Scînteia Tineretului, octombrie 1987 (Anul 43, nr. 11922-11948)

1987-10-01 / nr. 11922

IN INTÎMPINAREA CONFERINTEI NATIONALE A PARTIDULUI DIN CRONICA ÎNTRECERII O OAMENII MUNCII DIN INDUSTRIA ORAŞULUI PAŞ­CANI au încheiat cele trei trimestre care s-au scurs de la începutul anului cu o producţie-marfă suplimentară în va­loare de peste 50 milioane lei, spor care se regăseşte în pro­duse de înaltă prelucrare, multe din domeniul tehnicii de virf, solicitate intens de economia naţională, precum şi la ex­port. Cu depăşirile cele mai mari se înscriu colectivele de la întreprinderile „Integrata“ de ţesături subţiri din in, de tricotaje şi perdele „Siretul“, de traductoare şi regulatoare directe, mecanică, de material rulant, de scule şi accesorii speciale şi altele. Succesul, dedicat Conferinţei Naţionale a partidului, a fost repurtat ca urmare a, creşterii productivită­ţii muncii, prin intensificarea acţiunilor vizind perfecţionarea şi modernizarea producţiei, introducerea şi generalizarea de soluţii şi tehnologii de mare eficienţă, valorificarea superi­oară a tuturor resurselor materiale, îmbunătăţirea calităţii produselor, diminuarea consumurilor energetice şi de com­bustibil, întărirea ordinii şi disciplinei la fiecare loc de muncă. • MUNCITORI ȘI SPECIALIȘTI DE LA COMBINATUL DE FIBRE SINTETICE DIN IAȘI s­unt autorii unor noi şi valoroase tehnologii elaborate recent. între altele, ei au pus la punct un nou şi modern procedeu de realizare de sfori poliesterice de mare rezistenţă la rupere, utilizate la balo­­tarea paielor in agricultură, soluţie ce conduce la elimi­narea firmelor metalice folosite pina acum la această ope­raţiune a recoltării păioaselor. în baza acestei tehnologii, secţia I fire a combinatului ieşean a obţinut, numai în ulti­mele două luni, un spor la producţia­ marfă industrială in valoare de aproape 4 milioane lei. Tot aici s-a pus în apli­care tehnologia de obţinere a şnurului poliesteric, destinat industriei uşoare, cu un aport lunar la valoarea producţiei­­marfă de peste un sfert de milion lei. De remarcat că noile tehnologii au fost testate şi aplicate pe utilaje de mare ran­dament în exploatare, finalizate cu forţe proprii în cadrul procesului de autodotare. • COLECTIVUL ŞANTIERULUI NAVAL OLTENIŢA, JUDEŢUL CĂLĂRAŞI, a predat partenerilor de peste hotare o nouă motonavă de 5 000 tone. De la acelaşi şantier a ple­cat in probe de marş o altă motonavă avind capacitatea de 3 300 tone, destinată exportului. In aceste zile, navaliştii lu­crează intens la alte două vase, eforturile lor fiind îndrep­tate spre scurtarea termenului de staţionare pe calea de montaj, spre saturarea într-un grad cit mai ridicat, spre grăbirea lansării la apă a acestora. A ÎNTREPRINDEREA DE MAŞINI-UNELTE ARAD s-a angajat cu întregul său potenţial productiv şi de creaţie în promovarea noului. Prin măsurile şi acţiunile întreprinse in acest sens, constructorii de maşini din Arad au asimilat­ în fabricaţie zeci de maşini-unelte universale, specializate sau la temă, pentru uzinat o largă gamă de repere şi piese de mare precizie, strunguri cu comandă numerică secvenţio­­nală, cu programe complexe de lucru, strunguri de prelucrat piese de mari dimensiuni şi greutate ridicată, alte utilaje cu performanţe la nivelul sau superioare celor cunoscute în prezent pe plan internaţional. Noile produse deţin acum mai bine de 85 la sută in ponderea producţiei, o bună parte din aceste, maşini-unelte fiind