Scînteia Tineretului, septembrie 1987 (Anul 43, nr. 11896-11921)

1987-09-01 / nr. 11896

„SCâNTEIA TINERETULUI" pag. 2 Din marea carte a istoriei noastre naţionale „MAGNIFIC EXEMPLU DESPRE FORŢA PE CARE O INSPIRĂ LIBERTATEA UNUI POPOR“ Ecoul internaţional al marilor victorii româneşti din vara anului 1917. Victoriile Înregistrate de oş­tire, de Întregul popor in ma­rile bătălii de la Mărăşti, Mă­­răşeşti şi Oituz — intr-uri mo­ment de răscruce în viaţa na­ţiunii noastre, în istoria Euro­pei moderne — au avut o în­semnătate remarcabilă in pla­nurile politic, militar şi eco­nomic. au exercitat înm­uriri profunde in opinia publică na­ţională. in spaţiul de exprimare a sentimentelor, aspiraţiilor, voinţei nezdruncinate de luptă a întregii naţiuni române. Re­zultante directe ale succeselor pe timpul de luptă, menţine­rea statului independent român, păstrarea organizării distincte a oştirii şi a înaltului său co­mandament, capacitatea fac­torilor interni de conducere de e­ exercita un control neîngrădit asupra teritoriului naţional de la est de Carpaţi s-au consti­tuit in premise esenţiale pen­tru salvgardarea fiinţei de neam, a statalităţii, pentru ac­celerarea procesului logic de desăvirşire a unificării institu­ţional-administrative a patriei, în acelaşi timp, istoricele iz­­binzi ale poporului român din anul 1917 au provocat importan­te prefaceri in dinamica relaţii­lor internaţionale, au impulsio­nat mişcările de emancipare so­cială şi naţională in estul, sud­­estul şi centrul Europei. în consecinţă, bătăliile biruitoare de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oi­tuz au avut un larg ecou in­tern şi Internaţional, amplitu­dinea lui reflectind dimensiu­nile reale ale acestor autentice înfruntări între forţele unui popor, călăuzit de dorinţa ar­dentă de a-şi apăra cu fermi­tate independenţa şi unitatea, si armatele celor mai agresive state imperialiste ale epocii. Demonstrtnd că nici o forţă de invazie, ori­cit de numeroasă, antrenată şi bine înarmată ar fi ea, nu poate Învinge un popor hotărît să-şi apere, pină la sa­crificiul suprem, libertatea, bă­tăliile de la Mărăşti, Mără­­şeşti şi Oituz reprezintă deo­potrivă contribuţii majore ale românilor la intensificarea miş­cării de eliberare a popoarelor supuse dominaţiei marilor im­perii anexioniste, la afirmarea plenară a principiului autode­terminării popoarelor, la edifi­carea de state independente, unitare în estul, sud-estul şi centrul continentului. Urmările militare directe şi indirecte, imediate şi de per­spectivă reliefează dimensiunea istorică a bătăliilor de la Mă­­răşti, Mărăşeşti şi Oituz, core­­lindu-se îndeaproape cu sem­nificaţia politică Încorporată de aceste înfruntări hotăritoare între poporul român şi coaliţia imperialistă a Puterilor Cen­trale, întărirea organizatorică şi consacrarea deplină a oştirii române în cel mai dificil şi mai epuizant conflict Înregistrat pină atunci In istoria artei mi­litare universale au fost sesi­zate cu repeziciune peste ho­tare de către oameni politici, comentatori diplomatici, ziarişti, experţi şi comandanţi militari, provenind din majoritatea sta­telor europene, din coaliţiile Antantei şi Puterilor Centrale, precum şi din statele neutre. Cele mai numeroase analize au ecou în relief Interdepen­denţele dintre frontul român şi frontul de est. Referindu-se la impactul bătăliilor de la por­ţile Moldovei asupra situaţiei strategice şi operativ-strategice