Scînteia Tineretului, octombrie 1987 (Anul 43, nr. 11922-11948)
1987-10-01 / nr. 11922
IN INTÎMPINAREA CONFERINTEI NATIONALE A PARTIDULUI DIN CRONICA ÎNTRECERII O OAMENII MUNCII DIN INDUSTRIA ORAŞULUI PAŞCANI au încheiat cele trei trimestre care s-au scurs de la începutul anului cu o producţie-marfă suplimentară în valoare de peste 50 milioane lei, spor care se regăseşte în produse de înaltă prelucrare, multe din domeniul tehnicii de virf, solicitate intens de economia naţională, precum şi la export. Cu depăşirile cele mai mari se înscriu colectivele de la întreprinderile „Integrata“ de ţesături subţiri din in, de tricotaje şi perdele „Siretul“, de traductoare şi regulatoare directe, mecanică, de material rulant, de scule şi accesorii speciale şi altele. Succesul, dedicat Conferinţei Naţionale a partidului, a fost repurtat ca urmare a, creşterii productivităţii muncii, prin intensificarea acţiunilor vizind perfecţionarea şi modernizarea producţiei, introducerea şi generalizarea de soluţii şi tehnologii de mare eficienţă, valorificarea superioară a tuturor resurselor materiale, îmbunătăţirea calităţii produselor, diminuarea consumurilor energetice şi de combustibil, întărirea ordinii şi disciplinei la fiecare loc de muncă. • MUNCITORI ȘI SPECIALIȘTI DE LA COMBINATUL DE FIBRE SINTETICE DIN IAȘI sunt autorii unor noi şi valoroase tehnologii elaborate recent. între altele, ei au pus la punct un nou şi modern procedeu de realizare de sfori poliesterice de mare rezistenţă la rupere, utilizate la balotarea paielor in agricultură, soluţie ce conduce la eliminarea firmelor metalice folosite pina acum la această operaţiune a recoltării păioaselor. în baza acestei tehnologii, secţia I fire a combinatului ieşean a obţinut, numai în ultimele două luni, un spor la producţia marfă industrială in valoare de aproape 4 milioane lei. Tot aici s-a pus în aplicare tehnologia de obţinere a şnurului poliesteric, destinat industriei uşoare, cu un aport lunar la valoarea producţieimarfă de peste un sfert de milion lei. De remarcat că noile tehnologii au fost testate şi aplicate pe utilaje de mare randament în exploatare, finalizate cu forţe proprii în cadrul procesului de autodotare. • COLECTIVUL ŞANTIERULUI NAVAL OLTENIŢA, JUDEŢUL CĂLĂRAŞI, a predat partenerilor de peste hotare o nouă motonavă de 5 000 tone. De la acelaşi şantier a plecat in probe de marş o altă motonavă avind capacitatea de 3 300 tone, destinată exportului. In aceste zile, navaliştii lucrează intens la alte două vase, eforturile lor fiind îndreptate spre scurtarea termenului de staţionare pe calea de montaj, spre saturarea într-un grad cit mai ridicat, spre grăbirea lansării la apă a acestora. A ÎNTREPRINDEREA DE MAŞINI-UNELTE ARAD s-a angajat cu întregul său potenţial productiv şi de creaţie în promovarea noului. Prin măsurile şi acţiunile întreprinse in acest sens, constructorii de maşini din Arad au asimilat în fabricaţie zeci de maşini-unelte universale, specializate sau la temă, pentru uzinat o largă gamă de repere şi piese de mare precizie, strunguri cu comandă numerică secvenţională, cu programe complexe de lucru, strunguri de prelucrat piese de mari dimensiuni şi greutate ridicată, alte utilaje cu performanţe la nivelul sau superioare celor cunoscute în prezent pe plan internaţional. Noile produse deţin acum mai bine de 85 la sută in ponderea producţiei, o bună parte din aceste, maşini-unelte fiind destinată exportului. Concomitent, au fost elaborate şi puse la dispoziţia beneficiarilor un număr de 34 de tehnologii de prelucrări, menite să asigure condiţii tehnico-funcţionale de utilizare la parametri superiori a maşinilor-unelte produse la Arad. Colectivul mediu de afirmare a iniţiativei creatoare Ovidiu Rent este un tînăr energic şi, aşa cum aveam să-mi dau curind seama, implicat cu Întreaga fiinţă în tot ceea ce oamenii muncii de la întreprinderea de Maşini Unelte Bacăul uteciştii de aici înfăptuiesc şi năzuiesc. „Suntem un colectiv puternic, peste 2 000 de tineri, şi din această perspectivă şi tinereţea întreprinderii este