destinată exportului. Conco­mitent, au fost elaborate şi puse la dispoziţia beneficiarilor un număr de 34 de tehnologii de prelucrări, menite să asigure condiţii tehnico-funcţionale de utilizare la parametri supe­riori a maşinilor-unelte produse la Arad. Colectivul­­ mediu de afirmare a iniţiativei creatoare Ovidiu Rent este un tînăr energic şi, aşa cum aveam să-mi dau curind seama, impli­cat cu Întreaga fiinţă în tot ceea ce oamenii muncii de la întreprinderea de Maşini Unel­te Bacăul uteciştii de aici în­făptuiesc şi năzuiesc. „Suntem­ un colectiv puternic, peste 2 000 de tineri, şi din această perspectivă şi tinereţea între­prinderii este o realitate , noi­le tipuri speciale de maşini unelte la temă, liniile de trans­fer fotosensibile atît de cerute în industriile siderurgică, de autovehicule si aeronautică, so­­licitîndu-ne si punîndu-ne in valoare pregătirea profesională, pentru întregirea căreia, zi de zi, acţiunile in spiritul polica­lificării devin tot mai nume­roase“, în efortul susţinut de intro­ducere în fabricaţie a unor noi produse ce înglobează realizări de ultimă oră ale ştiinţei şi tehnologiei contemporane, ti­nerii au obţinut rezultate me­rituoase, în special în ceea ce priveşte procesul de moderni­zare a producţiei. Merită sub­liniat faptul că vorbim nu de maşinile din profilul curent de fabricaţie al întreprinderii, ci de maşini şi linii automate de foarte mare complexitate, pro­iectate şi construite în mod spe­cial pentru necesităţile produc­tive ale unor unităţi din ca­drul metalurgiei, construcţiei de automobile şi avioane, echipa­mente pentru dotarea centrale­lor nucleare româneşti aflate în construcţie. Sunt deci pro­duse cu un nivel tehnic ridicat, multe dintre ele situîndu-se la nivelul performanţelor mon­diale. „întregul colectiv de oa­meni ai muncii, ne precizează directorul întreprinderii, ingi­nerul Vasile Gogu, este con­ştient că drumul parcurs către sistemele de comandă automată cu ajutorul microprocesoarelor, echipamentele moderne de vi­zualizare, lagărele hidrostatice, acţionările în curent continuu, regăsite in produsele noastre, obligă în continuare la eforturi sporite. Din această perspectivă, acti­vitatea tehnico-profesională şi de creaţie ştiinţifică desfăşu­rată de tineri, ne mărturiseşte inginera Mariana Ioan, con­tribuie pe deplin la realizarea sarcinilor de plan în condiţiile creşterii calităţii producţiei şi ale reducerii cheltuielilor mate­riale, constituind un adevărat catalizator în introducerea nou­lui in toate domeniile de acti­vitate, oferind condiţii pentru afirmarea ideilor novatoare. Soluţiile ce duc constant la creşterea eficienţei activităţii, calităţii si competitivităţii pro­duselor întreprinderii, aplica­bilitatea imediată, au făcut ca mandatul de încredere acordat in domeniul crea­ţiei tehnico-stiintifice tinerilor să fie onorat tocmai de aceste realizări de excepţie, dintre care amintim sistemul de echi­librare hidraulică asistată elec­tronic, sistemul de preluare a greutăţilor organelor de ma­­şini-unelte, dispozitivul de de­cuplare la mersul în gol al maşinilor-unelte de tip SN 400, platoul de strunjit pentru ma­şina AF 125-3 NC, dispozitivul de strun­iu­ pe suprafeţe poli­za­te şi multe altele, Numele inginerilor şi tehnicienilor Pe­­trescu Constantin. Ţarălungă Corneliu, Jacotă Marius, Pascu Luciana, Melinte Luminiţa, Du­mitru Cristian, Roşea Gheorghe, Rafailă Gabriela, Ioan Marius, însemnînd tot atîtea soluţii