de pe frontul de est, cei mai mulţi observatori şi analişti străini au subliniat schimbarea raportului de valoare dintre ansamblul fronturilor de est şi român — în ansamblul eveni­mentelor militare din Europa — în favoarea celui din urmă. Importanta frontului român. In continuă creştere, a fost re­marcată unanim de către oa­menii politici şi de comandan­ţii militari aliaţi. „Singurul punct sigur al frontului din Orient — estima fostul pre­şedinte al S.U.A., Theodore Roosevelt — este locul unde se află armata română“. Redacţia ziarului „The Ti­mes“ îi punea pe români „In rangul apărătorilor de la Yser și Verdun [...] Oprirea germană pe frontul acesta este cea mai serioasă înfringere pe care ei au suferit-o în Orientul Apro­piat“. „Le Figaro“ considera, pe de altă parte, că „Austria ar fi fost demolată dacă deruta vo­luntară de la Tarnopol­­a ar­matei ruse — n.n] n-ar fi oprit pe loc ofensiva română“. Comandamentele Puterilor Centrale — de la cele aflate pe teritoriul de la nord de Du­năre, la Înalta conducere de război a coaliţiei, subordonată kaiserului Wilhelm al II-lea —, pur şi simplu „şocate“ de cursul urmat de evenimente, s-au văzut obligate să-şi rec­tifice proiectele referitoare la România şi să-şi modifice pla­nurile de operaţii pentru fron­turile din Rusia şi Italia. Atit liderii militari din ta­băra Puterilor Centrale, cit şi cei din coaliţia Antantei au recunoscut interdependenţele majore din acţiunile de anver­gură strategică înregistrate pe fronturile român şi balcanic. Corelaţiile mai vechi dintre ce­le două fronturi — datînd încă din august 1916 — au ieşit mai puternic in relief în lunile iulie — august 1917. Măcinată de interminabilele rivalităţi franco-britanice, epui­zată de o climă aspră, cu re­zervele umane, materiale şi de provizii în scădere, această forţă combinată aliată era se­rios periclitată ; o mobilizare mai activă a trupelor bulgare, germane şi austro-ungare pe frontul din Macedonia ar fi în­semnat practic o catastrofă pen­tru marile unităţi franceze, bri­tanice, greceşti, sîrbeşti masate în spaţiul strimt dintre Marea Egee şi Munţii Pindului. Ca şi în 1916, in campania anului 1917, România a salvat real­mente pentru a doua oară, in cursul războiului mondial, e­­xistenţa Armatei de la Salonic. Deşi situat la o distantă mai mare de Car­pati si Dunăre, frontul italian a resimţit, la rân­­dul său, Influenţele benefice ale victoriilor de la Mărăşti, Mără­­reşti si Oituz. Preocupate de ceea ce denumeau „soluţiona­rea“ rapidă si radicală a „pro­blemei româneşti“, statele ma­jore si comandamentele Puteri­lor Centrale au aminat cu cel puţin trei luni data declanşării ofensivei de la Gaporetto (din octombrie 1917). Timpul afectat „bătăliei pentru Moldova“ şi pierderile foarte greu de recu­perat înregistrate la Mărăşti, Mărăşeşti, Oituz — corelate cu alţi factori inhibatori — aveau să influenţeze intr-o proporţie însemnată desfăşurarea şi fina­lizarea acestei operaţii. Un cal­cul simplu dezvăluia faptul că producerea dezastrului aliat de la Gaporetto cu 90—100 de zile mai devreme de 27 octombrie 1917, asociată ieşirii României din luptă ar fi antrenat prăbu­şirea inexorabilă a fronturilor italian şi de est, impunind An­tantei perspective strategice ca­tastrofale. Evitarea acestei cri­ze majore a coaliţiei, este, in­dubitabil, datorată intr-o măsu­ră covârşitoare României, for­ţelor sale armate. Foarte importantă era consi­derată a fi