţa in­ternă şi externă, grevind asu­pra rezultatelor obţinute. Pen­tru că, în condiţiile înăspririi concurenţei, e tot mai dificil să ciştigi piaţa cu aceleaşi pro­duse, este drept remarcabile in­tr-o vreme, dar­ pâstrind aceiaşi parametrii tehnico-funcţionali ani şi ani de zile. , Pe parcursul documentării la I.C.M. Reşiţa am cerut expli­caţii asupra acestor neajunsuri mai multor factori de răspun­dere sau unor muncitori şi maiştrii din secţii. Invariabil, ni s-au prezentat nu justificări, cum se mai obişnuieşte, ci mă­surile care s-au luat, modul in care se acţionează pentru eli­minarea restanţelor. „Cei peste 6 800 de utecişti — ne spune Marin Filipescu, secretarul co­mitetului U.T.C. al întreprinde­rii — sunt mobilizaţi permanent în căutarea unor căi, a unor soluţii care să asigure muncii lor, produselor realizate o tot mai bună calitate, să permită creşterea productivităţii, dimi­nuarea consumurilor materiale şi energetice, să sporească com­petitivitatea produselor. Pentru că — am înţeles bine cu toţii din experienţa acestui an — oricît de bune ar fi, la un mo­ment dat, un hidro sau turbo­generator, un motor diesel sau electric, trebuie să acţionezi continuu pentru îmbunătăţirea performanţelor lor, pentru a rămine in sfera tehnicii de vîrf, a tehnologiilor avansate.“ în acest cadru se înscriu şi numeroasele realizări din d­o­­­­meniul creaţiei tehnico-ştiin­­ţifice, pe lingă temele de cer­cetare preluate de utecişti spre rezolvare, tinerii unităţii fiind MIRCEA CONTRAŞ (Continuare in pag. a, V-a) PE OGOARE-LUCRĂRI MULTIPLE, AMPLĂ MOBILIZARE Cu ct sunt furaje mai multe, cu atît cositul cere mai multă muncă Lucrările de recoltare şi însi­­lozare a furajelor sunt in plină desfăşurare în judeţul Arad, după cum am constatat din cîteva instantanee realizate. Pentru început, stăm de vorbă cu Aurel Gavra, contabil-şef la I.A.S. Şemlac, care ne infor­mează că a treia coasă la lu­cerna s-a efectuat pe 300 din cele 400 ha cultivate, producţia obţinută fiind de 15 tone la hectar. Adăugată la cele 35 tone la hectar, realizate la pri­mele două coase, recolta repre­zintă o bună premisă pentru îndeplinirea şi depăşirea pla­nului anual la furaje. Se lu­crează cu combine autopropul­sate E 280, conduse de combi­nere cu experienţă, ca Müller Andrei, Pavel Hidiş şi Andrei Şiza. O parte din recoltă este destinată obţinerii de lucernă deshidratată, altă parte pentru obţinerea finului, restul asigură masa verde pentru hrana cu­rentă a unui efectiv de 4 300 animale. în prima decadă a lu­nii august, atenţia va fi îndrep­tată spre însilozarea porumbu­lui masă verde, preliminându-se o producţie de peste 20 000 tone. „Efectuăm coasa a treia la lolium — ne spunea Tomel Mami, inginer-şef la I.A.S. Fîntînele —, unde obţinem cir­ca 15 tone masă verde la hectar SABIN BODEA (Continuare in pag. a IV-a) . Concomitent cu încheierea grabnică a secerişului pe ultimele suprafeţe cultivate cu grîu, accelerarea livrării recoltei la fondul de stat • Acum este o perioadă de vîrf pentru strîngerea şi depozitarea furajelor necesare zootehniei la nivelul îndeplinirii şi depăşirii indicatorilor de producţie , în multe zone persistă deficitul de umiditate din sol, ceea ce impune o amplă desfăşurare de forţe la irigaţii în vederea creării condiţiilor de dezvoltare normală a plantelor de cul­tură • Recolta grădinilor — grabnic culeasă şi expediată la beneficiari • Tine­rii, o prezenţă activă in campanie la lucrările de sezon ! Fără crezul de a învinge mereu nu poţi face nimic în viaţă „A cunoaşte, a iubi“. De