in­genioase materializate în prac­tică şi validate de aceasta, crea­tivitatea consemnind o stare de spirit stimulatoare introducerii noului. Mai concret, cele șapte teme preluate anul acesta, cu o eficiență economică de 1 500 000 lei, din care patru finalizate, ilustrează pe deplin că drumul de la ginoi la faptă este unul al dăruirii, al autodepășirii. Cîteva exemple în acest sens: dispozitivul de deconectară cu prag, pompa hidraulică cu şoc, electroplanele cu mai multe trepte de viteză, procedeul şi instalaţia de avans mecano­­hidraulic, consemnind preocu­pări recente, ilustrează incă o dată că tinerii utecişti băcăuani au găsit soluţii în sprijinul pro­ducţiei îmbinînd fericit calita­tea cu eficienţa. „Resursă inepuizabilă de pro­gres, creaţia tehnico-ştiinţifică îşi găseşte împlinirea, imi măr­turiseşte tînărul inginer Cornel Ţarălungă, doar în momentul în care a luat drumul produc­­ţiei. De fapt, ciclul de creaţie, spunea unul dintre profesorii mei, promotor al şcolii de in­­ventică ieşene, inginer doctor Vitalie Belous, se sfîrşeşte cînd rezultatele economice sunt ma­xime. Numai astfel se poate afirma că potenţialul creativ CĂTĂLIN BORDEIANU (Continuare in pag. a IV-a) Bătălia pentru nou, bătălia pentru noi s­f ■­­?3$ Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XLIII SERIA II Nr. 11 922 6 PAGINI 50 BANI JOI 1 OCTOMBRIE­­ 1987 întreaga producţie planificată — realizata la parametri înalţi de calitate şî eficienţă A trecut putină vreme de cînd modesta secţie „Metalur­gica“, profilată mai mult pe execuţia uneltelor de uz casnic şi gospodăresc şi apartinind in­dustriei locale din municipiul Sibiu, a fost transformată in­tr-o fabrică modernă a indus­triei noastre constructoare de maşini. Intr-un răstimp care înseamnă, practic, cîtiva ani, bancurile vechi de lăcătuşerie, dispozitivele simple folosite la execuţia uneltelor de gospodă­rie au fost­ transformate in a­­devărate linii de fabricaţie, pe care se carosează acum auto­camioane pentru, export şi pe care se produc piese de schimb pentru autocamioane şi autotu­risme, arcuri de diferite tipuri, autospeciale, autoateliere mo­bile de reparat, testat şi repa­raţii, agregate pentru maşini agricole, utilaje pentru indus­tria metalurgică, structura ac­tuală de fabricaţie cuprinzînd de fapt mai multe sute de re­pere complexe. Printr-o exemplară mobili­zare, prin organizarea ştiinţifi­că a locurilor de muncă, tină­­rul colectiv de muncă al între­prinderii „Metalurgica“ Sibiu, practic toţi muncitorii şi spe­cialiştii de aici au adus sec­ţiile şi atelierele unităţii la acel nivel de dotare şi pregă­tire incit să se poată răspunde prompt tuturor cerinţelor bene­ficiarilor interni şi externi şi oricind, la solicitarea acestora, să poată fi executate produse de cea mai înaltă complexita­te. Dovadă în acest sens stau noile produse asimilate si în acest an în unitate. Rod al studiilor întreprinse de, specia­liştii fabricii si ai spiritului de creativitate instaurat in fiecare din secţiile de producţie gama de autospeciale si ,de caroserii pentru mijloacele de transport destinate mărfurilor de diverse tipuri s-a îmbogăţit cu noi autovehicule moderne, realizate in zeci de variante şi dotate cu instalaţii speciale şi specifi- M întreprinderea „metalurgica" Sibiu ce tipului de marfă transpor­tat, cu accesorii şi baza tehnică necesară executării unor lucrări de revizie sau reparaţii in locuri accidentate sau in con­diţii de izolare, respectiv, pe