o realitate , noile tipuri speciale de maşini unelte la temă, liniile de transfer fotosensibile atît de cerute în industriile siderurgică, de autovehicule si aeronautică, solicitîndu-ne si punîndu-ne in valoare pregătirea profesională, pentru întregirea căreia, zi de zi, acţiunile in spiritul policalificării devin tot mai numeroase“, în efortul susţinut de introducere în fabricaţie a unor noi produse ce înglobează realizări de ultimă oră ale ştiinţei şi tehnologiei contemporane, tinerii au obţinut rezultate merituoase, în special în ceea ce priveşte procesul de modernizare a producţiei. Merită subliniat faptul că vorbim nu de maşinile din profilul curent de fabricaţie al întreprinderii, ci de maşini şi linii automate de foarte mare complexitate, proiectate şi construite în mod special pentru necesităţile productive ale unor unităţi din cadrul metalurgiei, construcţiei de automobile şi avioane, echipamente pentru dotarea centralelor nucleare româneşti aflate în construcţie. Sunt deci produse cu un nivel tehnic ridicat, multe dintre ele situîndu-se la nivelul performanţelor mondiale. „întregul colectiv de oameni ai muncii, ne precizează directorul întreprinderii, inginerul Vasile Gogu, este conştient că drumul parcurs către sistemele de comandă automată cu ajutorul microprocesoarelor, echipamentele moderne de vizualizare, lagărele hidrostatice, acţionările în curent continuu, regăsite in produsele noastre, obligă în continuare la eforturi sporite. Din această perspectivă, activitatea tehnico-profesională şi de creaţie ştiinţifică desfăşurată de tineri, ne mărturiseşte inginera Mariana Ioan, contribuie pe deplin la realizarea sarcinilor de plan în condiţiile creşterii calităţii producţiei şi ale reducerii cheltuielilor materiale, constituind un adevărat catalizator în introducerea noului in toate domeniile de activitate, oferind condiţii pentru afirmarea ideilor novatoare. Soluţiile ce duc constant la creşterea eficienţei activităţii, calităţii si competitivităţii produselor întreprinderii, aplicabilitatea imediată, au făcut ca mandatul de încredere acordat in domeniul creaţiei tehnico-stiintifice tinerilor să fie onorat tocmai de aceste realizări de excepţie, dintre care amintim sistemul de echilibrare hidraulică asistată electronic, sistemul de preluare a greutăţilor organelor de maşini-unelte, dispozitivul de decuplare la mersul în gol al maşinilor-unelte de tip SN 400, platoul de strunjit pentru maşina AF 125-3 NC, dispozitivul de struniu pe suprafeţe polizate şi multe altele, Numele inginerilor şi tehnicienilor Petrescu Constantin. Ţarălungă Corneliu, Jacotă Marius, Pascu Luciana, Melinte Luminiţa, Dumitru Cristian, Roşea Gheorghe, Rafailă Gabriela, Ioan Marius, însemnînd tot atîtea soluţii ingenioase materializate în practică şi validate de aceasta, creativitatea consemnind o stare de spirit stimulatoare introducerii noului. Mai concret, cele șapte teme preluate anul acesta, cu o eficiență economică de 1 500 000 lei, din care patru finalizate, ilustrează pe deplin că drumul de la ginoi la faptă este unul al dăruirii, al autodepășirii. Cîteva exemple în acest sens: dispozitivul de deconectară cu prag, pompa hidraulică cu şoc, electroplanele cu mai multe trepte de viteză, procedeul şi instalaţia de avans mecanohidraulic, consemnind preocupări recente, ilustrează incă o dată că tinerii utecişti băcăuani au găsit soluţii în sprijinul producţiei îmbinînd fericit calitatea cu eficienţa. „Resursă inepuizabilă de progres, creaţia tehnico-ştiinţifică îşi găseşte împlinirea, imi mărturiseşte tînărul inginer Cornel Ţarălungă, doar în momentul în care a luat drumul producţiei. De fapt, ciclul de creaţie, spunea unul dintre profesorii mei, promotor al şcolii de inventică ieşene, inginer doctor Vitalie Belous, se sfîrşeşte cînd rezultatele economice sunt maxime. Numai astfel se poate afirma că potenţialul creativ CĂTĂLIN BORDEIANU (Continuare in pag. a IV-a) Bătălia pentru nou, bătălia pentru noi sf ■?3$ Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XLIII SERIA II Nr. 11 922 6 PAGINI 