Scînteia Tineretului, decembrie 1987 (Anul 43, nr. 11974-12000)

1987-12-01 / nr. 11974

Proletari din toate ţările, uniţi-vă! 033AN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ÎNCEPEREA CONVORBIRILOR OFICIALE La Palatul Consiliului de Stat au început, luni, convorbirile o­­ficiale dintre tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialis­te România, şi secretarul gene­ral al Partidului Baas Arab So­cialist din Siria, președintele Republicii Arabe Siriene, Hafez Al-Assad. La convorbiri participă : Din partea română — tova­rășii Gheorghe Oprea, prim vi­­ceprim-ministru al guvernului, Ioan Totu, ministrul afacerilor externe, Radu Bălan, secretar al C.C. al P.C.R., Ilie Văduva, mi­nistrul comerţului exterior şi cooperării economice interna­ţionale. Din partea siriană — Wahib Tannous, membru al Comanda­mentului regional al Partidului Baas Arab Socialist, Fayez Is­mail, membru al conducerii Frontului Naţional Progresist, Farouk Al-Sharaa, ministrul a­­facerilor externe, Mohammad Al-Imadi, ministrul economiei şi comerţului exterior. Participă, de asemenea, am­basadorul României la Damasc şi ambasadorul Siriei în ţara noastră. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a salutat cu deosebită căldură noua vizită in România a pre­şedintelui Hafez Al-Assad,­ sub­liniind că aceasta constituie o expresie a relaţiilor de priete­nie şi colaborare dintre Parti­dul Comunist Român şi Parti­dul­ Baas Arab Socialist din Si­ria, dintre ţările şi popoarele v­oastre, exprimînd convingerea că vizita şi convorbirile de la Bucureşti vor contribui la am­plificarea şi extinderea in con­tinuare a acestor relaţii. Preşedintele Hafez Al-Assad a mulţumit pentru invitaţia de a vizita din nou România, pen­tru atmosfera de prietenie şi caldă ospitalitate cu care a fost înconjurat de la so­sirea in ţara noastră, manifest­­îndu-şi, la rîndul său, încre­derea că actualul dialog la ni­vel înalt româno-sirian va des­chide noi perspective dezvoltă­rii pe mai departe a colaboră­rii economice, comerciale şi teh­nice dintre ţările­­noastre, pre­cum şi conlucrării in si­era vie­ţii internaţionale. Preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Hafez Al-Assad au relevat cu satisfacţie evoluţia pozitivă a raporturilor de prietenie şi co­laborare dintre România şi Si­ria pe plan politic, economic, tehnico-ştiinţific, cultural, şi in alte domenii de interes comun. S-a apreciat că potenţialul e­­conomic in creştere al celor două ţări oferă largi posibilităţi pentru întărirea colaborării ro­mâno-siriene, pentru extinderea cooperării in producţie, pentru sporirea volumului şi diversifi­carea schimburilor comerciale. Cei doi conducători de partid şi de stat au hotărît ca mem­brii delegaţiilor să examineze, în timpul vizitei, posibilităţile de extindere în continuare a cooperării reciproc avantajoase dintre România şi Siria, căile şi modalităţile practice de dezvol­tare a conlucrării lor în diferi­te domenii de interes comun. Convorbirile se desfășoară în­­tr-o atmosferă de caldă priete­nie și înțelegere reciprocă. ANUL XLIII SERIA II . Nr. 11 974 6 PAGINI 50 BANI MARȚI 1 DECEMBRIE 1987 U~1 ....................................................................................................................................................................................................................................—......