Scînteia Tineretului, august 1987 (Anul 43, nr. 11870-11895)
1987-08-01 / nr. 11870
Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ANUL XLIII SERIA II Nr. 11 870 6 PAGINI 50 BANI SÎMBĂTA 1 AUGUST 1987 în spiritul orientărilor şi indicaţiilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu EFORTURI SUS min ACTIVITATE INTENSA PENTRU ÎNDEPLINIREA PRIORITARE Pentru sporirea exportului - întreaga producţie realizată la nivelul tehnicii mondiale Noul Decret al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România UN STIMULENT PUTERNIC PENTRU REALIZAREA SARCINILOR LA EXPORT Relatări în pag. a V-a Chiar dacă faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut colectivul de oameni ai muncii de la Întreprinderea Constructoare de Maşini Reşiţa a obţinut rezultate superioare, în primul semestru al anului 1987, muncitorii acestei unităţi s-au confruntat cu serioase dificultăţi în ceea ce priveşte îndeplinirea sarcinilor de plan. Astfel, la sfîrşitul primei jumătăţi a acestui an bilanţul principalilor indicatori economici cuprindea însemnate nerealizări în special la producţia marfă, producţia netă şi productivitatea muncii. Cât priveşte sarcinile la export, la o primă vedere, ele ar putea fi considerate bune, prin prisma faptului că producţia contractată pe întregul an a fost realizată, la această dată, în proporţie de 64,6 la sută, diferenţa de 35,4 la sută urmînd să fie expediată beneficiarilor în semestrul II. Spunem „la prima vedere“ pentru că defapt producţia realizată reprezintă doar 23 la sută din planul de export, acesta nefiind acoperit cu contracte pe 1987 decit în proporţie de 36 la sută . Cauzele care stau la baza acestei stări de lucruri ţin de anumite dificultăţi în aprovizionarea cu materii prime, precum şi de o colaborare susceptibilă de îmbunătăţiri cu centrala şi întreprinderile de comerţ exterior, dar mai ales de felul in care a fost pregătită şi lansată fabricaţia, de modul cum este organizată producţia, neacordarea atenţiei cuvenite înnoirii şi diversificării producţiei, asimilării unor noi produse de înalt randament. com- LA ÎNTREPRINDEREA CONSTRUCTOARE DE MAŞINI REŞIŢA petitive, solicitate pe piaţa internă şi externă, grevind asupra rezultatelor obţinute. Pentru că, în condiţiile înăspririi concurenţei, e tot mai dificil să ciştigi piaţa cu aceleaşi produse, este drept remarcabile intr-o vreme, dar pâstrind aceiaşi parametrii tehnico-funcţionali ani şi ani de zile. , Pe parcursul documentării la I.C.M. Reşiţa am cerut explicaţii asupra acestor neajunsuri mai multor factori de răspundere sau unor muncitori şi maiştrii din secţii. Invariabil, ni s-au prezentat nu justificări, cum se mai obişnuieşte, ci măsurile care s-au luat, modul in care se acţionează pentru eliminarea restanţelor. „Cei peste 6 800 de utecişti — ne spune Marin Filipescu, secretarul comitetului U.T.C. al întreprinderii — sunt mobilizaţi permanent în căutarea unor căi, a unor soluţii care să asigure muncii lor, produselor realizate o tot mai bună calitate, să permită creşterea productivităţii, diminuarea consumurilor materiale şi energetice, să sporească competitivitatea produselor. Pentru că — am înţeles bine cu toţii din experienţa acestui an — oricît de bune ar fi, la un moment dat, un hidro sau turbogenerator, un motor diesel sau electric, trebuie să acţionezi continuu pentru îmbunătăţirea performanţelor lor, pentru a rămine in sfera tehnicii de vîrf, a tehnologiilor avansate.