50 BANI JOI 1 OCTOMBRIE 1987 întreaga producţie planificată — realizata la parametri înalţi de calitate şî eficienţă A trecut putină vreme de cînd modesta secţie „Metalurgica“, profilată mai mult pe execuţia uneltelor de uz casnic şi gospodăresc şi apartinind industriei locale din municipiul Sibiu, a fost transformată intr-o fabrică modernă a industriei noastre constructoare de maşini. Intr-un răstimp care înseamnă, practic, cîtiva ani, bancurile vechi de lăcătuşerie, dispozitivele simple folosite la execuţia uneltelor de gospodărie au fost transformate in adevărate linii de fabricaţie, pe care se carosează acum autocamioane pentru, export şi pe care se produc piese de schimb pentru autocamioane şi autoturisme, arcuri de diferite tipuri, autospeciale, autoateliere mobile de reparat, testat şi reparaţii, agregate pentru maşini agricole, utilaje pentru industria metalurgică, structura actuală de fabricaţie cuprinzînd de fapt mai multe sute de repere complexe. Printr-o exemplară mobilizare, prin organizarea ştiinţifică a locurilor de muncă, tinărul colectiv de muncă al întreprinderii „Metalurgica“ Sibiu, practic toţi muncitorii şi specialiştii de aici au adus secţiile şi atelierele unităţii la acel nivel de dotare şi pregătire incit să se poată răspunde prompt tuturor cerinţelor beneficiarilor interni şi externi şi oricind, la solicitarea acestora, să poată fi executate produse de cea mai înaltă complexitate. Dovadă în acest sens stau noile produse asimilate si în acest an în unitate. Rod al studiilor întreprinse de, specialiştii fabricii si ai spiritului de creativitate instaurat in fiecare din secţiile de producţie gama de autospeciale si ,de caroserii pentru mijloacele de transport destinate mărfurilor de diverse tipuri s-a îmbogăţit cu noi autovehicule moderne, realizate in zeci de variante şi dotate cu instalaţii speciale şi specifi- M întreprinderea „metalurgica" Sibiu ce tipului de marfă transportat, cu accesorii şi baza tehnică necesară executării unor lucrări de revizie sau reparaţii in locuri accidentate sau in condiţii de izolare, respectiv, pe cîmpurile de sonde, in exploatările forestiere, in şantierele hidroenergetice, in agricultură. Un alt argument care susţine afirmaţia că fabrica sibiană, de fapt colectivul de muncă de aici, este in măsură să se întreacă, in ce priveşte, buna organizare a producţiei, nivelul tehnic ridicat al acesteia, eficienta, cu oricare altă unitate similară, il constituie locul fruntaş pe care se situează pină in prezent unitatea in marea competiţie a muncii Si hărniciei, realizarea in mod exemplar, lună de lună, a tuturor indicatorilor planului. Practic, acum, după 9 luni, cite au trecut din 1987, prevederile la producţia marfă au fost depăşite cu circa 2 milioane lei, indeplinindu-se sarcinile la export şi la producţia fizică, în timp ce la capitolul productivitatea muncii realizările sunt cu 6 la sută superioare programului asumat. Şi aceasta, in condiţiile în care, în ultimii trei ani planul de producţie al unităţii s-a dublat, „mai exact — tine să sublinieze tovarăşul inginer Petrea Chisea, directorul fabricii — dacă in urmă cu trei ani, in secţia I, de exemplu, realizam o producţie marfă in valoare de circa 10 milioane lei, astăzi cu aceleaşi capacităţi şi cu oameni mai putini, printr-o mai bună organizare a activităţii, prin mecanizarea si automatizarea lucrărilor, realizăm o producţie in valoare de peste 30 milioane lei lunar. Sau, oprindu-ne la un alt exemplu, raportîndu-ne la acelaşi interval de timp, in urmă cu trei ani reuşeam să executăm 60—70 de remorci pe lună, iar acum fabricăm de 3—4 ori mai multe, într-o gamă mult mai largă şi la un nivel calitativ şi de eficienţă superioară“. NICOLAE MILITARU (Continuare in pag. a V-a) Un tezaur cultural mereu strălucitor — tradiţia românească VALEA DORNELOR — DĂINUIRI INTR-O LUME DE LEMN RI PIATRA PAGINA A II-A PRIMIRI IA TOVARASUL NICOLAE CEAUŞESCU Tovarăşul A. K. Antonov, vicepreşedinte Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, miercuri, pe tovarăşul