contribuţia Româ­niei la împiedicarea transferă­rii de mari unităţi de infante­rie, cavalerie si artilerie in Franţa, in spaţiul de la nord de Marna, acolo unde fiecare parte combatantă încerca să-si aplice lovitura de gratie, în situaţia în care armată română nu ar fi reținut să decimat peste 30 de divizii ale Puterilor Centrale timp de 60—100 zile. aceste În­semnate forțe inamice, interve­nind de frontul apusean — cu aproape un an înainte de trans­ferarea a circa 3 milioane de militari nord-americani pe ve­chiul continent — ar fi fost capa­bile să provoace o bruscă si ra­dicală schimbare a raportului de putere dintre Antantă si Quadruplă in detrimentul celei dinţii. Sub unghiul evidenţiat, observatorii britanici de la ,,Manchester Guardian“ apreciau pe bună dreptate in august 1917 că „rezultatele acţiunii române vor persista mult timp“. O impresie profundă au creat victoriile româneşti din august 1917 în Franţa, principala pu­tere continentală din cadrul An­tantei. Redacţia ziarului de largă circulaţie „Le Figaro“ declara, la rândul ei, că rezistenţa „prie­tenilor noştri de la Dunăre in această incercare [..] nu are multe precedente". Paul Painlevé, ministrul de război, a adresat omologului său din Iaşi următoarea telegramă: „Armata franceză a primit cu bucurie vestea strălucitoarelor succese ale armatei române, re­constituită si nerăbdătoare să e­­libereze pământul patriei sale, cotropit, ca şi al nostru, de duş­manii dreptăţii şi ai civilizaţiei. Vă rog să binevoiţi să transmi­tem­ cele mai calde felicitări şi urările cele mai fierbinţi ale soldaţilor francezi, fraţilor lor de arme români“. Problemele româneşti au po­larizat si atentia opiniei publi­ce din Marea Britanie. Prim­ul­­ministru David Lloyd George sublinia că „reclădirea armatei române şi rezistenţa eroică de neclintit pe care o opune acum duşmanului, în condiţii excep­ţional de grele, constituie un magnific exemplu despre forţa pe care o inspiră libertatea unui popor liber“. Ecoul infringerilor de am­ploare suferite de forţele mili­tare ale Quadruplet pe frontul din România, a răsuflat inclusiv dincolo de Atlantic. Din S.U.A., preşedintele Woodrow Wilson a adresat re­gelui Ferdinand un mesaj foarte grăitor: „Cetăţenii Statelor Uni­­te au urmărit cu sentimente de cea mai caldă simpatie şi ad­miraţie lupta curajoasă a Ma­iestăţii Voastre şi poporului ro­mân pentru a feri de domina­ţia militarismului german inte­gritatea ţării şi libertatea na­ţională“. Este important de subliniat câ între cei mai credibili comen­tatori ai acţiunilor militare ro­mâneşti s-au detaşat ofiţeri a­­liaţi ce au deţinut funcţii de răspundere pe frontul din Mol­dova. „Sunt Plin de admiraţie pentru eroismul trupelor româ­ne — nota generalul Şperbacev în august 1917 — şi felicit Co­mandamentul, pe ofiţerii şi sol­daţii tuturor unitarilor pentru felul strălucit in care au res­pins ofensiva vrăşmaşă“. „în ce priveşte ansamblul operaţiei Mărăşti, se cuvin să fie lăudate spiritul de prevedere, metoda şi energia cu care a fost realizată“ — adăuga generalul Vinogradski, membru al Misiunii militare ruse. „Istoria va pune pe picior de egalitate pe învingătorii ne­muritori de la Marna şi de la Verdun şi Pe ostaşii-ţărani [de la Mărăşeşti — n.n.]" declara Iablonovski, înalt comisar al Guvernului provizoriu. O impresie profundă au creat victoriile române de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz in Italia. In­fluentul Jurnal „Corriere della Sera“ Însera: „Din punctul de vedere moral armata română stă astăzi alături de puternicele armate aliate din Occident“. Comportarea armatei române pe timb­ul bătăliilor din vara a­­nului 1917 a impresionat adine­al pe adversari. Amintirea infrîngerilor sufe­rite de trupele austro-ungaro­­germane va fi arit de vie. In­cit feldmareșalul August von Mackensen — socotit cel mai e­­ficient „soldat" al Reichului în Europa de răsărit — nu va ezi­ta la Începutul anului 1918 să atragă atenţia oamenilor poli­tici asupra riscurilor pe care le presupunea lansarea unei noi ofensive dincolo de Siret. „Ar­mata română — arăta el — era stabilită în munţi pe poziţii pu­ternic fortificate, cu o numeroa­să artilerie [...]. Mărăşeşti, ul­tima bătălie, echivala pentru ro­mâni cu o victorie foarte cla­ră. Dacă ei ar fi reluat armele, ne putem aştepta [..] la lupte foarte dure, al căror rezultat putea fi pus la îndoială". Prin semnificaţiile lor Inter­naţionale, izbînzile de la Mă­­răsti, Mărăşeşti si Oituz. « constituia un evenimente cru­ciale ale conflagraţiei mondiala din anii 1914—1918, ale efortulu­i de eliberare a naţiunilor din es­tul, sud-estul şi centrul Euro­pei de sub nedreapta şi împovă­­rătoarea dominaţie străină. Dr. FLORIAN TUCA VLADIMIR ZODIAN Epopeea Mărăşti — Mărăşeşti — Oituz UNIUNEA TINERETULUI COMUNIST (Urmare din pag. I) România, a societăţii fără clase — societatea comunistă“. In cadrul larg, unitar si cu­prinzător al democraţiei munci­toreşti, revoluţionare cresc si se Îmbogăţesc atribuţiile si compe­tentele­­Uniunii Tineretului Co­munist, se afirmă la Dreia con­vingătoare a faptei calitatea participării active, responsabile a tuturor categoriilor de tineri la organizarea şi conducerea în­tregii vieţi politice, economice şi sociale Practic nu există domeniu al realităţii româneşti contempo­rane, nu există prevedere sau obiectiv din hotărârile istorice ale Congresului al XIII-lea al P.C.R. care să nu vizeze in mod nemijlocit tineretul, să nu an­gajeze înaltele sale calităţi mo­rale si politice. Este convingerea noastră cea mai fermă că numai înfăptuind Programul partidului, hotarirle Congresului al XIII-lea al P.C.R. dovedim ataşamentul nostru fierbinte faţă de Întrea­ga politică internă şi externă a partidului şi statului nostru nu manifestăm cu vigoare şi dăruire ca demni con­temporani şi făuritori ai epocii de aur — „Epoca Nicolae Ceauşescu". Aici, la aspra dar atit de romantica şcoala a mun­cii pentru tară se formează cele mai frumoase calităţi moral­­politice ale tineretului, se certi­fică faptul că Programul Ideolo­gic al partidului, Codul princi­piilor şi normelor muncii şi vieţii Comuniştilor se adresea­ză in primul rind tineretului, chemat de partid, de secretarul său general să preia şi să ducă m­ai departe cel® mai frumoase şi durabile tradiţii ale celor ce ne-au precedat şi şi-au dat chiar viaţa pentru libertatea şi fericirea tinerelor generaţii, ale întregului popor. Tocmai in a­­cest sens exigenţele majore fundamentate cu o excepţională clarviziune ştiinţifică de tova­răşul Nicolae Ceauşeşcu­ în cu­­vintarea rostită la Congresul al IlI-lea al educaţiei politice şi culturii socialiste vin să im­pulsioneze Întreaga muncă de formare şi afirmare a omului nou, a tineretului şi constituie un magistral program de acti­vitate pentru Uniunea Tinere­tului Comunist, pentru tinerii chemaţi să se afle în primele rinduri ale muncii pentru ţară. Astfel