ce mi-o fi venit in minte acest vers a lui­­Lucian Blaga, tot miezul zilei, pe căldură mare, aşteptînd într-o sală festivă a unui institut ? O sală plină, cu invitaţi de onoare. O zi impor­tantă, o sărbătoare, la Institu­tul de Inginerie Tehnologică şi Proiectare pentru Industria Me­talurgică , inminarea Steagului Roşu şi a diplomei de­ Erou al Muncii Socialiste, îmi aduc aminte de o vizită la Combinatul Siderurgic din Hunedoara ; eram elevă. Pe un furnal, pe un aparat, aceeaşi emblemă, atrăgătoare prin sim­plitate, creseînd şi descrescînd simetric : „IPROMET“ . ■ tocmai am văzut-o, mai bine zis am revăzut-o, în această zi sărbă­torească, sus, în colţul unor pa­nouri, ori pe cîteva machete ; şi mi se pare că jumătate din viată a trecut in citeva clipe, atîtea cit să-mi aducă aminte... Dar oamenii din jurul meu la ce s-or fi gîndind acum ? Cîţi­­va dintre cei din sala se ridică, pentru a primi steagul roşu în­scris cu litere aurii ; mîinile lor abia îşi găsesc loc, una lingă alta, pe minerul de lemn ; cine­va îi fotografiază, cineva ii fil­mează şi o lumină puternică face să se vadă şi mai bine, ca intr-o hiperbolă, zîmbetul lor bucuros cuprinzînd toată faţa. Deja ştiu : la sfârşitul zilei, cînd voi face socoteala, voi pu­tea să spun că aceasta a fost cea mai frumoasă imagine pe care am văzut-o azi. ....pentru creşterea progresu­lui tehnic, a productivităţii muncii..., pentru dezvoltarea in­tensivă a economiei naţionale, pentru perfecţionarea tehnicilor de fabricaţie...“ Frînturi de fra­ză pe care le-am reţinut din festivitatea înmmării înaltului titlu, „Pentru activitatea deo­sebită in domeniul ingineriei tehnologice şi proiectării de in­stalaţii siderurgice complexe şi pentru activitatea susţinută din domeniul exportului de inteli­genţă românească... „Ne-am ocupat în mod deo­sebit, aşa cum ne-a indicat nouă, proiectanţilor, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secre­tarul general al partidului, de realizarea unor tehnologii de vîrf. Astfel, am propus soluţii pentru degazarea şi alierea o­­telului în vid, injectarea unor pulberi şi realizarea de insta­laţii speciale privind creşterea scoaterii de­­metal. Am realizat, pentru prima oară in ţară, in concepţie originală, intr-un co­lectiv larg de ingineri, cu parti­ciparea şi a multor tineri, un aparat de încărcare cu distri­buţie rotativă pentru mare ca­pacitate“, îmi explică mai pe larg şi mai pe îndelete, a doua zi, Mihai Niculescu, directorul institutului. Un asemenea jur­nal, cu o capacitate foarte mare, se construieşte acum la Combi­natul Siderurgic din Călăraşi , urmăresc explicaţiile de pe pro­iectul afişat pe panou, urmă­resc demonstraţiile — prin sim­ple apăsări pe butoane, căci to­tul este programat — de pe ma­cheta funcţională.. Mă obiş­nuiesc cu termenii, încep sâ în­ţeleg, începe să-mi placă , o lume nouă, pe care­, puţin cite puţin, ai putea s-o cunoşti. Iar a cunoaşte, spune Blaga, în­seamnă a iubi. „AMINTIRI DIN VIITOR" O altă instalaţie gindită de inginerii de la IPROMET, in curs de realizare fizică, dotată şi ea cu automate programabile, este destinată descărcării ma­teriilor prime din barjele flu­viale, adică din navele mici, fără motor, trecind un convoi de patru pe Canalul Dunăre — Marea , Neagră, din Portul Mi­neralier Constanţa spre Călă­raşi, unde urmează să fie des­cărcate cu aceste instalaţii a­­jungînd la o productivitate de 3 000 tone pe oră. „Ne preocupă, pentru viitor, o nouă generaţie de cuptoare CAROLINA ILICA (Continuare in pag. a V-a) Buzău Foto : V. TANASOF TINERETUL - OBIECT DE CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ Amplele mutaţii înnoitoare ce au loc în societatea noas­tră socialistă Se răsfring, fi­reşte, şi asupra condiţiei tine­rei generaţii, impactul lor a­­viind o rezonanţă polivalentă, determinind procese, tendinţe, fenomene a căror investigare este strict necesară pentru a asigura procesului educativ consacrat tineretului o calita­te şi eficienţă superioare. De altfel, dezvoltarea generală a patriei, integrarea şi partici­parea tineretului la vasta o­­peră înfăptuită de întregul popor atrag după sine, etapă cu etapă, noi şi noi cerinţe educaţionale, ca premisă a sa­tisfacerii respectivelor cerinţe aflîndu-se cercetarea ştiinţifi-­­că a realităţii în care mun­cesc şi trăiesc tinerii, pe a­­ceasta intemeindu-se stabili­rea obiectivelor, metodelor şi modalităţilor de acţiune ale organizaţiilor de tineret în vederea îndeplinirii mandatu­lui încredinţat de partid cu privire la formarea şi educa­rea revoluţionară, patriotică a celor mai tinere vlăstare ale României socialiste. Cerinţele care decurg din transformă­rile ce se petrec in societate se subsumează legitim impe­rativului intensificării parti­cipării tineretului la înfăptui­rea strategiei partidului de e­­dificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi îna­intate spre comunism,­­în perspectiva perfecţionării stilului ş­i­ metodelor de mun­că ale organizaţiilor U.T.C., " Subordonate" lf tema întexigenţe-* lor, amintite mai sus, au fost şi sunt elaborate lucrări cu ca­racter ştiinţific care abordea­ză pe larg, pluridisciplinar şi multilateral, dimensiunile şi conţinutul actuale şi de viitor ale muncii şi vieţii tinerilor, ale procesului de formare a lor în consens cu responsabi­lităţile ce le revin, cu înda­toririle pe care şi le asumă, în această ordin­e de idei este de amintit faptul că în ultima perioadă au apărut unele lu­crări care pun cu pregnanţă in evidenţă preocupările vi­­zind înţelegerea mai exactă şi mai adincă a fenomenelor şi tendinţelor ce caracterizează munca şi viaţa tineretului, a cerinţelor procesului forma­­tiv-educativ. Avem in vedere volumele „Cercetarea proble­maticii tineretului — realităţi şi perspective“ şi „îndrumar Valori şi opţiuni fundamentale ale tinerei generaţii metodice elaborate sub egida C.C. al U.T.C., precum şi „Cultură, tineret, mass-media, educaţie“ (datorat Centrului de Cercetări pentru Proble­mele Tineretului). Este de re­ţinut că la elaborarea acestor lucrări au participat un nu­măr mare de activişti ai or­ganizaţiilor de tineret, cerce­tă­­ri in domeniul problemat­ticii tineretului, specialişti a căror contribuţie, rezultată din investigarea sociologică a unor multiple probleme, reu­şesc sa confere lucrărilor ,res­pective ir autentică' ţîfra­tă şti­inţifică, consistenţă informa­ţională, capacitate de convin­gere, finalmente, ceea ce şi trebuie, aptitudinea de a fi in­strumente educaţionale pe care organizaţiile U.T.C. le folosesc în munca lor de zi cu zi, soluţionind la cote mai­­ înalte de eficienţă problemele concrete cu care tinerii se confruntă in viaţă, la locurile de muncă, în societate. Considerăm că este cu prio­ritate demn de a fi remarcat în ceea ce priveşte conţinutul acestor lucrări faptul că ele abordează problematica tine­rei generaţii din multiple puncte de vedere, pe de o parte, iar pe de alta, sur­prind fenomenele şi procesele care definesc condiţia tinerei generaţii în planul structuri­lor societăţii noastre socialis­te. Toate acestea pe traiectul dinamismului ce