“ în acest cadru se înscriu şi numeroasele realizări din domeniul creaţiei tehnico-ştiinţifice, pe lingă temele de cercetare preluate de utecişti spre rezolvare, tinerii unităţii fiind MIRCEA CONTRAŞ (Continuare in pag. a, V-a) PE OGOARE-LUCRĂRI MULTIPLE, AMPLĂ MOBILIZARE Cu ct sunt furaje mai multe, cu atît cositul cere mai multă muncă Lucrările de recoltare şi însilozare a furajelor sunt in plină desfăşurare în judeţul Arad, după cum am constatat din cîteva instantanee realizate. Pentru început, stăm de vorbă cu Aurel Gavra, contabil-şef la I.A.S. Şemlac, care ne informează că a treia coasă la lucerna s-a efectuat pe 300 din cele 400 ha cultivate, producţia obţinută fiind de 15 tone la hectar. Adăugată la cele 35 tone la hectar, realizate la primele două coase, recolta reprezintă o bună premisă pentru îndeplinirea şi depăşirea planului anual la furaje. Se lucrează cu combine autopropulsate E 280, conduse de combinere cu experienţă, ca Müller Andrei, Pavel Hidiş şi Andrei Şiza. O parte din recoltă este destinată obţinerii de lucernă deshidratată, altă parte pentru obţinerea finului, restul asigură masa verde pentru hrana curentă a unui efectiv de 4 300 animale. în prima decadă a lunii august, atenţia va fi îndreptată spre însilozarea porumbului masă verde, preliminându-se o producţie de peste 20 000 tone. „Efectuăm coasa a treia la lolium — ne spunea Tomel Mami, inginer-şef la I.A.S. Fîntînele —, unde obţinem circa 15 tone masă verde la hectar SABIN BODEA (Continuare in pag. a IV-a) . Concomitent cu încheierea grabnică a secerişului pe ultimele suprafeţe cultivate cu grîu, accelerarea livrării recoltei la fondul de stat • Acum este o perioadă de vîrf pentru strîngerea şi depozitarea furajelor necesare zootehniei la nivelul îndeplinirii şi depăşirii indicatorilor de producţie , în multe zone persistă deficitul de umiditate din sol, ceea ce impune o amplă desfăşurare de forţe la irigaţii în vederea creării condiţiilor de dezvoltare normală a plantelor de cultură • Recolta grădinilor — grabnic culeasă şi expediată la beneficiari • Tinerii, o prezenţă activă in campanie la lucrările de sezon ! Fără crezul de a învinge mereu nu poţi face nimic în viaţă „A cunoaşte, a iubi“. De ce mi-o fi venit in minte acest vers a luiLucian Blaga, tot miezul zilei, pe căldură mare, aşteptînd într-o sală festivă a unui institut ? O sală plină, cu invitaţi de onoare. O zi importantă, o sărbătoare, la Institutul de Inginerie Tehnologică şi Proiectare pentru Industria Metalurgică , inminarea Steagului Roşu şi a diplomei de Erou al Muncii Socialiste, îmi aduc aminte de o vizită la Combinatul Siderurgic din Hunedoara ; eram elevă. Pe un furnal, pe un aparat, aceeaşi emblemă, atrăgătoare prin simplitate, creseînd şi descrescînd simetric : „IPROMET“ . ■ tocmai am văzut-o, mai bine zis am revăzut-o, în această zi sărbătorească, sus, în colţul unor panouri, ori pe cîteva machete ; şi mi se pare că jumătate din viată a trecut in citeva clipe, atîtea cit să-mi aducă aminte... Dar oamenii din jurul meu la ce s-or fi gîndind acum ? Cîţiva dintre cei din sala se ridică, pentru a primi steagul roşu înscris cu litere aurii ; mîinile lor abia îşi găsesc loc, una lingă alta, pe minerul de lemn ; cineva îi fotografiază, cineva ii filmează şi o lumină puternică face să se vadă şi mai bine, ca intr-o hiperbolă, zîmbetul lor bucuros cuprinzînd toată faţa. Deja ştiu : la sfârşitul zilei, cînd voi face socoteala, voi putea să spun că aceasta a fost cea mai frumoasă imagine pe care am văzut-o azi. ....pentru creşterea progresului tehnic, a productivităţii muncii..., pentru dezvoltarea intensivă a economiei naţionale, pentru perfecţionarea tehnicilor de fabricaţie...“ Frînturi de frază pe care le-am reţinut din festivitatea înmmării înaltului titlu, „Pentru activitatea deosebită in domeniul ingineriei tehnologice şi proiectării de instalaţii siderurgice complexe şi pentru activitatea susţinută din domeniul exportului de inteligenţă românească... „Ne-am ocupat în mod deosebit, aşa cum ne-a indicat nouă, proiectanţilor, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretarul general al partidului, de realizarea unor tehnologii de vîrf. Astfel, am propus soluţii pentru degazarea şi alierea otelului în vid, injectarea unor pulberi şi realizarea de instalaţii speciale privind creşterea scoaterii demetal. Am realizat, pentru prima oară in ţară, in concepţie originală, intr-un colectiv larg de ingineri, cu participarea şi a multor tineri, un aparat de încărcare cu distribuţie rotativă pentru mare capacitate“, îmi explică mai pe