————— LA INVITAŢIA PREŞEDINTELUI NICOLAE CEAUŞESCU maiin­d un nou şi semnificativ moment în dezvoltarea raporturilor de colaborare fructuoasă între popoarele român şi sirian PREŞEDINTELE REPUBLICII ARABE SIRIENE, HAFEZ AL-ASSAS, a SOSIT ÎNTR-O VIZITĂ OFICIALĂ IN TARA NOASTRĂ SOSIREA IN CAPITALĂ La invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, luni, a so­sit în ţara noastră, intr-o vizită oficială, secretarul general al Bift­dului Baas Arab Socialist din Siria, preşedintele Republi­ci Arabe Siriene, Hafez Al- Assad. Ceremonia sosirii înaltului oaspete sirian era desfăşurat pe aeroportul Otopeni. Pe frontispiciul aerogării se aflau portretele preşedinţilor Nicolae Ceauşescu şi Hafez Al- Assad încadrate de drapelele de stat ale României şi Siriei. Pe mari pancarte erau înscrise urări pentru dezvoltarea relaţi­ilor de prietenie şi colaborare româno-siriene. La ora 13 aeronava cu care a călătorit şeful statului sirian a aterizat. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a întimpinat cu căldură pe preşedintele Hafez Al-Assad, pe ceilalţi oaspeţi. Cei doi conducători de partid şi de stat şi-au strîns mîinile cu prietenie, s-au îmbrăţişat. Garda militară aliniată pe aeroport a prezentat onorul. Au fost intonate imnurile de stat ale Republicii Arabe Siriene şi Republicii Socialiste România, in timp ce, în semn de salut, au fost trase 21 de salve de arti­lerie. Preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Hafez Al-Assad au trecut în revistă garda de onoare. Oaspetele sirian a salutat persoanele oficiale române pre-­­ zente la ceremonia sosirii — membri şi membri supleanţi ai Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., secretari ai Co­mitetului Central al partidului, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guver­nului, alte persoane oficiale. Erau de faţă ambasadorul României la Damasc şi ambasa­dorul Siriei la Bucureşti. Un grup de pionieri şi copii sirieni au oferit preşedinţilor Nicolae Ceauşescu şi­ Hafez Al- Assad buchete de flori. Pe aeroport se aflau oameni ai muncii din întreprinderi şi instituţii bucureştene, precum şi tineri sirieni ce studiază în ţara noastră. Ei au făcut o cale­e­dă manifestare de prietenie celor doi conducători de partid şi de stat, exprimîndu-şi satis­facţia pentru noua întîlnire ro­­mâno-siriană la nivel înalt, con­vingerea că aceasta va deschide noi perspective pentru amplifi­carea colaborării pe plan­­bila­teral şi în sfera vieţii interna­ţionale. Cei doi preşedinţi au luat loc într-o maşină escortată de mo­­tociclişti. Coloana oficială s-a îndreptat spre reşedinţa rezer­vată înaltului oaspete sirian. Aici, preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Hafez Al-Assad s-au întreţinut într-o atmosferă cordială. Dineu oficial oferit de preşedintele Nicolae Ceauşescu în onoarea preşedintelui Hafez Al-Assad TOASTUL PREŞEDINTELUI NICOLAE CEAUŞESCU TOASTUL PREŞEDINTELUI HAFEZ AL-ASSAD (IN PAGINA A 3-A) TOVARĂŞI­­AUŞESCU a primit pe directorul general al Agenţiei Preşedintele Republicii Socia­liste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, luni, pe Saber Falhout, directorul gene­ Siriene de Presă rar al Agenţiei Siriene de Presă — SANA, preşedintele Uniunii Ziariştilor Sirieni, care efec­tuează o vizită în ţara noastră. Cu acest prilej, preşedintele Nicolae Ceauşescu a acordat un interviu pentru presa siriană. TRIUMFUL VOINŢEI DE A FI STÂPINI PE DESTINELE NOASTRE A intrat de mult in tradiţia poporului român de a omagia an de an, la fel precum re­înnoirea unui legămînt solemn, toate acele mari