ei trebuie să dovedească, aşa cum au făcut-o întotdea­una, astăzi, mai mult ca ori­­cind, beneficiind de cele mai minunate condiţii de muncă, învăţătură şi viaţă, că u­rmează, cu devotament şi încredere, asemenea întregului popor, partidul, aducindu-şi prinosul de recunoştinţă faţă de tova­răşul Nicolae Ceauşescu, simbo­lul suprem al tinereţii noastre revoluţionare. MARTI 1 SEPTEMBRIE 1987 EFORTUL COLECTIV­­ LA BAZA tuturor Împlinirilor Pentru tinerii de la C.S.C. Călăraşi, una din preocupările da bază este modul de a se implica activ şi responsabil in acţiunea de adoptare a solu­ţiilor tehnice moderne. In a­­ceastă vară a avut loc in acest combinat sesiunea de referate tehnico-ştiinţifice pe probleme de metalurgie pe tema „Efi­cienţa creaţiei tehnico-ştiin­­ţifice a tinerilor din C.S.C.“, în cadrul acestei sesiuni au fost prezentat® 7 lucrări, din­tre care, pe citeva, am încer­cat să le analizăm împreună cu o parte dintre tineri : Va­­lerică Cimpeanu, secretarul comitetului U.T.C. platforma siderurgică, inginerul Gheor­­ghe Iorga, preşedintele comi­siei profesional-ştiinţifice şi de creaţi® tehnică, Dan Dră­­gulin, secretarul comitetului U.T.C. al C.S.C. Din capul lo­cului trebuie spus că hotări­­toare pentru susţinerea aces­tor proiecte sunt pasiunea, munca, creşterea răspunderii, mai buna organizare, întărirea ordinii si disciplinei in toate sectoarele. „Odată cucerite a­­semenea atribute, avea să ne spună Cimpeanu Valerică, a­­vem certitudinea că suntem­ chemaţi să ne autoperfecţio­­năm neîncetat in consens cu exigentele tot mai mari ale producţiei. Temele care au fost prezentate in cadrul aces­tei sesiuni au fost preluatee de tineri spre rezolvare şi de colectivele de tineri care se implică profund în materia­lizarea unor sarcini prioritare ale economiei naţionale. Acti­vitatea noastră este coordona­tă de o comisie de tineri in­­gineri, subingineri, maiștri, tehnicieni din­ sectoarele pro­ductive ale combinatului. O­­rientările noastre sunt legate de utilajele existenta in sec­toare, de raţionalizare, opti­mizare, de premisele tehnolo­gice." Intr-adevăr, rigorile muncii de fiecare zi ne obligă să cău­tăm mereu soluţii, să ne or­ganizăm locul de muncă, să ne orinduim eforturile in de­plină armonie cu ale celorlalţi Este o realitate pe care tre­buie s-o avem permanent in vedere, astăzi, cind se pune accentul pe calitatea rezulta­telor muncii, pe formarea unei înaintate gândiri econo­mice. „Orientarea şi îndrumarea tinerilor noştri, continuă Ingi­nerul Gheorghe Mircea, au fost direcţionate către sectoa­rele principale şi prioritare, de maxim interes pentru eco­nomia naţională. Locul nostru de muncă este locul in care apar cele mai multe iniţiative, rod al dorinţei de afirmare a tinerilor, al pasiunii şi compe­tenţei. Această acţiune, şi e cazul să reafirmăm faptul in cauză, este privită prin pris­ma întregii colectivităţi. Că tinerii au iniţiative şi işi asu­mă în acelaşi timp responsa­bilităţi, ne-o dovedeşte aceas­tă sesiune care s-a încheiat. Lucrarea prezentată de ingi­nerul Petrică Mercan a avut ca temă „Calibrarea şinei de 49 kg/ml." Tehnologia este re­alizată scriptic, urmează să se aplice practic la punerea in funcţiune a laminorului. Sub­­imginerul Adrian Constantin este un participant de „tradi­ţie“ la sesiunile noastre. El este preocupat de o cit mai bună cunoaştere şi pregătire profesională, iar propunerile • ŞTIINŢĂ • TEHNICĂ • PRODUCŢIE