larg şi mai pe îndelete, a doua zi, Mihai Niculescu, directorul institutului. Un asemenea jurnal, cu o capacitate foarte mare, se construieşte acum la Combinatul Siderurgic din Călăraşi , urmăresc explicaţiile de pe proiectul afişat pe panou, urmăresc demonstraţiile — prin simple apăsări pe butoane, căci totul este programat — de pe macheta funcţională.. Mă obişnuiesc cu termenii, încep sâ înţeleg, începe să-mi placă , o lume nouă, pe care, puţin cite puţin, ai putea s-o cunoşti. Iar a cunoaşte, spune Blaga, înseamnă a iubi. „AMINTIRI DIN VIITOR" O altă instalaţie gindită de inginerii de la IPROMET, in curs de realizare fizică, dotată şi ea cu automate programabile, este destinată descărcării materiilor prime din barjele fluviale, adică din navele mici, fără motor, trecind un convoi de patru pe Canalul Dunăre — Marea , Neagră, din Portul Mineralier Constanţa spre Călăraşi, unde urmează să fie descărcate cu aceste instalaţii ajungînd la o productivitate de 3 000 tone pe oră. „Ne preocupă, pentru viitor, o nouă generaţie de cuptoare CAROLINA ILICA (Continuare in pag. a V-a) Buzău Foto : V. TANASOF TINERETUL - OBIECT DE CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ Amplele mutaţii înnoitoare ce au loc în societatea noastră socialistă Se răsfring, fireşte, şi asupra condiţiei tinerei generaţii, impactul lor aviind o rezonanţă polivalentă, determinind procese, tendinţe, fenomene a căror investigare este strict necesară pentru a asigura procesului educativ consacrat tineretului o calitate şi eficienţă superioare. De altfel, dezvoltarea generală a patriei, integrarea şi participarea tineretului la vasta operă înfăptuită de întregul popor atrag după sine, etapă cu etapă, noi şi noi cerinţe educaţionale, ca premisă a satisfacerii respectivelor cerinţe aflîndu-se cercetarea ştiinţifi-că a realităţii în care muncesc şi trăiesc tinerii, pe aceasta intemeindu-se stabilirea obiectivelor, metodelor şi modalităţilor de acţiune ale organizaţiilor de tineret în vederea îndeplinirii mandatului încredinţat de partid cu privire la formarea şi educarea revoluţionară, patriotică a celor mai tinere vlăstare ale României socialiste. Cerinţele care decurg din transformările ce se petrec in societate se subsumează legitim imperativului intensificării participării tineretului la înfăptuirea strategiei partidului de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintate spre comunism,în perspectiva perfecţionării stilului şi metodelor de muncă ale organizaţiilor U.T.C., " Subordonate" lf tema întexigenţe-* lor, amintite mai sus, au fost şi sunt elaborate lucrări cu caracter ştiinţific care abordează pe larg, pluridisciplinar şi multilateral, dimensiunile şi conţinutul actuale şi de viitor ale muncii şi vieţii tinerilor, ale procesului de formare a lor în consens cu responsabilităţile ce le revin, cu îndatoririle pe care şi le asumă, în această ordine de idei este de amintit faptul că în ultima perioadă au apărut unele lucrări care pun cu pregnanţă in evidenţă preocupările vizind înţelegerea mai exactă şi mai adincă a fenomenelor şi tendinţelor ce caracterizează munca şi viaţa tineretului, a cerinţelor procesului formativ-educativ. Avem in vedere volumele „Cercetarea problematicii tineretului — realităţi şi perspective“ şi „îndrumar Valori şi opţiuni fundamentale ale tinerei generaţii metodice elaborate sub egida C.C. al U.T.C., precum şi „Cultură, tineret, mass-media, educaţie“ (datorat Centrului de Cercetări pentru Problemele Tineretului). Este de reţinut că la elaborarea acestor lucrări au participat un număr mare de activişti ai organizaţiilor de tineret, cercetări in domeniul problematticii tineretului, specialişti a căror contribuţie, rezultată din investigarea sociologică a unor multiple probleme, reuşesc sa confere lucrărilor ,respective ir autentică' ţîfrată ştiinţifică, consistenţă informaţională, capacitate de convingere, finalmente, ceea ce şi trebuie, aptitudinea de a fi instrumente educaţionale pe care organizaţiile U.T.C. le