cîmpurile de sonde, in exploa­tările forestiere, in şantierele hidroenergetice, in agricultură. Un alt argument care sus­ţine afirmaţia că fabrica si­­biană, de fapt colectivul de muncă de aici, este in măsură să se întreacă, in ce priveşte, buna organizare a producţiei, nivelul tehnic ridicat al aces­teia, eficienta, cu oricare altă unitate similară, il constituie locul fruntaş pe care se si­tuează pină in prezent unitatea in marea competiţie a muncii Si hărniciei, realizarea in mod exemplar, lună de lună, a tu­turor indicatorilor planului. Practic, acum, după 9 luni, cite au trecut din 1987, prevederile la producţia marfă au fost de­păşite cu circa 2 milioane lei, indeplinindu-se sarcinile la ex­port şi la producţia fizică, în timp ce la capitolul productivi­tatea muncii realizările sunt cu 6 la sută superioare programu­lui asumat. Şi aceasta, in con­diţiile în care, în ultimii trei ani planul de producţie al uni­tăţii s-a dublat, „mai exact — tine să sublinieze tovarăşul in­giner Petrea Chisea, directorul fabricii — dacă in urmă cu trei ani, in secţia I, de exemplu, realizam o producţie marfă in valoare de circa 10 milioane lei, astăzi cu aceleaşi capacităţi şi cu oameni mai putini, printr-o mai bună organizare a activi­tăţii, prin mecanizarea si auto­matizarea lucrărilor, realizăm o producţie in valoare de peste 30 milioane lei lunar. Sau, oprindu-ne la un alt exemplu, raportîndu-ne la acelaşi inter­val de timp, in urmă cu trei ani reuşeam să executăm 60—70 de remorci pe lună, iar acum fabricăm de 3—4 ori mai multe, într-o gamă mult mai largă şi la un nivel calitativ şi de efi­cienţă superioară“. NICOLAE MILITARU (Continuare in pag. a V-a) Un tezaur cultural mereu strălucitor — tradiţia românească VALEA DORNELOR — DĂINUIRI INTR-O LUME DE LEMN RI PIATRA PAGINA A II-A PRIMIRI IA TOVARASUL NICOLAE CEAUŞESCU Tovarăşul A. K. Antonov, vicepreşedinte Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, miercuri, pe tovarăşul A.K. Antonov, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., care a efectuat o vizită în ţara noastră. Oaspetele a transmis tovară­şului Nicolae Ceauşescu un cor­dial salut din partea tovarăşu­lui Mihail Gorbaciov, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist al Uni­unii Sovietice, şi a tovarăşului N.I. Rîjkov, preşedintele Con­siliului de Miniştri al U.R.S.S. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţumit şi a transmis la rîn­­dul său, tovarăşului Mihail Gorbaciov şi tovarăşului N.I. Rijkov un cald salut şi cele mai bune urări. In timpul Întrevederii au fost abordate probleme legate de dezvoltarea, în continuare, a re­laţiilor de prietenie şi colabo­rare dintre ţările şi popoarele noastre, în spiritul înţelegerilor convenite la cel mai înalt nivel In acest sens, au fost discutate îndeosebi aspecte privind extin­derea colaborării economice şi tehnico-ştiinţifice, amplificarea cooperării şi specializării in producţie, creşterea şi diversi­ficarea schimburilor comerciale, pe baze reciproc avantajoase, dintre România şi Uniunea So­vietică. S-au stabilit noi măsuri şi acţiuni care să asigure înfăp­tuirea în cele mai bune condiţii a Programului de lungă entrată privind dezvoltarea colaborării economice şi tehnico-ştiinţifice dintre Republica Localistă România şi U.R.S.S. pe perioa­da pină în anul 2000, semnat la cel mai Înalt nivel. In cadrul întrevederii au fost examinate, de asemenea, pro­bleme referitoare la colaborarea