sale sunt primite cu viu Inte­res. Subinginerul Alexandru Vîlcu care se preocupă de re­­condiţionarea cilindrilor de laminare are, de asemenea, o tehnologie teoretică realizată integral. Acum se lucrează la agregatul termic solicitat de tehnologie, şi anume, la cup­torul cu vatră mobilă alimen­tat cu gaz metan. Instalaţia hidraulică pentru acţionarea ferăstraielor de debitat la cald, realizată de colectivul din care fac parte inginerul Viorel Amza şi muncitorii Ion Constantin şi Ion Nicolae este la ora aceasta în probe tehno­logice“. „Preocupările noastre sunt axate pe economisiri impor­tante de energie electrică, pe eliminarea importului, pe creşterea coeficientului de scoatere a o­otului turnat con­tinuu, intervine Dan Drăgulin. Tinerii Ingineri care sunt re­partizati în combinat vin cu partea de teorie foarte bine pusă la punct din facultate. Ei colaborează cu maiştrii, cu muncitorii, cu tehnicienii noş­tri Şi adesea rezultatele sunt dintre cele mai bune. Integra­rea şi acomodarea tinerilor stagiari cu noul colectiv de muncă se face intr-un timp scurt de la venirea lor, ei fiind impulsionaţi de proble­mele pe care le găsesc aici, de soluţiile pe care sunt chemaţi să le ofere. Ca fost preşedinte al comisiei de creaţie tehnico­­ştiinţifică pot să afirm că s-a făcut un salt calitativ ; au mai fost cooptaţi activităţii de cer­cetare a colectivului inginerul Petrică Mercan şi maistrul Petre Lungeanu. Comisia ur­măreşte de asemenea desfă­şurarea la timp a cursului de pregătire profesională din ca­drul politehnicii muncitoreşti, pregătirea şi desfăşurarea in bune condiţii a concursurilor şi olimpiadelor pe meserii, pregătirea tinerilor ciştigători la etapa de masă pentru faza superioară, In 1986, la Olim­piada metalurgistului, specia­litatea oţelărie, oţelarul Ma­rian Matei a obţinut locul II pe ţară, iar laminatorul Mihai Dragomir, locul al IV-lea. Este iarăşi o realitate faptul că s-a lărgit sfera de activitate a comisiei şi in ceea ce priveş­te atragerea unui număr cit mai mare de tineri la rezolva­rea problemelor de producţie. Un număr sporit de lucrări au fost deja preluate de ti­neri şi colective de tineri spre rezolvare. Colegul meu, inginerul Iorga, şi-a propus un calendar complex cu toate problemele legate de punerea în funcţiune a utilajelor mon­tate şi neexploatate. Ca nou­tate, ţin să subliniez o „poştă“ a ideilor tehnice, a cărei că­suţă a fost montată pe aleea combinatului. Această cutie poştală aşteaptă şi adună idei care vor fi ulterior analizate de cei din comisie. Ele au şi început să apară şi dacă din mai multe idei una o vom putea pune în practică, în­seamnă un ciştig pentru noi toţi, pentru combinat". Aşadar, eficienţă şi finalita­te creatoare , aceasta poate fi deviza sub care se înscriu eforturile tinerilor de la Com­binatul Siderurgic Călăraşi. Implicarea responsabilă a unui număr tot mai mare de tineri in activitatea de cercetare, in Întregul evantai de probleme ale muncii din întreprindere presupune ambiţie, dorinţa de a găsi soluţii şi de a fi utili producţiei. Pentru că, drumul spre performanţe presupune orientarea fermă spre activi­tatea practică, productivă des­făşurată de toţi oamenii mun­cii din marele combinat călă­raş­ea­n. ARETA ŞANDRU SIMI DIRECT-VACANŢA» Un debut în tara copilăriei — Tudor Vasiliu, aţi debutat în urmă cu citeva săptămini, la Teatrul Ţăndărică cu piesa ,­vi­­tejii cetăţii „Bade-Bade“. Cum puteţi explica acest început