A.K. Antonov, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., care a efectuat o vizită în ţara noastră. Oaspetele a transmis tovarăşului Nicolae Ceauşescu un cordial salut din partea tovarăşului Mihail Gorbaciov, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, şi a tovarăşului N.I. Rîjkov, preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţumit şi a transmis la rîndul său, tovarăşului Mihail Gorbaciov şi tovarăşului N.I. Rijkov un cald salut şi cele mai bune urări. In timpul Întrevederii au fost abordate probleme legate de dezvoltarea, în continuare, a relaţiilor de prietenie şi colaborare dintre ţările şi popoarele noastre, în spiritul înţelegerilor convenite la cel mai înalt nivel In acest sens, au fost discutate îndeosebi aspecte privind extinderea colaborării economice şi tehnico-ştiinţifice, amplificarea cooperării şi specializării in producţie, creşterea şi diversificarea schimburilor comerciale, pe baze reciproc avantajoase, dintre România şi Uniunea Sovietică. S-au stabilit noi măsuri şi acţiuni care să asigure înfăptuirea în cele mai bune condiţii a Programului de lungă entrată privind dezvoltarea colaborării economice şi tehnico-ştiinţifice dintre Republica Localistă România şi U.R.S.S. pe perioada pină în anul 2000, semnat la cel mai Înalt nivel. In cadrul întrevederii au fost examinate, de asemenea, probleme referitoare la colaborarea dintre cele două ţări în cadrul C.A.E.R. S-a subliniat că dezvoltarea şi mai puternică a conlucrării româno-sovietice pe plan economic, tehnico-ştiinţific şi in alte domenii de activitate este in folosul şi spre binele ţărilor şi popoarelor noastre, al cauzei generale a socialismului, progresului şi păcii. La primire a luat parte tovarăşul Ştefan Andrei, viceprim-ministru al guvernului. Au participat O.K. Ribakov, adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.U.S., şi E.M. Tiajelnikov, ambasadorul Uniunii Sovietice la București. Trimisul special al preşedintelui R. A. Egipt Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, miercuri, pe Mohamed Abdellah, trimis special al preşedintelui Republicii Arabe Egipt. Oaspetele a înminat preşedintelui Nicolae Ceauşescu un mesaj şi i-a transmis un cordial salut, urări de sănătate şi fericire personală, de progres şi bunăstare pentru poporul român din partea preşedintelui Republicii Arabe Egipt, Mohamed Hosni Mubarak. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţumit şi a transmis preşedintelui Republicii Arabe Egipt un cald salut şi cele mai bune urări de progres, pace şi bunăstare pentru poporul egiptean prieten. In timpul întrevederii au fost relevate relaţiile de prietenie şi colaborare multilaterală dintre cele două ţări şi popoare, subliniindu-se rolul determinant al dialogului la cel mai înalt nivel în dezvoltarea şi întărirea continuă a acestor raporturi. Preşedintele Nicolae Ceauşescu a reafirmat, şi cu acest prilej, poziţia României privind reglementarea prin mijloace paşnice a situaţiei din Orientul Mijlociu, realizarea unei păci globale, durabile şi juste in regiune. In acest sens, preşedintele României a reliefat importanţa organizării, intr-un timp cit mai scurt, a unei conferinţe în problemele Orientului Mijlociu cu participarea tuturor ţârilor interesate, inclusiv a Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei — ca reprezentant unic şi legitim al poporului palestinian — a Israelului, precum şi a membrilor permanenţi ai Consiliului de Securitate. Trimisul special al preşedintelui Mohamed Hosni Mubarak a evidenţiat înalta apreciere de care se bucură in Egipt poziţia României, a preşedintelui Nicolae Ceauşescu, in direcţia soluţionării marilor probleme care confruntă omenirea, inclusiv în direcţia instaurării unei păci trainice şi juste in Orientul Mijlociu. La întrevedere a participat tovarăşul Ion Stoian, membru supleant al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. A fost de față Saad Abou El- Kheir, ambasadorul Republicii Arabe Egipt la București. Centrul civic al municipiului Focşani Foto : O.PLECAM CAMPANIA AGRICOLA DE TOAMNA Studenţii în amfiteatrele