dintre cele două ţări în cadrul C.A.E.R. S-a subliniat că dezvoltarea şi mai puternică a conlucrării ro­­mâno-sovietice pe plan econo­mic, tehnico-ştiinţific şi in alte domenii de activitate este in fo­losul şi spre binele ţărilor şi popoarelor noastre, al cauzei generale a socialismului, pro­gresului şi păcii. La primire a luat parte to­varăşul Ştefan Andrei, vice­­prim-ministru al guvernului. Au participat O.K. Ribakov, adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.U.S., şi E.M. Tiajelnikov, ambasadorul Uniunii Sovietice la București. Trimisul special al preşedintelui R. A. Egipt Preşedintele Republicii Socia­liste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, miercuri, pe Mohamed Abdel­­lah, trimis special al preşedin­telui Republicii Arabe Egipt. Oaspetele a înminat pre­şedintelui Nicolae Ceauşescu un mesaj şi i-a transmis un cordial salut, urări de sănătate şi fericire personală, de progres şi bunăstare pentru poporul român din partea preşedintelui Republicii Arabe Egipt, Moha­med Hosni Mubarak. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţumit şi a transmis pre­şedintelui Republicii Arabe Egipt un cald salut şi cele mai bune urări de progres, pace şi bunăstare pentru poporul egip­tean prieten. In timpul întrevederii au fost relevate relaţiile de prietenie şi colaborare multilaterală din­tre cele două ţări şi popoare, subliniindu-se rolul determi­nant al dialogului la cel mai înalt nivel în dezvoltarea şi în­tărirea continuă a acestor ra­porturi. Preşedintele Nicolae Ceauşescu a reafirmat, şi cu acest prilej, poziţia României privind reglementarea prin mijloace paşnice a situaţiei din Orientul Mijlociu, realizarea unei păci globale, durabile şi juste in regiune. In acest sens, preşedintele României a relie­fat importanţa organizării, intr-un timp cit mai scurt, a unei conferinţe în problemele Orientului Mijlociu cu partici­parea tuturor ţârilor interesate, inclusiv a Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei — ca re­prezentant unic şi legitim al poporului palestinian — a Is­raelului, precum şi a membri­lor permanenţi ai Consiliului de Securitate. Trimisul special al preşedin­telui Mohamed Hosni Mubarak a evidenţiat înalta apreciere de care se bucură in Egipt poziţia României,­ a preşedintelui Nicolae Ceauşescu, in direcţia soluţionării marilor probleme care confruntă omenirea, in­clusiv în direcţia instaurării unei păci trainice şi juste in Orientul Mijlociu. La întrevedere a participat tovarăşul Ion Stoian, membru supleant al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. A fost de față Saad Abou El- Kheir, ambasadorul Republicii Arabe Egipt la București. Centrul civic al municipiului Focşani Foto : O.­PLECAM CAMPANIA AGRICOLA DE TOAMNA Studenţii în amfiteatrele recoltei Toamnă bogată-n realizări şi pentru studenţii timişoreni, prezenţi, ca in fiecare an, in primele rinduri ale efortului pentru strîngerea grabnică a recoltelor, in marele amfitea­tru al campaniei agricole, ei participă,­cu dăruirea şi entu­ziasmul specific vîrstei, la cu­lesul strugurilor şi fructelor, al porumbului şi cartofilor, la de­­pănuşat şi la transport, dove­dind pricepere şi hărnicie, în­tr-un veritabil examen de ma­turitate şi responsabilitate. Co­ordonaţi de comandamentele constituite la nivelul centrului universitar şi al facultăţilor, beneficiind de o organizare a­­tentă din partea unităţilor a-­­gricole, ce le asigură condiţii optime de