caracterizea­ză societatea noastră in etapa actuală, aşadar şi profilul ti­neretului. Astfel, tineretul este obiect al acestor cerce­tări ştiinţifice, şi in sfera e­­­conomică, şi in cea politică, ş­i în cea socială, morală, culti­­­rală etc. Investigaţiile desfă­şurate pe aceste coordonate urmăresc punerea în evidenţă a normelor, valorilor care cir­cumscriu munca şi viaţa ti­ne­­retului, fundamentarea, ela­borarea şi practicarea­­unor aspiraţii, a unui stil de viaţă in concordantă cu specificul societăţii noastre socialiste, cu datele la zi ale dezvoltării societăţii româneşti ci,bi tem­pora­te. Este de subliniat că multe dintre cercetările ştiinţif­ice la care ne referim au un pronun­ţat caracter practic,­­ aspec­tele teoretice nelipsind, dar fiind in permanentă şi con­sistentă comunicare­­cu prac­tica, cu acţiunea educativă propriu-zi­să. S­e reliefează drept urma:- § marea bu­turilor ca cercetăiţile să ser­vească nemijlocit activităţii politico-educative desfăşurate de organizaţiile U.T.C., ele­mentele ştiinţifice rezultate fiind integrate efortului de e- TRAIAN GÂNJU (Continuare in pag. a IV-a) SĂ DISCUTĂM DESPRE TINEREŢE, EDUCAŢIE, RĂSPUNDERI PAGINA A 2-A In­direct, Vacanta ! COLECTIVELE MODEL cadru definitoriu al afirmării spiritului revoluţionar, comunist PAGINA A 3-A TĂRÎMUL DINTRE PARCURI Cînd am scris ultima oară despre Aviaţiei era iarnă şi lumea purta vitejeşte cizme de caveine, întrebîndu-se sceptică dacă in acest „car­tier al soarelui“ va mai po­posi vreodată primăvara... N-a apucat bine noroiul de pe încălţări să prindă coajă, şi primăvara i-a vizitat ge­neroasă pe locuitorii cartie­rului, ba mai mult, a venit intre timp şi vara­ impulsivă, dind oamenilor cutezanţa să răsufle uşuraţi, ca după o iarnă cu multe zăpezi, din care n-au mai ră­mas decit cubu­­leţele de ghea­ţă puse la fri­gider... Cartierul A­­viaţiei a mai înfipt o lumina­re in tortul său de sărbătorit — unii spun că a treia, alţii, care au asistat la turnarea teme­liilor, pledează pentru cifra „4“. Şi precum copilul pen­tru care fiecare an din viaţă adaugă elemente noi biogra­fiei sale, tărîmul dintre lacuri, sau dintre parcuri, in orice caz — „al soarelui“, a ciştigat şi el noi dimensiuni în dezvoltarea sa urbanisti­că... Citeva macarale si-au­ schimbat poziţia, lăsind in urma lor blocuri răsuflind a­var proaspăt, s-a conturat ideea de „centru al cartie­rului“, a prins viaţă proiec­tul podului care „survolea­ză" static calea ferată ce leagă Capitala ţării de Ma­rea cea Mare. Prin cartier a pornit de curind tramvaiul... Clinchetul tradiţional şi scrişnetul proaspăt al şine­lor au răsunat, ca dintr-o poveste întimplată aievea, un debut de mai, şi mulţi au fost poate surprinşi auzin­­du-le. Cam­ traseul metalic al maşinăriei îmbrăcate într-un nou design s-a tolănit a­­proape pe neobservate de-a curmezişul cartierului. Pre­lungite pină spre fratele gea­măn Băneasa, liniile tramva­ielor 5 şi 50 au rezolvat astfel o problemă mai veche care a­­tenua cam de multicei pe la bugetul tempo­ral al miilor de familii... Conti­nuă să se lu­creze cu rîvnă la noul tron­son al metroului. Cuplarea tinărului cartier la păienje­nişul subteran al Bucureşti­lor va fi unul dintre daru­rile­ cele mai frumoase pe care locuitorii Aviaţiei il vor primi nu peste mult timp. Nu departe de Fabrica de avioane, care justifică, în parte, denumirea locurilor, creşte intr-o zi cu­ altele-n şapte noua piaţă agroalimen­­tară „Aviaţiei“, menită să deservească o arie uriaşă de MARINA ALMAŞAN (Continuare In pag. a IV-a)

Next