momente ale istoriei sale multiseculare, semn de respect faţă de înain­taşi şi expresie a angajării de a continua măreaţa operă a libertăţii, progresului şi pro­păşirii tuturor fiilor acestei ţări. Un asemenea moment pe care, de 69 de ani îl rememo­răm la fiecare 1 decembrie, îl constituie făurirea statului na­ţional unitar, consacrat prin voinţa suverană a întregului popor cu prilejul grandioasei adunări populare de la Alba Iulia atunci, în 1918. Ataşamentul nostru faţă de istoria naţională, faţă de ade­vărurile şi mesajul ei ce tre­ce peste veacuri, este motivat de încrederea noastră neclin­tită în drepturile imprescrip­tibile de a fi stăpâni la noi acasă, stăpîni pe destinele noastre, făurindu-ne viaţa aşa cum ne-o dorim. Cu atît mai arzător cu cit vitregia vremu­rilor ne-a obligat mult, foarte mult timp să înfruntăm agre­siuni de tot felul, vrăjmăşii provocate de ambiţii cuceri­toare, plătind un greu tribut de singe, de bunuri materiale pentru a ne salvgarda fiinţa, destinul, pentru a ajunge, în sfîrşit, la clipele de împlinire, sub semnul unităţii şi libertă­ţii, al progresului, acele clipe la care au visat dintotdeauna generaţiile ce s-au petrecut pe acest pămînt străbun. Nu este niciodată, şi nu va fi nicicînd, inutil de a repeta cu fiecare ocazie omagială faptul că marea Unire nu ne-a dăruit-o nimeni, ne-am cîşti­­gat-o singuri, servindu-ne de împrejurări favorabile, dar, hotărîtor, de propriile puteri, punînd mai presus de orice interesele ţării şi poporului, oferind lumii, panteonului na­ţional atîtea şi atîtea exem­i Decembrie 1918— 99 de mi de la făurirea statului naţional unitar român ple de eroism şi sacrificiu pen­tru binele şi viitorul României. Marea Unire de la Alba Iulia prin care ne-am împlinit unul din idealurile perene nu a fost şi nici nu putea fi dobindită la masa verde a negocierilor diplomatice, tratatele se­mate nefiind altceva decit recunoaş­terea politică a unui fapt deja împlinit, al unei realităţi al cărei autor unic rămîne po­porul român. Argumentele­­unităţii noas­tre, pledoaria pentru legitimi­tatea victoriei de la 1 decem­brie 1918 au atins atunci punc­tul culminant, incandescent al visului împlinit, dar ele îşi trag forţa şi adevărul din curgerea veacurilor încărcate de lupte nenumărate purtate pentru a fi şi a rămîne în­totdeauna noi înşine, stăpîni în vatra strămoşească pe care ne-au lăsat-o strămoşii daco­români. Mircea cel Mare, Ştefan cel Mare, Ioan Vodă Viteazul, atîţia şi atîţia voie­vozi, între care Mihai Vi­teazul ne apare ca o persona­litate ce încununează simbolic patosul patriotic şi puterea de sacrificiu pentru cauza po­porului român, au un natural drept de semnătură pe Carta care a consfinţit făurirea sta­tului naţional unitar român. După cum, revoluţionarii de la 1848, cei ce au împlinit unirea Moldovei cu Muntenia la 1859, alegîndu-l domn­ul Alexandru Ioan Cuza, sînt la rîndul lor autori ai victo­riei unităţii şi independenţei României, data calendaristică de 1 decembrie 1918 fiind or­ganic legată în conştiinţa noastră naţională, politică şi morală de 24 ianuarie 1859, de 9 mai 1877, de toate datele care ne definesc istoria, tre­cutul, identitatea noastră ca popor şi ţară. Mai presus de orice însă, ctitorul durabil şi suveran, păstrător şi luptător (Continuare in pap. a IV-a) IN INTIMPINAREA CONFERINŢEI NAŢIONALE A PARTIDULUI De la muncitor la director, întregul colectiv - o răspundere comună. REALIZAREA RITMICĂ A PIANULUI, IN CONDIŢII DE EFICIENŢĂ SPORITĂ In primii ani de activitate, actuala Întreprindere de Maşini Electrice din Turnu Măgurele — pe atunci, adică în anii ’80—'85 profilată pe fabricarea de grape, flanşe, tronsoane de irigaţii şi alte produse de complexitate relativ scăzută — se confrunta cu serioase dificultăţi, trimes­tru de trimestru, lună de lună unitatea inregistrindu-­se cu mari nerealizări la indicatorii de plan, cu ridicate restante la producţia fizică, cu apreciabile depăşiri ale consumurilor pla­nificate, ale costurilor de pro­ducţie. Beneficiarii se plîngeau frecvent de defectuoasa colabo­rare cu unitatea din Tg. Măgu­rele acuzind — pe bună drep­tate — lipsa de promptitudine în livrări, calitatea total neco­­respunzătoare a multora din produsele fabricate la­­ Turnu Măgurele. Şi pentru a se justi­fica aceste aspecte — evident, total... nejustificabile — se in­vocau fel de fel de pretexte, se căutau şi se inventau felurite motivaţii, insistindu-se insă mai puţin pe adevăratele cauze generatoare de probleme­­ lo­calizate, de altfel, cu preponde­rentă la nivelul colectivului te­­leormănean, nu al unora din colaboratori, cum se insinua. Concret, era nevoie de o schim­bare radicală a stilului de mun­că, de o grabnică întărire a cli­matului de ordine şi disciplină la nivelul întregului colectiv, al fiecărei secţii, al fiecărui loc de muncă, era nevoie de eradi­carea imediată a opticii lui ,,merge şi aşa“ cu aceea, incom­parabil mai realistă, mai efi­cientă a activităţii­­ derulate aşa cum se cuvine, aşa cum este prevăzut în normativele stabili­tei în fapt. Odată înţelese a­­ceste adevăruri de o simplitate evidentă, toate problemele aşa zis insurmontabile au devenit... simple, restanţele au devenit plusuri de producţie, stiva de rebuturi tinde — firesc — spre zero absolut, protestele benefi­ciarilor s-au metamorfozat — pe bună dreptate — în scrisori de mulţumire. Trecerea de la acea mentalitate depăşită, la o alta nouă, realistă, eficientă, de la un stil de muncă greoi, formal, la un altul dinamic, an­corat in problemele concrete ale producţiei, efectuată în pa­ralel cu trecerea de la produc­ţia de grape, flanşe şi alte pro­duse simple la complexele mo­toare electrice de înalt nivel tehnic, în construcţie specială, care se fabrică acum — toate aceste transformări, realizate intr-un interval surprinzător de scurt — au necesitat, bineînţe­les, impresionante eforturi atît în domeniul dotării tehnico-ma­­teriale, al schimbării radicale, din mers a fluxurilor si tehno­logiilor. rit mai ales in dome­niul adaptării prompte a per­sonalului la toate a­cestea, ri­dicarea accelerată a pregătirii profesionale a acestuia. Conse­cinţă directă a abordării cu cu­raj şi realism a amplei acţiuni de reprofilare, demarată d­in urmă cu doi ani, dar mai ales al instaurării unui stil de mun­că exigent, dinamic, eficient la nivelul întregii activităţi a în­treprinderii, încă la sfîrşitul a­­nului 1985, la­ mai puţin de 6 luni de la demararea acestor acţiuni, unitatea reuşea să li­vreze primele motoare în con­strucţie specială cu toate că, repetăm, gradul de complexita­te al producţiei aici realizate crescuse apreciabil, ca şi sarci­nile întregului colectiv, de alt­fel. Mai mult decit atît, in cea mai mare parte restanţele acu­mulate în prima jumătate a anului au fost recuperate, în­treprinderea clasindu-se la sfîr­­şitul anului 1985 pe locul IV în întrecerea socialistă pe ramură. In 1986, deşi obligaţiile unităţii crescuseră apreciabil, întreprin­derea