transport, cazare şi masă, cei peste 2 700 de stu­denţi, ce compun prima serie de muncă patriotică, raportea­ză după o primă sâptămînă, de activitate intensă punerea la adăpost la întreprinderile a­­gricole de stat Timişoara, Re­­caş, Sînnicolau Mare, Genei, Terem­ia Mare şi-n alte locuri, a unor importante cantităţi de produse agricole. Am surprins, în această di­recţie, două secvenţe înregis­trate in aceste puncte fierbinţi ale bătăliei pentru recoltă, ce atestă, fără echivoc, prezenţa TIMIŞ responsabilă a tineretului stu­dios în această mare desfă­şurare de forţe a campaniei a­­gricole de toamnă. La I.A.S. Giamiata, la ferma vegetală nr. 4, lucrează peste 140 de studenţi ai anului I, de la Facultatea de tehnologie chi­mică. Un debut universitar pe care „bobocii“ l-au făcut, cu siguranţă, prin realizări zilnice ce îndreptăţesc aprecierile po­zitive ale conducerii unităţii. De la inginerul Mircea Mişcov, şeful fermei, aflăm, între al­tele, că studenţii beneficiază de mijloace de transport adec­vate, de masă in cimp, de un front de lucru bine corelat cu disponibilităţile şi destoinicia lor. Astfel, zilnic au fost depă­­nuşate peste 70 tone de po­rumb, cantităţi aflate in creştere, exemplul fruntaşilor — Mirela Roman, Sanda Seco­­şan, Olimpia Lukacs, Alin Ză­­vornic, Claudia Sereş, Maria Haţeganu, Nicolae Mărginean şi alţii — fiind mobilizator pen­tru întregul colectiv, îndrumat cu atenţie de cadrele didactice Maria Nemeş, Maria Silaşi şi Adrian Radu. Loc tradiţional al practicii a­­gricole pentru studenţii timi­şoreni, I.A.S. Recaş concen­trează şi-n acest an majorita­tea studenţilor de la Universi­tate. Bunele relaţii statorni- CAMELIA PAPUC DANIEL AGNEAN (Continuare in pag. a V-a) Foto : ILIE PANDELE Întîmplarea Un profesor stă împreună cu elevii săi pe plajă. Alături, întins pe un pled, un bărbat in virstă. Exube­ranţa copiilor e contracarată de tăcerea bătrinului. Ei se întîlnesc în fiecare zi, pe aceeaşi plajă, dimineţi la rind. Omul in virstă tăcind şi privind, avind pe chip o frumuseţe lăuntrică, spriji­­nindu-se pe amintiri. Copiii, scăpărind scinteile virstei lor. Ochii omului în virstă îi privesc cu fiecare zi ce trece mai atent, ca pe tot ce are pămintul nostru mai să­nătos şi mai trainic. Trupul lui amorţeşte ades sub cine ştie ce gind ivit vreodată. Uneori, mingea cade la pi­cioarele lui, alteori îl lo­veşte făcîndu-l să tresalte dureros. Era din greşeală, ştia asta, dar nimeni nu-şi schimba locul ales pe plajă. După cum nici bărbatul, nici copiii nu intrau in vorbă între ei. Copiii nu-1 întrebau nimic, omul nu punea, la rîndul lui, întrebări. Se mu­lţumea doar să-i pri­vească. Într-o zi, profesorul a cumpărat o revistă. A răs­foit-o dimineaţa, pe plajă, citindu-le copiilor o poveste adevărată. Era vorba acolo despre un sergent care, cu 45 de ani în urmă, rănit foarte grav, i se comunică faptul că a doua zi trebuie să fie operat, să i se ampu­teze piciorul. Știrea o află un sublocotenent medic care ii trimite dintr-un spital un altul, pină ce un alt medic își asumă riscul de a-1 ope­ra din nou, salvîndu-i picio­rul. Timp de 45 de ani, cit s-a scurs de la această po­veste, sublocotenentul este căutat cu indirjire de omul acesta care a învăţat după operaţie să meargă din nou ajutîndu-se de coate şi ge­nunchi. Cu cîţiva ani în urmă a urcat, ca un gest al extraordinarei sale voinţe, treptele piramidei Keops. Salvatorul, omul care a in-A. POPA (Continuare In pag. a IV-a)

Next