de colaborare ? •— Am debutat, intr-adevăr, profitînd de un context fericit: intilnirea cu un secretar literar lipsit de prejudecăţi, o direc­toare inimoasă, o echipă de ac­tori entuziaşti, un scenograf ge­neros şi un regizor de excepţie. — De ce a ales scriitorul Tu­dor Vasiliu tocmai teatrul de păpuşi, ca formulă artistică, pentru a trece de hotarul pagi­nii scrise ? — Mi s-a părut modul cel mai puţin ostentativ de a-ti cuceri viitorii, eventualii cititori. Pu­blic pe care mi l-as dori la fel de copilăros si mîine. Dacă e adevărat că maturitatea e ceva care se cîstigă, apoi la fel de adevărat e si că puritatea copi­lăriei, disponibilitatea ei sint lucruri care se pierd, ca orice inefabil. — Da ! Poate nu ne străduim suficient să reţinem copilăria. Intrînd In lumea teatrului pen­tru copil, aveţi sentimentul că puteţi aduce ceva nou, prin In­ventivitatea si veselia care vă caracterizează 7 — In afara acestor două In­­susiri, pe care exagerat mi le atribuiţi, nu mai e nimic de completat. Marea inovaţie, in ce mă priveşte, care ar putea să o aplice si alţii, constă intr-un respect si o afecţiune mai mare fată de litera scrisă. — Aveţi intenţia să continuaţi această colaborare ? — Nu intenţionam. Dar dra­maturgia, mică, mare, e un lu­cru contagios. Am înminat, de altfel, Teatrului Ţăndărică trei propuneri : „Filfîiacul“, „Maşi­na de scris poveşti“ şi „Parale­­li viperii din Contarla“. — Ultima dumneavoastră apa­riţie editorială, „Cartea de zum­zăit“ se adresează, după cite cunosc, tot copiilor, încearcă oare poetul, prozatorul tăios o revenire la candoare 7 — Poate toţi avem vini ima­ginare si obligaţii reaie fată de copiii pe care nu i-am luat su­ficient in seamă şi, probabil, acei care scriem, încercăm să reparăm această eroare. Mică ? Mare 7 — Luaţi deci, totul, ca pe o datorie. Nu vă bănuiam aşa de serios ! — încercarea de a ne apăra copiii de uscăciune sufletească, de a le asigura visul, visul, spe­ranţa, şi nu de orice fel, ci ne­condiţionate, iată o preocupare profund serioasă. Sper să nu greşesc. MARIAN CONSTANTINESCU* PUBLICITATE PENTRU TINERET • PUBLICITATE PENTRU TINERET • PUBLICITATE PENTRU TINERET • PUBLICITATE FIECARE ANOTIMP ISIT POTRIVIT PENTRU EXCURSI ŞI VACANTE LA CABANE Oficiile Judeţene de turism si I.T.H.R. Bucureşti vă sugerează citeva destinaţii potrivite pentru vacanţă in această perioadă la cabanele montane : MUNŢII BUCEGI : cabanele Babele, Bolbod, Cheile Zănoa­­gei, Milă­eşti, Padina, Peştera, Piatra Arsă, Scropoasa, Virful cu Dor. MUNŢII FAGARAŞ : cabane­le Arpaş, Bîlea Cascadă şi Bilea Lac, Bircaciu, Capra, Cumpăna, Negoiu, Podragu, Sura, Urlea, Valea Sîmbetei. MUNŢII CEAHLĂU : cabane­le Baraj Bicaz, Dochia, Fîntine­­le, Izvorul Muntelui. MUNŢII APUSENI : cabanele Arieşeni, Padiş, Leşu, Peştera, Vadu Crişului, Valea Drăga­­nului. MUNŢII RETEZAT : cabanele Baleia, Gura Zlata, Pietrele. MUNŢII SEMENIC : cabanele Birzava, Crivaia, Gozna, Nedeia, Semenic, Trei Ape. PUBLITURISM AVANPREMIERĂ LA UN NOU AN ŞCOLAR • Pentru cei care vor păşi prima dată pragul clasei, • Pentru elevii din şcolile elementare, • Pentru elevii de gimnaziu şi liceu, ca şi • Pentru pionieri şi şoimii patriei, magazinele comerţului de stat din întreaga ţară au pregătit noi uniforme, pe măsură ! PĂRINTE ŞI ELEVI ! Vizitaţi chiar de azi raioanele specializate din magazinele comerţului de stat, pentru a cum­păra în cel mai scurt timp uniformele noului an şcolar !

Next