recoltei Toamnă bogată-n realizări şi pentru studenţii timişoreni, prezenţi, ca in fiecare an, in primele rinduri ale efortului pentru strîngerea grabnică a recoltelor, in marele amfiteatru al campaniei agricole, ei participă,cu dăruirea şi entuziasmul specific vîrstei, la culesul strugurilor şi fructelor, al porumbului şi cartofilor, la depănuşat şi la transport, dovedind pricepere şi hărnicie, într-un veritabil examen de maturitate şi responsabilitate. Coordonaţi de comandamentele constituite la nivelul centrului universitar şi al facultăţilor, beneficiind de o organizare atentă din partea unităţilor a-gricole, ce le asigură condiţii optime de transport, cazare şi masă, cei peste 2 700 de studenţi, ce compun prima serie de muncă patriotică, raportează după o primă sâptămînă, de activitate intensă punerea la adăpost la întreprinderile agricole de stat Timişoara, Recaş, Sînnicolau Mare, Genei, Teremia Mare şi-n alte locuri, a unor importante cantităţi de produse agricole. Am surprins, în această direcţie, două secvenţe înregistrate in aceste puncte fierbinţi ale bătăliei pentru recoltă, ce atestă, fără echivoc, prezenţa TIMIŞ responsabilă a tineretului studios în această mare desfăşurare de forţe a campaniei agricole de toamnă. La I.A.S. Giamiata, la ferma vegetală nr. 4, lucrează peste 140 de studenţi ai anului I, de la Facultatea de tehnologie chimică. Un debut universitar pe care „bobocii“ l-au făcut, cu siguranţă, prin realizări zilnice ce îndreptăţesc aprecierile pozitive ale conducerii unităţii. De la inginerul Mircea Mişcov, şeful fermei, aflăm, între altele, că studenţii beneficiază de mijloace de transport adecvate, de masă in cimp, de un front de lucru bine corelat cu disponibilităţile şi destoinicia lor. Astfel, zilnic au fost depănuşate peste 70 tone de porumb, cantităţi aflate in creştere, exemplul fruntaşilor — Mirela Roman, Sanda Secoşan, Olimpia Lukacs, Alin Zăvornic, Claudia Sereş, Maria Haţeganu, Nicolae Mărginean şi alţii — fiind mobilizator pentru întregul colectiv, îndrumat cu atenţie de cadrele didactice Maria Nemeş, Maria Silaşi şi Adrian Radu. Loc tradiţional al practicii agricole pentru studenţii timişoreni, I.A.S. Recaş concentrează şi-n acest an majoritatea studenţilor de la Universitate. Bunele relaţii statorni- CAMELIA PAPUC DANIEL AGNEAN (Continuare in pag. a V-a) Foto : ILIE PANDELE Întîmplarea Un profesor stă împreună cu elevii săi pe plajă. Alături, întins pe un pled, un bărbat in virstă. Exuberanţa copiilor e contracarată de tăcerea bătrinului. Ei se întîlnesc în fiecare zi, pe aceeaşi plajă, dimineţi la rind. Omul in virstă tăcind şi privind, avind pe chip o frumuseţe lăuntrică, sprijinindu-se pe amintiri. Copiii, scăpărind scinteile virstei lor. Ochii omului în virstă îi privesc cu fiecare zi ce trece mai atent, ca pe tot ce are pămintul nostru mai sănătos şi mai trainic. Trupul lui amorţeşte ades sub cine ştie ce gind ivit vreodată. Uneori, mingea cade la picioarele lui, alteori îl loveşte făcîndu-l să tresalte dureros. Era din greşeală, ştia asta, dar nimeni nu-şi schimba locul ales pe plajă. După cum nici bărbatul, nici copiii nu intrau in vorbă între ei. Copiii nu-1 întrebau nimic, omul nu punea, la rîndul lui, întrebări. Se mulţumea doar să-i privească. Într-o zi, profesorul a cumpărat o revistă. A răsfoit-o dimineaţa, pe plajă, citindu-le copiilor o poveste adevărată. Era vorba acolo despre un sergent care, cu 45 de ani în urmă, rănit foarte grav, i se comunică faptul că a doua zi trebuie să fie operat, să i se amputeze piciorul. Știrea o află un sublocotenent medic care ii trimite dintr-un spital un altul, pină ce un alt medic își asumă riscul de a-1 opera din nou, salvîndu-i piciorul. Timp de 45 de ani, cit s-a scurs de la această poveste, sublocotenentul este căutat cu indirjire de omul acesta care a învăţat după operaţie să meargă din nou ajutîndu-se de coate şi genunchi. Cu cîţiva ani în urmă a urcat, ca un gest al extraordinarei sale voinţe, treptele piramidei Keops. Salvatorul, omul care a in-A. POPA (Continuare In pag. a IV-a)