folosesc în munca lor de zi cu zi, soluţionind la cote mai înalte de eficienţă problemele concrete cu care tinerii se confruntă in viaţă, la locurile de muncă, în societate. Considerăm că este cu prioritate demn de a fi remarcat în ceea ce priveşte conţinutul acestor lucrări faptul că ele abordează problematica tinerei generaţii din multiple puncte de vedere, pe de o parte, iar pe de alta, surprind fenomenele şi procesele care definesc condiţia tinerei generaţii în planul structurilor societăţii noastre socialiste. Toate acestea pe traiectul dinamismului ce caracterizează societatea noastră in etapa actuală, aşadar şi profilul tineretului. Astfel, tineretul este obiect al acestor cercetări ştiinţifice, şi in sfera economică, şi in cea politică, şi în cea socială, morală, cultirală etc. Investigaţiile desfăşurate pe aceste coordonate urmăresc punerea în evidenţă a normelor, valorilor care circumscriu munca şi viaţa tineretului, fundamentarea, elaborarea şi practicareaunor aspiraţii, a unui stil de viaţă in concordantă cu specificul societăţii noastre socialiste, cu datele la zi ale dezvoltării societăţii româneşti ci,bi temporate. Este de subliniat că multe dintre cercetările ştiinţifice la care ne referim au un pronunţat caracter practic, aspectele teoretice nelipsind, dar fiind in permanentă şi consistentă comunicarecu practica, cu acţiunea educativă propriu-zisă. Se reliefează drept urma:- § marea buturilor ca cercetăiţile să servească nemijlocit activităţii politico-educative desfăşurate de organizaţiile U.T.C., elementele ştiinţifice rezultate fiind integrate efortului de e- TRAIAN GÂNJU (Continuare in pag. a IV-a) SĂ DISCUTĂM DESPRE TINEREŢE, EDUCAŢIE, RĂSPUNDERI PAGINA A 2-A Indirect, Vacanta ! COLECTIVELE MODEL cadru definitoriu al afirmării spiritului revoluţionar, comunist PAGINA A 3-A TĂRÎMUL DINTRE PARCURI Cînd am scris ultima oară despre Aviaţiei era iarnă şi lumea purta vitejeşte cizme de caveine, întrebîndu-se sceptică dacă in acest „cartier al soarelui“ va mai poposi vreodată primăvara... N-a apucat bine noroiul de pe încălţări să prindă coajă, şi primăvara i-a vizitat generoasă pe locuitorii cartierului, ba mai mult, a venit intre timp şi vara impulsivă, dind oamenilor cutezanţa să răsufle uşuraţi, ca după o iarnă cu multe zăpezi, din care n-au mai rămas decit cubuleţele de gheaţă puse la frigider... Cartierul Aviaţiei a mai înfipt o luminare in tortul său de sărbătorit — unii spun că a treia, alţii, care au asistat la turnarea temeliilor, pledează pentru cifra „4“. Şi precum copilul pentru care fiecare an din viaţă adaugă elemente noi biografiei sale, tărîmul dintre lacuri, sau dintre parcuri, in orice caz — „al soarelui“, a ciştigat şi el noi dimensiuni în dezvoltarea sa urbanistică... Citeva macarale si-au schimbat poziţia, lăsind in urma lor blocuri răsuflind avar proaspăt, s-a conturat ideea de „centru al cartierului“, a prins viaţă proiectul podului care „survolează" static calea ferată ce leagă Capitala ţării de Marea cea Mare. Prin cartier a pornit de curind tramvaiul... Clinchetul tradiţional şi scrişnetul proaspăt al şinelor au răsunat, ca dintr-o poveste întimplată aievea, un debut de mai, şi mulţi au fost poate surprinşi auzindu-le. Cam traseul metalic al maşinăriei îmbrăcate într-un nou design s-a tolănit aproape pe neobservate de-a curmezişul cartierului. Prelungite pină spre fratele geamăn Băneasa, liniile tramvaielor 5 şi 50 au rezolvat astfel o problemă mai veche care atenua cam de multicei pe la bugetul temporal al miilor de familii... Continuă să se lucreze cu rîvnă la noul tronson al metroului. Cuplarea tinărului cartier la păienjenişul subteran al Bucureştilor va fi unul dintre darurile cele mai frumoase pe care locuitorii Aviaţiei il vor primi nu peste mult timp. Nu departe de Fabrica de avioane, care justifică, în parte, denumirea locurilor, creşte intr-o zi cu altele-n şapte noua piaţă agroalimentară „Aviaţiei“, menită să deservească o arie uriaşă de MARINA ALMAŞAN (Continuare In pag. a IV-a)