se clasează de asemenea pe un joc fruntaș pe ramură. (Continuare in pag. a IV-a) DIN CRONICA ÎNTRECERII 9 Peste 2 500 măsuri de organizare şi mo­dernizare a proceselor de producţie s-au apli­cat­ de la începutul anului în unităţile eco­nomice sucevene. Antrenînd, un mare­­ număr de muncitori cu înaltă calificare, ingineri, teh­nicieni şi alţi specialişti, aceste acţiuni au vi­zat introducerea în producţie a unor tehno­logii avansate, judicioasa gospodărire a ma­teriilor prime şi materialelor, diminuarea con­sumurilor de energie şi combustibili, perfec­ţionarea pregătirii profesionale. Implementa­rea lor în producţie s-a soldat cu înregis­trarea unui spor de producţie-marfă, compa­rativ cu nivelul înscris în 1985, de peste 3 mi­liarde lei, creşterea productivităţii muncii cu circa 10 la sută şi reducerea consumurilor normate. • In judeţul Ialomiţa, s-au asimilat şi intro­dus în fabricaţie anul acesta peste­ 250 de pro­duse noi şi modernizate, precum şi 50 de teh­­nologii noi, ceea ce a permis ca ponderea pro­duselor de nivel mondial să ajungă la 70 la sută, iar în unele unităţi la peste 85 la sută. Prin aplicarea unui mare număr de măsuri din programul de modernizări s-a obţinut o producţie-marfă suplimentară in valoare de circa 1,2­ milioane lei, creşterea productivităţii cu 48 000 lei pe fiecare om al muncii, redu­cerea costurilor de producţie cu 118 milioane lei.­­ La furnalul nr. 1 de 2 700 mc de pe plat­forma siderurgică a municipiului Călăraşi s-au încheiat lucrările de zidire a vetrei, fiind crea­te condiţii pentru scurtarea termenului de punere în funcţiune a acestei capacităţi de producţie. Totodată, a început zidirea centu­rilor blocurilor carbonice şi se desfăşoară un ritm susţinut lucrările de construcţie a halei de turnare a platformei furnalului şi bazine­lor de granulare a zgurii.­­ La Tîrgu Jiu, Rovinari, Mătăsari, Motru, în alte localităţi din judeţul Gorj au fost date în folosinţă, de la începutul anului, 1 400 de apartamente. Cu acestea, numărul apartamen­telor construite in acest judeţ în anii socia­lismului, în special după Congresul al IX-lea al partidului, a trecut de 37 000. O însemnată parte din fondul nou de locuinţe se­ află în noile oraşe ale minerilor de la Motru şi Ro­vinari şi ale petroliştilor din Ţicleni, în loca­lităţile Mătăsari, Stoina şi Tîrgu Cărbuneşti, la Turceni şi Turburea, viitoare centre ale in­dustriei extractive de cărbune şi de hidrocar­buri.­­ In judeţul Harghita au fost puse la dis­poziţia oamenilor muncii, în cele 11 luni care au trecut din acest an, 800 de apartamente. Constructorii harghiteni au ridicat astfel la aproape­ 47 000 numărul apartamentelor con­struite în anii care au trecut de la Congresul al IX-lea al partidului. O importantă contri­buţie la construirea noilor blocuri de locuinţe şi-au adus-o locuitorii judeţului, aceştia reali­zând numai în perioada care a trecut din acest an lucrări în valoare de peste 45 milioane lei.­­ în localităţile judeţului Mehedinţi au fost predate beneficiarilor, de la începutul anului, 1 500 de apartamente, precum şi numeroase edificii sociale şi de cultură, unităţi comer­ciale şi de prestări servicii. Cu acestea, numărul apartamentelor con­struite în acest judeţ in cele patru decenii care au trecut de la proclamarea Republicii a trecut de 30 000. S-au construit, totodată, un mare număr de case noi la sate, 85 la sută din populaţia Mehedinţiului locuind în prezent in apartamente şi case noi.

Next